ANALIZA CALITĂȚII ALIMENTAȚIEI SĂNĂTOASE

LUCRARE ȘTIINȚIFICĂ

PROFESOR: PLEȘA MARIA CARMEN

COLEGIUL TEHNIC COSTIN D. NENIȚESCU PITEȘTI

În ziua de azi o alimentatie sanatoasa este o adevărată loterie dacă nu ești informat. Nu mai
suntem în epoca în care alimentele erau simple și prepararea lor se făcea în mod tradițional.
Dezvoltarea societății noastre și a tehnologiei ne-a forțat să ne adaptăm la o modificare constantă a
surselor de hrană și a modului lor de preparare.
Dar de ce sa mă intereseze atât de mult calitatea alimentelor? Simplu. Pentru că orice introduc
în corpul meu mă afectează. Aș putea să fiu ignorant și să zic că nu e așa? Da, iar în primii ani de viață
chiar aș putea să nu observ acest lucru, dar experiența anilor de studiu și practica, mi-a demonstrat că
această abordare nu e diferită de tehnica struțului de a băga capul în nisip.
Pe de altă parte, mulți dintre noi nu au de gând să își bată capul prea mult cu nutriția, și este
foarte ușor de înțeles acest aspect, însă fiecare poate să țină cont de câteva elemente de bază pentru o
alimentatie sanatoasa pe care să le pună în practică pentru sănătate și vitalitate.
O abordare inteligentă este de a ști să alegi cea mai bună variantă sau să alegi răul cel mai mic.
Asta e tot. Mâncarea din ziua de azi este atât de procesată, încât e nevoie de un ghid simplu și inteligent
de navigare în acest  „ocean” de alegeri alimentare.
10 lucruri pe care să le respecți pentru o alimentatie sanatoasa
Menționez de la început. Acestea sunt doar niște reguli de bun simț. Căutați să aplicați cât puteți
din ele, dar mențineți un echilibru. Suntem aici să ne bucurăm de viață și plăcerile ei, fără să exagerăm
și să descoperim o  alimentatie sanatoasa.
1. Caută alimente simple, cât mai neprocesate, dacă se poate
Chiar dacă este puțin mai dificil, asta nu înseamnă că nu se poate. Sunt cazuri când această opțiune e
mai greu de aplicat, dar dacă planifici cât de cât situația, vei vedea câte opțiuni există.
Ce înseamnă alimente neprocesate?
 Alimentele pot fi procesate termic prin încălzire, pasteurizare, microunde, etc. Orice formă de
procesare termică distruge la peste 42 de grade enzimele. Enzimele sunt sursa a vieții și a
longevității. Multe din vitamine și minerale rezistă și la temperaturi mai mari, dar enzimele nu.
 Alimentele pot fi procesate chimic și prin adăugare sau extragere își pot pierde multe din
beneficiile naturale. În unele cazuri, cum ar fi extracția și procesarea glucidelor (a esențelor
dulci din alimente), acestea pot deveni mai toxice decât sursa lor.
Care să fie motivul? Simplu. Aceste alimente devin prea complexe pentru a fi metabolizate complet sau
eficient. Corpul uman, pentru metabolizarea oricărui element nutrițional, are nevoie de apă, enzime,
sucuri gastrice, etc. Cu cât e mai complex alimentul, cu atât mai multă energie consumă corpul nostru
pentru metabolizarea lui.
 Alimentele pot fi procesate mecanic. Aceste procedee sunt de multe ori benefice prin faptul că
mâncarea este adusă la o formă mai ușor de digerat sau procesat. Multe companii deja produc
suplimente la dimensiuni nanometrice, care pot fi asimilate extrem de ușor de către corp.
Probabil că și alimentația se va îndrepta parțial și în direcția aceasta, însă suntem încă
 dependenți de gust, iar arta culinară nu cred că a cunoscut o perioadă mai înfloritoare decât
acum. Ne place să mâncăm și e normal să alegem cât mai corect.
De ce sa mănânc alimente cât mai neprocesate?
Pentru o alimentatie sanatoasa, atunci când mănânci alimente neprocesate, economisești energie. Cu cât
este mai neprocesat un aliment cu atât mai ușor este pentru corpul tău să îl asimileze. Nu va folosi
procedee complexe de desfacere și asimilare. Asta înseamnă economie de energie chimică.
Până la urmă, ideea e simplă. Mâncarea trebuie să ne aducă energie, nu să ne ia. Dacă corpul meu
consumă mai multă energie pentru a metaboliza ceva ce mănânc, față de energia pe care mi-o oferă
alimentul respectiv, atunci nu sunt în avantaj.
2. Mănâncă cât mai simplu, ideal într-o formă cât mai disociată
 O masă mai simplă, dar în cantitate mai mare este de preferat unei mese cu foarte multe
elemente nutriționale (câte puțin din fiecare).
 Less is more (engleza – în traducere: „mai puțin înseamnă mai mult”). Este de preferat să
mănânci mai puțin din ceva ce te hrănește mai bine, decât să mănânci mult din ceva care nu are
puterea să îți ofere o nutriție reală. Pâinea umflată și alte produse de patiserie sunt calorii goale
de cele mai multe ori. E ok să le mănânci din când în când pentru gust și plăcere, dar pe termen
lung și în fiecare zi sunt inutile, ca să nu zic chiar dăunătoare.
 Orice formă de „ghiveci” alimentar se digeră greu. Este de preferat sa mănânci un kilogram
dintr-un singur tip de fruct decât o salată de multe fructe.
 Dacă vrei să slăbești sau să îți refaci sănătatea, îți vei aduce aminte de acest principiu.
Crede-mă, e mult mai eficient, iar corpul poate mult mai ușor digera orice în acest fel.
 Chiar și dacă vrei să mănânci mai multe lucruri la aceeași masă, mănâncă-le separat cu o mică
pauză între ele. Când le punem toate la un loc în stomac, regulile chimice simple, devin foarte
complexe, în dezavantajul nostru de cele mai multe ori.
3. Ține cont de regulile apei
 Apa și alte lichide se consumă cu 15-20 minute înainte de masă.
 NU se bea apă sau alte lichide în timpul mesei.
 NU se bea apă sau alte lichide decât după 45-60 de minute de la terminarea mesei.
 Excepție de la regulă: se poate bea ceai fierbinte sau supă fierbinte la 20 minute după masă
Nu intru aici în subiectul legat de calitatea apei care este extrem de importanță, ci doar subliniez că este
benefic să știm când să folosim apa pentru a nu îngreuna digestia. Dacă după o masă copioasă bei un
lichid rece, de exemplu, ai dat totul peste cap. Poți bea liniștit o bere rece înainte de masă cu 15 minute.
4. Păstrează proporțiile de aur pentru o alimentatie sanatoasa
Ideal este să avem o alimentație care să păstreze proporțiile între cele 3 elemente de bază: Amino-acizii
(proteine), Glucide și zaharuri (carbohidrați) și Grăsimi (lipide). Avem nevoie de câte puțin din fiecare.
Secretul este să consumăm și legume și fructe, carbohidrați, grăsimi și proteine. Bineînteles că
proporțiile sunt specifice în funcție de fiecare din noi, dar rețineți principiul.
Proporția ideală este dată tot de numărul de aur pe care îl întâlnim constant în natură. În cazul nostru
proporția ar fi:
 33 % Proteine
 33% Lipide
 33% Carbohidrați
5. Fructele și legumele nu se consumă concomitent
  Nu combinați fructele și legumele în aceeași farfurie aș spune, dar e mai mult decât atât.
 Fructele și legumele nu sunt compatibile între ele. În general, fructele sunt acide sau semi acide
și legumele sunt alcaline. Există mici excepții, dar nu le discutăm acum. Ele se consumă separat
la mese diferite sau după ce s-au digerat. Aceeași regulă e valabilă și pentru sucurile de legume
și fructe.
 Ideal este să mâncăm fructele separat înainte de mese, iar după ce s-au digerat să mâncăm
legumele și celelalte alimente.
6. Nu se recomandă mâncatul după ora 20.00
 Ideal ar fi să mâncăm până la ora 20.00 – 21.00 și să avem un repaos alimentar de 12 ore minim
până la următoarea masă de dimineață.
 Dacă mănânci mai târziu asigură-te că nu te pui în pat înainte de a digera măcar parțial masa de
seară. Mănâncă cu cel puțin 2-3 ore înainte de somn.
7. Ține cont de ordinea de consum a alimentelor
 Mai întâi se consumă dulciurile sau fructele care sunt acide, dar care pot avea un efect
alcalinizat în corp și apoi se face pauza minim 15-20 minute.
 Apoi se consumă felul principal care trebuie să fie echilibrat și în principal să conțină legume,
cerealele, semințele pentru un plus de alcalinizare. Pauză minim 15 minute.
 La sfârșit se consumă supa fierbinte care vine cu un aport de lichid cald. Se poate înlocui cu
ceai fierbinte la 15-20 minute după masă.
 Cea mai eficientă formă de nutriție este dieta disociată. Mănânci un fel de mâncare cât mai
simplu posibil, aștepți să se digere și apoi mănânci altceva.
8. Nu mânca mai mult decât îți trebuie
 Secole de sărăcie au impregnat în programele noastre genetice FOAMEA. Corpul uman însă are
nevoie de mult mai puțină mâncare decât credem. Mulți dintre noi mâncăm emoțional, dar dacă
ne ascultăm corpul el ne comunică exact când să ne oprim din mâncat și ce să îi dăm.
 Este real faptul că oamenii care mănâncă mai puțin trăiesc mai mult. A fost inclusiv demonstrat
de mulți oameni de știință.
9. Pentru o alimentatie sanatoasa ține post din când în când
 Necesitatea repaosului alimentar nu este nimic nou pentru noi. Doar programul nostru de foame
nu ne lasă să urmăm aceste pauze alimentare foarte bine venite pentru refacerea corpului.
 Postul este un instrument minunat de vindecare și regenerare. Nu există unul mai bun.
 Puteți să țineți post din când in când, fără mâncare și cu apă. Poate să fie o zi de post sau mai
multe dacă vreți. Revenirea dintr-un post mai îndelungat de 3 zile se face lent și cu alimente
foarte ușoare. E periculos pentru corp să îl hrănești cu alimente greu de digerat după o perioadă
de abstinență de la mâncare.
 O variantă foarte eficientă și mult mai ușor de pus în practică este micul post. Acesta este o
formă de repaos alimentar între ora 20.00 și ora 12.00 a doua zi.
10. Mulțumește – Binecuvântează și iubește apa și alimentele cu care te vei hrăni
 Ce mânânci și ce bei va deveni parte din tine; oferă iubire sau mulțumire pentru acestea.
 Acesta este sensul binecuvântării sau rugăciunii dinaintea mesei.
 Gândul nostru și credința noastră este cea mai mare forță din Univers. Folosește-o!
 Un gând bun de mulțumire sau iubire poate schimba structura modificată a alimentelor sau a
apei; este deja un fapt dovedit științific, nu doar un mit religios sau mistic.
În concluzie, aceste reguli de bun simț nu sunt aici decât să ne ajute să navigăm mai ușor printre
alegerile pe care suntem nevoiți să le facem astfel încât să alegem o alimentatie sanatoasa. Scopul este
același. Mai multă energie. Dacă alimentele ne oferă energie atunci este ok. Dacă alimentele ne
descarcă de energie nu este ok. E o ecuație simplă care dacă reușim să o optimizăm pe termen lung, nu
avem decât de câștigat. Ce? Sănătate, Energie, Vitalitate. O viață mai ușoară, cu alegeri mai simple și
mai clare pentru a ne bucura de ea.

BIBLIOGRAFIE
1) Ardelean, D.: „Probleme de securitate alimentară şi integrarea României în Uniunea Europeană”, în
„Calitate şi dezvoltare durabilă din perspectiva integrării în Uniunea Europeană”, Editura ASE,
Bucureşti, 2002
2) Banu, C. (coord.): „Manualul inginerului de industrie alimentară”, vol. I şi II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2002
3) Basdekis, J. C.: „Ghid de dietetică”, Editura Polirom, Iaşi, 1999
4) Diaconescu, I.: „Merceologie alimentară”, Editura Eficient, Bucureşti, 1998
5) Diaconescu, I.: „Funcţiile produsului alimentar”, în „Calitate şi dezvoltare durabilă din perspectiva
integrării în Uniunea Europeană”, Editura ASE, Bucureşti, 2002
6) Diaconescu, I.: „Merceologie alimentară”, Editura Qlassrom, Bucureşti, 2004