APARAT CARDIOVASCULAR

Elemente de semiologie

Conf.dr.Moldovan Corina
Patologie clinica
Farmacie an III
martie 2020
 Anamneza

• 1.Varsta
• Pana la varsta scolara – se manifesta angiocardiopatiile
congenitale

• Varsta scolara, adolescenta – sunt frecvente consecintele

cardiace ale unor infectii (cardita reumatismala,
miocarditele virale sau bacteriene, endocardita
reumatismala)

• Adulti si varstnici – cardiopatia ischemica si hipertensiva,

cordul pulmonar cronic, ateroscleroza
 Anamneza
2. Sexul
Femeile sufera mai frecvent de valvulopatii mitrale,
cardiotireoza, determinari cardiace ale unor colagenoze
(lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poliartrita
reumatoida)
Barbatii sunt mai afectati de angiocardiopatii congenitale,
coarctatia de aorta, cord pulmonar cronic, ateroscleroza
3. Antecedentele familiale
Unele boli se transmit genetic (Sd .Down, Marfan) sau prin
coabitare (miocarditele virale)
 Anamneza
4. Antecedentele personale
Sarcina, alaptarea supun inima la un efort
suplimentar care poate decompensa un cord
suferind
Menopauza – pot debuta sau se pot agrava HTA,
dezechilibrul endocrin,
Unele boli cronice: hipertiroidismul, hipotiroidismul,
feocromocitomul, diabetul zaharat pot produce
cardiomiopatie dilatativa
Bolile cronice pulmonare pot genera cord
pulmonar cronic
 Anamneza
5.Conditii de viata si de munca

Locuinta insalubra, aglomerata favorizeaza contagiunea intrafamiliala –

miocardite infectioase, cardita reumatismala

Suprasolicitarea la locul de munca – creste riscul de infarct miocardic,

accident vascular cerebral (AVC)

Alimentatia nerationala hipercalorica - creste riscul de b.

cardiovasculara
Fumatul – favorizeaza aparitia precoce a aterosclerozei, risc de moarte
subita, infarct miocardic,

Alcoolul – cardiomiopatie dilatativa (prin efect toxic direct si

hipovitaminoza B1)
 Simptome in bolile cardiovasculare

• Durerea toracica de origine cardiaca si

extracardiaca
• Dispneea
• Palpitatiile
• Hemoptizia sau spute hemoptoice
• Alterarea starii de constienta
• Febra
 Durerea toracica de origine cardiaca
1. Durerea toracica de origine coronariana sau
angina pectorala – AP- este determinata de
afectiuni ale coronarelor. Particularitati:
• sediul durerii - este indicat cu palma sau ambele
palme retrosternal (mai rar precordial), cu iradiere
in umarul, bratul stang, marginea cubitala a
antebratului, inclusiv ultimele 2 degete. Poate
iradia in umarul drept, la baza gatului, sau
mandibula.
 Angina pectorala
• Caracterul durerii – este descrisa ca o senzatie de
apasare, constrictie toracica, arsura, zdrobire. Este
insotita de transpiratii, anxietate. Nu este influentata de
respiratie
• Circumstantele de aparitie – durerea e strans legata de
efort fizic, psihic, pranzuri copioase, raporturi sexuale,
expunere la frig, emotii puternice
• Durata si evolutia crizelor anginoase – tipic e caracterul
paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie 2-5 min.
Daca depaseste 15 minute poate fi un infarct miocardic,
angina instabila, tulburare nevrotica. Episoadele
dureroase sunt mai frecvente dimineata la cel mai mic
efort , toamna si iarna.
 Durerea toracica de origine cardiaca

2.Durerea din pericardita acuta – este o durere

constanta, cu caracter de presiune, localizata
la umar, spate. Se accentueaza la tuse si inspir
profund.
3.Durerea din anevrismul disecant de aorta
este foarte intensa, localizata in centrul
toracelui, iradiaza in spate, nu este influentata
de schimbarile de pozitie ale corpului.
 Durerea toracica de origine extracardiaca

Afectiuni ale peretelui toracic: fracturi costale, nevralgii

intercostale, zona zoster intercostala
Afectiuni ale coloanei vertebrale: spondiloza,
traumatisme, hernie de disc
Afectiuni ale aparatului respirator: pneumonie, pleurezie,
infarct pulmonar
Afectiuni ale tubului digestiv: reflux gastroesofagian,
pancreatita acuta, litiaza biliara
 Dispneea
• Dispneea se traduce prin respiratie dificila, resimtita de
pacienti ca o senzatie de sete de aer.
• Dispneea de cauza cardiaca - predominent inspiratorie
• Dispneea de efort se poate agrava aparand la eforturi din
ce in ce mai mici (dispnee progresiva de efort)
• Dispneea de repaus:
- permanenta (exprima leziune cardiaca severa) ortopnee
(pozitie sezanda cu picioarele atarnate la marginea patului
- paroxistica: astmul cardiac (accese de dispnee care
survin nocturn cu tuse seaca, care cedeaza la ridicarea din
pat) si edemul pulmonar acut (dispnee intensa, ortopnee,
cianoza, paloare, anxietate, transpiratii, expectoratie
rozata, aerata, spumoasa).
 Palpitatiile

• In mod fiziologic apar la persoanele sanatoase

la efort fizic, exces de alcool, tutun, emotii.

• In bolile cardiovasculare apar in tulburari de ritm,

scaderea patologica a tensiunii arteriale, infarct
miocardic.
 Hemoptizia sau sputele hemoptoice

• Cea mai frecventa cauza a hemoptiziei

cardiace este trombembolismul pulmonar.
• Mai poate surveni in stenoza mitrala,
insuficienta cardiaca stanga (ca urmare a
cresterii excesive a presiunii in circulatia
venoasa pulmonara si ruperii capilarelor
pulmonare dilatate)
 Alterarea starii de constienta
• Se manifesta prin:
Sincopa si lipotimia (lesin) care pot surveni in:
- Scaderea semnificativa a debitului cardiac
(infarct miocardic acut cu prabusirea TA)
- Tulburari severe de ritm cardiac
 Febra

• Apare in urmatoarele situatii:

• Infarct miocardic acut in primele zile de
evolutie
• Endocardita bacteriana la un valvular cunoscut
• Tromboflebita acuta
 Examen obiectiv
• Atitudinea fortata
• Ortopneea – in insuficienta cardiaca(pozitie
sezanda cu picioarele atarnand la marginea
patului)
• Rugaciune mahomedana – (pozitie genu-
pectorala) in pericardita exudativa
• Pozitia privitorului de vitrina – (pacient
nemiscat in picioare) – angina pectorala
 Examen obiectiv

Faciesul
• Faciesul mitral –cianoza pometilor, buzelor,
nasului in stenoza mitrala.
• Facies pletoric – roseata pometilor in HTA.
Pielea si mucoasele
• Cianoza tegumentelor - in stenoza mitrala, cord
pulmonar cronic.
• Paloarea tegumentelor - in anemie.
 Examen obiectiv

• Edemul cardiac (acumulare excesiva de apa in

tesutul celular subcutanat) – la apasare lasa
godeu, initial apare la extremitatile membrelor
inferioare, urca la gambe, coapse, scrot,
peretele abdominal, torace. Initial este alb, apoi
rosu-violaceu datorita stazei venoase.
• Examenul venelor poate evidentia varice,
flebite superficiale, edem cu tulburari trofice
• Examenul arterelor – prezenta sau absenta
pulsului (sindrom de ischemie periferica a
membrelor inferioare).
 Examenul regiunii precordiale
• Socul apexian - se palpeaza in spatiul V
intercostal pe linia medioclaviculara stanga.
Deplasarea sediului socului apexian – dilatarea
ventricolului stang sau drept.
• Auscultatia cordului – cu evidentierea
zgomotului I si II (modificarea lor fata de normal)
a suflurilor cardiace, a frecaturii pleurale.
 Examinari paraclinice
• Electrocardiograma (EKG) – inregistrare grafica a
activitatii electrice a cordului. Serveste la diagnosticarea
ischemiei miocardice, a tulburarilor de ritm si de
conducere.
• EKG se poate face in repaus si la efort.
• Monitorizarea Holter - inregistrare EKG in timpul
activitatii lor cotidiene.
• Explorarea radiologica a cordului si vaselor mari
• Ecocardiografia
• Coronarografia – se injecteaza o substanta de contrast
prin care se evidentiaza vascularizatia cordului.
• Arteriografia – se evidentiaza stenoze sau obstructii
arteriale