Sunteți pe pagina 1din 1

În ciuda faptului că părinții săi, țarul Nicolae al II-lea și Alexandra Feodorovna și-au dorit ca al

patrulea copil să fie băiat, la 18 iunie 1901, în familia Romanov se naște o fetiță, Anastasia Romanov, soră cu
marile ducese, Olga, Maria și Tatiana. Numele Anastasia semnifică cea care deschide închisoarea sau cea care
rupe lanțul, ea primind acest nume pentru că, în cinstea ei, tatăl său a eliberat studenții pedepsiți pentru
participarea la revoltele din Sankt Petersburg și Moscova, care se petrecuseră un an mai devreme. De
asemenea, numele său înseamnă și înviere, fiind numită Marea Ducesă Anastasia. Extrem de inteligentă și de
vioaie de mică, ea era o fetiță mică de înălțime, cu părul roșcat și ochii albaștri.
În copilărie, Anastasia Romanov nu a trăit precum o prințesă, deoarece țarul Nicolae al II-lea își
creștea copiii foarte simplu: ea a dormit pe paturi de campanie tari și fără perne, își făcea singură curat în
cameră iar în timpul liber făcea tot felul de obiecte de artizanat pe care le vindea la evenimente caritabile.
Nonconformistă de fel, îi uimea pe cei din jur pentru că spunea lucrurilor pe nume dar și pentru că obișnuia să
facă farse valeților și servitorilor.
Deși a fost ucisă, alături de întreaga familie, pe 17 iulie 1917 de către Serviciile Secrete bolșevice,
locul unde a fost înmormântată a rămas necunoscut, ceea ce a dus la existența unor zvonuri conform cărora
ar fi scăpat cu viață.
La un an după tragedia în urma căreia întreaga familie Romanov a fost executată, o tânără pe nume
Anna Anderson a susținut că este fiica țarului și a dat mai multe declarații de presă prin care susține public că
este supraviețuitoarea necazului care s-a năpustit asupra familiei imperiale. Conform declarației sale, aceasta
a reușit să îi păcălească pe oamenii înarmați și a fost mai apoi scoasă din țară. Cazul Annei este unul dintre
cele mai celebre, mai ales că între anii 1938-1970, ea s-a luptat să fie recunoscută drept moștenitoarea
familiei Romanov, Marea Ducesă a Rusiei.

a) Identifică cele trei părți ale textului: introducere, cuprins, încheiere.