PROIECT DIDACTIC

Data:
Profesor : Dolgu Ludmila
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa a V-a
Tema (subiectul) lecţiei: Elemente de fonetică și ortografie.
Tipul lecţiei: de sistematizare a cunoştinţelor

Competenţă generală: utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje

scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Competenţe specifice:
 corespondenţe dintre litere şi sunete;
 recunoaşterea vocalelor, semivocalelor şi consoanelor;
 definirea şi identificarea grupurilor de sunete (diftong, triftong), hiat;
 identificarea greşelilor de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare;
pronunţarea diftongului, triftongului şi a hiatului
 determinarea sensului unor cuvinte accentuate diferit;
 despărţirea în silabe a unor cuvinte şi explicarea regulilor de despărţire în silabe aplicate;

Conţinut informativ: 1. Sunetele limbii române

2. Diftong, triftong, hiat
3. Accentul
4. Despărţirea în silabe a cuvintelor.

Resurse procedurale: observaţia, exerciţiul, proiectul, jocul didactic, conversaţia euristică,

învăţarea prin descoperire.

Resurse materiale: manualul şcolar; planşe; fişe de lucru; capacităţile receptive ale elevilor;
timp – 60 minute.

Organizarea activităţii elevilor: activitate pe grupe de lucru, activitate frontală, activitate

individuală.
Strategie de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea reciprocă, autoevaluarea.

Bibliografie: Limba română, manual pentru clasa a V-a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra,
Florentina Sâmihăian, Bucureşti, Ed. Humanitas Educaţional, 2004; Limba şi literatura
română pentru clasa a V-a, Aurelia Ilian, Şt. M. Ilinca, Petre Nicolescu, Bucureşti, Ed. Art,
2004, Limbă. Literatură. Comunicare, Fl. Ioniţă, E. Cârstocea, A. Coman, Bucureşti, Ed. Art,
2005; M. Ionescu, I. Radu, Didactica modernă, Cluj- Napoca, Ed. Dacia, 2002.
 Desfăşurarea lecţiei

Etapele Conţinut, sarcini de predare - învăţare - Strategii, Forme de

Lecţiei evaluare metode organizare
Organizarea Materialele didactice sunt aşezate în ordinea
clasei utilizării lor, se stabileşte ordinea în clasă.
- 1 minut

Evaluare Profesorul precizează subiectul lecţiei şi scopul

iniţială acesteia – recapitularea şi sistematizarea
cunoştinţelor însuşite la capitolul Noţiuni de
fonetică.
Cu ajutorul profesorului elevii subliniază că Conversaţia Activitate
procesul de comunicare presupune existenţa unui euristică frontală
emiţător şi a unui receptor prin care se transmit
informaţiile.
Mesajul articulat apare sub formă sonoră, adică
sub forma unui şir de sunete.
Fonetica reprezintă disciplina care studiază unităţi Explicaţia Activitate
fonetice, sunetele vorbite. Sunetul este un fenomen frontală
fizic caracterizat prin vibraţii ale aerului care se
propagă sub formă de undă. Sunetele nu se
pronunţă izolat, ci alcătuiesc secvenţe grupate în
silabe, cuvinte, propoziţii.

Evaluare Pe tablă se scrie planul lecţiei:

Continuă 1. Tipuri de sunete.
2. Corespondenţa sunet – literă.
3. Diftong. Triftong. Hiat.
4. Accentul.
5. Despărţirea cuvintelor în silabe.

Prin conversaţie euristică vor fi actualizate Conversaţia Activitate

noţiunile privind tipurile de sunete din limba euristică frontală
 Dirijarea română şi va fi discutată corespondenţa sunet-
procesului literă.
de învăţare Elevii vor identifica vocalele, semivocalele şi
– 40 minute consoanele limbii române, condiţiile în care
grupurilor de litere le corespund sunete. Noţiunile
vor fi însoţite de exemplificări.
Profesorul împarte elevii în cinci grupe de Proiectul Activitate pe
lucru ce vor avea în atenţie câte unul dintre grupe cu
obiectivele lecţiei. raportare
În prealabil, li se solicită elevilor realizarea frontală
unor planşe în care să prezinte informaţii privind:
diftongul, triftongul, hiatul, accentul şi reguli de
despărţire în silabe a cuvintelor.
Prima grupă de elevi are drept sarcină
prezentarea planşei despre diftong. Profesorul
propune elevilor următorul exerciţiu: Exerciţiul Activitate pe
Precizaţi cuvintele din următoarea serie care Conversaţia grupe şi
conţin diftongi: iarnă, rouă, soseau, ceas, două, Fişe de lucru frontală
autor.
Corectarea acestuia va fi realizată de elevii din
celelalte grupe. Evaluare Activitate pe
Se va stabili că, în seria de cuvinte prezentată, reciprocă grupe cu
numai unele cuvinte au în componenţă diftongi: raportare
iarnă, rouă, două. frontală
De asemenea, elevii vor sublinia distincţia între
diftongii ascendenţi / urcători şi cei descendenţi / Exerciţiul
coborâtori. Conversaţia
Cea de-a doua grupă de elevi va prezenta
planşa despre triftong . Activitate pe
Se vor propune spre rezolvare exerciţiile grupe cu
următoare: Exerciţiul raportare
Construieşte cuvinte cu următorii triftongi: Conversaţia frontală
eau, ioa, iau, oai. Fişe de lucru
Realizează o propoziţie formată numai din
 cuvinte plurisilabice, care să conţină diftogi.
Elevii vor identifica unele cuvinte care să Activitate
conţină aceste grupuri de sunete: doreau, vedeau, frontală
inimioară, tăiau, iau, miau, ursoaică etc.
Planşa despre vocalele în hiat va fi prezentată Exerciţiul Activitate pe
de elevii din grupa a III-a, apoi vor fi rezolvate Conversaţia grupe cu
exerciţiile: Fişe de lucru raportare
Găsiţi seria de cuvinte care să conţină cuvinte frontală
cu vocale în hiat::
1. aerian, poet, realitate
2. creatură,păun, veac
3. fiinţă, tablou, apă
Realizează o propoziţie care să conţină numai Exerciţiul
cuvinte plurisilabice şi vocale în hiat. Conversaţia Activitate pe
Li se cere elevilor să identifice cuvinte care Fişe de lucru grupe şi
conţin diftongi în seriile de cuvinte prezentate. frontală
Elevii din grupa a patra vor prezenta planşa
realizată având ca temă accentul. Exerciţiul propus
pentru această grupă poate face referire şi la unul
dintre exerciţiile anterioare:
Arătaţi pe ce silabă se pune accentul în
cuvintele de mai jos:
- poet, butelie, simbol,animaţie, caracter.
Ultima gupă va prezenta, prin intermediul
planşei realizate regulile de despărţire în silabe a
cuvintelor şi vor propune spre rezolvare următorul
exerciţiu:Despărţiţi în silabe cuvintele următoare
şi explicaţi regula aplicată:- cerc, anormal, axă,
inegal, alee
Pentru rezolvarea exerciţiului, elevii îşi vor Activitate
desemna câte un reprezentant care să explice individuală
regula aplicată la despărţirea în silabe. Joc didactic
Profesorul propune spre rezolvare un rebus
care să vizeze unele cunoştinţe însuşite la capitolul Autoevaluare
 Noţiuni de fonetică.
Vor fi acordate puncte grupelor care au
întocmit planşele, elevilor care au rezolvat
exerciţiile propuse.

Citeşte cu atenţie următorul text:

Evaluare „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Tema pentru Activitate
finală Încet gândită, gingaş cumpănită; acasă individuală
Eşti ca o floare, anume înflorită
Mâinilor mele care te-au deschis.”
(T. Arghezi, „Ex libris”)
Cerinţe:
Intensificarea a) Precizează nr. de litere şi sunete din
retenţiei şi cuvintele : gingaş, cinste, deschis.
asigurarea b) Desparte în silabe cuvintele subliniate şi
transferului - explică regula aplicată.
10 minute c) Identifică în text o figură de stil învăţată.
 Fişă de lucru

2
3
4

7
8

Rezolvaţi rebusul şi veţi afla pe verticala evidenţiată denumirea ştiinţei care studiază
sunetele limbii.

1. Grup de sunete format dintr-o semivocală şi o vocală.

2. Transcrie triftongul cuvântului leoaică.
3. Cuvânt format dintr-o silabă.
4. Transcrie fonetic cuvântul ger.
5. Grup de sunete format din două semivocale şi o vocală.
6. Două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite.
7. Strofa cu patru versuri.
8. Pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt.

HIÁT, hiaturi, s. n. Întîlnire (fără a forma diftong) a două vocale, dintre care una la sfîrșitul
unui cuvînt sau al unei silabe, iar cealaltă la începutul cuvîntului sau al silabei următoare.
DIFTÓNG, diftongi, s. m. Pronunțare în aceeași silabă a unei vocale cu o semivocală; grup
de două sunete format dintr-o vocală și o semivocală care se pronunță în aceeași silabă. 

TRIFTÓNG s.m. Pronunțare a trei vocale diferite într-o singură silabă.

Știința care studiază sunetele limbii se numește FONETICĂ

c). Sunetele limbii române se împart în:
- Vocale
- Consoane
- Semivocale
d). Vocalele limbii române sunt: a, e,i,o,u,ă,î,â
e). Silaba reprezintă o vocală sau un grup de sunete care se rostesc cu un singur efort
respirator.
f). Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală si o semivocală
rostite în aceeași silabă.
g). Triftongul reprezintă grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală si două semivocale
pronunțate în aceeași silabă.
h). Două vocale alăturate pronunțate în aceiași silabă formează hiatul.

 31 de litere, 5  litere (ă, â, î; ș, ț) sunt reluarea unor litere de bază (a, i, s, t), la
care este adăugat un semn diacritic (sus, o căciulă sau jos, o virguliță).

În limba română, vocalele sunt în număr de 7 – a, ă, â(î), e, i, o, u – și pot forma
singure silabă. Consoanele sunt în număr de 22 – b, c, d, f, g, h, j, l, m, n, p, r,
s, ș, t, ț, v, z, č, ğ, k’, g’ – și nu pot forma singure silabă. O parte dintre vocale,
mai exact 4 la număr, o̯, i̯, ḙ, ṷ, formează o categorie aparte de sunete,
numită semivocale. Semivocalele, deși seamănă cu vocalele, nu pot alcătui
singure silabă și pot fi rostite doar împreună cu o vocală.