Notiunea de ,,juridic” Un alt termen in limba romana, ce evoca domeniul dreptului, este cuvantul ,juridic’ ce deriva din latinescul ins gi desemneaz& jpostaze ale existentci gi manifcstérii dreptului: norma juridica, raport juridic, act juridic etc 1.3.2. Normativitatea juridica Dreptul este mai ales o reguli de conduit in raporturile dintre oameni. Prin urmare, specificul cel mai evident al dreptului, ca fenomen social, il constituie ca- racterul su normativ sau normativitatea juridica Normativitatea are caracter imperativ, in sensul ca nimeni nu poate deroga de la legile juridice Obligativitatea dreptului este atat de puternicd incat nimeni nu se poate apara si sustrage de la rspundere, sub pretextul necunoasterii legit. Normativitatea juridic& stabileste ceea ce trebuie s& tle, nu ceea ce este.Aceasta inseamna o& legile juridice precizeaz’ ceea ce trebuie sa facd oamenii, ce conduita sa aiba in anumite imprejurari. Sanctiunea ce intervine, in cazul inoalcdrii dreptului imbraca, in principiu, o forma oficial, find aplicata de organe special investite ale statului cu putere de a judeca $i de a transpune hotararile uate de institutille abilitate. Nimeni nu este mai presus de lege si nu-si poate face singur dreptate. Sfera sanctiunii juridice este foarte larga: de la privarea de libertate pana la anularea unui act ilegal 1.3.3. Funcfiile dreptului Dreptul are un rol extrem de important in reglarea raporturilor sociale. Rolul sau este dedus din multitudinea functiilor pe care le indeplineste. Functiile dreptului sunt orientari sau directii principale ale actiunii mecanismului juridic gi la indeplinirea cdrora participa toate institutille abilitate, pe baza normelor in vigoare." a). Prima functie a dreptului o constituie institutionalizarea organizarii social- politice a societatii. in cadrul dreptului, Constitutia are o importanta decisiva in organizarea sistemului social. 15b). O alt functie consté in conservarea, apararea si garantarea valorilor fundamentale ale societatii Dreptul ocroteste si apard securitatea social, proprietatea Individului, drepturile gi libertatile omulul c). Dreptul are gi functia de conducere a societatii, deoarece normele juridice sunt mijlocul prin care se realizeazé politica interna si internationala a unui stat. d). In sfargit, dreptul are o functie normativa deoarece prin regulile juridice obligé individul gi colectivitatile de indivizi la 0 conduita tip, socialmente util’, baza realizarii ordinii juridice. | 1.3.4.Factorii de configurare a dreptului Dreptul este influentat de numerosi factori exteriori Acesti factori sunt grupati de teoria dreptului in trei mari categorii: cadrul natural, cadrul social-politic $i factorul uman. Cadrul natural este constituit de mediul geoarafic, de factorii naturali gi de cei demografici. Factorii naturali nu trebuie nici minimalizati, dar nici exagerati Astfel, prezentarea exageraté a rolului factorilor demografici gi biologici s-a soldat cu sustineri aberante, rasiste, ce au alimentat continutul unor legi de discriminare rasiala in unele tari, in anumite perioade istorice. Mediul natural si-a manifestat influenta, de exemplu, prin elaborarea unor acte normative care sA sanofioneze degradarea naturii. Diversele evenimente naturale potconstitui cauze care sa determine nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice. De asemenea, forta majoré (inundatii, grindina etc.) constituie 0 cauza exoneratoare de réspundere civila Cadrul social-politic, economic, fdeologic $i cultural influenteazé dreptul, find un factor de configurare cu actiune specifica. Dreptul este un produs social gi, din acest motiv, este firesc sa reflecte interesele diverselor categorii sociale. De asemenea, unitatea sau conflictele din interiorul elitelor politice conducatoare isi pun pecetea asupra dreptului Alaturi de partidele politice, in societatile democratice actioneaza numeroase grupuri de interese care-si propun s& facd presiuni asupra parlamentului, conducatorului statului si asupra quvernului. pentru elaborarea unor acte normative convenabile lor. 16De exemplu, in tara noastra, atat chiriasii cat si proprietarii caselor nationalizate abuziv de regimul comunist, au initiat numeroase actiuni pentru influentarea centrelor de decizie in sensul realizar scopurilor lor. Condifille materiale ale societatii gi regimul politic constituie, de asemenea, factori de influentare a dreptului. De exemplu, in Romania dupa decembrie 1989 au aparut acte normative impuse de necesitatea trecerii la economia de piat&, insistandu-se pe dreptul la proprietatea privata. Procesele economice, cum sunt productia, circulatia, repartitia si consumul, devin realizabile datoriti dreptului_ care, —prin__reglementari corespunzatoare, creeazé cadrulde desfasurare al economicului. Factorul uman reprezinté zona centrala de interes pentru orice legiuitor. Dimensiunea umana a dreptului priveste, inainte de toate, drepturile esentiale ale individului. numite si drepturi fundamentale ale omului Relatia drept - moral: Procesul istoric de aparifie a dreptului arataé ca acesta s-a desprins treptat din normele de morala Prin urmare, morala precede dreptul si continua s&-| penetreze incat dreptul nu poate fi conceput in afara moralei. Tocmai caracterul moral fi confera dreptului vitalitatea de care are nevoie. Intrepatrunderea dintre drept gi morald este permanenta. Pe de o parte, majoritatea regulilor de drept sunt imprumutate din sfera moralei gi sunt respectate ca gi morala, faré interventia fortei de constrangere a statulul. Pe de alta parte, dreptul poate fiun important mijloc de educare moralA. Influenta moralei asupra dreptului se refera atat la procesul constituirii dreptului, prin intermediul conceptillor tice ale legiuitorului, cat si la procesul de aplicare a sa, prin conceptia etic’ a judecatorului. Dreptatea este un ideal moral gi juridic Tn acelasi timp. Unele norme juridice au o ‘incarcaturé morala evident’. Astfel, principiul bunei-credinfe in materia contractelor, enuntat de art. 970 C. civ., are o aplicare generalé importanté. Existé si norme juridice crora Principiile morale le sunt indiferente. Astfal, raguilila de circulatie pa drumurile un caracter pur instrumental. inline auAlte norme au, implicit, 0 semnificatie si finalitate morala. Este cazul normelor penale care cer persoanelor s aib& o atitudine de respect fata de demnitatea altora. Cu toata afinitatea dintre drept si morala, intre ele exist diferente clare. Sfera moralei este mai cuprinzdtoare decat cea a dreptului, intrucat vizeaza comportarea oamenilor in cele mai diverse situatii. Morala si dreptul n-au aceleasi sanctiuni. Pe teren moral actioneazé opinia _public& prin dezaprobarea unei actiuni sau prin framantarile de congtiin{a, care exprima regretul sau remugcarea cauzata de infaptuirea unei fapte reprobabile. Dreptul are la indemand forta de constrangere a statului Sunt autori care sustin cé deosebirea dintre rept si moralé const4 in faptul cd morala este unilaterald, fiindca se adreseaza unui singur subiect, pe cand dreptul este bilateral, intrucaét opune doi subiecti diferiti. De asemenea, se araté ca dreptul este mai bine determinat. ori precizat, pe cand morala este dominata de incertitudine Dreptul gi religia Istoria omenirii araté ca viata spiritualé nu poate fi conceputa fara interventia elementului religios. Dreptul se interfereaza cu religia in grade diferite, in functie de epoca istoricd si sistemul religios predominant. La romani s-a manifestat mult timp confuzia dintre drept si religie. in epoca medievalé statul nu era separat de bisericd iar dreptul era coplesit de conceptiile religioase. In unele state arabe gi in prezent sistemul juridic are ca sursa primara de drept Coranul, cartea sfanté a mahomedanilor. Crestinismul a influentat puternic dreptul in continentul european gi nu numai. Egalitatea in fata lui Dumnezeu a fost transpusd in relatiile de comportare a oamenilor pe plan juridic. invataturile crestine despre dreptate impregneaza dreptul. Unele precepte religioase mentionate in Biblie se identifica cu cele juridice ,s8 nu ucizi", ,s& nu furi", 84 nu mérturisesti stramb impotriva aproapelui tau’,Jin forma, 0 data cu Revolutia franceza din 1789, se rece la laicizarea dreptului, dar, in fond, realizarea dreptului se intemeiaza, in cazul unor institut juridice, pe credinta religioasa. Astfel, familia are o intemeiere _juridico- religioasa, iar juramantul pe Biblie sau pe cruce in fata instantei de judecaté are menirea sa diminueze marturia mincinoasa. Dreptul si politica Politica este definité ca ,activilatea de guvernare a societatii prin decizii ce se refer la directionarea dezvoltarii spre anumite obiective, mobilizarea gi alocarea resurselor necesare, asigurarea stabilitatii sociale, promovarea schimbérii si inovarli, reglarea raporturilor unui stat cu mediul international”. Corelatia politied-drept este necesari si inevitabilé intr-un anumit stadiu al existenfei celor doua fenomene. Politica intervine in planul constituiri sistemului de drept, tn procesul elabordrii legilor gi a celorlalte acte normative. Astfel, in parlamentele societatilor democratice se desfasoard o lupta politica intre reprezentantii diverselor partide, pentru elaborarea si aprobarea legilor. Deciziile politice, parte integranté a strategiilor politice a partidelor, ‘imbraca haina juridica Odat& aprobate de parlament, legile trebuiesc respectate de catre toti cetatenii, indiferent de culoarea lor politic. Intre politica gi aplicarea concreté a legilor nu trebuie sa existe Interferente. Este necesar ca justitia sa fie in afara politicii. Judecdtorii, de exemplu, trebuie sa {iné seama in activitatea lor jurisdictional numai de constiinta lor, ei nu au voie sa fie influentati de politica. Dreptul si economia Intre drept si economie exista o stransa legatura. Procesele economice se realizeaza pe baza normelor juridice. Pe de alta parte, unele institutii juridice, ca de exemplu_cea a contractelor. au la baza interese economice si au fost create pentru a promova obiective ale unei anumite politici economice. 19In scopul perfectionarii reglementarilor juridice a activitatii economice uni autori au lansat ideea existentei unui drept economic. Aceasta noua disciplina stiintifica si practica s-ar ocupa cu organizarea colectivé a economiei atét de catre initiativa privata cat gi de puterea politica. 1.4, indrumar pentru autoverificare Sinteza unitatii de invatare 1 Corelatia reguli sociale - reguli de drept Varietatea relatillor sociale determina o multitudine de reguli sociale (norme) de natura diferita: morale, politice, religioase etc. Dreptul este un element din sistemul normelor sociale, cu traséituri comune tuturor normelor sociale: constituie un model general de comportament si de orientare spre instaurarea unei ordini sociale. In acelasi timp, dreptul prezinta trasatun specitice: normele de drept sunt obligatorii pentru tofi membrii societafii organizate; respeciarea lor este asigurata, la nevoie, prin forta de constrangere a statului; normele de drept prevad sanctiuni (pedepse) care ajuny pana la privarea de liberlale, daca nu sunt respectate; sanctiunile sunt aplicate de catre organele specializate ale statului. Originea cuvantului ,drept" El este folosit in limba romana in mai multe accepfiuni. In limbajul moral, filosofic, dreptul este conceput in sensul de draptate, echitate, corectitudine. In aceasta acceptiune prin drept infelegem a da sau a recuncaste fiecd ruia ceea ce fi apartine sau i se cuvine. in aceasta privinté se poate spune: hotarare dreapta, dreptul la sprijin moral, dreptul la dragoste ete. In terminologia juridic’ notiunea de drept are trei sensuri: drept subiectiv, drept obiectiv gi stiinta dreptului, Dreptul subiectiv Continutul notiunii de ,drept subiectiv’ desemneaza prerogativa, posibilitatea unei persoane de a-si valorifica sau de a-si apara un anumit interes recunoscut $i protejat de autoritatile publice. Dreptul subiectiv presupune categona de tibertate, pentru cd aparfine unei persoane care il poate folosi sau nu. Drepturile omului sunt surprinse 20 LoDrepturile omului sunt surprinse liber la justitie, dreptul de proprietate si de a contracta etc. Dreptul obiectiv Dreptul obiectiv sau dreptul pozitiv reprezinté totalitatea regulilor de conduité: generale, obligatorii si susceptibile de a fi puse in aplicare prin forta de constrangerea statului, Bunaoara, se poate afirma: dreptul roman a constituit un model pentru redactarea legilor in diverse {ari europene sau, dreptul din fara noastra este alcdtuit din totalitatea actelor normative. Notiunea de ,,juridic” Un alt termen in limba romana, ce evocd domeniul ce deriva din latinescul ins dreptului, este cuvantul juric ipostaze ale existentei si manifestarii si desemneaz dreptului: norma juridic, raport juridic Normativitatea juridica Normativitatea are caracter imperativ, in sensul c& nimeni nu poate deroga de la legile juridice. Obligativitatea dreptului este atat de puternicé tncat nimeni nu se poate apara si sustrage de la raspundere, sub pretextul necunoasterii legii Normativitatea juridicé stabilegte ceea ce trebuie s& tle, nu ceea ce este.Aceasta inseamna ca legile juridice precizeaz& ceea ce trebuie sa fac oamenii, ce conduit s& aiba in anumite imprejurdiri Functiile dreptului Dreptul are un rol extrem de important in reglarea raporturilor sociale. Rolul sau este dedus din multitudinea functiilor pe care le indeplineste. Functiile dreptului sunt orientari sau directii principale ale actiunii mecanismului juridic gi la indeplinirea cdrora participa toate instituliile abilitate, pe baza normelor in vigoare." a). Prim& functie a dreptului o constituie institutionalizarea _organizérii_social- politice a societatii. in cadrul dreptului, Constitutia are o important decisiva in organizarea sistemului social. b). O alta functie consté in conservarea, apararea si garantarea valorilor fundamentale ale societatii. Dreptul ocroteste si aparé securitatea social, proprietatea individului, drepturile si libertatile omului ¢). Dreptul are gi functia de conducere a societatii, deoarece narmele juridice sunt mijlocul prin care se realizeaza politica interna gi internationala a unui stat. d). In sfargit, dreptul are o functie normativa tc. act juridi 21deoarece prin regulile juridice obliga individul si colectivitatile de indivizi la 0 conduité tip, socialmente util, baza realizarii ordinii juridice. 1.3.5. Factorii de configurare a dreptului Dreptul este influentat de numerosi factori exteriori Acesti factori sunt grupati de teoria dreptului in trei mari categorii: cadrul natural, cadrul social-politic $i factorul uman. Astfel, prezentarea exagerata a rolului fact demografici gi biologici s-a soldat cu sustineri aberante, rasiste, ce au alimentat continutul unor legi de discriminare rasiala in unele {ari, in anumite perioade istorice. Cadrul social-politic, economic, ideologic si cultural influenteazé dreptul, fiind un factor de configurare cu actiune specificd. Dreptul este un produs social si, din acest motiv, este firesc sé reflecte interesele diverselor categorii sociale. De asemenea. unitatea sau conflictele din interiorul elitelor politice conducatoare igi pun pecetea asupra dreptului. Conditiile materiale ale societatii si regimul politic constituie, de asemenea, factori de influentare a dreptului. De exemplu, in Romania dupa decembrie 1989 au apérut acte normative impuse de necesitatea trecerii la economia de piatd, insistandu-se pe dreptul la proprietatea privata. Factorul uman reprezinté zona centrala de interes pentru orice legiuitor. Dimensiunea umana a dreptului priveste, Inainte de toate, drepturile esentiale ale individului, numite si drepturi fundamentale ale omului. Dreptul si religia Crestinismul a influentat puternic dreptul in continentul european si nu numai. Egalitatea in fata lui Dumnezeu a fost transpusa in relatiile de comportare a oamenilor pe plan juridic. tnvaaturile crestine despre dreptate impregneaza dreptul. Unele precepte religioase mentionate in Biblie se identifica cu cele juridice ,s& nu ucizi", ,s@ nu furi", .s& nu mArturisesti stramb Impotriva aproapelui tau’, In forma, o data cu Revolutia franceza din 1789, se trece la laicizarea dreptului, dar, in fond, realizarea dreptului 20 intomeiaz’, in cazul unor institutii juridice, pe credinta religioasa. Astfel, familia are o intemeiere juridico-religioasa, 22iar juraméntul pe Biblie sau pe cruce in fata instantei de judecaté are menirea s& diminueze marturia mincinoasa. Dreptul si politica Politica este definita ca ,activitatea de guvernare a societatii prin decizii ce se refera la directionarea dezvoltarii spre anumite obiective, mobilizarea gi alocarea resurselor necesare, asigurarea_stabilitaii sociale, promovarea schimbarii gi inovarii, reglarea raporturilor unui stat cu mediul international". Corelatia politica-drept este necesaré gi inevitabila intr-un anumit stadiu al existentei celor doua fenomene. Politica intervine in planul constituirii sistemului de drept, in procesul elaborarii legilor gi a celorlalte acte normative. Astfel, in parlamentele societatilor democratice se desfasoara o lupta politica intre reprezentantii diverselor _partide, pentru elaborarea si aprobarea legilor. Deciziile politice, parte integranté a strateaiilor politice 2 partidelor, imbracd haina juridica, Dreptul si economia Intre drept si economie exista o stransa legatura Procesele economice se realizeaza pe baza normelor juridice. Pe de alta parte, unele institutii juridice, ca de exemplu cea a contractelor, au la baza interese economice gi au fost create pentru a promova obiective ale unei anumite politici economice. In scopul perfectionarii reglementérilor juridice a activitétii economice unii autori au lansat ideea existentei unui drept economic. Aceasta noua disciplina stiintificd si practica s-ar ocupa cu organizarea colectiva a economiei atat de catre initiativa privata cat si de puterea politica. Concepte si termeni de retinut: * corelatia reguli sociale-reguli de drept © originea cuvantului ,drept” + corelatia drept obiectiv-drept subiectiv © conceptul de normativitatea juridica * conceptul de factor de configurare 23intrebari de control si teme de dezbatere: 4. Derfiniti acceptiunile cuvintului ,drept”. Explicatia corelatia dropt obiectiv-drept subiectiv. Definifi normativitatea juridica. Explicati influenta cadrului natural asupra dreptului. Explicati corelatia drept-religie. es aee SS eed Bibliografie obligatorie: 1. N. Popa, Teoria generala a dreptului, Ed, Actami, Bucuresti, 1996 2. |. Ceterchi, |. Craiovan, Introducere in teoria general a dreptului, Ed. All, Bucuresti, 1993 3. G. del Vecchio, Lectii de filozofie juridica, Ed. Europa Nova, tradusa de I C. Dragan dupa ediftia a IV-a a textului italian din 1940 4. |, Deleanu, Drept constitutional si institufii politice, vol. 11, Ed. Fundatia »Chemarea’, lasi, 1992 5. Petit Larousse, Dictionnaire encyclopedique, Ed. Larrousse, 1993 24