Sunteți pe pagina 1din 2

TESTE ŞI ÎNTREBĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR

Capitolul 4 – Fierul si aliajele fier – carbon – (partea - IV)

1) Care sunt categoriile de fonte cenușii modificate clasificate în funcție de forma grafitului ?
- Fonte cenusii cu graft lamelar - raportul : l/g >30 ;
-Fonte cenusii cu graftul in cuiburi –fonte maleabile ;
-Fonte cenusii cu graft nodular ( sferoidal) – onte modifcate
2) Ce modificatori se pot utiliza pentru obţinerea unei fonte cu grafit lamelar ?
a) Si, Al, Ca ;
b) Ce, Mg, Y ;
c) P, Mn, C.

3) Definiți și caracterizați fontele cenușii cu grafil lamelar, vermicular și nodular.


Fontele modifcate cu graft lamelar se obtin prin inocularea, inainte de turnare, a
unormodifcatori ca Si, Ca, Al ( utilizari sub forma de ferosiliciu, silicocalciu ) care formeaza in
fonta oxizi ce constituie numeroase centre de cristalizare ale graftului. Se obtin asfel structuri
perlitice cu graft lamelar fn si uniform distribuit

.Fontele modifcate cu graft vernicular – fata de fontele cenusii cu graft lamelar


modifcate,fonte la care raportul intre lungimea si grosimea lamelor de graft este mare, in
fontele careau graftul sub forma verniculara ,raportul dintre lungimea si grosimea
lamelelor( 1 /g) , estesub 20 si separarile sunt repartizate mai uniform in masa.

Fontele modifcate cu graft nodular - se obtin prin modifcarea cu ceriu,magneziu, calciu.


Ptmodifcarea cu ceriu se utilizeaza fonte avand 3,4...4,1% C, 2,0....2,8 % Si, 0,3...1,5% Mn,max.
0,5% P si 0,01 % S adaugarea modifcatorilor se face la temperaturaa de 1350...1450 Ccand
separarea graftului primar inca nu a inceput. Pt nodularizarea intr-o proportie maimare a
graftului, este sustinut prin adaugarea de erosiliciu cu aprox. 75 %Si ( elementgraftizant).

4) Care sunt fazele de obținere a fontelor cenușii maleabile ?


Obtinerea fontelor maleabile prezinta doua faze : _ Prima dintre acestea consta in turnarea ca
piesa a unei fonte albe a carei compozitie seincadreaza in limite destul de inguste : 2..3%C,
0,5...1,5% si max.0,5% Mn, max 0,2 P si max0,1 S., aceasta deoarece, cu toata necesitatea de a
se obtine fonta alba cu turnareapieselor ,continutul de elemente care infraneaza graftizarea nu
trebuie marit prea mult pt anu ingreuna acest proces in cea de-a doua faza de transformare

Ce-a de-a doua faza de transformare consta in tratamentul de maleabilizare reprezentat


ingeneral prin recoacerea de lunga durata a fontei albe la temperaturi inalte recoacere prin
care se urmareste descompunerea cementitei si formarea unui grafit de recoacere dispus sub
forma unor aglomerari – cuiburi cu marginile neregulate.Descompunerea cementitei este
partiala sau totala , in functie de : timp, temperatura de recoacere, viteza de racire.
5) Fontele maleabile prezintă grafitul sub formă de:
a) cuiburi;
b) nodule;
c) lamele.

1
6) În ce constau procedeele de maleabilizare prin grafitizare și prin decarburare ?
Maleabilizarea prin grafitizare,cunoscuta si sub numele de ,,procedeul american” consta in
incalzirea fontei albe timp de 50...60 de ore la temperaturi de 950...1000 C.Se determina
trecerea spre starea de echilibru prin descompunerea cementitei in austenita si grafit, iar prin
racirea lenta ulterioara se favorizeaza precipitarea grafitului sub forma de cuiburi.
Rezultatul final consta in obtinerea unei mase metalice feritice in care grafitul este localizat
sub forma de cuiburi.
Aceasta fonta, se numeste fonta maleabila feritica sau fonta maleabila neagra, datorita
faptului ca suprafata de rupere are o culoare inchisa din cauza cantitatii mare de grafit.

7) Care sunt etapele de bază, necesare obţinerii unei fonte maleabile perlitice ?
a) turnarea piesei din fontă albă, urmată de recoacere de maleabilizare prin grafitizare şi
răcire cu 20C / h;
b) turnarea piesei din fontă cenuşie perlitică, urmată de recoacere de maleabilizare prin
grafitizare şi răcire cu 2C / h;
c) turnarea piesei din fontă albă, urmată de o recoacere de maleabilizare prin decarburare
şi răcire în aer liniştit.

ÎNTREBARI GENERALE RECAPITULATIVE

1) Explicați modul in care procesele de difuzie și solubilitate în stare solidă influențează formarea
soluțiilor solide, amestecurilor mecanice și compușilor chimici. Dați exemple din diagramele
Fe – C cunoscute.

2) Dați exemple de faze structurale obținute în urma procesului de difuzie și explicați procedeul
de formare a acestora. Motivati influența dispersiei în modul de constituire a acestor faze.

3) Explicați modul in care solubilitățile în stările lichidă și respectiv solidă se regasesc în


constituirea fazelor și constituenților diagramelor Fe – C.

4) Cementita este definită ca un compus chimic (carbură de fier) cu o concentrație de 6,67%C.


Explicați modul în care în intervalul de concentrații 0 ... 6,67%C este posibil să se formeze
cementită primară (CI), secundară (CII) și terțiară (C III) cu 6,67%C.

5) Explicați de ce după depășirea concentrației de 0,77%C caracteristicile de duritate, rezistență


mecanică și limită de curgere cresc iar caracteristicile de gâtuire la rupere, alungire la rupere și
reziliență (rezistența la șoc) scad.

S-ar putea să vă placă și