Sunteți pe pagina 1din 68

Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi”
Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului

Îndrumător:

Student:
Grupa:
PLAN PROIECT DISCIPLINA
Managementul Productiei Chimice (MPC)

Etapa1.LANSAREA IN FABRICATIE............................................................................pag5
1.1 Prezentarea produsului.................................................................................................. pag 5
1.2 Identificarea clientilor potentiali.....................................................................................pag 7
1.3 Identificarea factorilor de succes.....................................................................................pag 9
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern....................................................pag 10
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale.................................................................................pag 11

1
Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII ...............pag15
2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii.............................................................. pag 15
2.2 Amplasarea intreprinderii in zona industrială...............................................................pag 15
2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia proiectata...pag 16
2.4 Alegerea felului cladirii ................................................................................................. pag 16
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii................................................................................. pag 17
2.6 Stabilirea structurii de productie .................................................................................. pag 17
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii ........................... pag 18

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI...........................pag 20


3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate........................................ pag 20
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie.........................................................pag 20
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie.................................pag 21
3.2.2 Elaborarea gaficului de analiza............................................................................pag 32
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie................................................................pag 35
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic........................................................................... pag36
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie............................................................pag37

ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII.......................................pag 38


4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii............................ pag 38
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii............................... pag 38
4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind asigurarea
calitatii...............................................................................................................................pag 38
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii.....................pag38
4.5 Puncte de control........................................................................................................pag39

2
Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE DESERVIRE.....pag 39
5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii................................................................................pag 39
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii ............................................................pag 40
5.1.2 Elaborarea planului de reparatii ...........................................................................pag 41
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii .....................................................pag 41
5.1.4 Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii ....................................................pag 42
5.2 Proiectarea trasportului intern ........................................................................................pag 42
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern..........................................................pag 43
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia transportului
intern.................................................................................................................................... pag43
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in întreprindere.................................... pag 44
5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare......................................................................... pag45
5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii..................................................pag46
5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite.........................................................pag 46
5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii.................................pag 47
Etapa 6:MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE..............................................pag 50
6.1.Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie........................................................ pag 50
6.2.Proiectarea cerintelor nesesare pentru meseria de operator tablonist....................... pag 50
6.3.Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna....................................................pag 53
6.4.Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor..................................................pag 54
6.5.Proiectarea conditiilor de munca............................................................................pag 56
6.6.Proiectarea necesarului fortei de munca.................................................................. pag 58
6.7.Proiectarea organigramei sectiei de productie......................................................... pag 59
6.8.Calculul fondului de retribuire................................................................................. pag 59
Etapa 7:PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII................pag 60

3
7.1.Proiectarea misiunii intreprinderii..........................................................................pag 60
7.2.Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderilor.....................................pag 60
7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate....................................................pag 61
7.4.Alegerea unei metode de conducere.......................................................................pag 62
7.5.Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre mananger si angajat..............pag 63
7.6.Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor.......................................................pag 63
7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara.....................................................pag 65
7.8.Proiectarea unui contract individual de munca.........................................................pag 67
7.9.Proiectarea unui slogan pentru întreprindere..............................................................pag 67
7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager ...................pag 67
Bibliografie.................................................................................................................... pag 68
Anexe............................................................................................................................... pag 69

ETAPA 1 Lansarea in fabricatiei

1.1 Prezentarea produsului

JuiceRo este sucul natural 100% produs doar din măr ce vă aduce prospeţimea şi gustul
fructelor.  Având în compoziţie doar mere româneşti, sucul nostru reuşeşte să asigure un gust

4
puternic şi plăcut, fără a sacrifica vigoarea pe care consumul de fructe o ofera organismului.
Sucul JuiceRo NU are în compoziţia sa aditivi, coloranţi, stabilizatori, arome, zahăr şi/sau apă
adăugate, precum şi alte componente ale grupei “amelioratorilor” care se pun în sucuri în ziua de
azi pentru a le face mai vandabile. Noi considerăm că gustul pe care un fruct îl are în momentul
în care este cules este gustul pe care trebuie sa îl aibă şi sucul în momentul în care este în paharul
consumatorului. De aceea, noi am ales să producem un suc natural, fără nimic adăugat, adresat
celor ce s-au săturat să citească o etichetă de suc ca pe un tratat de chimie industrială.

Sucul nostru este produs doar din mere proaspăt culese, pentru a se obţine prospeţimea şi gustul
maxim al mărului la momentul stoarcerii.  Prin procedeul de presare directă folosit, se asigură
îmbutelierea sucului în mai puţin de 10 minute de la stoarcere, astfel păstrându-se tot timpul
anului acel gust extraordinar al unui măr crescut natural şi cules exact la momentul propice.
Pulpa fină din suc îi asigură o consistenţă superioară produselor obţinute din concentrat,
contribuind la o experienţă gustativă sporită.

Sucul nostru este pasteurizat şi ambalat în mod aseptic în sistem bag-in-box, ceea ce îl protejează
de contactul cu aerul şi îi încetineşte oxidarea. Astfel, putem oferi o garanţie de 1 an de la data
fabricaţiei şi de 30 de zile de la data primei deschideri a cutiei, cu condiţia păstrării cutiei la un
loc răcoros.

1.2 Identificarea clientilor potentiali


1.Cum a-ti aflat de existenta produsului nostru ?

a) Internet(site-ul firmei noastre);


b) Prieteni;
c) Reclame;
d) Altele, care? _____________

2. Prin ce credeti ca se caracterizeaza produsul nostru?

a) Varietate;

5
b) Pret;
c) Calitate.

3.Ce marci de bauturi racoritoare carbogazoase/necarbogazoase consumati?

_____________________________

4. Consumati bauturi racoritoare din gama JuiceRo?

a) Da;
b) Nu.

5. Considerati ca produsul nostru 100 % natural este pe gustul dumnevoastra?

a) Da;
b) Nu stiu;
c) Nu.

6. In ce ambalaj preferati produsele din aceasta gama ?

a) Sticla;
b) Cutie;
c) Altele, care? _____________

7. Care este pretul maxim pe care sunteti dispus sa-l platiti pentru o sticla de suc din gama
JuiceRo la o,5L ?

___________________________________________

8.Ati recomanda produsele noastre si altor potentiali clienti ?

a) Da;
b) Poate;
c) Nu stiu;
d) Nu.

9.Considerati ca pretul este unul satisfacator?

a) Da;
b) Nu.

10. Alte recomandari ________________________________________________________

Va multumim!

6
1.3 Identificarea factorilor de succes
Sucul natural de mere este bogat în acizi naturali, vitamine, minerale şi este un
antioxidant puternic. Conform cercetărilor, mărul are o valoare specială de vindecare datorita
pulpei fructului care este bogat in pectină, care este substanta fibrelor şi se dizolvă prin
maturizarea fructului. Pectina blochează asimilarea grăsimilor şi a colesterolului, prin acesta
reduce nivelul colesterolului din sânge, iar în mod indirect previne şi formarea colesterolului în
ficat, astfel având un rol important şi în prevenirea precum şi tratarea arterosclerozei şi a
problemelor de fiară ( pietre la fiară). Un alt efect important este neutralizarea substanţelor
cancerigene în intestinul gros, şi prin acesta accelerarea eliminării acestora. Sucul natural de
mere conţine cu 50% mai mult vitamina A cu efect antioxidativ decât portocala. Vitamia A, pe
lângă faptul că încetinește procesele de înbătrânire, ajută în prevenirea răcelilor şi al infecţiilor.
Conţinutul de vitamina C a sucului natural de mere protejează sănătatea gingiilor şi a venelor, iar
conţinutul de vitamina B este responsabil pentru funcţionarea sănătoasă a sistemului nervos.
Sucul natural mai conţine caroten, vitamina D şi F, precum şi minerale: calciu, bor, zinc și
mangan. Sucul natural de mere reglează nivelul insulinei din sânge, de acea este recomandat şi
diabeticilor. Curaţă sângele, venele, si fortifica sistemul nervos. Sucul natural de mere, deşi nu
conţine mult fier, totuşi are o substanţă care ajută asimilarea fierului din alte surse, cum ar fi
ouăle sau ficatul. Conţinutul semnificativ de calciu este benefic organismului uman, prevenind
osteoporoza. Sucul natural proaspat este înviorător şi are efect benefic asupra digestiei. Este
recomandat şi în caz de febră, inflamaţii, probleme respiratorii, insomnie, gută şi probleme ale
sistemului digestiv. Este recomandat şi în cazul dietelor şi a curelor de slăbire, deoarece
conţinutul de energie şi vitamine întârzie senzaţia de foame. Consumul sucului natural este
important pentru mămicile care alăptează, gravide şi pentru copii.

Sucul de mere se bucură, pe bună dreptate, de un foarte bun renume.  

Mărul conţine: apă, zaharuri, celuloza, acizi organici, protide, taninuri, pectine, lignine,
vitamine (A, B, C, PP), calciu, potasiu, sodium, fier, siliciu, bor, mangan, sulf. În coaja fructului
se află de doua ori mai multă vitamina C decât în pulpă. Mărul reprezintă o adevarată sursa de
antioxidanţi (flavonaide şi polifenoli) atât de necesari distrugerii radicalilor liberi şi întăririi
sistemului imunitar.

7
Merele ajută digestia, provocând creşterea secreţiei salivare şi gastrice. Deasemenea ele
provoacă o eliminare masivă a acidului uric fiind utile atât în afecţiuni renale cât şi în artrite,
reumatism şi gută.
 
Proprietăţi:

 stimulent şi decongestiv hepatic;


 antiseptic gastric şi intestinal;
 tonic al sistemului nervos;
 antireumatismal;
 tonic muscular;
 depurativ;
 diuretic;
 calmant;
 răcoritor;
 laxativ.

Calitati si beneficii:

 contine vitamina C: sustine sistemul imunitar, neutralizeaza radicalii liberi, asigura buna
functionare a tuturor celulelor din organism;
 bogat in vitamina A: creste rezistenta organismului la infectii, imbunatateste vederea,
asigura buna functionare a sistemului osos si nervos;
 complexul de vitamine B are efect neuroprotector in prevenirea aparitiei bolilor
neurodegenerative precum Alzheimer si Parkinson;
 contine antioxidanti remarcabili, flavonoizi si polifenoli, cu efect preventiv impotriva
tuturor tipurilor de cancer;
 continutul ridicat de fibre solubile mentine echilibrul zaharului in sange, stimuleaza
tranzitul intestinal, regleaza digestia, combate constipatia;
 bogat in pectina, sucul de mere creste colesterolul bun (HDL), il scade pe cel rau (LDL)
si contribuie astfel la mentinerea sanatatii cardiovasculare, reducand riscul de ateroscleroza si
infarct miocardic.

1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

8
Furnizori
Majoritatea furnizorilor de materie prima pentru produsele JuiceRo sunt din Romania. Atunci
cand necesarul de materie prima nu este atins din achizitiile nationale, apelam la furnizori straini
cu fructe si legume de calitate superioara.
Distribuitori
Pentru că drumul din gradina JuiceRo până în casele voastre nu este unul uşor, avem alaturi o
serie de parteneri care ne sprijină. Aceştia sunt prietenii noştri care ne ajută să vă aducem gustul
naturii mai aproape:
- distribuitorul naţional Whiteland cu depozitele din Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti,
Bacău, Iaşi, Galaţi, Braşov, Timişoara, Sibiu, Cluj şi Oradea
- supermarket-uri şi hypermarket-uri: Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Selgros, Real, Billa,
Unicarm, Mega Image, Interex, Auchan.

Concurenta

Caracteristica principală a pieței producătorilor de sucuri naturale din România este puternica sa
fragmentare: pe lângă multinaționalele care fie produc, fie distribuie mărci străine, există
numeroase mici businessuri cu producții foarte mici din punct de vedere cantitativ, de ordinul
câtorva zeci sau chiar sute de kg pe zi, localizate în urbanul mic și în mediul rural.

Clienti

9
Publicul țintă vizat este reprezentat de persoane cu venituri medii și mari, din mediul
urban si rural , din toata Romania, mari la cu un nivel de educație cel puțin mediu, atenti la preț,
care preferă să achiziționeze volume mari prețuri avantajoase.

În ceea ce privește clienții persoane juridice, vizăm vânzarea atât către canalul HoReCa,
către magazinele naturiste, cât și către procesatorii locali sau regionali de suc concentrat. În
funcție de evoluția afacerii, vom explora și oportunitatea de exporta o parte din producție.

Marele public

Promovarea afacerii SC JuiceRo SRL se va face, în primul rând, la punctele de vânzare


din piețele agro-alimentare, direct către clienți, prin oferirea de mostre cu sticle de suc. Această
strategie are avantajul de a fi ieftină și de a le oferi potențialilor cumpărători, în același timp,
ocazia de a încerca produsele noastre. De asemenea, promovarea la punctele de vânzare ne va
furniza ocazia de a lua contact cu distribuitorii locali și regionali de produse agro-alimentare.

Un alt canal de promovare va fi participarea la târgurile de profil, atât naționale, cât și


regionale.

1.5. Proiectarea actiunilor promotionale

Pentru promovarea produsele am apelat la urmatoarele activităţi:


-Reclame la televiziune,ziare,radio;
-Bannere instalate pe străzile principale ;
-Flyere ;
Ex: Banner

ETAPA 2 Amplasarea si planul general al intreprinderii

10
2.1 Determinarea amplasamentului întreprinderii cu ajutorul metodei
ELECTRE

Amplasamentul întreprinderii se va determina cu ajutorul metodei ELECTRE.

V1- Zona industrială


V2- Teren moştenit în zona urbană
V3- Zona rurală
V4- Zona extravilană

Criterii de apreciere a variantelor:


c1- distanţa faţă de clienţi(km)
c2- posibilitatea de vânzare a produselor(calitative)
c3- gradul de poluare în zonă(%)
c4- infrastructură(calificative)
c5- Cheltuieli pentru aprovizionare(lei)

S1- inginer chimist


S2- economist
S3- sociolog
S4- specialist de mediu

1. Determinarea coeficienţilor de importanţă Kj pentru fiecare criteriu în parte:


C1 C2 C3 C4 C5
V1 30 B 80 FB 40
V2 80 S 40 B 80
V3 10 FB 60 FB 40
V4 15 B 50 B 50

C1 C2 C3 C4 C5
S1 5 7 8 8 9
S2 7 9 6 6 10
S3 8 8 7 7 8
S4 8 7 10 8 7
∑nij 28 31 31 29 34 ∑ ∑ nij=153

Kj=
∑ nij
∑ ∑ nij
28
K1= =0,18
153

11
31
K2= =0,20
153
31
K3= =0,20
153
29
K4= =0,19
153
34
K5= =0,22
153
2. Determinarea notelor de apreciere a*ij
C1 C2 C3 C4 C5
V1 0,71 0,5 0 1 0
V2 0 0 1 0,5 1
V3 1 1 0,5 1 0
V4 0,92 0,5 0,75 0,5 0,5
Kj 0,18 0,20 0,20 0,19 0,22

Pentru determinarea notelor de apreciere se va folosi relația de calcul a utilităților notate


cu Uij
aij− ( aj ) u=0
Uij=
(aj)u=1−( aj ) u=0
aij- consecința variantei i în funcție de criteriul j
(aj)u=0- consecința defavorabilă a criteriului j
(aj)u=1- consecința favorabilă a criteriului j

Caz 1(pentru c1)


30−80
(aj)u=0=80 U11= =0,71
10−80
80−80
(aj)u=1=10 U21= =0
10−80
10−80
U31= =1
10−80
15−80
U41= =0,92
10−80
Caz 2(pentru c2)
(aj)u=0=FB S=0
(aj)u=1=S FB=1
B=0,5
Caz 3(pentru c3)
80−80
(aj)u=0=80 U13= =0
40−80
40−80
(aj)u=1=40 U23= =1
40−80

12
60−80
U33= =0,5
40−80
50−80
U43= =0,75
40−80
Caz 4(pentru c4)
(aj)u=0=S S=0
(aj)a=1=FB B=0,5
FB=1
Caz 5(pentru c5)
40−40
(aj)u=0=40 U15= =0
80−40
80−40
(aj)u=1=80 U25= =1
80−40
40−40
U35= =0
80−40
50−40
U45= =0,5
80−40
3. Calculul indicatorilor de concordață Cvgvh
1
*∑ Kj , a*gj ≥ a*hj
n
Cvgvh=
∑ Kj j
j =1

Cvgvh-indicator de concordanță
Kj-coeficient de importanță al criteriului
a*gj, a*hj- note de apreciere
V1 V2 V3 V4
V1 0,42 0,99 0,58
V2 0,37 0,57 0,57
V3 0,41 0,42 0,42
V4 0,39 0,61 0,57

Cv1v2=(0,18+0,19)=0,37 Cv2v1=(0,20+0,22)=0,42
Cv1v3=(0,19+0,22)=0,41 Cv2v3=(0,20+0,22)=0,42
C1v4=(0,20+0,19)=0,39 Cv2v4=(0,20+0,19+0,22)=0,61

Cv3v1=(0,18+0,20+0,20+0,19+0,22)=0,99 Cv4v1=(0,18+0,20+0,20)=0,58
Cv3v2=(0,18+0,20+0,19)=0,57 Cv4v2=(0,18+0,20+0,19)=0,57
Cv3v4=(0,18+0,20+0,19)=0,57 Cv4v3=(0,20+0,22)=0,42

4. Calculul indicatorilor de discordanță Dvgvh

13
0 , a∗gj> a∗hj
Dvgvh= 1
d
{max|a∗gj−a∗hj|, a∗gj<a∗hj

V1 V2 V3 V4
V1 0,5 0 0,5
V2 1 1 0,5
V3 0,5 1 0,5
V4 0,5 0,92 0,5
0−0,71
Dv1v2=max
0−1
| |
0−1
=1
| |
Dv2v1=max 0−0,5 =0,5
0,5−1
0,71−1

| |
0,5−1
Dv1v3=max 0−0,5 =0,5
1−1
0−0
0,71−0,92
0−1
| |
Dv2v3=max 0−1 =1
0,5−1

Dv1v4=max
| |
0,5−0,5
0−0,75
0−0,5
=0,5
0−0,92
| |
Dv2v4=max 0−0,5 =0,92
0,5−0,5

1−1
|0−0
Dv3v1=max |=0 Dv4v1=max |0,5−0,5
0,5−1 |
=0,5

0,75−1
=max|
Dv3v2
0,5−1
0−1 |
=1
| |
Dv4v2=max 0,5−0,5 =0,5
0.5−1
0,92−1
Dv3v4=max
0,5−0,75
|
0−0,5 |
=0,5
| |
Dv4v3=max 0,5−1 =0,5
0,5−1
5. Alegerea variantei optime folosind metoda diferenței:
V1 V2 V3 V4 ∑ ∆ vgvh
V1 -0,08 0,99 0,08 0,99
V2 -0,63 -0,43 0,07 -0,99
V3 -0,09 -0,58 -0,08 -0,75
V4 -0,11 -0,31 0,07 -0,35

∆VgVh=Cvgvh-Dvgvh
∆ v1v2=0,37-1=-0,63 ∆ v2v1=0,42-0,5=-0,08
∆ v1v3=0,41-0,5=-0,09 ∆ v2v3=0,42-1=-0,58
∆ v1v4=0,39-0,5=-0,11 ∆ v1v3 =0,61-0,92=-0,31

14
∆ v3v1=0,99-0=0,99 ∆ v4v1=0,58-0,5=0,08
∆ v3v2=0,57-1=-0,43 ∆ v4v2=0,57-0,5=0,07
∆ v3v4=0,57-0,5=0,07 ∆ v4v3=0,42-0,5=-0,08
Varianta optimă este Voptim=0,99

2.2 Amplasarea întreprinderii pe teritoriul localității:

Cu ajutorul metodei Electre, am determinat amplasarea întreprinderii, de unde am avut de


ales între zona industrială, zona urbană moştenită, zona rurală şi zona extravilană. Efectuarea
calculelor din metoda Electre, mi-a arătat că firma ar fi cel mai bine amplasată în zona
industrială.

2.3 Stabilirea relațiilor de dependență între diferite compartimente și secția


proiectată:

1. Departament administrativ
2. Cabinet Medical
3. Sectia cercetare
4. Sectia de producţie
5. Depart de resurse umane
6. Depozit materii prime
7. Depozit combustibil
8. Depozit ambalaje
9. Depozit produs finit
10. Secţia mecanico-energetica
11. Secţia transporturi
-vecinătate necesară
-depărtare preferabilă
-vecinătate preferabilă
-vecinătatenecesară
-vecinătateindiferentă

2.4 Alegerea felului clădirilor:

15
Având în vedere specificul procesului tehnologic de obținere a sucului de mere am ales
un sistem monobloc pe orizontală. Sistemul ales, cu cladiri cu mai multe nivele prezinta
urmatoarele avantaje :
-folosirea eficienta a terenului ;
-reducerea distantelor de transport si a lungimii retelelor tehnico-sanitare;
-permite amplasarea suprafetelor de productie pe verticala si proiectarea unor fluxuri tehnologice
pe verticala;
-necesitind cheltuieli mai mici pentru conditionarea aerului ;
-incalzire;
-stajele superioare fiind protejate impotriva prafului,frigului si zgomotelor.

2.5 Modalități de extindere pentru amplasarea propusă:


Având în vedere că întreprinderea în cadrul căreia am amplasat secţia a cărei organizare a
producţiei şi a muncii o proiectăm,are prevăzute dezvoltări ulterioarevom vedea prin planul
general de organizare a întreprinderii suprafeţe pentru extindere astfel încât extinderile viitoare
să se facă cu cheltuieli minime si fără intreruperea producţiei.
Întrucât se consideră că tipul cel mai raţional de extindere e cel al dezvoltării clădirilor
existente, am optat pentru acestă soluţie, lăsând mai mult spaţiu liber între secţii mergând pe
extinderea in lungime a secţiei.

2.6 Stabilirea structurii de producție:

Întreprinderea de obţinere a sucului de


mere

Secţii de bază Secții auxiliare Secții deservire Laboratoare


Sectia de transporturi

Sectia depozite
de prelucrare a materiilor prime

Secția de frabricare a sucului

De cercetare
De control
Secția de reparații
Secția energetică

16
2.7 Planul general al întreprinderii

Departament de resurse Depozit


Depozit
umane combustibil
ambalaje

Departament de cercetare
Depozit produs finit

Sectia
Depozit materii prime

transporturi
Departament de productie

Sectia mecanico-
Vestiare electrica
Cabinet medical

Departament administrativ
17
Etapa 3 PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCȚIEI

3.1 Justificarea necesității și oportunității tehnologiei adoptate:


Justificarea se face în funcție de numeroși factori ai criteriilor de alegere a unei instalații
tehnologice, respectiv a procesului de fabricație care a stat la baza proiectării instalației.
Alegerea procesului trebuie să se facă în funcție de aspectele cele mai convenabile ale factorilor
care determină criteriile. Aceste criterii și factorii lor sunt reprezentați în următorul tabel:

Nr. Criterii FACTORI


Crt.
0 1 2
1 Criterii tehnologice -simplitatea procesului: faze și operații tehnologice cât
mai puține, fără fabricații anexe, fără recirculări de
materiale
-controlul calitatii: volum minim de lucrari de laborator
,fara analize frecvente si cu aparatura ieftina.
-norme de consum: cat mai reduse;
-tehnologie cu consum cât mai scăzut de energie
-flexibilitatea procesului, adaptări ușoare pentru obținerea
unor produse diferite
-tehnologia oferă posibilitatea de perfecționare și
modernizare în viitor.
2 Materii prime și auxiliare -calitate necesară, corspunzătoare normelor existente
-asigurarea cu materii prime și auxiliare, posibilități de
procurare în prezent și în viitor
-se folosesc materiale care nu necesita pregatiri prealabile
-manipulare simplă și transporturi ușoare
3 Utilități -apa: condiții de calitate cât mai puțin severe care să nu
necesite instalații de tratare specifice și costisitoare
- energie electrică, putere instalată cât mai mică, fără
variaţii de sarcină, cu puţine porniri şi opriri
-agentul termic: daca se procura usor , instalatii auxiliare
necesare .
4 Produse secundare -cantitatea rezulatată cât mai mică
-să permită valorificarea lesnicioasă a acestora

18
-consumatori probabili, cunoscuţi de la început cu
necesarul lor
5 Utilaje -posibilităţi de procurare cât mai economicoase
-montajul cu mijloace simple , fara dispozitive speciale
-întreţinere cât mai uşoară
-durată de funcţionare cât mai mare
-necesar minim de piese de rezervă

3.2 Proiectarea desfăşurării activităţii de producţie


Proiectarea desfăşurării producţiei se realizează cu ajutorul unui grafic.

Elaborarea acestui grafic urmăreşte succesiune numai a operaţiilor de bază şi a activităţilor de


control,reprezentându-se punctele în care materialele prelucrate intră sau nu în proces.

Borhot de mere
Enzime
19 Mere
Apa+detergent ExtractApa potabila
1 Sortare

2 Spalare

Dozare
5 3 Maruntire

Limpezire
enzimatica 6 4 Presare

1 Suc brut

7 Filtrare

8 Pasteurizare
Spalare
2

2 Racire

Imbuteliere
9

Etichetare
10

11 Rectificare

3
3.2.2. Elaborarea graficului de analiza

DESCRIERE SIMBOL

20
D
1 Transport mere

2 Sortare

3 Apa potabila

4 Maruntire

5 Borhot de mere

6 Presare

7 Suc brut

8 Enzime

9 Dozare

10 Limpezire enzimatica

11 Filtrare

12 Pasteurizare

13 Racire

14 Extract

15 Apa+detergent

16 Spalare

17 Imbuteliere

18 Etichetare

19 Rectificare

20 Controlul calitatii

Tehnologia fabricarii sucului de mere

Sucurile sunt indicate şi în bolile de ficat sau ale vezicii biliare datorităabsenţei grăsimilor şi
cantităţii mari de zaharuri şi vitamine. Datorită conţinutuluiredus de substanţe azotoase şi a
acţiunii de alcalinizare, sucurile de fructe suntindicate în bolile de rinichi acute şi cronice.

21
Acestea previn formarea calculilorrenali sau biliari şi sunt recomandate atunci când organismul
acumulează ocantitate mare de acizi în diabet, subnutriţie şi îmbătrânirea ţesuturilor.
În cazurile de obezitate, cura cu sucuri de fructe atenuează senzaţia de foame
şi permite eliminarea excesului de apă datorită sărurilor de potasiu. Sucurile de
fructe au o actiune antiinfecţioasă şi antimicrobiană fiind recomandate în diverse
boli ale pielii; au acţiune antitoxică prin protecţia asupra: ficatului, splinei, rinichi
(sucul de mere, struguri, caise, coacăze negre). Ca urmare a acestui fapt, industria
sucurilor de fructe s-a dezvoltat încercând obţinerea de produse de o calitate
superioară.
Lucrarea de faţă este structurată în mai multe părţi, fiecare dintre acestea
având o importanţă deosebită în realizarea a ceea ce se numeşte produs finit.

Tehnologia fabricarii sucului de mere

Proprietatile produsului finit

Culoarea, gustul si aroma sucului de mere

Sucurile de fructe sunt produse destinate consumului direct şi sunt obţinute


prin extragerea sucului celular din fructe prin presare. Din punct de vedere
tehnologic sucurile de fructe pot fi clasificate în sucuri fără pulpă (limpezite) şi
sucuri cu pulpă (nectare). Sucurile naturale sunt cele obţinute dintr-un singur fruct,
iar cele cupajate sunt obţinute prin amestecarea a două, trei sucuri de specii de
fructe diferite.
La prelucrarea merelor în vederea obţinerii sucului s-a stabilit că 2 parametrii
esenţiali ai sucurilor culoarea şi aroma, sunt foarte sensibili, în sensul că suferă
degradări atunci când ajung în contact cu diferiţi factori inevitabili în timpul
prelucrării.
Dintre factorii care influenţează negativ calitatea aromelor şi coloranţilor din
sucuri cei mai importanţi sunt fenomenele de oxidare, căldura şi manipulările.
Culoarea limpede trebuie să fie alb – gălbuie până la slabe nuanţe de verde, în
funcţie de soiul supus prelucrării.
Aroma este plăcută specifică merelor utilizate ca materie primă, fără mirosuri
străine de mucegai sau oţet.
Aromele sunt componente volatile şi se găsesc în cantităţi foarte mici, cel mai
adesea sub 1 p.p.m. Aromele fructelor rezultă prin combinarea unui nr. mare de
substanţe. În cazul aromei de mere, nr. de substanţe aromate depăşeşte cifra de 70.

22
Principalele substanţe aromatizante identificate la mere sunt: alcooli cca 92 %,
aldehide 6 % şi eteri 2 %.
Deoarece aromele sunt volatile se poate împiedica pierderea lor din sucuri, prin
evitarea încălzirii timp îndelungat la temperaturi mai mari decât cele indicate şi
evitarea vânturării sucului.Gustul uşor astringent, acrişor este dat de taninuri.
Substanţele tanante precipită în prezenţa substanţelor proteice, proprietăţi care se
află la baza limpezirii sucului prin tratare cu gelatină.
În cazul în care sucurile se brunifică prin reacţii de oxidare enzimatice sau
neenzimatice are loc şi o alterare a aromelor. Astfel sucul devine închis la culoare
fără gust şi aromă specifică.
Accidentele si defectele de fabricaţie ale sucurilor sunt, de cele mai multe ori,
datorate microorganismelor care pot afecta parţial sau total calitatea acestora.
Schimbări mai profunde se datorează mucegaiurilor, care elaborează enzime
pectolitice ce pot produce clarificarea sucurilor. Phyalophora mustea poate
produce o îmbrunare a sucurilor după cum aspectul micilaginos poate fi produs
datorită prezenţei speciilor Leuconostoc. În sucuri pot apărea anumite cantităţi de
alcool, uneori din folosirea unei materii prime ce a suferit un proces lung de
depozitare datorate propriilor enzime din ţesutul vegetal. Procesul de apariţie a
alcoolului se datorează în principal drojdiilor şi mai rar a mucegaiurilor şi
bacteriilor.
Se ştie că o dată cu zdrobirea unui măr imediat încep modificări ale culorii (se
brunifică) ca urmare a expunerii pulpei şi sucului la un contact direct cu O 2 din aer.
Această modificare a culorii este rezultatul activităţii enzimelor oxidante care se
pot dezvolta în mediu prielnic. Se mai constată că în acest caz au loc distrugeri ale
aromei şi ale substanţelor colorante specifice.
Odată cu pierderea integrităţii fructelor, la zdrobire sau când sunt lovite,în
locurile unde coaja, pieliţa sunt distruse în contact cu aerul atmosferic, apar
imediat fenomene de fermentare sau mucegăire şi oţetire.
Fenomenul de oxidare enzimatică poate fi prevenit prin prezenţa vitaminei C,
care împiedică transformarea polifenolidelor în substanţe de culoare brună.
Oxidările neenzimatice se datorează unor reacţii de oxidare accelerate de

23
prezenţa sărurilor de fier şi cupru. Aceste săruri pot ajunge în sucuri în urma
contactului cu utilaje confecţionate din Fe şi Cu pe care acizii din suc le atacă uşor.
Astfel se recomandă construirea utilajelor din materiale rezistente la acţiunea
acizilor (plastic şi oţel inoxidabil). Fermentarea sucului din cauza pasteurizării
insuficiente sau a închiderii neermetice are loc sub acţiunea drojdiilor. Zahărul din
suc este transformat în alcool etilic şi dioxid de carbon, modificându-se astfel
proprietăţile organoleptice. În acest caz se are în vedere respectarea parametrilor
unei pasteurizări eficiente şi o îmbuteliere corespunzătore care să asigure condiţiile
de calitate necesare păstrării pe timp îndelungat.
Măsurile de prevenire a accidentelor datorate microorganismelor, se realizează
prin respectarea duratelor de sterilizare şi fără derogări de la igienă din cadrul
fluxului tehnologic.
Durate prelungite ale tratamentelor termice pot conduce la schimbarea culorii şi
gustului, prin formarea hidroxi-metil-furfurolului. Prezenţa acestuia s-a constatat în
cazul depozitării la temperaturi de peste 30 ºC şi în prezenţa surselor puternice de
lumină.Depozitarea sticlelor cu sucuri de fructe se face în încăperi răcoroase, ferite
de lumină.

Aspecte microbiologice ale sucului de mere

În procesul tehnologic de extracţie de pe suprafaţa fructelor, microorganismeletrec în suc.


Sucurile de fructe şi băuturile răcoritoare au pH redus si conţin cantităţi
importante de glucide, încât devin medii selective ce favorizează creşterea
drojdiilor.
Stabilitatea biologică a sucurilor de fructe este influenţată de:
- intensitatea contaminării iniţiale e sucurilor care se reflectă în cantitatea
şi natura microorganismelor prezente în suc după ambalare;
- compoziţia chimică a sucului, respective de conţinutul în glucide,
combinaţii asimilabile de azot, substanţe minerale, vitamine, valoare pH, rH;
- diferiţi factori de producţie pot cauza distrugerea sau îndepărtarea
microorganismelor, ca de exemplu: pasteurizarea, sterilizarea, blanşarea, turnarea
la cald, filtrarea sterilizantă, adăugarea de conservanţi ;
- temperatura de păstrare; în domeniul temperaturilor de refrigerare se
reduce viteza de creştere şi înmulţire a microorganismelor, prelungindu-se
perioada de păstrare;
- rezistenţa microorganismelor prezente in suc la aciditatea
naturală,sensibilitatea la alţi factori restrictivi.
Alterările microbiene ale sucurilor de fructe
Se datorează acţiunii unui număr mare de factori din exterior precum şi a unor
specii de drojdii, mucegaiuri şi bacterii.
Drojdii. Drojdiile produc alterări în proporţie de 90% şi se dezvoltă până la

24
valori de pH=2,5 cu o cerştere încetinită de la valori de pH < 3.
Sub acţiunea drojdiilor se produc următoarele modificări:
- creşterea de celule conduce la apariţia tulburelii, a sedimentului,
formarea de flocoane sau voal,
- fermentaţia alcoolică a glucidelor cu degajare de CO2 cu mărirea presiunii
în recipient, cu bombaj sau spargerea recipientului, formarea de spumă, scurgeri
prin neetanşeităţi,
- modificarea calităţilor senzoriale prin înrăutăţirea gustului prin formarea
de: acizi volatili, diacetil, esteri şi destabilizare datorată reacţiilor enzimatice.
Mucegaiuri. Se produce mucegăirea dacă există goluri de aer şi este produsă de
specii ale genurilor Phyalophora, Byssochlamis, Penicillium, Aspergillus.
Mucegaiuri ale genului Penicillium descompun acidul citric şi acidul ascorbic şi
formează alţi acizi ca de exemplu acid oxalic, acid gluconic cu modificarea de
gust, cu imprimarea unui miros specific de mucegai. Mucegaiurile pot forma o
pelicula la suprafaţa sucurilor şi pot elibera substanţe colorate sau să degradeze
pigmenţii naturali ai sucului. În sucul de mere Aspergillus flavus a produs la
temperatura camerei în timp de 7 zile o cantitate de aflatoxine B 1 pănă la 1,2 mg
∙cm-3 iar în mustul de struguri roşii în condiţii similare pănă la 16,7 mg∙cm-3.
Mucegaiuri din genul Phyalophora produc alterarea sucurilor pasteurizate la
sticle; sporii sunt distruşi la 71 ºC după 21 minute.
Bacterii. Se mai întâlnesc şi alterări datorate bacteriilor lactice din genurile
Lactobacillus şi Leuconostoc. În sucurile de citrice bacteriile lactice încep să fie
inhibate la pH 4 şi de prezenţa D-limonen cu efect bacteriostatic. Bacteriile lactice
ale genului Lactobacillus transformă acidul malic în acid lactic şi CO2 dând tulburare, modificări
de gust (borşit) şi bombaj. În prezenţă de zaharoză formează
substanţe de natură poliglucidică, dextranul care imprimă o consistenţă filantă
produselor alterate.

Variante tehnologice de fabricatie

25
Utilaje / Procesul schematic

Spalare si macinare

 proces controlat automat de presa


 reglarea calitatii pastei
 constructie specializata si compacta

Presare

 functionare continua
 randament ridicat
 constructie specializata

Filtrare si decantare

 curatarea filtrelor fara intreruperea procesului tehnologic


 rezervor de decantare temporara
 constructie din inox alimentar

Pasteurizare

26
 functionare automata
 imbuteliere doar dupa atingerea temperaturii de pasteurizare
 placi speciale pentru transferul de caldura

Imbuteliere

 vas compensator dotat cu siguranta de supraplin


 compatibil cu pungi de 3, 5, 10 litri
 programarea greutatilor de imbuteliere

Fiecare tip de suc are o tehnologie specifică de obţinere, dar fiecare tehnologie
cuprinde operaţii de bază pentru obţinerea sucului printr-un procedeu mecanic sau
prin difuzie, precum şi de limpezire a sucului brut prin diverse procedee.

Sucul de mere poate fi obţinut prin:presare, centrifugare, difuzie.

a)Obţinerea sucului prin difuzie. Această metodă prezintă avantajele unui


randament ridicat în suc, a unei productivităţi ridicate precum şi reducerea
cantităţii de substanţă uscată care rămâne în tescovină. Dezavantajul pe care îl
prezintă este alimentarea continuă a instalaţiei. S-a constatat că sucurile obţinute pe
această cale sunt de bună calitate, compoziţia chimică nu diferă substanţial de a
celor obţinute prin presare, dar se consideră necesară specificarea pe etichetă a
acestui procedeu.Se recomandă pentru obţinerea de sucuri în cazul folosirii ca
materie primă a fructelor uscate.
b)Obţinerea sucului prin centrifugare. Separarea prin centrifugare a sistemelor
eterogene se face pe baza diferenţelor dintre densităţile fazelor. Obţinerea sucului
cu ajutorul centrifugelor este rapidă dar productivitatea este mică. Pentru diferenţe

27
de densitate de peste 3 % separarea se realizează în condiţii bune. Când diferenţa
scade sub 1 % curenţii de lichid format perturbă operaţia.Principalii factori care
condiţionează extracţia sucului sunt: turaţia centrifugei, durata centrifugării, gradul
de umplere al centrifugei şi gradul de mărunţire a materiei prime; în ce priveşte
randamentul în suc, s-a stabilit că durata centrifugării are o influenţă predominantă
faţă de viteza de centrifugare. Cele mai utilizate sunt centrifugele filtrante, cu ax
vertical şi tambur filtrant conic perforat.
c)Obţinerea sucului prin presare. Zdrobitura de fructe se poate presa la rece
imediat ce a fost obţinută sau după ce în prealabil a fost supusă unui tratament
termic (60 – 65 grade C, 10 – 20 min) favorizează plasmoliza parţială a celulelor
fructelor şi chiar spargerea pereţilor celulari.
Procedeul de presare se execută în prese hidraulice care realizează presiuni
mari de presare sau cu pachete, dar acestea au dezavantajul ca pachetele să se
prăbuşească dacă nu sunt bine aşezate sau coloana este prea înaltă.
Randamentul în suc obţinut din fructe (litru/kg fructe) variază atât în funcţie de
puterea de presare aplicată cât şi de specia de fructe şi starea lor de maturitate.

Limpezirea sucului

Limpeditatea sucului este o proprietate a sucului îmbuteliat pentru consum. Este


important pentru consumator ca sucul să fie limpede fără depozit chiar dacă
aceasta nu este un semn de alterare. Limpeditatea de durată se cere în general
pentru toate tipurile de sucuri ea trebuind să fie stabilă la variaţiile de temperatură,
aerare, iluminare, ceea ce în practică se obţine prin operaţia de stabilizare a
limpidităţii.

a) Limpezirea prin sedimentare (autolimpezire)

Sedimentarea particulelor se supune legii căderii corpurilor într-un mediu care


opune rezistenţă mişcării lor sub efectul gravitaţiei. Viteza de limpezire spontană
depinde în mare măsură de prezenţa coloizilor protectori.
Ţinând seama de necesitatea punerii în consum a sucurilor şi de folosire a
vaselor de depozitare de mare capacitate, care împiedică sedimentarea, actualmente
se utilizează procedee rapide de limpezire (cleirea, filtrarea şi centrifugarea).

b)Metoda încălzirii rapide.


Se bazează pe coagularea substanţelor proteice prin încălzire. Scăderea bruscă
a temperaturii care se face imediat după încălzire reduce solubilitatea pectinei şi
duce la o bună încălzire a sucului. Încălzirea se face la temperaturi de 80 o C în 10 –
20 secunde iar răcirea se face brusc până la 15 - 20 oC, ceea ce provoacă scăderea
solubilităţii substanţelor coagulate şi se produce sedimentarea.

c)Limpezirea prin cleire

Cleirea constă în adăugarea în suc a unor substanţe limpezitoare care în urma

28
coagulării antrenează particulele în suspensie din suc. Cleiurile mai des folosite
sunt gelatina, iar dintre substanţele anorganice bentonita. Această metodă are ca
dezavantaj posibilitatea introducerii fierului în suc, putând provoca casarea ferică.
Se va alege cleiul şi doza care limpezeşte cel mai bine sucul în timp scurt, ce lasă
un volum mic de depozit şi care nu dă supracleiri. Separarea sucului limpede de
clei se face prin decantare, după care sucul se filtrează.

d)Limpezirea enzimatică

Are loc în trei faze:


- Faza de stabilizare, când scade brusc vâscozitatea;
- Faza de sedimentare (fenomen de floculare);
- Faza de pectoliză (când se produce descompunerea substanţelor pectice).
Tratarea enzimatică se face prin adaos 2 – 8 ‰ enzime pectolitice la circa 50 o
C, 30 minute şi prezintă următoarele avantaje: se măreşte randamentul obţinerii unui suc
limpede, fără suspensii, se fixează mai bine culoarea sucului şi se
îmbunătăţeşte gustul.

.Alegerea variantei optime

Ca variantă optimă de fabricare a sucului de mere limpede am ales obţinerea


acestuia prin presare şi ca operaţie ulterioară, limpezirea prin adaos de preparate
enzimatice, datorită avantajelor pe care le prezintă cele două variante de operaţii.
În continuarea acestei lucrări se va prezenta în detaliu descrierea procedeului
adoptat în vederea obţinerii unui produs de calitate ce îşi păstrează caracteristicile
în timp.

Detalierea operatiilor din schema tehnologica

Caracteristicile tehnologice succesive pentru fabricarea sucului de mere


limpede, fără pulpă sunt următoarele:
Sortarea cuprinde îndepărtarea nu numai a fructelor vătămate ci şi a celor
imature sau trecute de maturitatea de consum. Fructele imature dau un randament
scăzut la presare şi un suc greu limpezit; fructele ajunse la stadiul de postmaturitate
sunt afânate, greu de presat şi dau sucuri tulburi. Instalaţiile moderne de sortare au
banda construită role de oţel inoxidabil ce se rotesc în jurul axului permiţând
expunerea întregii suprafeţe a fructului şi o bună sortare.
Spălarea fructelor se execută cu scopul de a elimina impurităţile existente, de
a reduce într-o măsură cât mai mare reziduul de pesticide şi microflora epifită. S-a
demonstrat că o bună spălare are o eficacitate asemănătoare cu tratarea termică la
1000 C, timp de 2 – 3 minute.

29
Pentru spălarea fructelor cu textură tare (mere, pere, caise) se folosesc
maşinile de spălat cu bandă şi ventilator.
Mărunţirea fructelor se aplică prin răzuire la fructele sămânţoase şi are ca
scop reducerea volumului individual al particulelor imateriale sub acţiunea forţelor
mecanice sau hidraulice.
Maşinile de tăiat fructe pot realiza tăierea acestora în diferite forme şi
dimensiuni, fiind prevăzute cu accesorii speciale şi dispozitive speciale de răzuire
pentru o mărunţire avansată,deoarece la executarea acestei operaţii se cere să se
evite ţinerea în contact prelungit al fructelor zdrobite cu aerul.
Presarea poate avea loc la rece imediat după ce au rezultat merele zdrobite în
operaţia anterioară şi se execută în general în prese cu pachete sau hidraulice la o
presiune de 25 – 30 Kgf / cm2 suprafaţă de presare.

Factorii care influenţează presarea:


Principalii factori care determină procesul de presare a unui produs pot fi
împărţite în două grupe:
Factorii care caracterizează proprietăţile fizico – mecanice ale
produsului:
- modul de presare ce depinde de felul produsului, structura lui;
- coeficientul de presiune laterală, care este raportul între împingerea elastică
orizontală şi presiunea verticală activă;
- umiditatea, temperatura şi compoziţia granulometrică a produsului.
În grupa a II a intră factorii de presiune:
- presiunea specifică de presare;
- frecarea produsului de agregatele de presare;
- regimul de presare.
Randamentul presării
Pentru obţinerea unui randament mai bun la presare se practică, când s-a
ajuns cu presarea la presiunea maximă, decomprimarea, prin slăbirea presării, şi
apoi se reia presarea.
Se consideră că presarea s-a terminat când nu se mai scurge must din presă,
iar zdrobirea presată să fie cât mai uscată posibil, adică lipsită de suc. Randamentul
în suc obişnuitdin fructe (l / kg fructe) variază atât în funcţie de puterea de presare aplicată cât
şide specia de fructe şi starea de maturitate.
Presarea este un proces în timpul căruia au loc o serie de procese mecanice,
chimice şi microbiologice.
În urma proceselor mecanice are loc o dezintegrare a celulelor ce constă în
separarea fluidului (sucului) în vederea valorificării sub acţiunea unor forţe. Sub
acţiunea comprimării, sistemul capilar elimină faza lichidă până în momentul când
capilarele ajung la dimensiuni ce nu permit separarea în continuare de lichid.
Dintre procesele chimice care influenţează negativ calitatea aromelor, culorii
sucului rezultat în urma presării cele mai importante sunt cele de oxidare. Oxidarea
sucurilor are loc pe cale enzimatică sau neenzimatică.
Oxidarea enzimatică se datorează enzimelor naturale din fructe care ajung şi în
sucuri. Acestea oxidează taninul, polifenolii din care ajung să fie transformaţi în
substanţe de culoare brună, nedorită. Prin procesele de oxidare se distrug multe din

30
substanţele care cuprind aroma şi fructuozitatea specifică a sucurilor.
Oxidările neenzimatice ce au loc în sucuri şi care, de asemenea produc
modificări ale culorii se datorează unor reacţii de oxidare accelerate de prezenţa
sărurilor de fier şi cupru. Aceste săruri pot ajunge în sucuri în urma contactului sucului cu
obiecte şi utilaje confecţionate din Fe, Cu pe care acizii din suc le atacă
uşor.
Modificările culorii sucurilor mai are loc şi în urma reacţiei dintre zaharuri şi
substanţele proteice, substanţe care se află în mod natural în sucuri. În zdrobitura
de fructe, microorganismele găsesc toate condiţiile pentru dezvoltarea şi înmulţirea
lor. În acest fel ele aduc modificări produsele transformându-le din suc în cidru,
oţet şi în final în produse improprii pentru consum.
În condiţiile obişnuite de lucru sucurile ajung să conţină un număr suficient
de mare de microorganisme din aer, de pe utilaje, care să le fermenteze. În cele mai
multe cazuri
fermentaţia este alcoolică, datorită degajărilor de CO2 din suc, cu formare de
spumă, acesta fermentează şi astfel se obţine cidru.
Dintre microorganismele predomină drojdiile Apiculatus care pot realiza o
concentraţie în alcool de 6 – 8 % volum şi consumă fructoza, iar produsul obţinut
are caracteristici specifice cidrului.

Prelucrarea sucului

Sucul tulbure obţinut în urma presării este supus unor operaţii cu ajutorul
cărora în final va fi un produs corespunzător cerinţelor consumatorilor.
Limpezirea enzimatică
Sucurile obţinute prin presare sunt foarte opalescente, uneori chiar tulburi.
Separarea particulelor solide de lichid se realizează în urma tratamentului
enzimatic.
Limpezirea enzimantică se bazează pe hidroliza substanţelor pectice, ceea ce
micşorează vâscozitatea sucurilor şi uşurează filtrarea. Tratamentul enzimatic
constă în adăugarea de preparate enzimatice sau sub 2 ore la 50 0 C, temperatură ce
nu trebuie depăşită. Controlul operaţiei se face prin verificarea vâscozităţii sucului.
Uneori limpezirea enzimatică se completează cu operaţia de colaj, prin
adăugarea de 5 – 8 g/hl gelatină alimentară care provoacă flocularea particulelor
aflate în suspensie sub influenţa taninului conţinut în suc.

Filtrarea sucului

Filtrarea este operaţia de separare a sistemelor eterogene fluid – solid în fazele


componente cu ajutorul unui strat filtrant cu structură poroasă, prin care poate trece
numai faza fluidă. Operaţia de filtrare este influenţată de o serie de factori ca:
natura, forma şi dimensiunile particulelor, concentraţia, cantitatea suspensiei şi
temperatura. Creşterea temperaturii de filtrare
31
influenţează favorabil filtrarea, fie prin micşorarea vâscozităţii, fie prin
modificarea granulometriei.
Filtrarea sucului limpezit se poate executa în filtre– presă.

Pasteurizarea

Prin pasteurizare se urmăreşte ca în final sucurile închise în recipiente să fie


lipsite de microorganisme în stare vitală.
Pasteurizarea este sterilizarea la o temperatură mai micăde 1000 C. Procesarea termică a
sucurilor ambalate în recipientse poate face prin încălzirea directă cu abur saturat, cu apă
caldă,cu aer cald în convenţie forţată. În acest caz caz se utilizează
încălzirea cu abur saturat.
Factorii influenţează procesul de pasteurizare
- Numărul de microorganisme – când acest număr este mare datorită
folosirii unor fructe alterate, a unor utilaje necurăţate, prelucrării în neigienice
corespunzătoare, trebuie prelungită durata de pasteurizare.
- Rezistenţa la căldură a microorganismelor – în sucuri microoganismele se
pot afla în diferita stadii de dezvoltare. Atunci când se află în formă vegetativă,
microorganismele se inactivează mai uşor la temperaturi sub 100 0 C, iar când se
află şi sub formă de spori, aceştia fiind mai rezistenţi, este nevoie de temperaturi
mai mari pentru inactivare. Cel mai puţin rezistente la căldură sunt mucegaiurile şi
din ce în ce mai rezistente drojdiile apoi bacteriile.
- Aciditatea mediului – la aceeaşi temperatură şi durată de pasteurizare sunt
inactivate mai uşor microorganismele care se află într-un mediu acid (în cazul
sucurilor).Cu cât creşte conţinutul în aciditate se poate reduce temperatura şi durata
de pasteurizare.
- Viteza de pătrundere a căldurii până la centrul buteliilor de sticlă cu suc
este influenţată de grosimea pereţilor, de mărimea buteliei, de consistenţa şi
temperatura iniţială a sucului.

Îmbutelierea (dozarea) sucului

Îmbutelierea reprezintă un complex de operaţii şi anume: spălarea sticlelor,


dozarea sucului, capsularea şi etichetarea.
Spălarea sticlelor. Spălarea sticlelor are o importanţă deosebită în asigurarea
unor produse de calitatea superioară, operaţia urmărind două scopuri:
1. Sticla trebuie să fie perfect curată, respectiv, să fie transparentă, strălucitoare.
Această condiţie este asigurată dacă sticlele care părăsesc maşina de spălat sunt
acoperite cu o peliculă uniformă şi completată cu apă. O spălarea insuficientă se
recunoaşte datorită formării de picături de apă pe suprafaţa sticlelor.
2. În afară de puritatea fizică este necesar să se realizeze şi o puritate
microbiologică.
Calitatea spălării depinde de natura şi concentraţia soluţiilor, de temperatura
fiecărui lichid şi mai ales a celui cald, de durată de menţinere în maşină a
temperaturii ridicată, precum şi de efectul mecanic realizat.
Pentru a asigura curăţirea recipientelor şi îndeosebi eliminarea florei
microbiene, principalul rol îl are temperatura de spălare.
32
S-a stabilit că acţiunea de înmuiere, dizolvare şi dezinfectare a unei soluţii
detergente creşte proporţional cu temperatura. Astfel, dacă la o înmuiere timp de 5
minute, la temperatura de 43,3 oC, este necesară o concentraţie de 4,8 % detergent,
prin ridicarea temperaturii la 54,3 oC şi 65,3 oC, se poate reduce concentraţia la
2,16 % şi respectiv la 1 % detergent pentru acelaşi efect de curăţire-dezinfectare. În
consecinţă se poate realiza o economie de detergent prin ridicarea temperaturii în
zona cea mai fierbinte a maşinii (până la 80 – 85 oC), având grijă să se evite
spargerile prin şoc termic. Pentru a preveni această situaţie este necesar ca
diferenţa de temperatură între două zone consecutive să nu depăşească 35 oC.
În procesul de spălare o deosebită importanţă o are presiunea jeturilor şi
gradul de agitare a lichidelor, realizat prin antrenarea buteliilor. Pentru fiecare tip
de maşină există o diagramă indicată de constructor, care are însă o valoarea
orientativă, deoarece, în funcţie de ambalaj (gradul de murdărie a sticlei) trebuie
stabilită de fiecare dată o diagramă reală adecvată.

Dozarea

Dozarea este operaţia realizată în scopul umplerii recipientelor utilizate în


ambalare. Dozarea sucului se realizează la maşina de dozare la volum constant ce
asigură şi închiderea recipientelor.
Îmbutelierea asigură realizarea condiţiilor care vor permite păstrarea pe o
durată de timp îndelungată. Închiderea va asigura imposibilitatea pătrunderii
aerului şi a altor impurităţi precum şi a diverselor organisme care pot deteriora
calitativ sucurile (fermentaţia alcoolică, oţetirea).O dată cu alegerea buteliilor şi
modului de închidere se va urmări să se respecte condiţiile de calitate pe care
acestea trebuie să le îndeplinească, precum şi modul lor de folosire.
Printr-o îmbuteliere bine efectuată se reduce spargerea sticlelor şi alterarea
produselor în timpul păstrării.

Închiderea buteliilor

În urma ambalării închiderea buteliilor se vor face cu capsule metalice


(coroană). Capsulele sunt confecţionate din tablă decapată, lăcuită, tablă cositorită
sau tablă de aluminiu cu grosimea de 0,27 – 0,33 mm. În interiorul capsulei care are înălţimea de
6,3 – 7,1 mm se găseşte o garnitură cu diametrul de 26,7 + 0,2 mm
care, atunci când este confecţionată din plută aglomerată, are grosimea de 3 + 0,33
mm, iar când este confecţionată din plută are grosimea de 2,5 + 0,1 mm.
Pentru conservări de lungă durată, discul de plută trebuie prevăzut cu o
rondelă de acetat de celuloză, policlorură de vinil, polietilenă sau aluminiu, numită
spot. Pluta poate fi înlocuită cu materiale plastice; în interiorul capsulei se toarnă
soluţie de copolimer, care este uscată apoi în cuptor. Pentru aceasta se utilizează
capsule cu înălţimea de 5,6 + 6,4 mm.
Pentru îmbutelierea sucurilor se poate folosi o gamă mare de tipuri de
ambalaje (carton, plastic,sticle), dar cele mai folosite sunt buteliile de sticlă cu
închiderea cu capsule tip coroană.

33
Depozitarea (păstrarea) sucurilor
Buteliile cu sucuri pasteurizate se depozitează în spaţii răcoroase, aerisite,
ferite de lumină, îngheţ sau căldură. Se evită manipularea lor dintr-un loc în altul.
Recipientele cu suc pasteurizate se pot păstra de la o recoltă de fructe la alta.

Materii auxiliare

Pe lângă materiile prime de natură vegetală, în componenţa produselor


intră în mod obligatoriu o serie de alte materiale, adeseori în proporţii mici, dar
care joacă un rol însemnat în determinarea însuşirilor şi valorii nutritive.
Apa este unul din factorii esenţiali în desfăşurarea activităţii unei fabrici de
băuturi răcoritoare. După destinaţia pe care o are în cursul diverselor procese de
fabricaţie, apa se clasifică în apă destinată scopurilor tehnologice (vine în contact
direct cu materii prime şi intră în compoziţia produselor), apă folosită la
alimentarea cazanelor de vapori şi apă întrebuinţată la răcirea recipientelor,
spălarea diferitelor agregate ale liniilor de fabricare cum şi întreţinerea igienei
generale în fabrici.

3. 3 Stabilirea structurii procesului de producţie:

Nr. Felul procesului Caracterizare Concretizare


Crt.
-producerea sucului
1. Proces de bază Asigură transformarea materiei de mere din mere
prime în produs finit
Asigură desfășurarea normală a -controlul purității
2. Procese auxiliare proceselor de bază sucului de mere
-controlul umidității
sucului de mere
-controlul
concentrației sucului
-alimentarea
instalației cu mere în
mașina de producție
-transportul sucului de
3. Procese de servire Deserverc procesele 1 și 2 cu mere
materii prime și informații -controlul tehnic de
calitate
4. Procese anexe Asigură valorificarea deșeurilor -valorificarea
resturilor din mere

3. 4 Caracteristicile procesului tehnologic:

Nr. Caracteristici Valori


crt.

34
1. Felul procesului continuu
2. Tipul producției serie
3. Destinația produselor Intern 50% și extern 50%
4. Factorii care influențează organizarea producției -natura materiei prime
-natura procesului tehnologic
-natura procesului finit

3.5 Proiectarea amplasării elementelor liniei de fabricație. Dimensionarea


suprafeței pentru amplasare:

Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

Camera pentru evidenta


Birouri
calculatoarelor

Recipient de
stocare Macinare Presare
materie 35
Filtrare si decantare
Rezervor
Bazin apa spalare presare
Rezervor
macinare

Magazie
materii
prime

 Rezervo
r de decantare
temporara

Rezervor de
filtrare

Produs

Atelier pentru
reparatii Magazie pentru produs
finit

Etapa 4 PROIECTAREA ASIGURĂRII CALITĂȚII


4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calității:

36
Cea mai importantă secție dintr-o întreprindere este cea de Asigurare a Calității unde se
fac numeroase teste și numeroase cercetări în vederea fabricării produsului de calitatea dorită.
Astfel obiectivele de ansamblu ale controlului de calitate pot fi:
 Realizarea controlului propriu-zis a produselor
 Respectarea parametrilor tehnologici
 Respectarea procesului de fabricație
 Depistarea cauzelor și remedierea eventualelor defecte de prelucrare
 Îmbunătățirea continuă a calității produsului

4.2 Proiectarea atribuțiilor compartimentului de asigurare a calității:

 Monitorizarea tuturor informațiilor privitoare la calitate


 Controlul personalului care se ocupă cu utilajele
 Controlul personalului de la materii prime(întreprindere)
 Verificarea produsului obținut după fiecare proces
 Monitorizarea tuturor greșelilor și remedierea acestora

4.3 Proiectarea atribuțiilor conducerii tehnice a procesului de producție


privind asigurarea calității:

 Asigurarea intrării în secție numai a materiilor prime corespunzătoare


 Supravegherea angajaților
 Angajații să fie îmbrăcați cu uniforme
 Respectarea orei de muncă

4.4 Proiectarea atribuțiilor a operatorilor chimiști privind asigurarea calității:

 Respectarea condițiilor de muncă într-un process


 Respectarea utilizării utilajelor după o anumită regulă
 Respectarea rețetei de producție a produsului dorit
 Supravegherea utilajelor automatizate

4.5 Punctele de control pe fluxul de fabricație:


În urma consultării documentației privind tehnologia de fabricație a sucului de
mere am stabilit urmatoarele puncte de control pe flux:

Nr. Faza de fabricație Parametrii controlați Frecvența controlului

37
Crt.
1. Pregătirea materiei prime(mere)  Cantitatea de 1 dată/schimb
materie primă
 Compoziția materiei 2 dată/ schimb
prime
2.  Temperatură 1 dată/ora
Filtrarea sucului  Concentrația 1 dată/sarjă
 Presiunea 1 dată/oră
3. Pasteurizarea  Umiditatea 1 dată/ oră
 Compoziție 1 dată/sarjă
 Temperatură 1 dată/ oră
 presiune 1dată/oră

4. Obținerea sucului de mere  Compoziția chimică 1 dată/ sarjă


 Vâscozitiatea 1 dată/sarjă

Etapa V:Proiectarea activitatilor auxiliare si de deservire

5.1. Proiectarea activitatilor de reparatii

In cadrul intreprinderii chimice in care se afla amplasata sectia de obtinere a sucului


de mere activitatile se desfasoara in cadrul sectiei mecanice, energetice, compartimentul
transporturi si depozite.
In cadrul acestei etape s-au rezolvat urmatoarele probleme:
5.1.1Elaborarea graficului ciclului de reparatii

Se face pornind de la ultima reparatie capitala. Presupunem ca a avut loc in februarie 2014.

Graficul ciclului de reparatii este prezentat in tabelul 5.1.

Utilaj Data ultimei Ian. Feb. Mar Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept Oct. Noi. Dec.
repartiei Rk . .

38
Filtru Februarie
presa
2014 Rk

2015 Rc1
Rt

2016
Rt

2017 Rc2 Rc1 Rt


Rt

Rc1 Rc2 RC1


Rt Rt Rt Rt Rk
Rk

8000h

16000h

32000h

111,11=80000h

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii


Datele necesare elaborarii unui plan de reparatii sunt prezentate in tabelul 5.2.

Utilaj Ciclu de reparatii Durata de Serviciu Numar de schimb

Rt Rc1 Rc2 Rk 32 3

Filtru presa 8000 16000 32000 80000

1 an = 8760 ore

1 luna = 720 ore

39
b) Calculul elementelor necesare elaborarii planului de reparatii

Calculul numarului de reparatii de acelasi fel dintr-un ciclu de reparatii

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii


Calcului numarului de reparatii de acelasi fel dintr-un ciclu de reparatii :
Numarul de reparatii curente de gradul doi (RC2) intre doua reparatii capitale (RK) , notat cu m:
m = (DRk / DRc2) -1 = (80000 / 32000) - 1 = 1,5 ;

DRK - durata dintre doua RK


DRC2 - durata dintre doua RC2

Numarul de reparatii curente de gradul unu( RC1) intre doua RC2 , notat cu q , este :
q = (DRc2 / DRc1) -1 = (32000 /16000) - 1 = 1 ;

Numarul de revizii tehnice (Rt) intre doua RC1 , notat cu r , este :


r = (DRc1 / DRt) -1 = (16000 / 8000) - 1 =1 ;

Numarul de luni intre doua Rk->Rk (din normativ)/numarul de ore dintr-o luna(720)

Rk=80000/720=111,11

Rc2=32000/720=44,44

Rc1=16000/720=22,22

Rt=8000/720=11,11

5.1.3. Proiectarea obiectivelor a activitatii de reparatii


Principalele obiective ce stau in fata compartimentului de intretinere si reparatii sunt:

 mentinerea utilajelor in perfecta stare de functionare;


 evitarea opririlor accidentale si inlaturarea posibilitatilor de declansare a avariilor;
 efectuarea reparatiilor la timp si de calitate;
 realizarea reparatiilor cu personal calificat;
 limitarea cheltuielilor necesare reparatiilor.

5.1.3. Proiectarea organizarii activitatii de reparatii


Organizarea reparatiilor se face dupa urmatoarele sisteme :

40
a) Centralizat : Toate lucrarile de evidenta, planificare, pregatire si executarea
interventiilor la utilaje se efectueaza de catre compartimentul mecanic. Se aplica bine la
intreprinderile mici si mijlocii cu conditia ca diversitatea utilajelor sa fie redusa.
b) Descentralizat : Lucrarile de intretinere, reviziile tehnice si reparatiile curente se
executa la nivelul sectiilor de productie, care sunt dotate cu masini, utilaje, A.M.C.-uri si
personal de specialitate. Reparatiile capitale si coordonarea intregii activitati se executa de catre
sectia mecanica.
c) Mixt : Aceasta forma de organizare se situeaza intre cele doua extreme
prezentand un grad mai mare sau mai mic de centralizare sau descentralizare.

Avand in vedere particularitatile procesului de productie precum si dimensiunile


utilajelor am optat pentru organizarea reparatiilor, in cadrul intreprinderii chimice in care este
situata sectia proiectata, in sistem partial descentralizat. Utilajele folosite au greutate mare, sunt
voluminoase si din aceasta cauza ridica probleme la demontarea si transportul lor la sectia
mecanica. Acest sistem prezinta urmatoarele particularitati, avantaje si dezavantaje:
- lucrarile de intretinere, reviziile tehnice si reparatiile curente se executa la nivelul
sectiilor de productie, care sunt dotate cu masini, utilaje, A.M.C.-uri si personal de specialitate.
-reparatiile capitale si coordonarea intregii activitati se executa de catre sectia
mecanica.
Avantaje:

 realizarea unei legaturi active intre sectiile de productie si cele de reparatii;


 reducerea personalului conducator pentru aceste activitati;
 costuri mici la nivel de sectie.

Dezavantaje:

 personalul pentru reparatii mai numeros;


 grad de incarcare si utilizare a timpului de lucru scazut;
 imposibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje.

5.2.Proiectarea transportului intern


In cadrul acestei etape s-au rezolvat urmatoarele probleme:

5.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern


Dintre obiectivele organizarii rationale a transportului intern mentionam:
 Amplasarea rationala a depozitelor;
 Intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizarii lui;

41
 Folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrarile de incarcare si descarcare;
 Mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport;
 Dimensionarea rationala a cailor de circulatie si acces;
 Asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si
dispeceratul mijloacelor de transport;
 Reducerea cheltuielilor de transport.

5.2.2. Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizarea


transportului intern
Dintre regulile ce trebuie respectate mentionam:
 Reducerea la minimum a activitatii transporturilor;
 Asigurarea unui flux de transport rectiliniu fara intoarceri si incrucisari;
 Neutilizarea muncitorilor direct productivi in transporturi;
 Evitarea pierderilor si deteriorarilor pe parcursul transportului intern.

5.2.3.Stabilirea trasnporturilor care se realizeaza in intreprindere

Desfasurarea conducerii, productiei si a muncii in cadrul sistemului de fabricatie


comporta o serie de operatii de transport pentru materiale,utilitati, informatii si personal.
Transportul materialelor detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatii de
transport.
Materialele ce se transporta in cadrul intreprinderii S.C. JuiceRo. S.R.L. constau
din:
 materii prime si auxiliare pentru care se indica ca sistemele de transport sa fie
situate in partea de intrare a sistemelor de fabricatie;
 materiale si ambalaje care se cer fi transportate in diferite zone de fabricatie;
 materiale reactante si semifabricate care sunt deplasate intre faze tehnologice,
folosind mai ales conductele;
 produsele finite.

42
Transportul utilitatilor necesare fabricatiei chimice este organizat dupa cum urmeaza:
 pentru agenti termici (abur si apa calda) utilizati pentru operatiile tehnologice, de
incalzire si igienizare;
 pentru apa tehnologica potabila si distinct pentru apa industriala;
 pentru colectare, tratare si evacuare ape uzate;
 pentru combustibili;
 pentru energie electrica, cuprinzand sistemul de alimentare de la reteaua nationala
si unitati de transformare;
 protectia instalatiilor care se realizeaza prin sisteme de legare la pamant a
echipamentelor ce opereaza cu tensiuni ridicate, sisteme de captare si transmitere la pamant a
fulgerelor, etc.;
 aer comprimat (pentru automatizare, pentru transport, pentru refulare).
Organizarea transportului utilitatilor se realizeaza prin sisteme liniare (cu sens
unic) pentru apa tehnologica, energia electrica, combustibil, instalatie de protectie si de
alimentare cu aer si prin sisteme circulare pentru agenti termici si frigorifici, ape industriale si
uzate, ceea ce permite recuperarea si recircularea agentului.
Pentru transportul informatiilor se utilizeaza transmiterea directa sau prin
intermediul suportilor de informatii, scop in care se poate prevedea prelucrarea automata a
datelor.
Transportul personalului are rolul de a asigura o deplasare operativa si fara efort, spre
si de la locul de munca, precum si in cadrul zonei de responsabilitate ce-i revine.

5.3. Proiectarea activitatii de depozitare


Pentru a identifica obiectivele si problemele care se cer a fi avute in vedere in legatura cu
proiectarea depozitelor este necesar sa cunoastem care sunt operatiile pe care le comporta aceste
procese si care sunt principalele tipuri de depozite utilizate intr-o intreprindere chimica.
Indiferent de continutul depozitarii si varianta tehnica utilizata in acest scop, procesul de
utilizare comporta o serie de operatii ce decurg dintr-o schema logica a acestuia.
Pentru a se realiza o proiectare rationala a depozitelor din industria chimica, este foarte
important sa se precizeze cat mai clar conditiile pe care le pretind de la acestea materiile prime si
materialele ce trebuie depozitate.

43
Principalele grupe de conditii ce se impun a fi avute in vedere la proiectarea si
organizarea unui depozit sunt:
1) conditii de incarcare a depozitului;
2) prescriptiile fata de ambianta, respectiv conditii de microclimat, cerinte igienico-sanitare;
3) dotarile obligatorii pentru buna functionare a depozitului, care au ca obiect usurarea
conditiilor de pastrare si manipulare, pentru crearea factorilor de ambianta favorabila si pentru
buna desfasurare a proceselor ce au loc in activitatea depozitului;
4) conditiile constructive ce decurg din cerintele specifice ale pastrarii instalatiilor, amplasarii
in fluxul tehnologic.
Proiectarea depozitelor nu trebuie sa se faca separat, ci ea trebuie sa fie tratata in
ansamblu prin abordarea intregului sistem logistic de productie, transport si depozitare in care se
integreaza.
Problemele ce se vor solutiona in cadrul acestei subetape sunt:

5.3.1.Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii


Obiectivele principale ale organizarii rationale a depozitelor sunt urmatoarele:

a) asigurarea unei eliberari rapide a materialelor depozitate prin:

 aplicarea unui plan rational de aranjare a materialelor in depozit;


 folosirea unor mijloace de depozitare adecvate;
 simplificarea documentatie de eliberare a materialelor.

b) asigurarea unui cost minim de depozitare prin:

 utilizarea rationala a suprafetelor si volumului disponibile;


 folosirea unui personal calificat.

c) simplificarea operatiilor de inventariere prin:

 amplasarea rationala a materialelor;


 folosirea mijloacelor moderne de depozitare;
 accesibilitatea directa la materialele depozitate.

d) modificarea rapida a amplasarii materialelor in incinta depozitului:

 folosirea unor suporturi de depozitare adecvate.

e) introducerea sistemului informatic care sa usureze realizarea mai usor a metodologiei


de inventariere.

5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite

44
In cadrul intreprinderii unde este amplasata sectia de obtinere a sucului de mere este necesar sa
existe 3 zone de depozitare destinate:
1) zona depozitare materii prime;
2) zona depozitare produs finit;
3) zona depozitare ambalaje, reactivi, combustibili;
Avand in vedere ca intreprinderea in cadrul careia am amplasat sectia de obtinere a
sucului de mere a carei organizare a productiei si a muncii o proiectam, are prevazute dezvoltari
ulterioare, vom prevedea prin planul general de organizare al intreprinderii suprafete pentru
extindere astfel incat extinderile viitoare sa se faca cu cheltuieli minime si fara intreruperea
productiei.
Intrucat intreprinderea proiectata are prevazute dezvoltari ulterioare, s-au prevazut in
planul general al intreprinderii suprafete pentru extindere. Apreciem ca tipul cel mai rational de
extindere este cel al cladirilor deja existente.

5.3.3. Proiectarea fluxurilor de materiale din interiorul depozitelor

Cunoscand operatiile ce urmeaza a fi executate in depozit si suprafetele sau volumele


necesare pentru depozitare si pentru restul operatiilor, se trece la etapa de proiectare a fluxurilor
si de amplasare interioara a diferitelor activitati ce se vor efectua.
Conceperea fluxurilor din depozit trebuie sa tina seama de urmatoarele
considerente:
●in ele sa se includa toate operatiile de la momentul primirii pana la cel al expedierii;
 amplasarea in plan sau in spatiu a operatiilor sa permita o desfasurare logica, in
succesiune fireasca, fara intoarceri evitabile;
 pentru depozitele in care se vor desfasura mai mult fluxuri paralele, fiecare din
aceste se vor trata separat, insa se va avea in vedere si modul lor de conjugare in ansamblul
depozitelor;
 reducerea traseelor de transport si spatiilor ocupate de acestea.
Variantele de rezolvare a fluxurilor de materiale din depozit pot fi numeroase:
a) cu desfasurare liniara a fluxului, materialele intrand pe la unul din capetele
depozitului si fiind evacuate pe la celalat capat. In acest caz se prevad culuare longitudinale,
deplasarile efectuandu-se intr-un singur sens.
b) cu desfasurarea capetelor de flux (iesiri si iesiri) pe 2 laturi perpendiculare
ale depozitului , metoda indicata pentru pastari de lunga durata si care nu necesita preluarea in
ordinea primirii, avand ca avantaje faptul ca micsoreaza spatiile de circulatie.
c) cu fluxuri de materiale ale caror capete sunt amplasate in vecinatate, pe
aceeasi latura mare sau mica. Varianta are avantaje prin folosirea unor rampe comuna,
posibilitati mai largi de mecanizare si utilizare mai rationala si complexa a fortei de munca si a
dotarilor de primire si livrare.
Amenajarea materialelor in interiorul depozitului se va face tinand seama de
urmatoarele reguli:

45
 afectarea suprafetelor sa se faca in asa fel incat zonele care necesita cele mai
simple si mai scurte manipulari si transporturi sa fie atribuita materialelor cu cele mai frecvente
miscari;
 daca depozitul are mai multe puncte de primire, respectiv expeditie, aranjarea
stivelor trebuie facuta tinand cont de aceste puncte, astfel incat efortul de manipulare si transport
in depozit sa fie minim;
 aranajarea paletelor sa se faca cat mai compact pentru a reduce suprafete de
circulatie;
 asezarea materialelor in depozit trebuie facuta in asa fel incat ele sa se poata gasi
repede;
 sa se evite mutarea de mai multe ori a materialului depozitat;
 atat la intrare cat si la iesirea din depozit, materialul trebuie manipulat o singura
data;
 manipularea sa se faca cu grija, protejand materialul contra degradarii prin lovire.
Aleg varianta cu desfasurarea liniara a fluxului , materialele intrand pe la unul din
capetele depozitului si fiind evacuate pe la celalalt capat, in cazul acesta prevazandu-se culuare
longitudinale cu efectuarea deplasarilor intr-un singur sens.
Tinand cont de particularetatile materiei prime si de sistemul de depozitare in vrac,
se propun urmatoarele reguli de depozitare pentru sucul de mere :
 legatura dintre traficul interior si cel exterior sa fie realizata printr-un numar de
operatii intermediare;
 depozitarea suclui de mere sa fie ferit de umezeala pentru a evita compactizarea
acestuia;
 inaltimea de depozitare sa nu fie prea mare pentru a evita accidental sau blocarea
cailor de acces;
 sa se evite in limita posibilitatilor mutarea de mai multe ori a materialului
depozitat;
 depozitarea sucului de mere sa fie facuta de o parte si de alta a cailor de acces,
pentru a nu stanjeni functionarea benzii rulante.

Etapa VI: Proiectarea managmentului resurselor umane.

In cadrul acestei etape sau rezolvat urmatoarele probleme:

6.1.Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

46
FISA POSTULUI
1.Denumirea postului : Sef sectie de obtinere a sucului de mere
2.Nume, prenume titular : …………….
3.Cerinte:
a)Studiile necesare: tehnice superioare
Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica 

b)Limitele de vârsta: - minimum 25 ani


- maximum 55 ani
Vârsta ocupantului: 35 ani

Experienta minima de specialitate : 2 ani


Experienta titularului de post: 7 ani

d) Valoarea minimă admisă pentru testul de:-competenta profesionala-10


- compententă managerială : 8

Valoarea testului sustinut de titular:-compententa profesionala : 10


- compententă managerială :
e) Calitati: - fizice si morale - comportamentele detinute de titularul postului cerute de
functie :-rezistenta fizica
- dinamism;
- fermitate
- onestitate
-spirit de initiativa

4.Relatii
a) Ierarhice: - este subordonat directorului tehnic si de productie.
- are în subordine adjunctul, sefii de schimb si sefii formatiilor de lucru.

47
 
b) Functionale: cu serviciile Plan- Prognoza- Pregătire- Programare- Urmărirea Productiei-
Asigurarea Calitatii- Management- Marketing- Aprovizionare- Resurse Umane.
c) De control- cu CTC- Laboratoare
d) De colaborare-cu sectiile de productie
e) De reprezentare- cu liderul sindicat al sectiei si al societătii
5.
Atributiile sefului de post sunt următoarele:
- coordonează, îndrumă, controlează si răspunde de întreaga activitate din cadrul sectorului;
- organizează activitatea de productie a sectorului si răspunde prin măsurile pe care le ia
de îndeplinirea ritmică, calitativă si la termen a programului de productie stabilit;
- ia măsuri si răspunde de cresterea productivitătii muncii;
- asigură si răspunde de încărcarea si buna utilizare a capacitătilor de producie si a fortei de
 muncă;
- verifică încadrarea în normele de muncă;
- asigură si urmăreste respectarea disciplinei tehnologice preocupându-
se de îmbunătătirea proceselor tehnologice, de introducerea procesului tehnic de producie;

- repartizează personalul din subordine pe locuri de muncă si schimburi, conform cu


 necesitătile realizării programului de productie;
- răspunde, în zona sa de responsabilitate, de aplicarea corectă a Contractului Colectiv deMuncă,
a Sistemului de Salarizare, a R.O.I.-iului, a Deciziilor si Notelor de serviciu de
la nivelul societătii si sectiei;
- execută orice alte sarcini primite de la seful ierarhic care nu contravin Contractului Colectiv
de Muncă, Sistemului de Salarizare, a Deciziilor si
Notelor de Serviciu ale unitătii si sarcinilor de productie;
- este obligat să sesizeze în scris orice neregulă constatată între dispozitie si legalitate.
6.2. Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator- tablonist

Pe baza consultarii literaturii de specialitate referitoare la cerintele profesiunii de operator


– tablonist, am intocmit psihoprofesiograma corespunzatoare.
Gradul de dezvoltare a trasaturilor recomandate este indicat prin trei nivele diferentiate si
anume: foarte important, important si neimportant.

48
Psihoprofesiograma este prezentata in tabelul 6.1

Trasaturi Foarte important Important Neimportant

1. Acuitate vizuala


2. Acuitate auditiva 
3. Atentie concentrata 
4. Atentie distributiva 
5.Integritatea membrelor 

superioare

6. Integritatea membrelor 

inferioare

7. Dexteritate manuala 
8. Rapiditate in miscari 
9. Gindire logica 
10. Inteligenta 
11. Constiinciozitate 

12. Rezistenta la monoto- 

nie

13.Rezistenta la 
solicitareneuropsihica

Tabel 6.1. Psihoprofesiograma corespunzatoare meseriei de operator-tablonist

6.2.Stabilirea pa baze analitice a timpului de odihna

49
Pentru ca sa se poata stabili numarul pauzelor de odihna ce trebuie acordate, durata si
continutul lor, precum si momentul acordarii in cadrul schimbului trebuie sa se tina cont de
urmatoarele elemente:
 Oboseala in cadrul unui schimb nu creste liniar ci exponential, in functie de
prelungirea activitatii efectuate la o oboseala existenta;
 Refacerea organismului nu se face liniar, ci mai eccentuat la inceputul pauzei;
 Pe baza procesului de refacere a organismului s-a tras concluzia ca o serie de pauze
scurte sunt mai avantajoase decat o pauza lunga si are efecte pozitive asupra folosirii timpului de
munca in cadrul schimbului;
 Durata pauzelor scurte reglementate trebuie sa creasca de-alungul schimbului.
La repartizarea rationala a pauzelor de odihna trebuie sa se stabileasca varianta optima,
avand in vedere faptul ca productivitatea muncii in dinamica sa are trei perioade: de crestere la
incepututl schimbului, de stabilire la un nivel maxim si de reducere.
a) perioada de acomodare cu lucrul;
b) perioada capacitatii de munca;
c) perioada de dezvoltare a oboselii.
Deci, problema care trebuie rezolvata este de cate pauze si ce durata fiecare, trebuie
stabilite in cadrul schimbului de munca pentru a nu se produce scaderi bruste ale productivitatii
muncii.
Literatura de specialitate recomanda introducerea pauzelor de odihna in
perioadele in care capacitatea de muncasi respectiv productivitatea muncii tind sa scada.
In practica se folosesc doua forme de alternare a pauzelor de odihna:
 forma generala a unei pauze de durata variabila afecatata masei;
 forma, mai rar folosita in prezent, de a introduce pe langa pauza de masa pauze
scurte de alungul schimbului.
Pauza de masa poate dura intre 15-30 minute si se plaseaza de obicei la mijlocul
schimbului. Mutarea ei spre inceputul schimbului ar insemna ca aceasta sa coincida cu orele
cand se obtine cea mai inalta productivitate; mutarea spre farsitul zilei de munca ar insemna ca
productivitatea muncii sa continue sa scada mult timp si va atinge cel mai scazut nivel, dupa care
pauza de masa nu va mai fi eficienta.
Introducerea pauzelor scurte, care intarzie aparitia fenomenului de oboseala si
impiedica scaderea productivitatii muncii ca urmare a oboselii, trebuie sa tina seama de curba
productivitatii muncii si de urmatoarele constatari:
 la lucrarile care necesita efort, incordare intelectuala mare si atentie deosebita,
pauzele trebuie sa fie mai frecvente, dar de durata mai mica (3-5 minute);
 la lucrarile grele care cer eforturi fizice mari, pauzele vor fi mai putin frecvente, dar
de durata mai mare;
 la lucrarile executate cu eforturi fizice neinsemnatesi cu ritm de munca scazut, se
pot acorda doua pauze scurte, repartizate inainte de pauza de masa cu 1,5-2 ore si dupa 1,5-2 ore
de la pauza de masa.
Recomandarile facute nu trebuie aplicate mecanic; alegerea regimului de munca si
odihna trebuie sa se faca pe baza studierii atente a conditiilor concrete in care se desfasoara
activitatea respectiva.
In tabelul 6.2. sunt prezentati factori care influienteaza munca operatorului chimist,
gradul de solicitare .

50
Tabelul 6.2.

Factori de Grad de solicitare Durata de actiune %Tor


Solicitare [minute]
1 .Efort prin solicitare complicat 20 0.5
Neuropsihica
2 .Incordarea organu- moderat 30 0.5
lui de simt
3. Monotonia muncii moderat 3 0.5
4.Efort prin solicitare mijlocie 25 1
statica

5.Zgomot moderat 20 0,5

6. Frecventa m mijlocie 40 1,5


7.Temperatura aerului crescuta simtitor 60 3,5
Total 8%

 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna activa :

480 ore / saptamana………………..100

x ……………………………………8%

x = 38 minute

Cele 38 minute rezultate ca timp de odihna activa vor fi distribuite conform figurii 6.1.

Pentru schimbul de dimineata, figura arata astfel:

pauza de 10 minute pauza de 18 minute pauza de 10 minute

51
1 2 3 4 5 6 7 8

Figura 6.1 Distribuirea de odihna activa pe parcursul unui timp

6.3. Proiectarea graficului de alternare a schimburilor

Cercetarile arata ca cea mai mare productivitate a muncii se obtine in schimbul de dupa
amiaza si in adoua jumatate a saptamanii de lucru, iar in ultima zi din saptamana nivelul
productivitatii muncii are tendinta sa scada.

Pentru activitatea practica este important sa stabilim ciclul de rotatie a schimburilor.

Literatura de specialitate recomanda diferite variante in functie de natura procesului de


productie si de numarul schimburilor.

La organizarea alternarii schimburilor trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte:

a) toti muncitorii care lucreaza in acelasi schimb sa fie tratati in mod egal din punct de
vedere al succesiunii timpului de lucru si al timpului liber;
b) muncitorii sa nu aiba de prestat schimburi duble;
c) sa existe planuri ale alternarii schimburilor pentru intregul an in vederea organizarii
timpului liber de catre fiecare muncitor in parte;
d) regimul pauzelor sa corespunda cerintelor procesului de munca.
Alternarea schimburilor se poate face noapte - dupa amiaza – dimineata.

Alternarea se poate face in 6 zile, 5 zile, 4 zile, 3 zile, inainte sau inapoi.

Propunem desfasurarea active in 3 schimburi cu o durata de 8 ore fiecare, pentru pauza de masa propunem 30
de minute.

Graficul de alternare a schimburilor este prezentat in tabelul 6.3.

Ziua
Schimbul
LMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMM
A 1 2 3 L L 1 2 3 L L 12 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1

52
B 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2

C 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3

D L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L

E L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L 1 2 3 L L

Figura 6.3 Stabilirea regimului de munca pe durata unei luni

Considerentele care au stat la baza alegerii acestei variante sunt:


 necesitatea unui al patrulea schimb care sa permita desfasurarea normala a lucrurlui in zilele cand
celelalte schimburi sunt libere;
 timpul de odihna la trecera dintr-o tura in alta este aproximativ constant.
 pe rand fiecare schimb va ocupa pozitia schimbului pentru care in majoritatea timpului dubleaza tura de
dimineata;
 succesiunea de alternare a turelor este 1, 2, 3, si acordarea liberelor pentru un schimb este in zilele de
sambata, luni, duminica.
 alternarea de la o tura la alta la schimbul patru se face fara variatii prea mari, schimbul ramanand minim
trei zile sa lucreze intr-o tura .

6.5.Proiectarea conditiilor de munca

Pentru asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare, consultind literatura de specialitate am


stabilit urmatoarele valori ale factorilor de ambianta fizica si psihica ( tabelul 6.5. )

Tabelul 6.5.

Nr. Crt. Factori U.M. Hala Indus- Tablou de

triala comanda

1. Microclimat

53
 Temperature; C 14 – 16 16 – 18
 Umeditate;
 Viteza aerului; % 40 – 60 40 – 60
 Noxe;
cm / s 15 - 40 15

2. Iluminat luxi general general si

300 local

200 - 500

3. Cromatica functio-

nala

 Pereti; gri deschis; crem;


 Plafon;
 Pardoseala; alb; alb;
 usi si pervazuri;
gri inchis; maro;

albastru; bej inchis;


 utilaje;
 fond panou tablou; deschis;
de comanda
gri mijlociu;
 mobilier;
verde metalizat;

havan havan;

4. Cromatica pentru

securitare

 conducte; apa – gri;

gaze nocive

- galben;

5. Zgomot Db. 70 (pentru frec Pana la 70 (pentru

venta medie); frecventa medie);

54
6. Muzica functionala min Emisiuni de 10 -15 inainte si

4 reprize; dupa inceperea

schimbului;

15 inainte si dupa masa;

20 inainte de sfirsitul

schimbului;

Tabelul 6.5. Factori de ambianta fizica si psihica

6.6. Proiectarea necesarului fortei de munca

Numarul de persoane se trece deasupra simbolului cu cifre arabe. Numarul de schimburi


se trece in dreptul simbolurilor cu cifre romane.
Planificarea necesarului de angajati in cadrul sectiei de obtinere a sucului de mere
este prezentata in figura 6.6.

Barbati Functii/Studii Femei


Functie de executie
Studii elementare
♂♀
Studii medii
♂♀
Studii superioare
♂♀
Functie de conducere
Studii medii
♂♀
Studii superioare
♂♀
Tabel 6.6. Legenda pentru planificarea necesarului de forta de munca

55
Nr.ctr Sarcini Sexul Studii Total
elementare medii superioare
1 Instalatie B 5 5 10
F 4 - 2 6
T 4 5 7 16
2 Intretinere B - 4 2 6
mecanica F - 1 - 1
T - 5 2 7
3 Intretinere B - 5 1 6
electrica F - - - -
T - 5 1 6
4 Total fabricatie B - 14 8 22
F 4 1 2 7
T 4 15 10 29
5 Control B - - - -
de calitate F - 3 2 5
T - 3 2 5
6 Gestiune, B - - - -
evidenta F - 1 1 2
T - 1 1 2
7 Total B - 23 16 39
F 8 6 7 21
T 8 29 23 60

Birouri♂♀ Camera pentru evidenta


calculatoarelor♂♀
♂♀

56
Rezervor Rezervor
Bazin apa spalare♂ macinare♂♀ presare ♂

Magazie
materii Recipient de
stocare materie Macinare
prime Presare♂♀
♂♀ prima♂ ♀ ♀♂

 Rezervor de
decantare ♂♂

Rezervor de
filtrare ♀♀

Imbuteliere ♀♀

Produs
Atelier pentru reparatii

♂♀

Magazie pentru produs


finit♂♀
Figura 6.7. Necesarul de forta de munca

6.7. Proiectarea organigramei sectiei de productie

Organigrama firmei este prezentata in figura 6.7.

57
f
S
c
l
E
O
e
p
a
c
M
f
e
S
a
r
e
p
O
i
r
t
a
n
i
r
o
t
m
i
h
c
s
c
n
i
r
p
e
s
c
1
2
3
4
r
o
t b
.
l
a
e
i
.
h

Figura 6.7. Organigrama sectie

6.8. Calculul fondului de retribuire

Functie Nr. sch. Nr. sch. Total Retributie Total retributie


medie lunara
Sef sectie 1 1 1 5500 Ron 5500 Ron
Ing. chimist 2 2 6 2200 Ron 4400 Ron
Gestionar 1 3 4 1000 Ron 1000 Ron
Operator chimist 1 1 4 1800 Ron 1800 Ron
Maistru1 3 2 7 1500Ron 4500Ron
Maistru 2 1,2 2 6 1500 Ron 4500 Ron
Control calitate 2 3 4 1600 Ron 4800 Ron
Operatori 1,2,3,4 3 2 16 1000 Ron 1200 Ron
Electricieni 1,2 3 6 800 Ron 4800 Ron
Mecanici 1 3 6 800 Ron 4800 Ron

Tabelul 6.8. Fondul de retribuire

Etapa VII: Proiectarea managementului intreprinderii

In cadrul acestei etape s-au rezolvat urmatoarele aspecte:

7.1. Proiectarea misiuni intreprinderii

58
Suntem o intreprindere care produce suc de mere 100 % natural si care dispune de o dotare
tehnologica moderna si de ultima generatie.

Vrem sa oferim clientilor nostri produse de calitate iar sub acest motiv ne preocupa permanent
dezvoltarea si modernizarea companiei prin investitii in utilaje si instalatii pentru realizarea
produselor , precum si imbunatatirea activitatii noastre. Dorim de asemenea sa ne implicam in
activitatile de export si sa oferim in continuare produse si servicii de buna calitate, la un pret
accesibil.

7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale sectiei


Printre obiectivele noastre fundamentale se numara:

 marirea pietei de desfacere cu 2 % in urmatorii 3 ani;


 satisfacerea cerintelor noi ale clientilor;
 adaptarea la pretul pietei;
 organizarea anuala a unor programe de training pentru angajati;
 editarea unei gazete semestriale in scopul cresterii eficace a
comunicarii cu angajatii si clientii.

7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate


Domeniile de activitate din cadrul sectiei sunt urmatoarele:

- cercetare – dezvoltare;

- productie;

- resurse umane;

a) Cercetare dezvoltare:
- acordarea a 2 % din profitul anual pentru cercetare;
- angajarea a 2 cercetatori pentru indeplinirea sarcinilor;
- investirea in cercetare cel putin la nivelul competitiei;
- incurajarea schimburilor de experienta in domeniul cercetarii-dezvoltarii;
- dotarea in permanenta cu laboratoare de cercetare cu aparatura moderna;

b) Productie:

59
- inventarea de noi arome ale sucurilor ;
- fabricarea si ambalarea produselor;
- achizitionarea de materie prima de calitate;
- intretinerea permanenta si corecta a utilajelor;
- asigurarea de forta de munca foarte buna.

c) Resurse umane:

- efectuarea de schimburi de resurse umane pentru a dezvolta comunicarea si increderea;


- alocarea sarcinilor si responsabilitatilor, astfel incat fiecare partener sa se specializeze in
ceea ce face mai bine;
- personal calificat si cu experienta;
- salarizare adecvata pentru munca prestata;
- sustinerea unor programe de perfectionare;
- respectarea orarului de munca de catre angajati.

d) Comercial:

- gasirea unui partener adecvat cu obiective compatibile si capabilitati complementare;


- gama de produse ( sucul de mere) trimisa distribuitorilor pentru a fi livrata mai departe
clientilor;
- asigurarea de conditii de transport corespunzator;
- cucerirea de noi piete de desfacere;
- informarea in legatura cu evidenta comerciala.

e) Financiar:

- sisteme de distributie cu costuri reduse;


- investitii de capital sustinute si acces la capital;
- alocarea salariilor pentru angajati.

7.4. Alegerea unei metode de conducere

Analizand literatura de specialitate, am ales ca metoda de conducere cea pe baza de obiective.

Metoda de conducere pe baza de obiective este o metoda de management prin care managerii
impreuna cu angajatii definesc obiective pentru fiecare departament, proiect si persoana,
obiective care ulterior sunt utilizate pentru monitorizarea nivelului de performanta realizat.

Principalele etape care definesc managementul prin obiective sunt:

60
- Stabilirea obiectivelorveste cea mai dificila etapa ce implica angajatii de pe toate
nivelurile ierarhice. Obiectivele pot fi cantitative sau calitative, dupa cum rezultatele sunt
sau nu cuantificabile. Implica necesitatea de a privi dincolo de activitatile zilnice si de a
raspunde la intrebari cum ar fi : “Ce incercam sa realizam?”. Un obiectiv bun ar trebui sa
fie concret si realist. Acesta trebuie stability de catre angajat impreuna cu managerul sau,
printr-un acord comun, determinand astfel atasamentul fata de realizarea obiectivelor. In
cazul echipelor, intreaga echipa trebuie sa participe la stabilirea obiectivelor.
- Dezvoltarea planurilor de actiune. Planurile de actiune se stabilesc atat pentru indivizi
cat si pentru departamente.
- Analiza progresului analizat. Este importanta pentru a vedea daca planurile de actiune
functioneaza asa cum trebuie. Analizele pot lua forma unor intalniri informale intre
manageri si subordonati si se pot desfasura lunar, trimestrial, semestrial, anual sau
biannual. Controlul periodic permite managerilor si angajatilor sa sesizeze daca “sunt pe
drumul cel bun” si daca sunt necesare actiuni corective. In acest sens, nici managerii si
nici angajatii nu trebuie sa ramana blocati in anumite circumstante, ci trebuie sa fie
pregatiti sa intreprinda orice actiuni se dovedesc a fi necesare pentru a obtine rezultate
semnificative.
- Evaluarea performantei realizate.Poate avea loc in cadrul procesului general de
management si masurare a performantei organizatiei. Este legata de cresterile salariale si
de alte recompense acordate angajatilor.
Evaluarea performantelor la nivel de departament si de organizatie, prefigureaza
obiectivele ce trebuie stabilite pe anul urmator.

- Avantaje: eforturile, atat ale managerilor cat si ale angajatilor sunt


focalizate asupra unor activitati care vor conduce la realizarea obiectivelor. Performanta
poate fi imbunatatita la toate nivelurile organizatiei deoarece angajatii sunt dedicati atingerii
obiectivelor si sunt motivati.

- Dezavantaje: apar atunci cand organizatia trebuie sa faca fata unor


schimbari rapide /constante /periodice. In aceste cazuri, mediul si activitatile interne nu au
acea stabilitate necesara pentru a putea masura performanta realizata si a o compara cu
obiectivele stabilite. Existenta unei organizari “mecaniciste”, caracterizata de sarcini si reguli
strict definite, mai putin comparabila cu accentual pus pe colaborarea dintre manager si
angajati la stabilirea obiectivelor si care poate descuraja participarea angajatilor in acest
proces.

7.5. Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si


subordonat

61
Regulile de comunicare eficienta intre manager si subordonat sunt:

- intre manager si subordonat trebuie sa fie o comunicare transparenta;

- managerul trebuie sa isi dirijeze subordonatii spre indeplinirea sarcinilor;

- comunicarea intre manager-subordonat trebuie sa fie mereu;

- managerul are obligatia sa comunice subordonatilor ce s-a discutat la ultima conferinta la care
a participat;

- managerul cauta si transmite informatii catre subordonati;

- subordonatii trebuie sa comunice managerului tot ce se intampla la efectuarea unei lucrari;

- in timpul unei conversatii, atat managerul cat si subordonatul trebuie sa isi supravegheze si sa
isi controleze limbajul trupului si cel verbal.

7.6. Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

Regulile de motivare a angajatilor sunt urmatoarele:

- stabilirea unui spatiu de munca adecvat muncii prestate de angajat;

- acordarea unui salariu de merit pentru merite deosebite recunoscute pe parcusul activitatii
prestate;

- felicitarea angajatului de catre manager cu ocazia unei excelari in domeniu sau cu ocazia unui
lucru bun facut in cadrul organizatiei;

- marirea salariului angajatului in functie de performanta angajatului;

- program flexibil de lucru.

7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioara sau <<Proiectarea unui


ROI pentru sectie cu urmatoarele capitole>> :
Cap 1. Accesul in intreprindere

Cap 2. Organizarea timpului de lucru

62
Cap 3. Obigatiile salariatilor

Cap 4. Sanctiuni disciplinare

CAPITOLUL 1. Accesul in intreprindere

Accesul in intreprindere se face obligatoriu pe la poarta, unde fiecare angajat scrie intr-un caiet
special numele, data, si ora intrarii in firma, iar la terminarea programului va scrie si ora la care a
parasit intreprinderea.

Fiecare angajat va prezenta la poarta legitimatia emisa de unitate pe numele acestuia in


momentul angajarii.

Nu este permis ca angajatii sa vina de acasa imbracati cu hainele ce trebuie purtate


obligatoriu numai in intreprindere. La inceputul fiecarei ture ei trebuie sa se schimbe din hainele
personale in hainele impuse de unitate.

CAPITOLUL 2. Organizarea timpului de lucru

In aceasta intreprindere se lucreaza in trei schimburi , fiecare schimb avand durata de opt ore.

In apropierea unei sarbatori legale se organizeaza munca in asa fel incat angajatii sa aiba
cateva zile libere in acea perioada.

In fiecare tura trebuie sa existe pauza de 10 minute.

CAPITOLUL 3. Obligatiile salariatilor

Sa insuseasca sis a respecte normele de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora.

Sa desfasoare activitatea astfel incat san u expuna la pericol de accidentare sau


imbolnavire profesionala atat persoana proprie cat sip e celelalte persoane participante la
procesul de munca.

Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului


pentru care a fost acordat.

CAPITOLUL 4. Sanctiuni disciplinare

63
O sanctiune disciplinara este avertismentul scris. De asemenea angajatul mai poate avea parte si
de o retrogradare din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus
retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 zile.

Reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%, sau suspendarea


contractului individual de munca pentru o perioada de timp ce nu poate depasi 10 zile lucratoare,
sunt alte variante de sanctionare ce pot afecta angajatul.

7.8. Proiectarea unui contract individual de munca pentru inginerul chimist

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

Incheiat si inregistrat, in……….. din data……..in registrul de evidenta a salariatilor

A. Partile contractului
B. Obiectul contractului
C. Durata contractului
a) nedeterminata, salariatul/a …………. urmand sa inceapa activitatea la data ………
b) determinate, ……..luni, pe perioada cuprinsa intre data de …….. si data de ………

D.Locul de munca

1. Activitatea se desfasoara la ……
2. In lipsa unui loc de munca fix, salariatul va desfasura activitatea astfel ……..
E. Felul muncii

- Functia/ meseria ………. Conform Clasificarii Ocupatilor din Romania

F. Atributiile postului

- Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului.

G. Conditii de munca

H. Durata muncii

1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ……. Ore/ zi, ………ore/ saptamana.

2. Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ………. Ore zi/ ore
noapte/ inegal

64
3. Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte
lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.

I. Concediul

Durata concediului anual de odihna este de …….. zile lucratoare, in raport cu durata
muncii/ norma intreaga, fractiune de norma.

De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de …….

Se acorda zile libere si in zilele de sarbatoare legala………

J. Salariul

1. Salariul de baza lunar brut ………. Lei;

2. Alte sporuri/ indemnizatii ……….. Lei;

3. Ore suplimentare ……………. Lei;

4. Data la care se plateste salariul ……….

K. Conditii de munca si protectia muncii si P.S.I.

a) locuri de munca cu conditii normale;

b) locuri de munca cu conditii deosebite: nocive/ grele/ periculoase

c) parametrii de microclimat vor fi urmariti in vederea luarii masurilor specifice de


protectie a muncii.

L. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca.

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor.

N. Alte dispozitii finale.

ANGAJATOR SALARIAT

65
DIRECTOR GENERAL ……………..

7.9.Proiectarea unui slogan pentru intreprindere

Pentru intreprinderea noastra am ales ca slogan :

“ Vii cu mere, pleci cu suc !“

7.10. Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager

C+M=R
C-creativitate;

M-muncă;

R-rezultate.

Bibliografie

66
1. Monica Voicu, L. Lupu ”MANAGEMENTUL SI INGINERIA SISTEMELOR DE
PRODUCTIE”, Institutul Politehnic, Iasi

2. Monica Voicu, Costache Rusu – „ BAZELE MANAGEMENTULUI” , Casa de Editura


Venus, 2005

3. http://www.itmiasi.ro/formulare/Contract%20individual%20de%20munca.pdf

4.www.chimopar.com

Anexa 1:

67
68