Sunteți pe pagina 1din 3

6. Analiză asupra incidentelor şi accidentelor raportate pe acest aeroport.

Efecte imediate
asupra activităţii aeroportuare şi măsuri de îmbunătăţire a activităţii sale.

Zborul Aeroflot 141 a fost un zbor internațional de la Moscova la Praga. La 19 februarie


1973, Tupolev Tu-154 s -a prăbușit la jumătate de kilometru de pista 25 (astăzi 24) a Aeroportului
Praga Ruzyně . Majoritatea pasagerilor au supraviețuit accidentului, dar mulți au murit în incendiul
care a urmat. Din cei 87 de pasageri și 13 membri ai echipajului, au pierit 62 de pasageri și 4 membri
ai echipajului. Accidentul a fost prima pierdere și primul accident fatal care a implicat Tu-154. [1]
Cauza incidentului nu a fost stabilită oficial. O teorie a afirmat forfecarea vântului, în timp ce
o altă teorie a fost că piloții au stabilit greșit un stabilizator orizontal . Ancheta accidentului a mai
arătat că controlul stabilizatorilor a fost complicat. Acest lucru a fost rezolvat atunci când avioanele
Tu-154 au fost modernizate la Tu-154A.

DC-9 a fost operat de Inex-Adria Aviopromet într-un zbor de dimineață de la Tivat la Praga și
se apropia de aterizare pe pista 24 a aeroportului Ruzyně în condiții de ceață, cu o vizibilitate
orizontală de 1.500 de metri (4.900 ft). Se pare că sistemul de aterizare a instrumentelor pentru pistă
nu era disponibil pentru a ghida aeronava la apropierea finală . Echipajul a coborât din neatenție
aeronava într-un defileu tăiat de Vltava sub cota aeroportului după ce a făcut o cotitură dreaptă spre
aeroport. Au adus motoarele la putere maximă și au încercat să urce aeronava din defileul râului, dar a
lovit copaci și o clădire și s-a prăbușit la 300 de picioare (91 m) sub cota aeroportului la 9:20
dimineața. Dintre cei 115 pasageri și 5 echipaje de la bord, 71 de pasageri și 4 echipaje au fost uciși.
Accidentul rămâne cel mai grav dezastru aerian de pe teritoriul Republicii Cehe. Aeronava care opera
zborul era un McDonnell Douglas DC-9-32 , înregistrat YU-AJO și fabricat în 1971.

La 29 martie 1989, doi adolescenți din Cehoslovacia înarmați cu grenade și puști au deturnat
zborul Malév 640 pe aeroportul Praga Ruzyně și au forțat Tupolev Tu-154B cu 15 ostatici să zboare
către aeroportul Frankfurt din Germania de Vest înainte de a se preda. Aeroportul Václav Havel din
Praga.
Un alt incident care a avut loc la 31 martie 2013 pe aeroportul Vaclav Havel din Praga, din
cauza ceţii, care a provocat vineri dimineaţa anularea a 32 de zboruri, a anunţat Eva Krejci, o
purtătoare de cuvânt a aeroportului, relatează AFP.

Alte 13 zboruri cu destinaţia Praga a fost necesar să fie redirecţionate spre aeroporturile cehe
Brno, Pardubice şi Ostrava, dar şi spre Dresda şi Nuremberg, în Germania vecină, a precizat ea.
"Toate zborurile de pe şi spre Prague a fost necesar să fie anulate înainte de ora locală 8.30
(9.30, ora României). Între timp, cursele ce pleacă de la Praga pot decola, însă cele care sosesc
continuă să fie perturbate", a adăugat Krejci.
Potrivit purtătoarei de cuvânt, vizibilitatea nu era "ideală" pe aeroportul din Praga, vineri
imediat după prânz, iar noi complicaţii erau aşteptate vineri după-amiaza.

Aeroportul Vaclav Havel are un plan de urgență în caz de accident survenit în aviația civilă la
nivel național și se asigură că toate companiile aeriene dispun de un plan de asistență pentru victimele
accidentelor survenite în aviația civilă și rudele acestora.
Liniile aeriene europene care operează decolări de pe aeroport, in cazul unui accident aviatic
sunt obligate să prezinte lista persoanelor care se aflau la bord "cât mai curând posibil și cel târziu în
termen de două ore de la notificarea producerii unui accident".  Numele acestora pot fi făcute publice
numai după ce familiile pasagerilor au fost informate de către autorități și numai dacă nu se opun
acestui lucru. În plus, lista cu produse periculoase care se aflau la bordul aeronavei trebuie prezentată
de liniile aeriene imedia după accident.Companiilor aeriene li se cere de asemenea să ofere
pasagerilor posibilitatea  de a indica o persoană de contact în caz de accident. "Această informație va
putea fi folosită numai în caz de accident" și "nu poate fi comunicată unor terți sau utilizată în scopuri
comerciale".
Promovarea şi menţinerea unui nivel ridicat de siguranţă şi de protecţie a mediului constituie
obiectivul principal al CSA. Pentru a îndeplini acest obiectiv, CSA se implică în mai multe activităţi
legate de siguranţă printre care certificarea, elaborarea reglementărilor şi standardizarea. Aceste
activităţi se reflectă în structura sa organizatorică prin direcţiile relevante.
CSA a dezvoltat, în 2005, un proces în trei faze:
– Faza 1: Identificarea şi selectarea problemelor de siguranţă în Europa
– Faza 2: Analiza problemelor de siguranţă;
– Faza 3: Dezvoltarea, punerea în aplicare şi monitorizarea planurilor de acţiune

Faza 1 a început în martie 2005. Obiectivul a fost identificarea priorităţilor pentru viitoarele
activităţi CSA, având la bază trei criterii: importanţa siguranţei, acoperirea (proporţia în care subiecţii
sunt deja incluşi în alte activităţi de siguranţă) şi beneficiile de costuri de nivel înalt sau consideraţiile
de evaluare a impactului.
Ca parte a fazei 2, CSA a lansat, în 2007, două grupuri de lucru privind Sistemele de
Management al Siguranţei (SMS) şi de siguranţă la sol, un grup de siguranţă şi o subechipă de analiză
a metodologiilor de siguranţă. Grupul de lucru SMS a fost însărcinat cu dezvoltarea materialelor de
bune practici, pentru a ajuta părţile interesate să se adapteze standardelor ICAO, şi viitoarelor reguli
AESA legate de managementul siguranţei. Acest material a fost publicat pe situl CSA, în aprilie 2008,
şi este disponibil gratuit.

In cazul unui accident aviatic CSA are obligatia de a pune la dispozitie investigatorului-șef
dovezile și inregistrările de zbor precum si conținutul acestora; de a convoca și examina martorii
precum și de a le solicita acestora să furnizeze sau să prezinte informații sau dovezi relevante pentru
desfășurarea investigației privind siguranța și de a oferii acces liber la orice informații sau înregistrări
deținute.
Întrucât avioanele sunt mijloace de transport în comun, investigația privind siguranța în cazul
unui accident de aviație este un proces complex, chiar și atunci când sunt disponibile înregistratoarele
de zbor, deoarece un accident se produce, în general, dintr-un lanț de cauze (determinante și,
respectiv, favorizante). Astfel, pentru aflarea cauzei/cauzelor producerii unui accident de aviație,
trebuie luați în calcul toți factorii posibili care au concurat la producerea acestuia: vremea, pregătirea
pentru zbor, controlul traficului aerian, starea aeronavei, calificările piloților, organizarea companiei
aeriene care opera zborul etc., toate aceste activități de documentare necesitând eforturi considerabile
din partea tuturor persoanelor implicate în procesul de investigație.Astfel, o investigație complexă
durează, în medie, doi ani, uneori chiar și mai mult.