Sunteți pe pagina 1din 12

ELEMENTE DE DESIGN, MAȘINI

ȘI SCULE SPECIFICE
PRELUCRĂRII LEMNULUI

1
PROCESUL
TEHNOLOGIC DE
FABRICARE A
MOBILEI

CUPRINS

1. INTRODUCERE

2
2. FABRICAREA MOBILEI

3. CONCLUZII

4. BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lemnul este unul dintre cele mai folosite și mai pretabile materiale din industria mobilei,
fiind relativ ieftin și putând fi supus unor prelucrări, tratamente și finisaje foarte diferite. Astfel, el
poate fi pictat, sculptat, lăcuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte și dispozitive mecanice,

3
iar prin anumite tratamente termice se pot obține forme prestabilite, definitive, care se vor menține
și după răcirea lui.

Calităţile deosebite ale lemnului fac ca acesta să-și găsească o mare aplicabilitate. Pentru a
putea fi utilizat cât mai corect şi corespunzător cu însuşirile sale, este necesar să se cunoască
principalele sale proprietăţi care pot fi structurate în trei categorii:
proprietăţi fizice:
o densitatea aparentă a lemnului;
o umiditatea lemnului;
o umflarea şi contragerea lemnului;
o proprietăţile termice ale lemnului;
o proprietăţile acustice ale lemnului;
o frecarea lemnului;
o mirosul lemnului;
proprietăţi mecanice:
o elasticitatea lemnului;
o plasticitatea lemnului;
o rezistenţa la tracţiune şi compresiune;
o rezistenţa la încovoiere statică;
o rezistenţa la încovoiere prin şoc;
o rezistenţa la forfecare şi despicare;
proprietăţi tehnologice :
o uzura lemnului;
o curbarea lemnului;
o rezistenţa la smulgerea cuielor şi şuruburilor;
o durabilitatea lemnului.

Pe lângă proprietăţi, randamentul de prelucrare mecanică a lemnului şi calitatea produselor pot


fi influenţate mult de unele defecte sau anomalii ale lemnului. Prin defecte sau anomalii se înţeleg
neregularităţi ale structurii sau compoziţiei chimice normale, care aduc modificări proprietăţilor
lemnului şi posibilităţilor de utilizare ale acestuia. Defectele şi anomaliile cel mai frecvent întâlnite
la lemnul brut se clasifică astfel:
o defecte de formă ale sortimentelor de lemn rotund;
o defecte de structură ale lemnului;

4
o noduri;
o crăpături;
o găuri şi galerii de insecte sau alţi vătămători animali;
o coloraţii şi alteraţii;
o distrugeri provocate de organisme vegetale;
o distrugeri provocate de către dăunători animali.

Pe lângă lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de
semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supusă unor verificări organoleptice și fizico-
mecanice specifice, în vederea obținerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzătoare
prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte.

Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obținut prin debitare longitudinală a
buștenilor cu ajutorul gaterelor, fierăstraielor circulare și a fierăstraielor panglică și prezintă cel
puțin două fete plane și paralele. Cheresteaua poate fi: de rășinoase, foioase tari și foioase moi. La
fabricarea mobilei este folosită cherestea de fag aburită, de frasin, paltin, ulm, stejar, rășinoase, în
special pentru fabricarea elementelor de rezistență, legături, frize, picioare, cornișe, socluri, etc.

Furnirul este un strat foarte subțire de lemn, cu grosimi variind intre 0,2-6mm, în funcție de
destinația lui. Furnirele se pot obține prin debitări manuale cu ferăstraie, mecanic pe mașini de
laminare și prin derulare.

Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de șipci, acoperit pe ambele
părți, prin încleiere cu un adeziv sintetic, cu furnir tehnic așezat cu direcția fibrelor perpendiculară
pe direcția fibrelor miezului.

Placajul este alcătuit dintr-un număr impar de furnire tehnice, presate si lipite intre ele cu
ajutorul unor cleiuri sau rășini sintetice. Placajul prezintă proprietăți superioare lemnului masiv:
umflarea și contragerea sunt reduse, fiind mai stabil la variațiile de temperatură și de umiditate și ca
urmare se deformează mai greu, are rezistențe mecanice superioare, proprietățile de prelucrare sunt
mai bune, nu crapă și suprafețele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv. Placajele cu stratul
exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon, lemn satinat, iar straturile
intermediare pot fi realizate din esențe comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje sunt folosite, de
exemplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier la care stratul exterior din interiorul piesei nu
necesita o valoare estetica deosebita. In acest fel consumul de lemn este minim, iar aspectul nu
diferă de aspectul lemnului masiv.
5
Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rășini formaldehidice sau
fenolformaldehidice și ulterior prin încălzire au loc reacții chimice între celulele lemnoase și cele
ale materialelor de impregnare, cu formare de structuri plastice, lemnul devenind astfel mult mai
rezistent la putrezire, la acțiunea factorilor chimici și a insectelor, putându-se imprima în relief,
curbă sau ondulă.

Cleiuri si adezivi sintetici care, datorită proprietăților lor adezive au rolul de a îmbina
suprafețele dintre două piese;

Baițurile organice care au rolul de colorare a lemnului;

Vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru
acoperirea în întregime a materialului lemnos;

Lacurile sunt utilizate în procesul de finisare a pieselor de mobilier, având atât un rol estetic
cât și de protejare a mobilei față de căldură și apă.

Materiale pentru tapiserie care cuprind materialele pentru căptușirea interioară și tapisarea
exterioară a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapiserie se folosesc brocarturi, goblenuri,
țesături, jaqard, piele, înlocuitori de piele;

FABRICAREA MOBILEI

Transformarea materiilor prime, a semifabricatelor și materialelor tehnologice în produse de


mobilă se face printr-un șir de operații și procese de prelucrare, care poartă denumirea de proces de
fabricație. Procesul de fabricație al mobilei este format din mai multe procese tehnologice, fiecare

6
dintre ele urmărind modificarea dimensiunilor, formei și calității materialelor supuse prelucrării prin
operații și mijloace de prelucrare specifice.
Schema fluxului tehnologic de fabricare a unei mobile:

CHERESTEA

USCARE

CONDIȚIONARE STOC CHERESTEA

DEBITARE

PRELUCRARE MECANICĂ, GEOMETRICĂ ȘI PENTRU


ASAMBLARE

ȘLEFUIRE

COLORARE

LĂCUIRE

PRELUCRARE PELICULĂ

FINISARE

Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea, este necesara din mai multe motive:
lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed, este mai ușor, mai simplu de livrat și
prin uscare, contractându-se, își schimbă forma, stabilitatea devenind definitivă înainte de debitare.

Debitarea reprezintă grupul de operații prin care se obțin piese (repere), cu contur rectiliniu

7
sau curbiliniu, prevăzute cu adaos de prelucrare necesar prelucrărilor ulterioare. Debitarea
cherestelei constă în însemnarea, secționarea, spintecarea și decuparea materialului executate cu
ferăstraie de diferite tipuri.

Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv, constă, într-un șir de operații, prin care,
reperelor debitate, li se conferă forma, dimensiunile și calitatea corespunzătoare a suprafețelor;
Operațiile se execută cu mașini de diferite tipuri: de îndreptat, de rindeluit, de burghiat, de frezat).
Prelucrarea prin asamblare - asamblarea elementelor prin încleiere, datorită proprietăților lor
adezive au rolul de a îmbina suprafețele dintre două piese. poate constitui un factor de poluare
olfactiv și gustativ al angajaților întreprinderii.

Șlefuirea - prin care se elimină asperitățile de la operațiile anterioare; se folosesc granule


abrazive.

Colorarea - se folosește pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru


acoperirea în întregime a materialului lemnos.

Lăcuirea - este utilizată în procesul de finisare al pieselor de mobilier, având atât rol estetic
cât și de protejare a mobilei față de căldură și apă.

Finisare – proces prin care suprafețele sunt acoperite cu pelicule de lacuri, vopsele sau folii
de materiale plastice.

Montarea – acest proces, prin care se asamblează părțile componente în produse, se poate
realiza prin încleiere, fixare cu șuruburi și cu cuie, montare cu accesorii.

Calitatea corespunzătoare a pieselor de mobilier este determinată nu numai de calitatea


materiilor prime și a materialelor auxiliare, ci și de respectarea condițiilor de calitate impuse la
nivelul fiecărei faze a procesului tehnologic de fabricație. Aceste condiții se referă la: prescripții
constructive, prelucrări mecanice, asamblare, încleiere, finisare, tapiserie și planitate a panourilor
libere sau montate în mobilă.

Prescripțiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt următoarele:


 părțile frontale perechi (uși, sertare), trebuie să prezinte aceeași textură și culoare de furnir, iar
restul panourilor să prezinte texturi asemănătoare;

8
 canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie să prezinte culori apropiate de culoarea
suprafețelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir, furnirul trebuie sa fie de același tip ca cel
folosit pentru suprafețele exterioare;
 în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitări mecanice mari (balamale, limitatori)
trebuie prevăzute adaosuri de lemn masiv;
 pe suprafețele frontale trebuie evitate denivelări pronunțate sau unghiuri ascuțite pentru a se
preîntâmpina agățarea hainelor sau eventualele răniri ale utilizatorilor;

Prelucrările mecanice trebuie să se facă îngrijit, să se respecte condițiile de formă ale


pieselor, toleranțele și ajustajele de îmbinări și asamblări prevăzute în standarde. Ele trebuie să fie
executate după forma și dimensiunile accesoriilor.

Asamblarea trebuie să îndeplinească următoarele condiții :


 să fie executată fără joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului și a se evita apariția de
zgomote în timpul exploatării;
 mânerele, butonii, opritorii și limitatorii de la uși trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin
șuruburi;
 balamalele și broaștele trebuie fixate solid prin șuruburi pentru lemn;
 ușile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau închidere, să nu se producă smulgerea
balamalelor din șuruburi și să rămână închise fără intervenția broaștei sau a opritorului;
 capetele șuruburilor, în special cele aparente și decorative, nu trebuie să prezinte urme de
șurubelniță, iar crestăturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens;
 capetele șuruburilor sau ale altor organe de asamblare, care rămân vizibile și care prezintă
pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzător.

Verificarea calității se realizează pe parcursul și după fiecare fază a procesului tehnologic.


Înainte de demararea prelucrării mecanice, semifabricatele se sortează și se înlătură elementele cu
defecte de structură sau dimensiune. La introducerea semifabricatelor în secție, controlul se face
vizual pentru depistarea eventualelor crăpături, carii, sufocări, putregaiuri și cu ajutorul ruletei
pentru verificarea dimensiunilor. Semifabricatele trebuie să prezinte supradimensiuni de prelucrare
conform documentației tehnice.

Pentru operațiile mecanice verificarea tehnică, de calitate, se face cu ajutorul următoarelor


instrumente:
 cu ruleta, pentru operațiile de scurtare la dimensiunile din proiectul de execuție, pentru găuriri,
cepuiri, etc.;

9
 cu șublerul la strunjiri, la măsurarea cepurilor și a scobiturilor;
 verificatoare pentru găuriri, cepuiri.

La montaj, verificarea calității presupune înlăturarea scursurilor de adeziv și șlefuirea


manuala cu hârtie de șlefuit.

Controlul tehnic de calitate la operația de colorare vizează depistarea următoarelor defecte:


- fisuri
- găuri de carii
- pete de adeziv
- desprinderi de fibre
- urme ale sculelor de la prelucrările mecanice
- pete de culoare

În timpul și după operația de finisare, se urmărește depistarea și înlăturarea următoarelor


defecte:
- neșlefuiri între suprafețele de lac
- scurgeri de lac
- “coaja de portocala” (apariția unor cratere în stratul de lac)
- bule de aer in stratul de lac
- pelicula încrețita
- pelicula cu ruptură
- pelicula opalescentă
- pelicula valorată
- pelicula cu imprimări
- pelicula albită
- pelicula exfoliată

CONCLUZII

10
Mobilierul îți oferă confortul necesar pentru a petrece timpul acasă sau la serviciu. În zilele
noastre tehnologia de fabricare a mobilierului a fost o necesitate destul de importantă în vieţile
omenești, fiecare având nevoie, la un moment dat, de serviciile unui specialist în domeniul
fabricării mobilierului.

Lemnul este materia primă care este folosită chiar încă din cele mai vechi timpuri și care, în
continuare are cea mai mare cerere și valoare. Mobilierul din lemn are o durată de viață mai lungă
decât toate celelalte materiale. El are, de asemenea, o structură rezistentă și un finisaj natural aparte.
Lemnul poate fi folosit pentru a produce orice tip de mobilier și poate fi utilizat în diverse
combinații inclusiv cu sticlă sau piele.

Lemnul este resursa cea mai versatilă, regenerabilă și durabilă de pe planeta de aceea este
materialul cel mai frecvent utilizat în crearea de mobilier. Deoarece lemnul este un material organic
și poate fi nativ pentru anumite regiuni s-ar putea constata că diferitele tipuri de lemn sunt în mod
tradițional mai frecvent utilizate pentru mobilier în diferite țări.

BIBLIOGRAFIE

11
1. I.P. Florescu, Tehnologia fabricării mobilei, Editura Didactică și Pedagogică, București
2. I. P. Florescu, D. Nicoară, Fabricarea mobilei. Tehnologii moderne , Editura Tehnică, București,
1973
3. I. Rambu , Tehnologia prelucrării Lemnului , Vol - II, Editura Tehnică, București
4. https://ro.scribd.com/doc/304613202/tehnologia-fabricarii-mobilei
5. http://hqefect.ro/ce-lemn-se-foloseste-la-fabricarea-mobilei

12