PREL Biofarm 4 STUD 2019

BIOFARMACIE ŞI FARMACOCINETICĂ
PRELEGEREA NR. 4
SISTEMUL BIOFARMACEUTIC
DE CLASIFICARE A
MEDICAMENTELOR
Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Dr. Cristina Ciobanu
Cuprins:
• Transportul prin membrane;
• Proprietăţile fizico-chimice ale
medicamentelor care determină trecerea prin
membrane;
• Clasificarea biofarmaceutică a
medicamentelor;
• Metode utilizate la determinarea
permeabilităţii intestinale a medicamentelor;
• Regula lui Lipinski.
Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

STRUCTURA MEMBRANEI CELULARE
Membrana celulară are o structură amfifil-poroasă: strat

bimolecular fosfolipidic, stabilizat de un strat monomolecular de
proteine interconectate prin extremităţile lor polare, străbătut de pori fini
de 4-8 Å, care conţin apă.
Forma neionizată liposolubilă

Dr. Cristina Ciobanu Biofarmacie și farmacocinetică
Difuzia pasivă
• Difuzia pasivă sau difuzia simplă este un proces de transport frecvent
unidirecţional, generat de un gradient de concentraţie (în cazul
substanţelor liposolubile, nedisociate, la nivelul complexului lipidic
membranar) dependent de gradul de ionizare (interrelaţia pH – pKa) sau
de un gradient electrochimic sau de presiune hidrostatică – osmotică (în
cazul substanţelor hidrosolubile, la nivelul porilor membranari).
• Este guvernată de prima lege a lui Fick, viteza de difuziune sau de
transport prin membrană fiind direct proporţională cu diferenţa
concentraţiilor pe cele două feţe ale membranei; procesul se desfăşoară
până la realizarea unui echilibru între cele două compartimente separate
de membrană.
Unde: fluxul moleculelor transportate pasiv (moli/s) în
sensul gradientului de concentraţie dc/dx, printr-o suprafaţă S a
membranei. Constanta de proporţionalitate, D, poartă numele
de coeficient de difuziune. Semnul minus sugerează că
difuziunea are loc întotdeauna de la zonele de concentraţie
mare spre zonele de concentraţie mai mică.

Transportul activ
• Substanţa activă, existentă în soluţie apoasă la locul
de absorbţie, poate fi absorbită prin transport activ,
cu ajutorul unor substanţe purtătoare, cărăuşi sau
vectori de natură proteică, de exemplu enzime (ATP).
• Absorbţia prin transport activ
are loc într-un singur sens,
în general împotriva unui
gradient de concentraţie
sau, în cazul ionilor, împo-
triva potenţialului electrochimic.

Transportul facilitat
• Transportul substanţelor aflate în stare de dispersie
moleculară la locul de absorbţie se poate realiza şi prin
transport facilitat, favorizat sau crescut.
• Acest tip de transport se desfăşoară în sensul
gradientului de concentraţie, fără consum energetic
(asemănându-se din acest punct de vedere cu difuzia
pasivă), dar necesită formarea unui complex cu un
transportor (analogie cu transportul activ), care
difuzează pasiv.
• Transportul facilitat este rar intâlnit, de exemplu în cazul
glucozei, al aminoacizilor, al colinei şi al antagoniştilor ei,
al cationilor de tetrametilamoniu, al vitaminei B12.
Transportul prin perechi de
ioni
 Substanţele puternic ionizate, ca sărurile cuaternare de
amoniu, acizi sulfonici etc., pot fi absorbite printr-un mecanism
bazat pe formarea perechilor de ioni cu substanţe endogene,
rezidente ale tractului gastro-intestinal, ca de exemplu
mucinele.
 Perechea de ioni formează în fapt un complex neutru, fără
sarcină electrică globală, cu proprietăţi lipofile predominante
care poate traversa astfel membrana.
 Formarea perechilor ionice în vederea absorbţiei a fost
demonstrată şi în cazul propranololului, compus cu caracter
bazic care formează complecşi cu acidul oleic, sau chininei,
care formează perechi ionice cu hexilsalicilatul.

Pinocitoza
• Singurul mecanism de absorbţie al
unei substanţe medicamentoase
care nu presupune pre-existenţa
acesteia în stare de dispersie
moleculară îl constituie pinocitoza.
• Picăturile sau particulele
substanţelor grase sau solide sunt
înglobate de celulele epiteliului şi Sursa imagine :
http://www.biologyexams4u.com/2013/0
formează o vacuolă sau veziculă cu 2/difference-between-pinocytosis-
and.html#.WfXJjGiCzIU
dimensiuni variabile, putând atinge

un diametru de 750 Å, care
traversează celulele.
Modele combinate
• În funcţie de mecanismul de transport la
locul de absorbţie, o substanţă
medicamentoasă poate fi absorbită prin
mai multe mecanisme de transport.
• Astfel, glicozidele cardiotonice sunt
absorbite prin transport activ şi prin difuzie
pasivă, vitamina B12 prin transport facilitat
şi difuzie pasivă, moleculele mici prin
difuzie pasivă şi prin convecţie.
Trecerea medicamentelor prin membrane biologice este
dependentă de:
- factori dependenţi de membrană (conţinutul de lipide,

prezenţa porilor, stările patologice ale membranei);
- factori dependenţi de medicamente (masa moleculară, lipo- sau
hidrosolubilitatea, constanta de ionizare);
- factori dependenţi de mediu (pH-ul, debitul circulator local).
Sursa imaginei: https://www.britannica.com/science/membrane-biology

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Dr. Cristina Ciobanu
PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE CARE DETERMINĂ
TRECEREA S.M. PRIN MEMBRANE
DATELE STRUCTURAL MOLECULARE:

•ARIA SUPRAFEŢEI POLARE;
•NUMĂRUL TOTAL AL DONORILOR (atomi de N sau/şi O cu unu sau
mai mulţi atomi de hidrogen) ŞI ACCEPTORILOR DE PROTONI (atomi
de N sau/şi O);
•NUMĂRUL TOTAL AL LEGĂTURILOR DE ROTAŢIE (FLEXIBILITATEA
MOLECULARĂ);
•MASA MOLECULARĂ;
•COEFICIENTUL DE PARTIŢIE OCTANOL/APĂ.
SOLUBILITATEA;
GRADUL DE IONIZARE.

Permeabilitatea unei substanţe medicamentoase prin membranele
gastro-intestinale, în majoritatea cazurilor, este direct
dependentă de LogP, adică de
coeficientul de partiţie lipide/apă.
• Distribuţia unei substanţe medicamentoase în n–
octanol simulează eficient difuzia pasivă prin
membranele celulare (partea lipidică).
• Coeficientul de partiţie lipide/apă se determină
experimental, la o valoare a pH –ului soluţiei apoase
în care substanţa medicamentoasă se află în stare
neionizată şi se notează ClogP (partiţie).
• În cercetările experimentale calculul atomilor lipofilici
şi hidrofilici poate varia pentru fiecare din ei până la
73%, necesitând aplicarea corecţiei Moriguchi, iar
valoarea obţinută se notează cu MlogP.

• Coeficientul de partiţie a unui compus chimic este o
măsură termodinamică a balanţei hidrofil-lipofile.
• În laborator, o cantitate mică dintr-un compus este
adusă într-un sistem format din două lichide
nemiscibile, o fază apoasă (apă sau o soluţie tampon)
şi o fază organică.
• Odată echilibrul substanţei stabilit între cele două
faze, coeficientul de partiţie se poate calcula din
raportul substanţă în fază organică şi substanţă în
fază apoasă şi logaritmare.
• n-octanolul poate fi folosit cu succes deoarece
mimează bine membrana bilaterală lipidică.
Sursa imaginei: http://www.sirius-analytical.com/

science/log-p/log-p-definitions

Cele mai frecvent utilizate metode pentru
determinarea coeficientului de partiţie sunt:
1. METODA DIRECTĂ: distribuţia

compusului între n-octanol şi tampon;
2. METODE INDIRECTE:
cromatografică, titrare electrometrică;
3. ALGORITMI DE CALCUL.

• ClogP şi MlogP constituie măsura lipofiliei
substanţelor medicamentoase. Acest factor
structural major determină
biodisponibilitatea substanţei active,
farmacocinetica şi intensitatea răspunsului
biologic la acţiunea ei.
• La unele grupări lipofile, LogP scade în

ordinea: naftil>fenil>propil>etil>metil>H. În
cazul moleculelor polare mici şi relativ
insolubile, procesul de absorbţie presupune
traversarea porilor membranari.
IMPORTANŢA PRACTICĂ A logP
Valorile medii pentru o absorbţie optimală:

• Penetrarea SNC - log P = 2,0 (traversarea barierei hemato-
encefalice)
• Absorbţia orală - log P = 1,8
• Absorbţia intestinală – log P =1,35
• Absorbţia colonică – log P = 1,32
• Absorbţia sublinguală – log P = 5,5
• Absorbţia transdermală – log P = 2,6
Valorile optimale ale log P pentru căile de administrare

• Log P sub 0 - Injectabil
• Medii (0-3) - Oral
• Mari (3-4) - Transdermal
• Foarte mari (4-7) – Toxicitate ridicată cu depozitare în ţesuturile
adipoase

logD vs logP
Compoziția medicamentelor existente pe
piața farmaceutică
Folosind log D dependent de pH pentru descrierea lipofilicității

în loc de log P, duce la o creștere semnificativă a numărului de
compuși corect identificați ca fiind medicamente: log D5.5 < 5
Sursa: The Rule of Five Revisited: Applying Log D in Place of Log P in Drug-Likeness Filters
S. K. Bhal, K. Kassam, I. G. Peirson, and G. M. Pearl , MOLECULAR PHARMACEUTICS, v.4, 556-560, (2007)

Pentru o biodisponibilitate bună se cer
anumite valori limită pentru principalele date
structural moleculare:
• aria suprafeţei polare ≤ 140 Å2;
• numărul total al donorilor şi
acceptorilor de protoni (H) maxim 12;
• numărul total al legăturilor de rotaţie
(flexibilitate moleculară) maxim 10.
• Creşterea numărului total al legăturilor
de rotaţie peste valoarea 10 poate
influenţa negativ permeabilitatea
(absorbţia se micşorează).
Aria suprafeţei polare (ASP)
Ertl, P. Polar Surface Area, in

Molecular Drug Properties, R. ASP a paracetamolului (cu roşu) –
Mannhold (ed), Wiley-VCH,, 49,33 Å2
2007, pp. 111–126
Pentru traversarea barierei hemato-
Calculation of Molecular
encefalice ASP trebuie să fie mai mică de
Properties and Bioactivity Score 60 Å2
Molinspiration Cheminformatics
2011 Masa moleculară = 151,063 Da
Log P = 0,4
Donori de hidrogen – 2
Acceptori de hidrogen – 2 Log S =-1,03
Flexibilitatea molrculară – 1
pKa = 9,38

Micşorarea ariei suprafeţei polare a moleculei (N, O; H
ataşat la N sau O) duce la creşterea permeabilităţii şi
are o corelare mai bună decât lipofilia.
Absorbţia
Intestinală,
%
Aria suprafeţei polare, Å2

SISTEMUL DE CLASIFICARE BIOFARMACEUTIC AL
SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE
Sistemul de calsificare biofarmaceutic

(Biopharmaceutical Classification
System, Amidon G.L.) exprimă relaţia
dintre solubiltatea substanţei
medicamentoase şi permebilitatea
membranelor traiectului
gastrointestinal, concomitent stabilind
relaţiile posibile ale datelor
in vitro/in vivo (CIVIV).

Clasele de substanţe medicamentoase conform SCBF
Clasa Solubilitate Permeabilitate Corelări in vitro/in vivo
(CIVIV)
I Mare Înaltă Corelare de aşteptat
dacă VD < VEG
II Mică Înaltă Corelare de aşteptat
dacă VD in vitro = VD in
vivo (cu excepţia cazului
când doza este foarte
mică)
III Mare Joasă Corelare salbă sau lipsa
acesteia
(permeabilitatea este
determinată de viteza de
absorbţie)
IV Mică Joasă Corelarea aşteptată este
limitată sau lipseşte
VD – viteza de dizolvare (solubilizare); VEG – viteza de evacuare gastrică
Parametrii pentru corelaţiile in vitro-in vivo
(după Bauer K.H. - 1993)
Parametrii in vitro Parametrii in vivo

Corelaţia parametrilor neanalogi
 cantităţile, respectiv  valorile maxime ale concentraţiei în
 concentraţiile dizolvate sânge, respectiv în plasmă
 valorile excreţiei în urină;
suprafeţele aflate sub curbă de tip
concentraţie în plasmă-timp
Corelaţia datelor analoage
 cinetica dizolvării  cinetica absorbţiei
 constanta vitezei de dizolvare  constanta vitezei de absorbţie
 timpul în care se dizolvă o  timpul în care este dizolvată o
anumită cantitate de substanţă anumită cantitate de substanţă
 cantitatea de substanţă dizolvată  cantitatea de substanţă absorbită
 suprafaţa de sub curba  suprafaţa de sub curbă
concentraţie-timp concentraţie-timp
 durata medie de menţinere (timp  durata medie de menţinere
mediu de dizolvare)

CLASA I:
Substanţa medicamentoasă se absoarbe bine. Etapa limitantă de

viteză este dizolvarea SM sau evacuarea gastrică, dacă
dizolvarea este rapidă .Exigenţa principală cere ca substanţa
medicamentoasă să se dizolve 85% în nu mai puţin de 15
minute.
Exemple:
Abacavir, Acetaminophen, Acyclovir, Amitryptyline, Antipyrine,
Atropine, Bucspirone, Caffeine, Captopril, Chloroquine,
Chlorpheniramine, Cyclophosphamide, Desipramine, Diazepam,
Dilitiazem, Diphenhydramine, Disopyramide, Doxepin, Doxycycline,
Enlapril, Ephedrine, Ergonovine, Ethambutol, fluoxetine, Glucose,
Imipramine, Ketorolac, Ketoprofen, Labetolol, Levodopa,
Levofloxacin, Meperidine, Metoprolol, Metronidazole, Midazolam,
Minocycline, Misoprostol, Nifedipine, Phenobarbital, Phenylalamine,
Prednisolone, Primaquine, Promazine, Propranolol, Quinidine,
Rosiglitazone, Theophylline, Verapamil, Zidovudine. Risperidone.

CLASA II.
Dizolvarea in vivo constituie etapa limitantă de viteză şi absorbţia
este mai mică decât la substanţele din clasa I.
Este important mediul de dizolvare (pH).
Exemple:
Amiodarone, Atorvastatin, Azithromycine, Carbamazepine,
Carvedilol, Chlorpromazine, Cyclosporine, Danazol,
Dapsone, Diclofenac, Digoxine, Flurbiprofen, Glyburide,
Griseofulvin, Ibuprofen, Indinavir, Indomethacin,
Itraconazole, Ketoconazole, Lansoprazole, Lovastatin,
Mebendazole, Mefenamic acid, Nifedinpine, Naproxen,
Nelfinavir, Ofloxacin, Oxaprozin, Phenazopyridine,
Phenytoin, Piroxicam, Raloxifene, Ritonavir, Saquinavir,
Sirolimus, Spironolactone, Tacrolimus, Talmolol,
Tamoxifen, Terfenadine, Warfarin

CLASA III. Permeabilitatea intestinală este etapa
limitantă de viteză a absorbţiei. Viteza şi mărimea
absorbţiei sunt date de variabilitatea tranzitului intestinal,
conţinutul luminal şi permeabilitatea membranei
intestinale.
Exemple:
Acyclovir, Amiloride, Amoxicillin, Atenolol, Atropine,
Bisphosphonates, Cefazolin, Cetrizine, Cimetidine,
Cloxacillin, Dicloxacillin, Erythromycin, Famotidine,
Fexofenadine, Ganciclovir, Lisinopril, Metformin,
Nadolol, Neomycin B, Pravastatin, Penicillins, Ranitidine,
Tetracyline, Trimethoprim, Valsartan, Zalcitabinne.

CLASA IV.
Prezintă probleme însemnate la administrarea orală.
Exemple:
Amphotericin B, Chlorthalidone,
Chlorothiazide, Colistin, Ciprofloxacin,
Furosemide, Hydrochlorothiazide,
Mebandazole, Methotrexate, Neomycin.
Taxol.

Evaluarea solubilităţii în cadrul SCBF
Solubilitatea Valorile Volumul de soluţie
pH = 1–8 (t=+37
grade C)
Mare La toate valorile pH < 250 ml
(cantitate cît mai
mare de SM)
Medie La anumite valori de < 250 ml
pH
Mică Nici o valoare de pH >250 ml
Unele substanţe medicamentoase a căror solubiltate depinde

de valoarea pH-lui, se pot regăsi la limita acestor clase
(ketoconazol, piroxicam etc.).

Dependenţa solubilităţii SM cu diferite molecule chimice în funcţie
de pH: 1 – SM cu caracter bazic; 2 – SM amfotere; 3 – SM cu
caracter acid
log S
5
1
4
Moleculele de 3
SM cu diferit 2
caracter: acid, 1
bazic sau 0 .
amfoter au -1
aceeaşi -2 2
solubilitate la -3
-4
valoarea
-5
pH= 7,4 -6
-7 3 7,4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 pH

METODE UTILIZATE LA DETERMINAREA
PERMEABILITĂŢII INTESTINALE A MEDICAMENTELOR
1. Studiul bilanţului de transfer a SM:

determinarea biodisponibilităţii absolute şi
perfuziei intestinale la oameni (BDabs. mai mare
de 90%);
2. Perfuzia intestinală In vivo sau in situ la
animale de laborator (iepuri, şobolani);
3. Studiul permeabilităţii In vitro pe ţesut
intestinal izolat;
4. Studiul permeabilităţii pe celule epiteliale
Caco-2 sau TC-7 (costuri mici şi
reproductibilitate înaltă).

Metoda de determinare a permeabilităţii intestinale cu monostratul de
culturi de celule epiteliale Caco-2 (Human colonic carcinoma cell line)
Monostrat de celule Caco-2
LUMEN
INTESTINAL(donor)
Coeficientul aparent de
permeabilitate (Papp) este
calculat după ecuaţia:
dq / dt
Papp = --------------
A x Cdo
PLASMA SANGUINĂ dq/dt – fracţiunea de SM
(recipient)
găsită în partea recipientă,
Cdo – concentraţia iiniţială a
SM în partea donor,
A – Aria suprafeţei membranei
filtrului
SM cu permeabilitate slabă

SM cu permeabilitate ridicată

Regula lui LIPINSKI sau „regula celor 5”.
(by Christopher A. Lipinski in 1997)
• Pentru o bună biodisponibilitate (absorbţie şi
permeabilitate) a substanţelor medicamentoase
datele structural moleculare trebuie să se
încadreze în următoarele limite:
• nu mai mult de 5 donori de hidrogen (atomi
de N sau O cu unu sau mai mulţi atomi de H);
• nu mai mulţi de 10 acceptori de hidrogen
(atomi de N sau O);
• masa moleculară sub 500 Da;
• ClogP < 5 sau MlogP < 4,15 (Moriguchi).

Lipinski rules for drug-like molecules (« Rules of
5 »)

O O O O
H aliph aliph arom aliph arom arom
Donor and Acceptor

O O Properties of O and N
O
N O
H Sursa: Hugo Kubinyi,
www.kubinyi.de
NH N NH
+
N N N
H H

Gradul de absorbţie şi permeabilitate a SM
conform regului Lipinski
Scorul = numărul de Prezicerea proprietăţilor de
parametri care absorbţie şi permeabilitate
satisfac „regulii celor
5” LIPINSKI
4 bună
3 nedeterminat
2 nedeterminat
1 nedeterminat
0 slabă

Regula lui Lipinski
Scorul 2; 4%
Scorul 1; 2%
Scorul 3; 7%
Scorul 4
Scorul 3
Scorul 2
Scorul 1
Scorul 4; 87%

Paclitaxel (Taxol): violation of 2 rules
MW = 837
logP=4.49
HD = 3
HA = 15
O
CH3
O H3C
O
HO O
CH3
O
HO CH3
O O
H3C O
O
HN
O
H3C
O

Potenţialul de absorbţie (PA) pentru o SM poate fi
calculat conform relaţiei (Sanghvi et al., 2001):
S x VL
PA = log [ P x Fneion. x ----------- ], în care:
D0
P – coeficientul de partiţie octanol/apă;
Fneion. – fracţia neionizată a SM la pH = 6,5;
S – solubilitatea la pH = 6,5;
VL – volumul luminal (≈ 250 mL);
D0 – doza administrată

Conceptul de absorbţie maximă a dozei SM administrată pe cale
orală poate fi exprimată prin relaţia (Curatolo W. et al. 1998):
• DMA = S x Ka x VAIS x TTIS, în care:
• DMA – doza maximă absorbabilă;

• S – solubuilitatea (termodinamică sau de
echilibru), mg . mL-1 la pH = 6,5;
• VAIS – volumul de apă al intestinului subţire (≈
250 mL);
• TTIS – timpul de tranzit al intestinului subţire (≈
270 min);
• Ka - constanta de viteză a absorbţiei

Lista unor medicamente referitoare la absorbţie şi permeabilitate gastro-intestinală conform
regulii celor 5 (LIPINSKI C. A.)
Denumirea Masa MLogP Suma donorilor de Suma Atenţio-

medicamentului moleculară protoni H (OH + acceptorilor de nare
(Da) NH) protoni H (N +O)
Aciclovir 225,21 -0,09 4 8 0
Aspirin 180,16 1,70 1 4 0
Azitromicină 749,00 0,14 5 14 1
Captopril 217,29 0,64 1 4 0
Ciclosporină 1202,64 -0,32 5 23 1
Clonidină 230,10 3,47 2 3 0
Diazepam 284.75 3,36 0 3 0
Diclofenac 296,15 3,99 2 3 0
Doxorubicină 543,53 -1,33 7 12 1
Eritromicină 733,95 -0,14 5 14 1
Ibuprofen 206,29 3,23 1 2 0
Itraconazol 705,65 5,53 0 12 1
Ketaconazol 380,92 4,45 0 1 0
Lisinopril 405,50 1,11 5 8 0
Metotrexat 454,45 1,60 7 13 1
Omeprazol 267,25 -4,38 2 9 0
Piroxicam 331,35 0,00 2 7 0
Vinblastin 811,00 2,96 3 13 1
Atenţionări: 0 – fără probleme detectate; 1 – posibilă absorbţie sau permeabilitate slabă

PREL Biofarm 4 STUD 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PREL Biofarm 4 STUD 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIOFARMACIE ŞI FARMACOCINETICĂ

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Membrana celulară are o structură amfifil-poroasă: strat

Forma neionizată liposolubilă

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

dimensiuni variabile, putând atinge

- factori dependenţi de membrană (conţinutul de lipide,

Sursa imaginei: https://www.britannica.com/science/membrane-biology

DATELE STRUCTURAL MOLECULARE:

•COEFICIENTUL DE PARTIŢIE OCTANOL/APĂ.

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Sursa imaginei: http://www.sirius-analytical.com/

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

1. METODA DIRECTĂ: distribuţia

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

• La unele grupări lipofile, LogP scade în

Valorile medii pentru o absorbţie optimală:

Valorile optimale ale log P pentru căile de administrare

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Folosind log D dependent de pH pentru descrierea lipofilicității

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Ertl, P. Polar Surface Area, in

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Aria suprafeţei polare, Å2

Sistemul de calsificare biofarmaceutic

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Parametrii in vitro Parametrii in vivo

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Substanţa medicamentoasă se absoarbe bine. Etapa limitantă de

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Mică Nici o valoare de pH >250 ml

Unele substanţe medicamentoase a căror solubiltate depinde

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

1. Studiul bilanţului de transfer a SM:

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Monostrat de celule Caco-2

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Donor and Acceptor

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug;

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

• DMA = S x Ka x VAIS x TTIS, în care:

• DMA – doza maximă absorbabilă;

Lectori - Prof. univ. Eugen Diug; Biofarmacie și farmacocinetică

Denumirea Masa MLogP Suma donorilor de Suma Atenţio-

S-ar putea să vă placă și