Sunteți pe pagina 1din 15

ELEMENTE DE SIMBOLIZARE ȘI

TEHNICI DE REPREZENTARE A

PRODUSELOR ȘI PROCESELOR

TEHNOLOGICE

1
PREDAREA BIOLOGIE CU

AJUTORUL SCHEMELOR

LOGICE ȘI A SIMBOLURILOR

CUPRINS

INTRODUCERE

2
SISTEMUL LOCOMOTOR

- Sistemul osos

- Sistemul muscular

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Disciplina Biologie, prin specificul său, vizează observarea şi explorarea lumii vii dar și
componentele, procesele şi fenomenele caracteristice. În cadrul orelor de biologie, elevii sunt

3
îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea lumii
înconjurătoare, a mediului de viață apropiat, a relațiilor observabile dintre viețuitoare și
mediul lor de viață, către înțelegerea propriului loc în natură, a consecințelor propriului
comportament asupra sănătății sale și a mediului. Învăţarea promovată de această disciplină
urmăreşte raportarea elevului la mediul de viaţă cu mijloacele și metodele specifice adaptate
vârstei acestuia.

Studiul acestei discipline contribuie la dezvoltarea capacității elevului de a rezolva


probleme și situații problemă din viața cotidiană, de a proiecta şi derula un demers
investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru, de a prelucra, reprezenta grafic și interpreta
date şi dovezi experimentale, de a-și imagina şi realiza unele produse utile pentru activităţile
curente și de a manifesta interes pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat.

În predarea biologiei, utilizarea schemelor logice și a simbolurilor specifice are un rol


important, deoarece facilitează, atât perceperea informațiilor de către elevi, cât și transmiterea
conținuturilor de către cadrul didactic.

Schemele logice sunt notaţii grafice formate din blocuri legate între ele prin săgeţi, care
descriu grafic paşii unui algoritm.

Un simbol este, în sensul general, un semn, obiect sau imagine care reprezintă indirect
un obiect, o ființă, o noțiune, o idee, o însușire.

Formarea competențelor specifice biologiei se bazează pe o multitudine de conexiuni pe


care profesorul le poate face în dialog cu elevii, prin implicarea elevilor în activităţi multiple
de observare, aplicare şi experimentare. Astfel, se dezvoltă capacitatea acestora de a integra
informaţii noi în modele explicative proprii, de a aplica achiziţiile dobândite în rezolvarea
unor probleme simple din viaţa cotidiană, de a găsi soluţii la probleme noi, de a-și forma
gândirea logică, dar și de a-și manifesta creativitatea și originalitatea.

SISTEMUL LOCOMOTOR LA OM

4
Definiție:
sistemul care permite mișcarea și deplasarea
corpului, fiind alcătuit din:

oase mușchi
articulații tendoane
sistemul osos sistemul
muscular

Fig. 1 Sistemul locomotor la om

SISTEMUL OSOS

5
Neurocraniu - oasele
cutiei craniene
Scheletul capului maxilar
superior
Viscerocraniu - oasele
feței
maxilar
inferior
Coloană vertebrală
(33-34 vertebre)

Coaste
Scheletul trunchiului
(12 perechi)

Stern
(osul pieptului)

omoplat
Scheletul centurii
scapulare
claviculă
Scheletul -
totalitatea Scheletul brațului humerus
oaselor din
corp
Scheletul membrelor radius
superioare Scheletul antebrațului
ulna

carpiene

Scheletul mâinii metacarpiene

falange

Scheletul centurii oasele coxale


pelviene

Scheletul coapsei femur

Scheletul membrelor tibia


inferioare Scheletul gambei
peroneu

tarsiene

Scheletul piciorului metatarsiene

falange

6
neurocraniu

viscerocraniu

claviculă
omoplat

humerus

coaste
coloană vertebrală

oase coxale
radius ulna
tarsiene
metatarsiene
falange

femur

peroneu
tibie

tarsiene
metatarsiene
falange

Fig.2 Scheletul uman

7
TIPURI DE OASE

Oase lungi

TIPURI DE
OASE (clasificare
după forma lor)

Oase scurte Oase late

Fig. 3 Tipuri de oase


STRUCTURA UNUI OS

8
STRUCTURA
UNUI OS LUNG

o zonă centrală - două capete -


diafiză epifize

canal medular cu rol în formarea


măduvă osoasă elementelor figurate
roșie ale sângelui

Fig. 4 Structura unui os lung


COMPOZIȚIA CHIMICĂ A OASELOR

9
apă 20%

fosfor oseină

calciu

ROLURILE OASELOR

susținerea și
rezistența
corpului

hematopoieză ROLURILE rol pasiv în


OASELOR mișcare

reglează
echilibrul
fosfo-
calcic

ARTICULAȚIILE

mobile articulația genunchiului

ARTICULAȚII semimobile vertebrele

fixe oasele craniului

SISTEMUL MUSCULAR

10
mușchii mimicii

Mușchii capului
mușchii
masticatori

intercostali

Mușchii
drept abdominal
trunchiului

pectorali

mușchii
umărului deltoid

SISTEMUL MUSCULAR biceps


Mușchii mușchii brațului
membrelor
superioare triceps
mușchii
antebrațului

mușchii mâinii

mușchii fesieri croitor

cvadriceps
mușchii coapsei
femural

Mușchii aductor lung


membrelor
inferioare

gastrocnemieni

mușchii gambei
soleari
mușchii
piciorului

11
mușchii feței

sternocleidomastoidian

deltoid

pectoral
biceps brahial

intercostali
drept abdominal

mușchii antebrațului

mușchii mâinii

aductor lung

croitor cvadriceps femural

gastrocnemieni
mușchii anteriori ai
gambei

Fig. 5 Grupele de mușchi scheletici

TIPURI DE ȚESUT MUSCULAR

12
mușchiul inimii în organele interne inserați pe oase

Fig. 5 Tipuri de țesut muscular

PROPRIETĂȚILE MUȘCHILOR SCHELETICI

Excitabilitatea capacitatea mușchiului de a răspunde la stimuli ;

Contractilitatea capacitatea mușchiului de a se contracta ;

capacitatea mușchiului de a se alungi sub


Extensibilitatea
acțiunea unei forțe;

capacitatea mușchiului de a reveni la forma


Elasticitatea
inițială.

CONCLUZII

13
Pentru învățământul modern, metodele folosite constituie un instrument de organizare
și conducere a activității de predare-învățare, astfel că elevii asimilează cunoștințele teoretice
și practice într-un timp scurt pentru timp îndelungat, fiind activi și motivați să coreleze ceea
ce au învățat cu ceea ce întâlnesc în viața reală.

Folosirea unor metode cât mai atractive pentru elevi și centrate pe necesitățile
acestora, în lecția de biologie, constituie într-adevăr o cale de atragere a elevilor către
performanță școlară, dând un caracter formativ, dinamic și deschis pentru dezvoltarea
diferitelor abilități teoretice și practice la aceștia.

Metodele moderne interactive au menirea de a fi un instrument important care să


permită trecerea din planul ’’design-ului instrucţional’’ într-un plan al acţiunii de predare.
Acestea ridică gradul de interes din partea elevilor în ceea ce priveşte participarea activă la
lecţie, stimulându-i pe aceștia în realizarea conţinuturilor şi aplicarea lor în viaţa reală.

Utilizarea schemelor logice și a simbolurilor în predarea – învățarea - evaluarea


biologiei are un rol important, deoarece elevii înțeleg mult mai ușor noțiunile noi și vor fi mai
atrași să învețe.

BIBLIOGRAFIE

14
1. Alexandrina-Dana Grasu, Jeanina Cîrstoiu – Biologie, manual pentru clasa a VII-a, Ed.
Litera, București, 2019.

2. Ianovici, N., Frenț, A., O., Metode didactice în predare, învățare și evaluare la biologie,
Ed. Mirton , Timișoara, 2009.

3. ***M.E.C., Curriculum Național. Programa școlară biologie.

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Simbol

5. http://staff.cs.upt.ro/~chirila/teaching/upt/mpt11-upc/curs/upc12.pdf

15