Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

Stațiunea
Călimănești – Căciulata

Profesor: Student:
Roangheș Mureanu Ana-Maria Ungureanu Nicolae Gabriel
Studiu de caz : statiunea Calimanesti – Caciulata S.A
1. Amplasarea statiunii
Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în
Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile
râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7), la 18 km
nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti,
împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de
interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002.
Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi
satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha
constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927.
Călimăneşti Căciulata are o existenţă îndelungată, semnalată prin tezaurul de monede
dacice şi castrele de la Jiblea şi Arutela. Pe timpul împăratului Hadrian apele de la Bivolari au
fost folosite de romani la termele Arutela, precum şi de populaţia dacică.
Conform unor păreri mau recente, ca aşezare umană, Călimănesti-Căciulata s-ar fi
format prin secolele V-VIII, când vechea obşte sătească având o arie mai mare de întindere, s-
ar fi împărţit între câţiva oameni de vază, printre care şi Căliman. Prima menţiune
documentară apare în condica Mănăstirii Cozia pe 20 mai 1388, când prin documentul
amintit,Mircea cel Bătrân primeşte de la Nan Udaba, “locul numit Călimăneşti pe Olt”, pe
care acesta îl închină Mănăstirii Cozia: “…a binevoit domnia mea să ridice din temelie
mănăstire...locul numit Călimăneşti pe Olt...”
Este foarte probabil ca decizia ridicării pe acele locuri a mănăstirii Cozia să fi fost
determinată de utilizarea apelor minerale. În 1543 lângă M.Cozia s-a înălţat Bolniţa, de către
Radu Paisie. La Bolniţa Coziei, numeroşi negustori precum unii faimoşi domnitori ai Ţării
Româneşti şi-au tratat suferinţele.
Din această cauză au început să se facă cercetări pentru descoperirea unor izvoare de
sănătate, folosindu-se observaţiile localnicilor, care cunoşteau existenţa unor bazine cu “apă
neagră” şi care miroseau a “apă clocită”. Astfel, o nouă sursă vine să-şi auroleze faima:izvorul
de la Căciulata. Se citează în literatura de specialitate descoperirea întâmplătoare de către doi
călugări, în 1849, care venind de la pscuit au observat pe malul Oltului o baltă cu apă, le-a
plăcut, iar unul fiind bolnav a simţit o ameliorare a stării lui de sănătate.
Lucrări de captare vor fi făcute în anul 1848 de către C-tin Golescu, ajutat de localnici, cu
fonduri din subscripţia publică.În urma constatării efectelor minunate ale acestor ape asupra
propriei sănătăţi, va construi un stabiliment rudimentar, primul de acest gen de pe aceste
meleaguri.
În 1873, apele minerale de la Călimăneşti sunt medaliate la expoziţia de la Viena, iar în
1893 primesc “Diploma de Grand Prix” şi medalia de aur.
După 1910, staţiunea trece în concesiunea societăţii “Govora-Călimăneşti” pe o perioadă
de 50 de ani.
Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o secţie a sa
fiind destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat personal de specialitate.
În 1924 se construiesc hotelurile 1 şi 2 Jantea. Bazarul şi Teatrul cu terasă spre Olt în 1934,
construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm. Vâlcea-Sibiu.
Din 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş, primul director medical al staţiunii a fost
C.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central.
În prezent, societăţile care desfăşoară activităţi de turism în oraşul Călimăneşti sunt:S.C.
Călimăneşti-Căciulata S.A.,S.C.Sind România, Filiala Căciulata, S.C.Scorilo,S.C. Europa 15
A.

1.1. Potentialul turistic natural


Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este străjuită, în partea de nord, de munţii Coziei cu
creasta lor pleşuvă şi cu vârfurile dispuse în evantai. Datorită frumuseţii deosebite şi
accesibilităţii sale, muntele Cozia este vizitat anual de peste 20.000 de turişti. Cele mai
accesibile şi cu peisaj încântător la tot pasul sunt culmile sudice ale masivului. Ascensiunea
către vârf se realizează în 5 ore, cu posibilitatea reîntoarcerii în aceeaşi zi.
Prin Ordinul nr.7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător, au fost
constituite în cadrul sectorului silvic 13 parcuri naţionale , printre care şi Parcul Naţional
Cozia, având o suprafaţă de 17.000 ha.
Factorii naturali de cură sunt reprezentaţi de :
a).Climă, respectiv condiţii de bioclimat sedativo-indiferent, care se caracterizează prin
solicitarea slabă a sistemului nervos central şi vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor
venite la cură să se facă treptat, pe nesimţite.
b).Plante medicinale – în baza Cozia se efectuează tratamente prin băi de plante cu efect
sedativ, provenite din flora spontană autohtonă.
c).Ape minerale, principalul potenţial turistic natural, care au făcut cunoscută staţiunea, atât
pe plan naţional, cât şi internaţional.
Apele minerale de la Călimăneşti-Căciulata sunt cunoscute de pe timpul dacilor şi romanilor
(cele de la Arutela).

1.2. Tipuri de turism existente la nivelul statiunii

Incercand sa definim forma de turism am putea spune ca reprezinta modalitatea


completa de furnizare a serviciilor turistice sau prestatiile ce alcatuiesc un produs
turistic (cazare, restaurante, transport, agrement).
Ca urmare a modificarilor ce au loc in preferintele turistilor, in prezent exista un
numar mare de forme de turism, acestea clasificandu-se dupa:
1. locul de origine al turistului (turism intern si international);
2. motivul calatoriei (turism de odihna, recreativ, sportiv, cultural, stiintific, de afaceri);
3. in functie de mobilitatea turistului (turism itinerant si de sejur);
4. modalitatea de angajare a prestatiilor turistice (turism organizat, semiorganizat, pe
cont propriu);
5. mijlocul de transport folosit (turism naval, aerian, auto, drumetie, cicloturism,
echitatie).
Volumul, diversitatea si valoarea resurselor turistice ale judetului Valcea favorizeaza
dezvoltarea si promovarea unor variate forme de turism, care sa valorifice cat mai bine aceste
resurse.

Turism balnear
Valcea se inscrie printre judetele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a facut ca
activitatea balneara sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvolatare aici.
Dincolo de evolutia circulatiei turistice din ultimii ani determinata de factori conjuncturali,
neconcludenti pentru tendintele pe termen lung ale turismului balnear, cercetarile si studiile
efectuate asupra cererilor turistice releva existenta unei importante cereri potentiale a
populatiei romanesti pentru turismul de sanatate.
Prin urmare, turismul balnear valcean are sarcina de a-si mentine traditia si renumele
in conditiile unei concurente tot mai aprige de a se dezvolta si adapta tendintelor
internationale, pastrand insa produsul turistic balnerar local nealterat.
Turismul balnear este principala forma de turism practicabila in judetul Valcea, datorita
valorii resurselor baleneo-turistice, respectiv, a factorilor de cura localizati in arealele
culoarului Oltului si Depresiunea Govora – Olanesti.
Apele minerale de mare varietate fizico-chimica si bioclimatul benefic terapiei creaza
conditiile cele mai favorabile tratamentului afectiunilor aparatului digestiv, renale, reumatice,
respiratorii si de metabolism.

Turism monahal
Aici in “Oltenia de sub munte” se afla cateva din perlele Romaniei, constructii
arhitectonice unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului
ortodoxiei pe aceste meleaguri. Sa amintim Sfanta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel
Batran, manastirile Govora, Bistrita, Arnota, Surpatele, Manastitea Dintr-un Lemn si nu mai
putin celebra Manastire Hurez, cel mai frumos si elocvent exemplu de arhitectura
brancoveneasca.
Multimea manastirilor si schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Ramnicului
se constituie in tot atatea marturii ale credintei si evlaviei noastre strabune, asupra istoriei
nationale, ca si asupra puterilor creatoare ale poporului roman. Fiecare in parte reprezinta un
act de identitate nationala, dovada preemptorie ca, daca natiunea romana s-a plamadit odata
cu crestinismul ei, acesta s-a plantat organic intr-un mediu a carui spiritualitate, mergand
impreuna si contopindu-se, putea nazui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale
Europei “popor ortodox de limba latina”.
Turismul la “manastiri” se dezvolta constant si merita apreciate aici, in mod deosebit,
eforturile depuse de Episcopia Ramnicului pentru reconstructia unor manastiri (Bistrita) si
pentru reamenajarea altora unde s-au creat conditii deosebite, atat pentru viata monahala, cat
si pentru vizitatori (Hurez, Manastirea Dintr-un Lemn, Turnu, etc.).

Obiective turistice monahale


Manastirea Cozia – Calimanesti – Caciulata
Manastirea Govora - Govora
Ansamblul Manastirii Hurez – Horezu
Biserica Adormirea Maicii Domnului – Bujoreni
Biserica Bolnitei Adormirea Maicii Domnului – Ramnicu Valcea
Biserica Cuvioasa Paraschiva – Ramnicu Valcea
Biserica Buna Vestire – Ramnicu Valcea
Duminica Tuturor Sfintilor – Ramnicu Valcea
Biserica Episcopiei Ramnicului Sf.Nicolae – Ramnicu Valcea
Biserica Sf. Grigore Decapolitul Eleonul – Bistrita
Biserica Sf. Ingeri din Romanii de Jos – Horezu
Biserica Sf. Nicolae – Baile Olanesti
Biserica Sf. Voievozi – Calimanesti – Caciulata
Biserica Vioresti – Gorunesti (Slatioara)
Cula Duca – Horezu
Cula Greceanu – Horezu
Manastirea Dintr-un Lemn – Surpatele
Manastirea Arnota – Bistrita
Manastirea Stanisoara – Calimanesti – Caciulata
Manastirea Surpatele – Surpatele
Schitul Cornetu Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Brezoi
Schitul Iezeru – Baile Olanesti
Schitul Pahomie – Sf. Proroc Ilie – Baile Olanesti
Schitul Turnul – Calimanesti – Caciulata
Biserica Dintr-un Lemn Sf. Nicolae – Govora

Turism cultural
Turismul cultural este forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a
resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural
istoric judetean care inglobeaza bunuri mobile si imobile cu valoare deosebita, este o marturie
a potentialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu, ale
“Olteniei de sub munte”.
Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita atat de componentele
arheologice (situri si inventarul acestora, intre care trebuie sa amintim cetatea dacica de la
Buridava si castrul roman de la Arutela situat pe celebra “Cale a lui Traian”), cat si
etnografice, respectiv monumentele, muzeele cu inventarul lor, muzeele in aer liber (Muzeul
Satului de la Bujoreni, Culele de la Maldaresti) precum si splendida arhitectura de cult
reprezentativa pentru evul mediu romanesc.
Acesta forma de turism se poate practica in arealele: Depresiunea subcarpatica
Horezu (Manastirea Hurezi, Centrul de ceramica Populara Horezu), Depresiunea subcarpatica
Govora - Olanesti (cu numeroase monumente istorice si arhitecturale), Dealurile subcarpatice,
culoarul Oltului, Muntii Coziei.

Turism montan
Turismul montan – drumeţie montană, este favorizat de existenţa a mai multor trasee
montane practicabile de către iubitorii de munte:
- Căciulata- Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura La Troiţă - Poiana Stânişoarei -
Muchia Vlădesei - Muntele Durduc; - Căciulata
- Cozia - Poiana Bivolari - Stâna La Muşeţel - Curmătura La Troiţă - Poiana Stânişoarei

1.3. Structuri de agrement

Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti-Căciulata creează condiţii favorabile pentru


desfăşurarea unei activităţi balneare într-o ambianţă plăcută, reconfortantă.
Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate să asigure
posibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber de către turişti.
Agenţia de turism a S.C. Călimănesti-Căciulata oferă la cerere excursii în judeţ şi în alte
zone, cu mijloace proprii de transport, dispunând de microbuze Mercedes.
Activitatea de producţie a S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A. este susţinită de un laborator
de cofetărie şi patiserie, o gospodărie anexă pentru creşterea porcilor, 4 sere pentru flori,
plante ornamentale, legume şi zarzavaturi, un atelier pentru preparate din carne, sală
polivalentă cu 240 de locuri şi 3 săli de conferinţă cu un total de 120 de locuri.
Concluzionând, putem spune că situaţia reţelei de alimentaţie publică în staţiune este
avantajoasă, în ceea ce priveşte gradul de diversificare al serviciilor, trebuie menţionat că
acesta este insuficient. În condiţiile economiei de piaţă se urmăreşte ca reţeaua de alimentaţie
să se lărgească şi să se diversifice.
1.4. Promovarea turismului din stațiunea Călimănești – Căciulata

România se află printer ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale si termale din
Europa ce au efecte terapeutice miraculoase, o mare parte dintre acestea aflându-se pe
supafaţa JudeţuluiVâlcea. Astfel principala atracţie o reprezintă staţiunile balneo-climaterice
vestite pentru apele termale şi peisajele inedite.
În urma unor studii efectuate asupra posibilităţiilor de dezvoltare turistică a staţiunilor
româneşti, specialiştii apreciază că, în următorii ani, Valea Oltului va lua locul Văii
Prahovei,devenind noul pol investiţional.
Pe baza acestor afirmaţii se urmăreşte găsirea unor soluţii de valorificare şi eleborarea
unor strategii de promovare turistică a staţiunii balneo-climaterice Călimăneşti – Căciulata.
Activităţile economice principale sunt turismul și fabricarea hârtiei și cartonului
ondulat. Activitatea turistică se poate desfăşura in peisajul bazinului râului Olt, înconjurat de
munţi pitoreşti, definind unul dintre punctele cu cel mai mare potenţial turistic al ţării, într-o
zonă cu un microclimat stabil și fără schimbări bruște de temperatură. Este un oraş a cărui
apariție, involuție sau evoluție a fost, în ultimii 250 de ani, legată permanent de izvoarele de
apă minerală și termală, dar și de turism ca principală resursă economică. Turismul poate fi
considerat în oraşul Călimănești ramura economică cu cel mai mare potenţial de creştere
având în vedere zona deosebit de frumoasă, unică în Europa. De aceea, cel mai mare
angajator și cea mai importantă firmă, ca cifră de faceri și profit înregistrate la nivelul
orașului, este societatea Călimănești Căciulata SA (ce deține hotelurile Căciulata, Cozia,
Oltul, Central, Teilor, pensiunea Pescăruș și vilele Liliacul, Trandafirul, Turnu și Furnica).
Potenţialul local nu este valorificat la reala lui valoare, iar analiza informaţiilor
existente cu privire la dotările zonei şi la numărul de turişti atraşi, evidenţiază acest lucru. Pe
de altă parte trebuie identificate şi prezervate acele forme ale activităţilor turistice care să nu
interfereze cu biodiversitatea specifică zonei şi care să nu aducă modificări peisajului natural
și surselor de ape minerale. De asemenea, se poate observa o mișcare mult prea subtilă de
diversificare a activităților economice locale, însă la un nivel mult prea mic pentru a avea un
impact considerabil în crearea locurilor de muncă.

Deşi starea infrastructurii în Călimănești nu este satisfăcătoare, la data elaborării


prezentei lucrări se poate observa că au existat anumite inițiative ale autorităților centrale, în
ultimii ani, materializate prin proiectele de extindere a rețelei de alimentare cu apă, canalizare
şi reabilitare de străzi. In prezent mai puțin de 50% din locuitorii orașului sunt racordați la
sistemul de alimentare cu apă și de colectare a apelor uzate, doar locuitorii stațiunii
Călimănești-Căciulata fiind racordați în întregime la sistem.
Apele uzate menajere ajung în prezent într-o staţie de epurare mecano-biologică. In
oraşul Călimănești, toți consumatorii casnici, sociali sau locali sunt racordați la sistemul de
alimentare cu energie electrică. Serviciile de sănătate publică sunt asigurate pentru populație,
în limitele unei bune funcționări. Proporția medicilor și personalului din mediul privat este
covârșitoare, fiind de 5 ori mai mulți medici în domeniul privat decât în domeniul public. La
acestea se adaugă două laboratoare de tehnică dentară (privată). Prin urmare, la o populație de
8690 locuitori, Călimănești înregistrează 2.5 medici la 1.000 locuitori, un nivel situat sub
media Uniunii Europene care depășește 3 medici la 1.000 locuitori. Infrastructura de educație
are ca instituție principală Grupul Scolar Economic Administrativ și de Servicii Calimănești
ce deservește o populație școlară de aproape 587 de copii, populația fiind în scădere.
Cadrul natural și construit Din punct de vedere al mediului natural si al mediului
urban, teritoriul administrativ al Oraşului Călimănești este situat intr-o depresiune
intramontană în care cele două localități – Călimănești și Căciulata – ale căror resurse sunt
valorificate încă din 1830 și în care există activitățile specifice turismului balnear, s-au
dezvoltat complementar.
Peisajul urban indică o imagine tipică pentru o staţiune balneoclimaterică montană cu
renume dobândit în sute de ani de existenţă. Condiţiile naturale de relief, de climă, materialele
de construcţii folosite la cladiri, caracterul unic al peisajului şi izvoarele de apă minerală au
influenţat poziţia oraşului, structura și înfățișarea acestuia. In localitatea Călimănești,
ansamblul istoric de pe Calea lui Traian reprezintă centrul vital al orașului, ax care se
prelungește până în localitatea Căciulata. De-a lungul acestei axe privirea este concentrată
spre clădirile ce o mărginesc sau spre elementele deosebite ale cadrului natural şi izvoarele de
apă minerală. În anumite zone, de exemplu în dreptul Mănăstirii Cozia se propune includerea
malului stâng al Oltului în zona protejată, pentru a nu se interveni în peisajul deosebit de
valoros din jurul acestui monument de primă valoare pentru arhitectura României.
Monumentele istorice şi arhitectonice din această zonă reprezintă elementele ce atrag
vizitatorii şi concentrează mişcarea spre zonele de interes, scoţând în evidenţă valorile
construite şi naturale ale oraşului – staţiune. Datorită lipsei activităților economice poluante,
în general, starea calității elementelor mediului urban (calitatea aerului, calitatea apelor
subterane și a celor de suprafață) este foarte bună, neexistând amenințări de acest gen.
Patrimoniul construit, pe de altă parte, se află intr-o proporție importantă în stare de
declin – din punct de vedere architectural, social și economic: multe clădiri prezintă risc
structural, alte clădiri au fost abandonate, proprietarii privați nu investesc în clădirile de
patrimoniu.
Administrația publică locală Primăria orașului Călimănești se ocupă de managementul
eficient al orașului, care include relația cu cetățenii, oferta de servicii publice și
implementarea politicilor de dezvoltare prin programe și proiecte. Primăria are în
implementare o serie de proiecte importante de investiții în infrastructură si servicii
(prezentate în capitolul I), fără a avea însă o unitate specială de management si implementare
a proiectelor finanțate din fonduri externe.
Paralel cu dezvoltarea balneologiei naţionale, în epoca noastră se semnalează şi
amploarea deosebită luată de balneologia internaţională, care antrenează deplasarea a
milioane de oameni spre staţiunile balneoclimaterice din alte ţări. Acest fapt a reţinut atenţia
O.M.S., care într-un raport aprecia că anual 20 milioane de oameni din Europa se deplasează
dintr-o ţară în alta, la cura balneară.
La prima vedere, sfera de cuprindere a turismului balnear tradiţional pare să fie
constituită dintr-un segment de clientelă potenţială efectiv strict delimitat şi chiar limitat –
populaţia cu afecţiuni cronice. Într-o abordare sistematică, însă, prin coroborarea diferitelor
tipuri de factori, sfera de cuprindere a turismului balnear se lărgeşte considerabil.
Un prim factor care lărgeşte piaţa turismului balnear, îl constituie sporirea ponderii populaţiei
vârstnice din totalul populaţiei din ţările dezvoltate economic, astfel în Austria – 14,2% din
populaţie are peste 65 de ani, în Suedia – 13,9%, Germania – 13,4%, Marea Britanie – 13,4%,
iar în Ţările Scandinave, grupa de vârstă de peste 65 de ani deţine 36,5% din totalul
populaţiei.
Aprecierile pe care le-au obţinut apele minerale la diferite reuniuni internaţionale,
cadrul natural deosebit oferit de Valea Oltului, precum şi de marile hoteluri construite în
Căciulata sunt factori favorabili care au dus la includerea acestei staţiuni în circuitul
internaţional. Pentru aceasta însă, sunt necesare o serie de măsuri în următoarele condiţii:
- într-o primă etapă este necesar să se continue activitatea de
modernizare a construcţiilor vechi şicreşterea nivelului lor de confort, întrucât
aceste clădiri sunt în general solide şi cu amplasamentele cele mai favorabile.
Apoi se vor realiza construcţii noi cu un grad sporit de confort, 5 vile (cu total
de 150 locuri) având 3 stele cu arhitectură modernă, pe malul stâng al Oltului;
- sub aspect numeric restaurantele şi pensiunile sunt insuficiente,
realizarea încă a 530 locuri în alimentaţie publică trebuie să suplinească aceste
lipsuri cantitative, noile unităţi vor avea categoria lux a I-a şi vor asigura un
nivel crescut de diversificare a unităţilor;
- intensificarea acţiunilor de protecţie a zăcămintelor
hidrominerale;
- valorificarea apelor din zona Păuşa, eventual în cadrul unui
sanatoriu destinat copiilor. Se menţionează atractivitatea ridicată a zonei dată
de cadrul natural pitoresc şi nepoluat;
- profilul balnear al staţiunii poate fi completat de un profil de
recreere, acestea având scopul de a atrage un segment de turişti mai puţin
întâlnit în staţiunile balneoclimaterice: tinerii. Condiţii naturale bune pentru
organizarea unui centru de recreere – divertisment îl constituie insula Ostrov.
Propunerile privind dezvoltarea echipamentelor turistice vor viza localităţile şi arterele cu
trafic mare. Astfel, unele dotări turistice vor avea scopul de a reţine turişti în apropierea unor
staţiuni care devin foarte aglomerate la sfârşit de săptămână, exemplu pe Valea Olăneştiului,
amenajarea unui camping, terenuri de picnic la liziera pădurii în ambii versanţi ai văii, un
ştrand, terenuri de sport..
Pe Valea Oltului pentru turiştii români sau străini care se îndreaptă spre litoral vor fi
amenajate terenuri de camping.

O serie de dotări vor fi construite în apropierea lacurilor Dăieşti pe Valea Oltului, Malaia pe
Valea Lotrului, Malul Alb în apropiere de Rm. Vâlcea, care oferă posibilitatea amenajării lor
pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului.
Agenţia de Turism va trebui să-şi construiască în mintea consumatorului o imagine de firmă
serioasă, credibilă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite pentru a elimina sau
reduce neîncrederea şi sentimentul de insecuritate al clienţilor potenţiali. Menţionăm că acest
sentiment dispare (în cazul în care el a existat) după cumpărarea vacanţei.
Aceste situaţii se datorează faptului că marea majoritate îşi aleg vacanţa în urma unei
selectări, unei elaborări a deciziei de cumpărare mai îndelungate care la rândul ei generează
într-o proporţie destul de redusă aceste sentimente de nelinişte şi insecuritate, care pot fi
depăşite prin intermediul calităţii serviciilor şi prin garanţii oferite.
Ca şi strategii de dezvoltare ar putea fi propuse:

Strategia diferenţierii produsului turistic, care nu ia în considerare faptul că piaţa


nu poate fi abordată în întregimea ei, că se compune din aşa numitele subpieţe sau segmente
de piaţă, diferenţiate în funcţie de particularităţile naţionale (în capul pieţei internaţionale) şi
de particularităţile sociale, teritoriale, de vârstă, apartenenţă la diferite categorii profesionale
(în cazul pieţei naţionale). Prin această strategie agenţia de turism a sindicatelor Vâlcea se va
strădui să convingă consumatorii de utilitatea şi superioritatea produselor turistice oferite faţă
de alţi prestatori concurenţi printr-o publicitatea intensivă. În consecinţă, dacă această
strategie implică eforturi mai reduse în domeniul perfecţionării produselor turistice ea ajută la
promovarea noilor pachete de programe turistice, deci implicit la realizarea obiectivelor
propuse.
Strategia creării unor produse turistice ocazionale – oferă posibilitatea ieşirii pe piaţă cu
produse turistice noi, care satisfac nevoia unui anumit segment de piaţă la un anumit
eveniment deosebit din viaţă:
- „Ziua absolventului”, este un produs turistic ce se adresează
absolvenţilor de liceu în perioada aprilie- iunie a fiecărui an, intră în categoria
acţiunilor turistice cu eficienţă economică mare;
- Sărbătorirea majoratului;
- Sărbătorirea pensionării salariaţilor,
- Sărbătorirea zilelor de 1 şi 8 martie, sunt prilejuri de
o ieşire pe piaţă cu produse turistice ocazionale.
Strategia segmentării pieţei care presupune descompunerea unei pieţe turistice în mai multe
segmente, studierea cerinţelor clientelei segmentelor de piaţă, orientarea ofertei de servicii şi
readaptarea permanentă a produselor turistice la cerinţele specifice ale segmentelor de piaţă,
considerate ca abordabile pentru promovarea produselor turistice oferite.
Adoptarea acestei strategii este determinată şi de concurenţa ascuţită de pe piaţa turistică, care
face ca organizatorii şi prestatorii de servicii turistice să se adapteze nu întregii pieţe, ci numai
segmentelor capabile să absoarbă produsul turistic oferit.
Din punct de vedere economico-organizatoric, evaluarea atentă a tuturor costurilor necesare
realizării programelor şi acţiunilor turistice planificate creează premisele unei strategii de
marketing pentru lansarea şi comercializarea produsului turistic.

S-ar putea să vă placă și