Sunteți pe pagina 1din 12

CURSUL DE FORMARE

„PROFESOR REAL
ÎNTR-O ȘCOALĂ VIRTUALĂ”

Competențe cheie pentru secolul XXI


Autor: Andreea Hurezeanu
În acest material vom discuta despre competențele cheie necesare în educație, rolul și importanța
lor în viața copiilor, insistând asupra competențelor digitale, atât de importante în contextul
secolului XXI.

1. Competențele cheie – ce sunt ele și cum au fost clasificate


2. Rolul, importanța și caracteristicile competențelor cheie necesare în educație și societate
3. Competențele digitale – definiție și caracteristici
4. Cunoștințe esențiale, abilități și atitudini legate de competența digitală

1. Competențele cheie
Avântul tehnologic din ultimele decenii, globalizarea și dezvoltarea tot mai accentuată a tot ceea
ce presupune colaborare la nivel mondial au determinat instituții și specialiști din întreaga lume să
identifice și să definească acele competențe de care are nevoie orice cetățean al planetei pentru a
se integra cu succes în viața socială.

Economia trebuie să se bazeze pe cunoaștere pentru a putea genera locuri de muncă mai bune,
angajați mai mulțumiți și, implicit, o mai mare coeziune la nivel social.

O astfel de cercetare a fost inițiată și în Europa după ce Consiliul European de la Lisabona


din 2000 a recunoscut educația, instruirea și încadrarea într-un loc de muncă drept elemente
esențiale ale politicilor economice și sociale necesare pentru transformarea economiei Europei în
cea mai dinamică economie bazată pe cunoaștere.

Au fost constituite mai multe comisii care au avut rolul să elaboreze un Cadru European care să
definească „noile competențe de bază”. Acest cadru trebuia să cuprindă Tehnologia Informației
și Comunicațiilor, cultura tehnologică, limbile străine (de circulație internațională), noțiuni despre
antreprenoriat și abilități sociale.

Activitatea grupului de lucru pentru competențe cheie a început în anul 2001, având ca obiective
principale identificarea: „noilor deprinderi” și, ulterior, a modului „cum” aceste deprinderi pot fi
integrate mai bine în programa școlară, iar apoi menținute și învățate de-a lungul vieții. În cadrul
acestei cercetări au fost vizate: grupurile dezavantajate, cele cu nevoi specifice, abandonul școlar
și educația adulților.

În acest context, termenul de „competență” se referă la obținerea „unui grad de integrare între
capabilități și obiectivele sociale mai largi de care are nevoie fiecare individ”. Studiul Eurydice3
consideră că sunt vitale competențele cheie pentru participarea cu succes la viața socială.
Multe dintre aceste competențe sunt definite ca generice sau transversale. Toate însă trebuie
să conducă la un management mai eficient al parcursului educațional al fiecărui individ, prin
redirecționarea atenției de la activitatea de predare la cea de învățare.

De asemenea, termenul de „competență” se referă la o combinație de deprinderi, cunoștințe,


aptitudini și atitudini. Această combinație trebuie să includă disponibilitatea de a învăța în
completarea la „a ști cum”.
Astfel, competențele cheie au în vedere trei aspecte ale vieții:
a. Împlinirea personală și dezvoltarea de-a lungul vieții (aspectul cultural): competențele cheie
trebuie să dea posibilitatea oamenilor să-și urmeze obiectivele individuale în viață, conduși de
interesele și aspirațiile personale dar având dorința de a continua învățarea pe tot parcursul vieții.

b. Cetățenia activă și incluziunea (aspectul social): competențele cheie trebuie să le permită


indivizilor să participe în societate în calitate de cetățeni activi.

c. Angajarea într-un loc de muncă (aspectul uman): capacitatea fiecărei persoane de a obține o
slujbă decentă pe piața forței de muncă.

O caracteristică scoasă în evidență de grupul de lucru se referă la faptul că aceste competențe


trebuie adaptate la cadrul social, lingvistic și cultural al indivizilor.

Practic, cea mai simplă definiție a competențelor cheie afirmă că acestea reprezintă o combinație
între cunoaștere, abilități și atitudini.

Triunghi competență

Cunoașterea susține înțelegerea unui anumit domeniu sau subiect referindu-se la concepte,
fapte, idei și teorii deja stabilite.

Abilitățile sunt definite drept capacitatea de a realiza procese și de a utiliza cunoștințele


existente pentru a obține rezultate.

Atitudinile descriu dispoziția și mentalitatea de a acționa sau de a reacționa la idei, persoane


ori situații.

În anul 2003, în cadrul Uniunii Europene au fost setate opt domenii pentru competențele cheie.
Ulterior, acestea au fost adoptate și transpuse în strategiile naționale ale majorității statelor
membre.
Astfel, România a stabilit în curriculumul național, prevăzut în articolul 68 din Legea educației
naționale, opt domenii de competențe cheie:

1. Competențele de comunicare în limba română și în limba maternă reprezintă


capacitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în
formă orală, cât și în formă scrisă, dar și de a interacționa lingvistic într-un mod adecvat și
creativ într-o serie completă de contexte culturale și sociale.

2. Competențele de comunicare în limbi străine implică, pe lângă dimensiunile princi-


pale ale abilităților de comunicare în limba maternă, și abilitățile de mediere și înțelegere
interculturală. Nivelul de cunoștințe depinde de mai mulți factori și de capacitatea de
ascultare, vorbire, citire și scriere.

3. Competențele de bază de matematică, științe și tehnologie reprezintă capa-


citatea de a dezvolta și de a aplica gândirea matematică pentru rezolvarea diferitelor
probleme apărute în situațiile cotidiene, accentul punându-se pe proces, activitate și
cunoștințe. Competențele de bază privind științele și tehnologia se referă la stăpânirea,
utilizarea și aplicarea cunoștințelor și a metodologiilor de explicare a lumii înconjurătoare.
Acestea implică o înțelegere a schimbărilor cauzate de activitatea umană și a responsabili-
tății fiecărui individ în calitate de cetățean.

4. Competențele digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de


învățare și cunoaștere implică utilizarea cu încredere și în mod critic a tehnologiei din
societatea informațională (TSI) și deci abilitățile de bază privind tehnologia informației și a
comunicării (TIC).

5. Competențele sociale și civice se referă la competențele personale, interpersonale și


interculturale și toate formele de comportament care permit fiecărei persoane să parti-
cipe, în mod eficace și constructiv, la viața socială și profesională. Aceste competențe sunt
legate de bunăstarea personală și socială. Este esențială înțelegerea codurilor de conduită
și a obiceiurilor din diferite medii în care activează persoanele. Competențele civice, în
special cunoașterea conceptelor și a structurilor sociale și politice (democrație, justiție,
egalitate, cetățenie și drepturi civile), fac posibilă participarea activă și democratică a
oamenilor.

6. Competențele antreprenoriale reprezintă capacitatea de a transforma ideile în


acțiune. Acest simț presupune creativitate, inovație și asumarea unor riscuri, precum și
capacitatea de a planifica și gestiona proiectele în vederea atingerii obiectivelor. Persoana
este conștientă de contextul propriei sale activități și este capabilă să valorifice opor-
tunitățile apărute. Acesta este fundamentul pentru achiziția unor abilități și cunoștințe
specializate, de care au nevoie cei care instituie sau contribuie la o activitate socială ori
comercială. Acest lucru ar trebui să includă conștientizarea valorilor etice și promovarea
bunei guvernări.

7. Competențele de sensibilizare și de expresie culturală implică aprecierea impor-


tanței expresiei culturale a ideilor, a experiențelor și a emoțiilor printr-o serie de canale
(muzică, teatru, literatură și arte vizuale).

8. Competența de a învăța să înveți este legată de abilitatea omului de a-și urmări și


organiza propria învățare, fie individual, fie în grupuri, conform nevoilor proprii, precum și
de conștientizare a metodelor și oportunităților.

Toate aceste competențe cheie sunt interdependente, iar accentul se pune, în fiecare caz, pe
gândirea critică, creativitate, inițiativă, rezolvarea problemelor, evaluarea riscurilor, luarea
deciziilor și gestionarea constructivă a sentimentelor.
2. Rolul, importanța și
caracteristicile competențelor cheie
Nu există nici o îndoială că, în primul rând, importanța competențelor cheie este influențată
de schimbările sistemului de muncă, care necesită un nivel adecvat de cunoștințe și abilități
profesionale, pe măsură ce se maturizează. În al doilea rând, cunoștințe și abilități mai largi
garantează un nivel mai ridicat de angajabilitate pentru adulți, dar și de securitate socială. În al
treilea rând, dobândirea lor extinde oportunitățile pentru împlinirea personală a adulților. Viața
lor capătă mai mult sens și este mai fericită.

Revenind la sistemul școlar, devine tot mai evident faptul că sistemul tradițional, din secolul XX,
este învechit. Globalizarea și apariția noilor tehnologii au revoluționat metodele de învățare și,
prin urmare, sistemul nostru de educație trebuie să fie supus unei revizuiri amănunțite pentru a fi
corelat cu cerințele secolului XXI.

Astăzi, sistemele educaționale nu se pot concentra doar pe conținut, deoarece acesta „expiră”
foarte repede. În plus, trebuie să educăm elevii pentru a dobândi abilități digitale, deoarece
acestea vor fi esențiale pentru a dezvolta corect oportunitățile de carieră în lumea care îi
așteaptă odată ce părăsesc școala.

Competențele cheie sunt esențiale într-o societate bazată pe cunoaștere și garantează mai
multă flexibilitate în ceea ce privește forța de muncă, permițându-i acesteia să se adapteze mai
rapid la modificările constante care apar într-o lume din ce în ce mai interconectată. Aceste
competențe reprezintă, de asemenea, un factor major în inovație, productivitate și competitivitate
și contribuie la motivația și satisfacția angajaților, precum și la calitatea muncii. Competențele
cheie ar trebui dobândite de către:
z Tinerii aflați la sfârșitul perioadei obligatorii de învățământ și formare. Competențele cheie
i-ar pregăti pe aceștia pentru viața adultă, în special pentru câmpul muncii, constituind
totodată o bază pentru continuarea învățării.
z Adulți, pe tot parcursul vieții, printr-un proces de dezvoltare și actualizare a abilităților.
Dobândirea competențelor cheie se încadrează în principiile de egalitate și acces pentru
toți. Acest cadru de referință vizează, de asemenea, mai ales grupurile dezavantajate al
căror potențial educațional necesită sprijin. Exemplele de astfel de grupuri includ persoa-
nele cu abilități de bază reduse, cele care părăsesc școala timpuriu, șomerii pe termen
lung, persoanele cu dizabilități, migranții.
Educația – preșcolară, primară și secundară, de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 18 ani – este
gratuită pentru toți cetățenii români. Primilor șase ani de învățământ obligatoriu – preșcolar și
ciclul primar inferior – le corespunde un nivel elementar de dezvoltare a competențelor cheie.
După următorii șase ani, la finalul ciclului secundar inferior, un absolvent trebuie să dețină
competențele-cheie la un nivel funcțional. La finalul învățământului obligatoriu, un absolvent va
deține un nivel dezvoltat al competențelor cheie, care va permite învățarea pe tot parcursul vieții
și diversificarea viitorului traseu educațional (acces în învățământ terțiar) și profesional (acces
imediat pe piața muncii).

Avantajele unui curriculum centrat pe competențe sunt:


z Din perspectivă curriculară, anumite competențe pot să fie social determinate, ca un
răspuns la nevoile concrete ale comunității în care functionează școala, iar relația școa-
lă-parteneri sociali poate avea ca efect o creștere a transparenței actului didactic în cadrul
școlarității neobligatorii.
z Din perspectiva politicii educaționale, se stimulează o dezbatere care să conducă la identi-
ficarea acelor valori și practici sociale dezirabile pe care ar trebui să le promoveze școala
pentru a asigura succesul absolvenților săi.
z Din perspectiva psihologiei, se integrează ultimele progrese înregistrate de științele
cognitive, potrivit cărora manifestarea competenței înseamnă mobilizarea cunoștințelor
corespunzătoare și a unor scheme de acțiune exersate și validate anterior. Acțiunea
competentă a individului într-o situație dată înseamnă capacitatea de a mobiliza resurse
mentale adecvate (cunoștințe, deprinderi, scheme de acțiune etc.), de a face transferuri de
la alte situații similare sau relevante și de a pune în acțiune toate aceste resurse selectate
la locul și la timpul potrivit, în cadrul unui exercițiu permanent de adaptare.
z Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de învățare
relevante pentru elevi și poate mări această relevanță prin utilizarea unui larg arsenal de
instrumente și resurse didactice. Problematizarea, lucrul pe proiecte, negocierea etc. devin
puncte de reper ale predării. Se accentuează latura pragmatică a aplicării curriculumului:
profesorul face legătura directă între ceea ce se învață și de ce se învață.
z Analiștii și experții în domeniu consideră că educației îi revin două mari funcții:
z De a produce competențele necesare dezvoltării societății în întregul său: determină
profesorii să se concentreze pe elevii foarte buni, celorlalți acordându-li-se mai puțină
atenție. Această abordare are drept consecință practică generarea unei largi mase de
indivizi mediocri.
z De a identifica și cultiva abilitățile individuale pentru ca fiecare persoană să-și maximizeze
potențialul: urmărește dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui elev în parte, dar nu
neaparat cu scopul de a satisface nevoile imediate de forță de muncă ale societății.
Școala vizează, în primul rând, dezvoltarea unor abilități generale pe baza cărora vor putea
fi dezvoltate mai târziu competențe speciale, atât în învățământul liceal vocațional și în cel
universitar, cât și prin intermediul a ceea ce se numește, lifelong learning – sau învățare pe tot
parcursul vieții.

Există și specialiști care clasifică competențele în patru mari tipuri, în funcție de abilități:

○ abilități ce țin de învățare, analiză și adaptabilitate;


○ creativitatea, capacitatea de inovație și abilitățile antreprenoriale;
○ abilitățile ce țin de activitățile desfășurate la locul de muncă;
○ abilitățile interpersonale (capacitatea de comunicare, abilitățile ce țin de lucrul în echipă).
Deși în multe țări se pune accentul pe primele două tipuri, există tendința să se țină tot mai
mult cont și de celelalte două. Dezvoltarea ultimelor două tipuri de competențe susține, sprijină
și optimizează funcționarea diferitelor structuri sociale din care facem parte. Formarea, cu
precădere, a ultimului tip de abilități depinde foarte mult de valorile și atitudinile transmise
elevilor.

Pentru elaborarea programelor școlare s-au definit competențe generale și competențe specifice.
Competențele generale au un grad ridicat de generalitate și complexitate. Se definesc pe obiect
de studiu și se formează pe durata învățământului. Competențele specifice se definesc pe obiect
de studiu și se formează pe durata unui an școlar. Sunt deduse din competențele generale, fiind
etape în dobândirea acestora.
3. Competențele digitale
La începutul acestui capitol, spuneam că dintre cele opt competențe cheie, vom insista asupra
competențelor digitale. Dar înainte de a începe să căutăm definiția acestora, este important să
înțelegem motivul pentru care „digitalul” are un rol atât de mare în societatea actuală.

Tehnologia și în special tehnologia digitală a schimbat felul în care ne trăim viața.

Modul în care ne facem cumpărăturile


În ultimii ani, din ce în ce mai mulți oameni și-au modificat obiceiurile de consum și achiziții,
optând tot mai des pentru cumpărături online. Această tendință a fost puternic accentuată de
pandemia de Covid-19, izbucnită la finalul anului 2019 și răspândită la nivel mondial la începutul
anului 2020. Este de așteptat ca acest model de comportament să se păstreze și în anii care
urmează, modelând și mai puternic stilul de viață modern.

Modul în care realizăm tranzacții financiare


Nu mai putem vorbi despre carnetele de cecuri de odinioară. Acum, majoritatea plăților se
fac, fie pe computer, fie pe telefonul mobil. Chiar și modul în care copiii se joacă s-a schimbat
semnificativ. Cu toate că ei încă se mai joacă afară, jocurile pe calculator acaparează o mare
parte din timpul dedicat relaxării.

Modul în care socializăm


La rândul său, este influențat de tehnologie. Site-urile de socializare și serviciile de mesagerie
instant înlocuiesc comunicarea față în față, dar totodată ne țin în contact cu oameni pe care nu
i-am mai văzut demult sau cu persoane care se află la distanțe foarte mari.

Modul în care ne deplasăm


Tot dezvoltarea tehnologică a influențat și felul în care oamenii se deplasează, având în vedere
că pe internet se găsesc o mulțime de fotografii, filmulețe, recenzii despre aproape orice loc de
pe planetă. Tot online, este extrem de ușor să rezervăm bilete de avion și camere de hotel pentru
vacanțe peste tot în lume.

Drept urmare, aptitudinile digitale reprezintă o cerință esențială pentru ca tinerii să aibă succes
într-o societate din ce în ce mai digitalizată. Nu numai că aceste abilități sunt cerute pentru
un număr tot mai mare de locuri de muncă sau activități independente, ci sunt și un drept al
cetățenilor, dacă acestea trebuie să fie funcționale în societatea actuală. Competențele cheie și
cele digitale sunt puternic legate de succesul profesional pe care copiii îl vor obține, iar utilizarea
acestora nu se limitează la locurile de muncă din domeniul IT, ci reprezintă o necesitate în
majoritatea domeniilor– educație, medicină, drept, sociologie etc. – mai ales în contextul în care,
conform studiului realizat în anul 2015 pentru Agenda Digitală, competențele digitale a 40 % dintre
cetățenii Uniunii Europene se află la un nivel insuficient, 22% din cetățeni nefolosind Internetul.

Prin urmare, școlile și profesorii au nevoie de sprijin pentru a lucra cu elevii lor astfel încât să
dezvolte o gamă largă de abilități digitale care să asigure tinerilor ce părăsesc școala competen-
țele cerute de piața muncii.

Așa cum menționam, competența digitală este una dintre cele opt competențe cheie, concreti-
zându-se în utilizarea cu încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației și a
comunicațiilor pentru informare, comunicare și soluționare a problemelor în toate domeniile vieții.
Un alt aspect care merită să fie luat în considerare este acela că în calitate de competență
transversală, competența digitală ne ajută să stăpânim și alte competențe cheie, cum ar fi cele de
comunicare, lingvistice sau cele de bază în matematică și științe.

Competența digitală este ansamblul de cunoștințe, abilități, atitudini care sunt necesare atunci
când se utilizează TIC și media digitală pentru a îndeplini sarcini, a rezolva probleme, a comunica,
a gestiona informații, a colabora, a crea și a împărtăși conținut.

O altă definiție, conform site-ului digitalskills.com, o inițiativă a Guvernului Britanic, abilitățile


digitale de bază sunt nivelul minim de abilități digitale de care ai nevoie pentru a utiliza în sigu-
ranță tehnologia digitală cu scopul de a accesa beneficiile pe care aceasta le poate oferi.

Pentru a fi și mai specifici, putem descompune și împărți abilitățile digitale în mai multe categorii.

1. Abilități digitale de gestionare a informațiilor: cum găsiți, gestionați și stocați informații și


conținut digital?
2. Abilități digitale de comunicare: cum utilizați tehnologia digitală pentru a comunica,
interacționa, colabora, partaja și a vă conecta cu alte persoane?
3. Abilități digitale de tranzacționare: cum folosim tehnologia digitală pentru a cumpăra și
vinde bunuri și servicii, organizarea propriilor finanțe?
4. Abilități digitale de soluționare a problemelor: cum creștem independența și încredere
prin rezolvarea problemelor folosind instrumente digitale, dar și cum folosim instrumentele
digitale pentru a găsi soluții?
5. Abilități digitale de creare: cum îi determinăm pe oameni să contribuie la crearea de
conținut digital?
De menționat că noțiunea de creare de conținut digital este deosebit de importantă pentru școli,
în primul rând.

Desigur, atunci când vorbim despre abilități digitale, ar fi corect să spunem că, în fiecare dintre
aceste categorii, avem competențe digitale la un nivel de bază și competențe digitale avansate.

Pentru a înțelege mai bine natura acestei competențe, Comisia Europeană a conceput Cadrul
european al competenței digitale pentru cetățeni (DigComp), structurat în cinci arii: alfabetizarea
digitală și informațională, comunicare și colaborare, creare de conținut digital, siguranță și solu-
ționare de probleme, cu 21 de domenii de competență: navigarea, căutarea și filtrarea datelor,
informațiilor și conținutului digital, evaluarea datelor, informațiilor și a conținutului digital,
gestionarea datelor, informațiilor și conținutului digital, interacțiunea prin tehnologii digitale,
partajarea prin tehnologii digitale, implicarea cetățenilor prin tehnologii digitale, colaborarea
prin tehnologii digitale, netichetă, gestionarea identității digitale, dezvoltarea de conținut digital,
integrarea și re-elaborarea conținutului digital, drepturi de autor și licențe, programare, prote-
jarea dispozitivelor, protejarea datelor personale și a intimității, protejarea sănătății și a stării de
bine, protejarea mediului înconjurător, rezolvarea problemelor tehnice, identificarea nevoilor și
a răspunsurilor tehnologice, utilizarea creativă a tehnologiilor digitale, identificarea lacunelor de
competență digitală.
Domeniul DigComp Competențe DigComp

Navigarea, căutarea și filtrarea datelor, informațiilor și conținutului digital.


Alfabetizare digitală Evaluarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital.

Gestionarea datelor, a informațiilor și a conținutului digital.

Interacționarea prin tehnologii digitale

Partajarea informațiilor prin tehnologii digitale

Implicarea în societate prin intermediul tehnologiilor digitale


Comunicare și colaborare
Colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale

Neticheta

Gestionarea identității digitale

Dezvoltarea conținutului digital

Integrarea și re-elaborarea conținutului digital


Creare de conținut digital
Drepturi de autor și licențe

Programare

Protejarea dispozitivelor

Protejarea datelor personale


Siguranță
Protejarea sănătății

Protejarea mediului înconjurător

Rezolvarea problemelor tehnice

Identificarea nevoilor și a soluțiilor tehnologice


Soluționare de probleme
Utilizarea creativă a tehnologiilor digitale

Identificarea lacunelor de competență digitală

Fiecare dintre aceste competențe trebuie dobândită de utilizatori pentru a putea face față cerin-
țelor în materie de abilități digitale necesare în secolul XXI. Nivelul la care sunt stăpânite aceste
competențe poate varia de la începător la avansat, însă asimilarea lor reprezintă un pas esențial
către consolidarea competențelor digitale.
4. Cunoștințe esențiale,
abilități și atitudini legate
de această competență
Cunoștințe
Indivizii ar trebui să înțeleagă cum pot tehnologiile digitale să susțină comunicarea, creativitatea
și inovația și trebuie să fie conștienți de oportunitățile, limitările, efectele și riscurile lor. Aceștia
ar trebui să înțeleagă principiile generale, logica și mecanismele care stau la baza tehnologiilor
digitale în evoluție, să cunoască funcția de bază și utilizarea diferitelor dispozitive, software
și rețele. Indivizii ar trebui să adopte o abordare critică cu privire la validitatea, fiabilitatea și
impactul informațiilor și datelor puse la dispoziție prin mijloace digitale și să fie conștienți de
principiile etice și legale implicate în conectarea cu tehnologiile digitale.

Aptitudini
Indivizii ar trebui să poată folosi tehnologiile digitale pentru a-și susține cetățenia activă
și incluziunea socială, colaborarea cu ceilalți și creativitatea pentru atingerea obiectivelor
personale, sociale sau comerciale. Aptitudinile includ capacitatea de a utiliza, accesa, filtra,
evalua, crea, programa și partaja conținut digital. Indivizii ar trebui să poată gestiona și proteja
informațiile, conținutul, datele și identitățile digitale, precum și să recunoască și să interacționeze
eficient cu software, dispozitive, informații artificiale sau roboți.

Atitudini
Interacțiunea cu tehnologiile și conținutul digital necesită o atitudine reflectantă și critică, totuși
curioasă, cu minte deschisă și orientată spre viitor față de evoluția lor. De asemenea, necesită o
abordare etică, sigură și responsabilă a utilizării acestor instrumente.

Ținând cont de toate cele prezentate, este evident faptul că dobândirea competențelor cheie
de către elevi ar trebui să reprezinte unul dintre principalele aspecte avute în vedere de
orice profesor în planificarea lecțiilor. Doar pregătiți în acest sens, copiii vor putea face față
provocărilor ce îi așteaptă în această lume, în care atingerea performanței este direct influențată
de dezvoltarea abilităților și competențelor cheie. Copiii trebuie să înțeleagă că a folosi internetul
și noile tehnologii doar pentru divertisment nu este suficient pentru a fi cu adevărat antrenați
pentru provocările ce îi așteaptă când părăsesc băncile școlii. În egală măsură, cadrele didactice
trebuie să se pregătească și să asimileze, la rândul lor, aceste competențe, doar astfel putându-i
îndruma activ și eficient pe elevi.
Salvați Copiii România este o organizație de utilitate publică, a cărei misiune este
aceea de a garanta egalitatea de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul din care
aceștia provin, prin utilizarea propriei expertize, precum și prin activități de lobby și
advocacy asupra factorilor de decizie și mobilizarea liderilor din societatea civilă.

Salvați Copiii promovează de 30 ani drepturile copilului, în acord cu prevederile


Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Peste 2.220.000 de copii
au fost incluși în programe educative, de protecție și asistență medico-socială, de
stimulare a participării lor în acțiuni de promovare și recunoaștere a drepturilor lor.

Salvați Copiii este membru al Save the Children International, cea mai mare
organizație independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, care
cuprinde 28 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări.

Secretariatul General

Intr. Ștefan Furtună nr. 3, sector 1,


010899, București, România Cofinanțat de Mecanismul pentru
Interconectarea Europei al Uniunii Europene

telefon: +40 21 316 61 76


Conținutul acestei publicații este responsabili-
e-mail: secretariat@salvaticopiii.ro tatea exclusivă a Organizației Salvați Copiii și
web: www.salvaticopiii.ro nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.