Sunteți pe pagina 1din 9

FARINGELE

Conduct musculo-membranos, intins de la baza craniului pana la orificiul superior al esofagului


(vertebra c5-c6 sau marginea inferioara a cartilajului cricoid). Are o lungime de 14 cm si Ø transversal
5 cm superior si 3 cm inferior.

Situat inaintea coloanei vertebrale si inapoia foselor nazale, cavitatii bucale si laringelui, cu care
comunica.

Baza este situata superior, avand forma trapezoidala.

Varful faringelui este situat inferior si se continua cu esofagul.

Fata posterioara: corespunde membranei atlanto-occipitale si vertebrelor c1-c6 de care este


despartita prin spatiul prevertebral, retrofaringian; acesta cuprinde tesut conjunctiv lax, ganglioni
limfatici retrofaringieni si ramuri din artera faringiana ascendenta.

Fetele laterale: corespund din punct de vedere topografic capului in partea superioara, si gatului in
partea inferioara.

Faringele cuprinde:

 endo-faringe
 exo-faringe

Endofaringele este subimpartit in functie de comunicari in:

 Partea nazala (nazofaringe, rinofaringe, epifaringe)


 Partea orala (orofaringe, bucofaringe,mezofaringe)
 Partea laringiana (laringofaringe, hipofaringe)

I. Nazofaringele (partea craniana a faringelui)

Prezinta: perete superior (bolta faringiana), perete superior, doi pereti laterali si doua comunicari
(anterior cu fosele nazale si inferior cu bucofaringele).

a) Peretele superior corespunde portiunii bazale a osului occipital si fetei inferioare a corpului
osului sfenoid;
- Aici se gaseste amigdala faringiana LUSCHKA, care coboara putin si pe partea
posterioara;
- Acest perete se continua anterior cu tavanul foselor nazale
b) Peretii laterali prezinta orificul tubar, ostium faringian, al trompei lui Eustachio (comunicare
cu peretele anterior al urechii medii)
- Acest orificiu are forma triunghiulara si este situat la 1 cm superior de valul palatin si 1 cm
posterior de cornetul nazal inferior
- Deasupra lui se gaseste o proeminenta -> trans tubaris (corespunde cartilajului tubei)
- De la trans tubaris coboara 2 pliuri
o Anterior -> plica salpingopalatina
o Posterior -> plica salpingofaringiana
- Mucoasa din jurul orificiului tubar contine infiltratii adenoide ce formeaza amigdala tubara
GERLACH
- Intre plica posterioara si fata posterioara a faringelui, inapoia orificiului tubar se gaseste
recesul faringian ( foseta ROSENMULLER) - contine tesut adenoid [= inflamatia amigdalei
tubare gerlach poate genera hipertrofie cu obstructia choanelor, hipoxie, deviere de sept
nazal,tulburari de fonatie, miros, gust, auz]
c) Peretele posterior este reprezentat de membrana atlanto occipitala
- Limitat lateral de recesurile Rosenmuller
- Se continua superior cu bolta faringelui, aici gasindu-se amigdala faringiana LUSCHKA
d) Peretele anterior comunica cu fosele nazale prin cele doua choane
- Limitele choanelor
o superior fata inferioara a corpului sfenoidului
o Inferior marginea posterioara a palatului dur
o Median marginea posterioara vomer
o Lateral lama mediala a procesului pterigoidian
e) Peretele inferior este delimitat de bucofaringe prin valul palatin, atunci cand acesta este
ridicat
- In rest comunica larg cu etajul inferior
II. Bucofaringele
- Limitat superior de valul palatin si inferior de un plan orizontal ce trece prin osul hioid sau de
aditusul laringian
- Peretele posterior corespunde vertebrelor c1 c2 c3
- Peretele anterior comunica cu cavitatea bucala (istmul faucium) prin intermediul vestibulului
faringian
- Limitele istmului faringian
o Superior - uvula si marginea libera a palatului moale
o Inferior - limba
o Lateral arcurile palatoglos (anterior)si palato faringian (posterior)
- Intre cele doua arcuri se gaseste fosa tonsilara ce contine amigdala palatina
- La unirea peretilor laterali cu cel posterior se formeaza 2 santuri verticale (rigole alimentare)

TONSILA PALATINA

- Se gaseste in fosa tonsilara (intre arcuri)


- Organ limfoid ce nu ocupa in totalitate fosa tonsilara
- Superior se afla fosa supratonsilara in care uneori exista un diverticul = sinusul lui TORTUAL
- Tonsila prezinta pe fata interna cripte amigdaliene (invaginari sau pliuri ale mucoasei)
- In lumenul criptelor ajung celule epiteliale descuamate, limfocite si microbi
- Fata externa, profunda a tonsilei e acoperita de o capsula fibroasa ce nu adera de fosa
tonsilara (permite enucleerea)
- Prin intermediul muschiilor stiloglos, stilofaringian si constrictor superior al faringelui,
amigdala detine raport cu ACE si artera palatina ascendenta
- Polul inferior al amigdalei este indreptat spre baza limbii si contine hilul amigdalei

Vascularizatie

- Arteriala :
o artera tonsilara din artera palatina ascendenta
o ramuri tonsilare din artera faciala
o artera faringiana ascendenta
o artera palatina descendenta
- venoasa - plx venos tonsilar ->plx perifaringian -> VJI
- limfatica - ggl submandibulari si retrofaringieni
- inervatia - plexul tonsilar cu fibre din n lingual si din simpaticul cervical

Inelul limfatic WALDEYER

Lant de formatiuni limfoide cu rol important in apararea organismului. De fapt exista 6 foliculi grupati
in tonsile sau amigdale :

o 1 faringiana (LUSCHKA)
o 2 tubare (GERLACH)
o 2 palatine
o 1 linguala

Muschii valului palatin

a) Muschiul ridicator al valului palatin


- Origine: fata inf a stancii temporale si partea cartilaginoasa a tubei auditive
- Insertie : fata sup a aponevrozei muschiului tensor al valului palatin
- Actiune : orizontalizeaza valul palatin in deglutitie (blocheaza comunicarea buco cu
nazofaringele)
- Inervatia: n VII
b) Muschiul tensor al valului palatin
- Origine: fosa scafoida a procesului pterigoidian, pe fata inferioara a aripii mari a sfenoidului
medial de gama ovala si de tuba auditiva
- Insertie pe treimea superioara a valului palatin
- Actiune pune in tensiune valul palatin si dilata tuba
- Inervatia ramura din nervul Vc
c) Muschiul palatoglos
- Se gaseste in arcul palatoglos
- Origine pe valul palatin la baza uvulei
- Insertie in grosimea limbii unde se continua cu muschiul transvers
- Actiune stramteaza istmul faucium
- Inervatie ramuri din nervul IX
d) Muschiul palatofaringian
- Se regaseste in arcul palatului faringian
- Origine la baza uvulei
- Insertie in stadiul profund al peretului posterior al faringelui
- Actiune ridica faringele si laringele si stramteaza istmul faucium
e) Muschiul uvulei
- Origine de o parte si de alta a spinei nazale posterioare
- Insertie baza uvulei
- Actiune ridica uvula
- Inervatie ramuri din nervul VII
III. Laringo faringele
- Limitat superior de un plan orizontal prin hioid, iar inferior plan orizontal prin vertebra c6
(c5)
- Comunica superior cu bucofaringele si inferior cu esofagul
- Peretele anterior corespunde laringelui ce bombeaza pe fata anterioara a laringofaringelui
generand doua santuri longitudinale (recesuri piriforme), prin care se scurg lichidele
- Pe linia mediana corespunde aditusului laringian delimitat anterior de epiglota, posterior de
cele doua cartilagii aritenoide, iar lateral de plicile aritenoepiglotice la nivelul carora se
gasesc cartilagiile cuneiforme.

Structura faringelui

De la interior la exterior, peretele faringelui este format din mucoasa, submucoasa, musculara si
adventice

A. Tunica mucoasa captuseste faringele si se continua cu mucoasa cavitatii nazale, bucale,


mucoasa laringiana si a tubei auditive
- In partea superioara (nazala) -> epiteliu de tip respirator, cilindric ciliat
- In partea inferioara (oro si laringofaringe) -> epiteliu de tip digestiv, pluristratificat
pavimentos nekeratinizat
- Mucoasa contine glande mixte in partea nazala, glande mucoase in rest si bogate infiltratii
de tresut limfoid + o bogata retea de vase limfatice.
B. Tunica submucoasa
- Mai dezvoltata in partea superioara unde lipseste stratul muscular; este fibroasa si formeaza
aici singura peretele faringian
- Aceasta portiune formeaza fascia faringobazilara si leaga faringele de baza craniului.
- Inferior fascia se subtiaza in locul unde apar muschii si se termina pe hioid si pe cartilajul
tiroid
C. Tunica musculara
- Formata din muschii striati cu dispozitie circulara (muscghii constrictori) si dispozitie
longitudinala (muschii ridicatori)
- Posterior pe linia mediana fibrele musculare din cele doua jumatati se intretaie si formeaza
rafeul faringian ce ajunge pana la tuberculul faringian al occipitalului
I. Muschii constrictori

In numar de 3, se acopera unul pe altul de sus in jos

a) Muschiul constrictor superior al faringelui

Are 4 fascicole de origine:


- Pterigofaringian
- Bucofaringian
- Milofaringian
- Glosofaringian
b) Muschiul constrictor mijlociu al faringelui
- Are 2 fascicole de origine:
o Condrofaringian (originea pe coarnele mici ale hioidului)
o ceratofariongian (coarnele mari ale hioidului)
c) Muschiul constrictor inferior al faringelui
- Are doua fascicole de origine
o tirofaringian
o cricofaringian
- Muschii constrictori superior si mijlociu sunt inervati de fibre din IX si X cat si din simpaticul
cervical, iar muschiul constrictor inferior de ramura externa a nervului laringeu superior

II. Muschii ridicatori


a) Muschiul stilofaringian
- Originea pe procesul stiloid al temporalului pana pe peretele lateral al faringelui
- Trage de peretele posterior al faringelui si il ridica
b) Muschiul salpingofaringian
- Originea pe partea cartilaginoasa a tubei auditive pana in peretele lateral al faringelui
- Ridica faringele
c) Muschiul palatofaringian
- Originea pe baza uvulei, pana in peretele posterior al faringelui
- Ridica faringele

Toti muschii ridicatori sunt inervati de n IX.

D. Tunica adventice
- Membrană conjunctivă ce acopera musculara si ii formeaza o teaca fasciala
- Posterior este despartita de fascia prevertabrala printr-o lama de tesut conjuctiv lax ce
permite alunecarea faringelui in deglutitie

Raporturile faringelui

Posterior

- cu vertebrele, muschii prevertebrali si lama prevertebrala a fasciei cervicale


- Intre faringe si aceste elemente exista un spatiu care contine tesut conjuctiv lax, ganglioni
limfatici retrofaringieni si artera faringiana ascendenta
- Lateral in spatiul retrostilian se gasesc:
o ACI
o ACE
o VJI
o Ultimele 4 perechi de nervi cranieni
o Ganglionul cervical superior
o Ganglionii limfatici
- In spatiul prestilian:
o Artera palatino ascendenta
o Artera faringiana ascendenta
o Nervul IX
o Nervul pterigoidian med
o Ganglionul otic
o Nervul coarda timpanului

Acest spatiu este sediul flegmoanelor amigdaliene.

Vascularizatia faringelui

Arteriala

- Artera faringiana ascendenta cu ramuri ventrale si dorsale


- Artera palatina ascendenta din artera faciala
- Artera palatina descendenta din artera maxilara

Venoasa

- Plex venos submucos si perifaringian tributare VJI

Limfa

- Ganglioni retrofaringieni si jugulari

Inervatia faringelui

- Motorie: muschii IX X si XI
- Senzitiva: plex faringian format din fibre ale nervilor IX si X
- Simpatica: fibre ce vin din ganglionul simpatic cervical superior
- Parasimpatica: fibre din X

ESOFAGUL

Este un conduct musculo membranos ce apartine tubului digestiv si se intinde de la faringe la stomac.

Limite:

- Superior – un plan ce trece prin marginea inferioara a cartilajului cricoid (vert c6)
- Inferior – un plan ce trece la nivelul inciziunii cardiace (in dreptul vert T11-T12)
In raport cu regiunile pe care le strabate, esofagul este subimpartit in:

- Portiune cervicala
- Portiune toracala
- Portiune abdominala

Limita dintre portiunea cervicala si cea toracala este incizura jugulara a sternului.

Limita dintre portiunea toracala si cea abdominala este reprezentata de muschiul diafragm.

Lungimea totala a esofagului este de 25-30cm, variind in functie de sex si varsta.

Portiunea cervicala a esofagului este usor deviata spre stanga, apropiindu-se treptat de planul
median, iar la intersectia cu arcul aortic deviaza din nou oblic spre stanga.

Stramtorile esofagului (stricturi/istmuri)

a) Stramtoarea superioara (cricoidiana)

Se afla la originea esofagului intre marginea inferioara a cricoidului si vertebra c6. I se spune “gura
esofagului”

b) Stramtoarea mijlocie (bronhoaortica)


- Se afla la intersectia esofagului cu bronhia stanga si cu arcul aortic
- Este locul unde se opresc cel mai mult corpii straini
c) Stramtoarea inferioara (diafragmatica)
- Se gaseste la locul de trecere al esofagului prin hiatusul esofagianal diafragmei

Portiunea cervicala a esofagului

- Se gaseste in profunzimea regiunii infrahioidiane


- Are o lungime de aprox 5 cm

Raporturile portiunii cervicale

Anterior

- traheea de care este unita prin tracturi fibroase


- De la nivelul vertebrei c7 esofagul incepe sa depaseasca la stanga traheea si vine in raport cu:
o Nervul laringeu recurent stang
o Lobul stang al glandei tiroide
o Artera tiroidiana inferioara

Posterior

- Coloana vertebrala (fascia prevertebrala)


- Intre esofag si coloana se gaseste spatiul retroesofagian care comunica superior cu spatiul
retrofaringian si inferior cu mediastinul posterior

Lateral
- Raporturile sunt diferite in dreapta fata de stanga
o In dreapta : nervul laringeu recurent drept trece pe fata laterala a esofagului
o In stanga: nervul laringeu recurent stang trece pe fata anterioara a esofagului in
unghiul dintre acesta si trahee
- Tot lateral dar la 1-1.5 cm de o parte si de alta a esofagului trece manunchiul vasculonervos
al gatului

Structura esofagului

- Mucoasa, submucoasa, musculara si adventice


a) Mucoasa
- Epiteliu pavimentos stratificat ca si in cavitatea bucala
- Pe alocuri apar insule de epiteliu cilindric ce pot fi sediul unor ulcere
- Musculara mucoasei genereaza pliuri ale mucoasei
b) Submucosa
- Reprezentat de tesut conjuctiv dens
- In submucoasa se gasesc vase de sange, limfatice, plexuri nervoase vegetative si glande
esofagiene
c) Musculara
- Are doua straturi
o Extern, longitudinal: se continua inferior cu musculatura stomacului, iar superior cu
doua benzi care se insera pe cricoid (tendonul cricoesofagian)
o Intern, circular: care continua inferior cu musculatura circulara a stomacului si
superior cu musculatura faringelui
- Cele doua straturi musculare sunt formate superior din tesut striat iar inferior din tesut neted
d) Adventicea
- Tesut conjuctiv bine reprezentat in regiunea cervicala
- Continua superior cu tesut conjuctiv perifaringian, iar inferior cu tesut conjuctiv, mediastinal

Vascularizatia esofagului cervical

Arteriala

- Artera tiroidiana inferioara din subclavie


- Asigura vasc pana la bifurcarea traheei

Venoasa

- Plex submucos si periesofagian, formand venele esofagiene care dreneaza in venele


tiroidiene inferioare si venele brahiocefalice

Limfatica

- Dreneaza in ganglionii cervicali profunzi si in mediastinali posteriori

Inervatia

- Plexuri esofagiene formate din nervul X si ramuri din simpaticul cervical