Sunteți pe pagina 1din 31

Manuscrisele de la Nag Hammadi

In anul 1945, intr-una din pesterile unui munte, un


taran a facut o descoperire arheologica
extraordinara la Nag Hammadi. Aici, in Egiptul
superior, taranul a descoperit 52 de texte care
inlcud asa-numitele “Evanghelii secrete”, poeme si
mituri atribuind lui Isus ziceri si credinte care sunt
foarte diferite de Noul Testament.

Manuscrisele de la Nag Hammadi contin o


varietate de texte, de la evanghelii secrete, poeme
si descrieri quasi-filosofice ale originii universului,
pana la mituri, magie si instructiuni ritualice.
Muhammad Ali a recunoscut ca o parte din texte s-
au pierdut pentru totdeauna, arse sau aruncate. Insa
ceea ce a ramas este remarcabil: 52 de texte din
primele secole ale erei crestine, inclusiv o colectie
de Evanghelii crestine necunoscute pana atunci.

Muhammad-Ali al-Samman, cel ce a descoperit


manuscrisele, a povestit dupa 30 de ani cum s-a
intamplat totul.

1
Sapand in jurul unui bolovan pentru un pamant
moale folosit pentru fertilizarea ogoarelor,
Muhammad Ali a gasit un ulcior inalt de
aproximativ un metru. In interiorul ulciorului a
descoperit 13 carti-papirus legate intre ele.
Dupa ce s-a intors acasa, a aruncat cartile si foile
de papirus peste paiele adunate pe pamantul de
langa cuptor. Mama lui Muhammad a recunoscut
ca a ars multe dintre papirusuri in cuptor, impreuna
cu paiele cu care aprindea ea in mod obisnuit
focul. Muhammad a dus cartile la al-Qummus
pentru a fi in siguranta.
Un profesor de istorie din zona, Rahgib, a vazut
una dintre carti si a banuit ca este de valoare. A
primit o carte de la al-Qummus si a trimis-o la un
prieten din Cairo pentru a afla valoarea sa.

Codexul a fost vandut pe piata neagra a


negustorilor de antichitati din Cairo. Alte 5 texte
au fost scoase prin contrabanda din Egipt si oferite
spre vanzare in America. Profesorul Gilles
Quispel, istoric al religiilor la Universitatea din
Utrecht (Olanda) a auzit si el despre codex si

2
indeamna fundatia Jung din Zurich sa cumpere
codexul.
Ajuns pana la urma in mainile sale, descopera ca
din codex lipseau cateva pagini, iar in anul 1955 a
plecat spre Egipt pentru a incerca sa gaseasca
Muzeul Copt. (In imagine Gilles Quispel lucrand
la textele Nag Hammadi, impreuna cu Henri
Charles Puech – stanga si Pahor Labib – mijloc).
Ajungand la Cairo, s-a dus la Muzeul Copt si a
imprumutat pozele unor texte. Intors in camera de
la hotel, a incercat sa descifreze textele. Urmarind
prima linie de text, Quispel a tresarit suprins:
“Acestea sunt zicerile secrete ale lui Isus, si pe
care geamanul sau Juda Toma le asternu pe
hartie”. Aceasta era evanghelia lui Toma. Recenta
descoperire a intregului text ridica noi intrebari: A
avut Isus un frate geaman? De ce acest text de
auto-identifica ca fiind o Evanghelie secreta?
Quispel a descoperit ca acesta contine multe din
zicerile cunoscute in Noul Testament, insa acestea,
plasate in alte imprejurari, sugerau alte intelesuri si
semnificatii.

3
Insa ceea ce tinea Quispel in mana, Evanghelia
dupa Toma, era doar unul din cele 52 de texte
descoperite la Nag Hammadi.

Primul codex contine 5 carti: Rugaciunea lui


Sfantul Pavel, Apocrifa lui Iacob (Cartea secreta a
lui Iacob), Evanghelia Adevarului, Tratat despre
Inviere si Tratatul Tripartit.
Rugaciunea lui Sfantul Pavel

Rugaciunea Sfantului Pavel este primul manuscript


din primul codex, numit si “Codexul Jung” din
libraria Nag Hammadi. Textul, precum celelalte
codexuri, este scris in limba copta, insa titlul este
scris in greaca, limba originala a textului. Din acest
manuscris lipsesc 2 randuri din prima pagina.
Textul este clar ca nu a fost scris de apostolul
Pavel. Multi cercetatori ai textului l-au identificat
ca fiind o scriere Valentiniana. Acest lucru indica
ca a fost scrisa intre anii 150 si 300 e.n.
Cercetatorii au facut paralele cu multe alte texte ce
ar putea fi drept surse, incluzand Corpus
Hermeticum, Cele 3 stele ale lui Seth si Biblia
dupa Filip.
4
Apocrifa lui Iacob

Apocrifa lui Iacob, cunoscuta si sub numele


“Cartea secreta a lui Iacob”, reprezinta un apocrif
al Noului Testament. In acest text sunt descrise
invataturile secrete ale lui Isus catre Petru si Iacob,
date dupa invierea Lui, inainte de inaltare.
O tema majora este cea ca trebuie sa accepte
suferinta, ca fiind ceva inevitabil.
Textul este o traducere greceasca din limba copta,
si este singura versiune care s-a pastrat.

Isus da lectii apostolilor destul de neobisnuite, si


aparent aflate in contradictie. El ii invita cu el pe
Petru si pe Iacob in Imparatia Cerurilor, insa ei
sunt distrasi de intrebarile celorlalti apostoli si
pierd sansa. Dupa aceea, Iacob trimite 12 apostoli,
indicand (precum si in alte documente apocrife) ca
Iacob a devenit liderul miscarii.
Evanghelia Adevarului

Evanghelia Adevarului a fost denuntata ca “plina


de blasfemii” de catre episcopul Irineu, care
conducea biserica din Lion in jurul anului 180.
5
In cartea Evanghelia Adevarului, textele relateaza
originea speciei umane in termeni foarte diferiti de
pasajele obisnuite ale Facerii. Povestea Gradinii
Raiului este spusa din perspectiva sarpelui. Aici
sarpele, cunoscut de mult ca aparand in literatura
gnostica ca principiul intelepciunii divine, ii
convinge pe Adam si Eva sa ia si ei parte la
cunoastere, in timp ce “Domnul” ii ameninta cu
moartea, incercand cu gelozie sa ii impiedice a
reusi sa atinga cunoasterea, si in cele din urma,
dandu-i afara din Paradis.
Tratatul Tripartit

Acest text apartine secolului al III-lea sau al IV-lea


si este o lucrare gnostica gasita la Nag Hammadi.
Este impartita in trei parti si cuprinde
teterminismul Tatalui, creatia umanitatii, raul,
tripartitia umanitatii si actiunile Mantuitorului.

Cel de-al doilea codex contine 7 carti: Apocrifa lui


Ioan, Evanghelia lui Toma, Evanghelia lui Filip,
Ipostazele Arhonilor, Despre Originea Lumii,

6
Exageza sufletului si Cartea lui Toma
Contestatatul.
Apocrifa lui Ioan: Cartea secreta

Apocrifa lui Ioan (Cartea secreta a lui Ioan) incepe


cu o chemare de a se descoperi mistere si lucruri
ascunse in tacere, mistere despre care Isus l-a
invatat pe apostolul sau Ioan. “Isus a plecat acolo
de unde a venit (1.13)”
S-a estimat ca aceasta carte dateaza dintre anii 120
– 180 e.n.

In acest document gasim referinte a trei entitati:


psihicul, spiritul si materia. Toate trei sunt descrise
intr-un portret detaliat. Primul este “psihicul
Adam”, al demiurgului Jaldabaoth (Satan) arogant
in spirit, “sunt tatal si Dumnezeul, si peste mine nu
este nimeni” cu cei sapte emisari, creati dupa
imagine, reflectati in haos, al “Tatalui perfect,
primul om in forma unui om”.
Evanghelia lui Toma

Evanghelia lui Toma dateaza din anii 50 – 140 e.n.

7
Ca si in cazul evanghelilor canonice, nici in
privinta Evangheliei dupa Toma nu putem
raspunde in mod precis cand si unde a aparut.
Lipsesc manuscrisele autografe, iar referintele din
text constituie incercari de a obtine legimitatea
scrierii sub pretextul ca ar apartine unei figuri
prestigioase, mai exact, un ucenic al lui Isus.
Despre locul in care a fost scrisa Evanghelia dupa
Toma putem stii din indicatia pretioasa chiar in
prologul cartii: “Acestea sunt cuvintele cele
ascunse pe care le-a grait Isus cel Viu si pe care le-
a scris Didimos Iudas Toma”. “Didimos” si
“Toma” in graca inseamna “geaman”. In Ioan
11,16, se precizeaza: “Toma, care se numeste
Didimos”.
Din informatiile privind faptele lui Toma, putem
spune ca Evanghelia duap Toma a fost scrisa
undeva in Orientul Mijlociu, intre anii 50 si 140,
e.n.

Este usor sa ne dam seama ca Evanghelia dupa


Toma (la fel ca multe alte scrieri) este un text
gnostic. Gnosticismul este o religie dualista care isi
propune eliberarea omului prin dobandirea unei
8
cunoasteri (gnosis) tainice, ezoterice, rezervata
unor initiati si superioara oricarei credinte. Aceasta
idee este sugerata si din prologul Evangheliei.
Tot aici, gasim multe diferente fata de evanghelile
canonice. In textele canonice (Ioan 11,26): “oricine
crede in Mine nu va muri in veac”. In Evanghelia
lui Toma gasim: “oricine va gasi intelesul acestor
cuvinte nu va gusta moartea”. Aici, viata vesnica
fiind dobandita prin cunoastere.
Un alt indiciu interesant: “Isus a spus: Fariseii si
carturarii au luat cheile cunoasterii si le-au ascuns.
Nici ei nu au intrat, nici nu i-au lasat pe cei care
doreau sa intre. Iar voi fiti insteti ca serpii si curati
ca porumbeii”.

In textul copt, cuvantul “cunoastere” este redat


chiar prin termenul grecesc imprumutat (gnoza),
care putea desemna invataturile ezoterice prin care
se dobandea mantuirea.
Un alt indiciu prin care ne putem da seama de
caracterul ezoteric, rezervat doar pentru initiati:
“Isus a spus: Eu spun tainele mele acelora care
sunt vrednici de tainele mele”

9
Insusi Isus vorbeste de “cheia cunoasterii” (Luca
11,52).

Desi contine multe elemente gnostice, Evanghelia


lui Toma nu are arhitectura unui sistem de credinte
gnostica.
Gasim intr-un pasaj o polemica importriva
trinitarismului: “Isus a spus: Acolo unde sunt zei,
ei sunt zei. Acolo unde sunt doi sau unul, eu sunt
cu el.” Sa fie oare vorba de o respingere a unui
model trinitar in favoarea celui dualist gnostic sau
monoteist crestin?
Evanghelia lui Filip

In Evanghelia lui Filip gasim fapte si ziceri ale lui


Isus total diferite de cele cunoscute, din Noul
Testament.
“insotitorul mantuitorului este Maria Magdalena.
Insa Hristos o iubea pe ea mai mult decat pe
ceilalti Apostoli, si obisnuia sa o sarute pe gura sa.
Ceilalti Apostoli fura raniti in sentimentele lor. Ei
ii spusera lui Isus: “De ce tii la ea mai mult decat
la noi toti?” Mantuitorul le raspunse: “Din cauza
Mea”
10
Ipostazele Arhonilor

Ipostazele Arhonilor sau “Realitatea


Conducatorilor” exprima mitologia gnostica a
creatiei, a cosmosului si a umanitatii. Textul
dateaza ca fiind scris in secolul III, e.n. si se
presupune ca este originar din perioada
tranzitionala in gnosticism, trecerea dintr-o etapa
mitologica, intr-una filozofica.
Inceputul si concluzia documentului este crestin-
gnostica, insa restul materialului este o naratie
mitologica.
Lucrarea incepe cu un fragment cosmogonic. Desi
numele sugereaza contactul cu legendele evreiesti,
mitul se pare ca este anti-evreiesc. In afara de
primul paragraf, lucrarea nu contine caracteristici
non-gnostice. Deoarece textul original nu a fost
descoperit inca, singura versiune disponibila astazi
este cea gasita la Nag Hammadi.
Despre Originea Lumii

In lucrarea “Despre Originea Lumii” avem de-a


face cu creatia si sfarsitul timpului. Cartea a fost
gasita impreuna cu textele de la Nag Hammadi, in
11
Codexul II. Cartea rescrie intreaga poveste a
Genezei, si pozitia lui Yaldabaoth (demiurgul sau
Satan) ca creator al lumii, indeplinind rolul de Zeu
in Geneza. Mai mult, Sarpele din Gradina
Edenului este descris ca un erou trimis de Sofia
(insemnand intelepciune) pentru a ghida omenirea
catre iluminare.
Cartea lui Toma Contestatarul

Acest apocrif al Noului Testament este cunoscut si


ca “Evanghelia dupa Toma”. Mai mult de jumate
din text reprezinta un dialog, iar la final un
monolog. Se crede ca acest text a fost initial o
lucrare crestina sub forma unei scrisori, ce mai
apoi a fost transformata intr-un dialog, cum s-a
intamplat cu alte texte.
Cartea lui Toma este posibil sa fie un text gnostic
presarat cu elemente filolzofice iudeo-elenice,
ajustate pentru audienta crestina.

Cel de-al treilea codex contine 5 carti: Apocrifa lui


Ioan, Evanghelia Egiptenilor, Epistola lui
Eugnostos, Sofia lui Iisus Hristos si Dialogurile
Mesiei.
12
Evanghelia Egiptenilor

Evanghelia Egiptenilor este tot un text gnostic.


Acest document este parte a colectiei Nag
Hammadi. Ca subtitlu sta scris: “Cartea sacra a
Mareului Spirit Invizibil”
Cele doua versiuni ale “Evangheliei Egiptenilor”
au fost descoperite la Nag Hammadi.
Principalele teme cu care se confrunta gnosticii
setieni, sunt despre intelegerea
Gnosticii setieni si-au indreptat atentia pentru a
intelege cum a luat nastere pamantul si cum Seth,
in interpretarea gnostica, este Isus reincarnat, cu
scopul de a elibera sufletele.
Epistola lui Eugnostos

Epistola lui Eugnostos, sau “Eugnostos cel


binecuvantat”, este una din lucrarile gnostice
descoperite la Nag Hammadi, continand doua copi
ale acestui text. Nu se stie exact daca aceasta a fost
scrisa intradevar de un om numit Eugnostos
(“gandire corecta”).
Textul descrie cosmogonia esoterica a gnosticilor.
Similara cu cosmogonia din Sophia lui Isus
13
Hristos, este posibil ca aceasta lucrare sa fie o
adaptare a epistolei pentru crestini.
Sofia lui Isus Hristos

In Sofia (intelepciunea) lui Isus Hristos gasim


notiunea a trei divinitati intr-o ierarhie aparent
bazata pe Geneza 1 -3 (Omul Nemuritor =
Dumnezeu; Fiul Omului = ADAM; Fiul Fiului
Omului, Salvarea = Seth).

Manuscrisul coptic este datat din secolul IV, insa


contine si fragmente grecesti datand din secolul III.
Textul este foarte asemanator cu Epistola lui
Eugnostos, insa cea din urma prezinta modificari si
adaugari crestine.
Continutul mistic descrie creatia zeilor, a ingerilor
si a universului cu accentul unui infinit si metafizic
adevar.

Textul este compus din 13 intrebari din partea


discipolilor, urmate de un discurs al lui Isus.
Cateva intrebari sunt: “Cum sa gaseasca adevarul”,
iar Isus le raspunde explicandu-le ceea ce este
minciuna. “Cum au luat nastere lucrurile?”
14
Intrebarile sunt referitoare la cum pot gasi adevarul
– Isus explicandu-le ce este minciuna – , cum au
inceput lucrurile, despre identitatea lui Isus, despre
imortalitate, numarul de spirite si in cele din urma,
ultima intrebare, de unde au venit si care este
scopul omenirii.
Dialogurile Mesiei

In acest text, Isus discuta cu discipolii sai, in


special cu Matei si Iuda / Toma. Textul a fost scris
undeva intre anii 120 – 180 d.Hr. Textul contine
discutii despre mitul creatiei bazat pe Geneza,
cosmogonie interpretata si un fragment al unei
viziuni apocaliptice.
Textul apare o singura data in codex si este grav
deteriorat. Bucatile care au scapat indica continutul
general al unei discutii cu Isus intr-un mod similar
cu Evanghelia lui Toma. Este posibil ca acest text
sa fie bazat pe Evanghelia lui Toma.

Cel de-al patrulea codex (in imagine) contine 2


carti: Aprocrifa lui Ioan si Evanghelia Egiptenilor.

15
Cel de-al cincilea codex contine 5 carti: Epistola
lui Eugnostos, Apocalipsa lui Pavel, Apocalipsa a
lui Iacob I, Apocalipsa a lui Iacob II si Apocalipsa
lui Adam.
Apocalipsa lui Pavel (varianta copta)

Acest text nu trebuie confundat cu Apocalipsa lui


Paul. Este mentionata de Epiphanius. Textul
descrie urcarea lui Pavel in Ceruri, trecand prin
diferite etape, iar Yaltabaoth (Satan – descris ca un
om invarsta pe un tron) impiedicandu-l sa urce mai
departe. Un suflet care nu are cunoasterea (gnosis)
pentru a-l infrange pe Yaltabaoth, este trimis
inapoi pentru a fi reincarnat.
Prima apocalipsa a lui Iacob

In prima carte a Apocalipsei a lui Iacob, sta scrisa


conversatia lui Isus cu fratele sau (frate spiritual),
Iacob.
Asa a vorbit Domnul meu cu mine: “vezi acum si
prinderea mea. Ti-am dat un semn despre aceste
lucruri James, fratele meu. Nu fara motiv te-am
numit fratele meu. Iti voi da un semn, sa stii si sa
auzi.”
16
“Eu sunt imaginea Lui. Am adus cu mine imaginea
Lui, pentru ca fii Sai sa stie cine este. Iti voi arata
totul din acest mister. Insa ei ma vor prinde peste
doua zile, pentru mine sfarsitul este aproape.”
Iacob a spus: “Ai spus ca te vor prinde, insa eu ce
pot face? Mi-a spus: Nu te teme, Iacob, caci si pe
tine te vor prinde. Dar pleaca din Ierusalim.”
(urmatoarele fragmente sunt distruse.)
Cartea este numita si ca “Revelatia lui Iacob” si
probabil este un titlu mai potrivit. O copie mai
recenta a fost gasita si in Codexul Tchacos.
Textul s-a pastrat remarcabil in decursul anilor. La
fel ca si celelalte carti, Prima Apocalipsa a lui
Iacob a fost ascunsa la Nag Hammadi in secolul
IV, incercand sa le protejeze pentru a nu fi
distruse.

In prima parte Iacob nu intelege sensul crucificarii


lui Isus, insa mai apoi, Isus ii dezvaluie secretul lui
Iacob pentru a putea ajunge in Ceruri, fara a mai fi
oprit de puteri malefice ale demiurgului.
A doua apocalipsa lui Iacob

17
A doua apocalipsa a lui Iacob (in acest context,
apocalipsa inseamna revelatie sau viziune. Engleza
= Revelation) este una din evanghelile gnostice,
parte din apocrifele Noului Testament. A fost
scrisa in secolul II e.n, apoi a fost ingropata si
redescoperita impreuna cu celelalte 52 texte
gnostic-crestine.
Desi textul este gnostic, contine multe teme
crestine-evreiesti, facand cercetatorii sa creada ca
este una dintre cele mai vechi scrieri. Un lucru
ciudat este ca aceasta a fost scrisa inaintea primei
apocalipse a lui Iacob.
Textul descrie un sarut pe buze intre Iacob si Isus,
similar cum a sarutat-o si pe Maria Magdalena.
“Si Isus m-a sarutat pe gura. M-a tinut si mi-a
spus: Dragul meu, o sa-ti dezvalui acele lucruri pe
care le stiu doar cerurile si ingerii. O sa-ti dezvalui
totul, dragul meu. O sa-ti dezvalui ce este ascuns.
Dar acum, intinde-mi mana si tine-ma de mana.”
Oricum, textul este posibil sa fie o metafora si sa
nu reprezinte o scena dintre doi homosexuali
precum pare.
Textul se incheie cu moartea lui Iacob, text
transmis pe cale orala:
18
“Au decis sa-l arunce, sa-l prinda in lanturi si sa-l
tarasca pe jos. L-au tinut si au pus o piatra mare pe
abdomenul lui. S-au pus cu picioarele pe el. Apoi
s-a ridicat si l-au pus sa faca o groapa. L-au facut
sa intre inauntru, iar apoi l-au acoperit pana la
abdomen, impietrindu-l.”

Al saselea condex contine 7 carti: Cronica lui Petru


si ai celor 12, Traznetul si Intelectul Perfect,
Fundamentul Puterii Noastre, Plato-Republica
(gnostic fals), Discursul despre 8 si 9 (hermetism),
Rugaciunea Recunostintei (hermetism) si
Aselepius 21-29 (hermetism).
Faptele lui Petru si ai celor 12 apostoli

Textul este impartit in doua parti, o alegorie si o


expozitie gnostica a intelesului ei. Alegoria descrie
o poveste, similara cu una din Evanghelia lui
Matei. Textul este impartit in doua parti, initial o
alegorie, iar apoi o expozitie gnostica a intelesului.
Traznetul si Intelectul Perfect

Un alt text intitulat ciudat, “Traznetul, Minte


Desavarsita” (tradusa si: “traznetul si intelectul
19
perfect”) ofera un poem extraordinar, narat de o
putere divina feminina:
“Intrucat Eu sunt primul si ultimul. Sunt cel onorat
si cel batjocorit.
Sunt curva si preasfanta.
Eu sunt sotia si fecioara . . .
Eu sunt stearpa, si multi sunt fii mei . . .
Eu sunt linistea cea de neinteles . . .
Eu sunt rostirea numelui meu.”
Platon – Republica

Originalul nu este un text gnostic, insa versiunea


descoperita la Nag Hammadi este modificata, fiind
adaugate concepte gnostice.

Cel de-al saptelea codex contine 5 carti: Parafraza


lui Shem, Tratatul Marelui Seth – II, Apocalipsa
lui Petru (gnostic), Invataturile lui Silvan si Cele 3
Stele ale lui Seth.
Parafraza lui Shem

Parafraza lui Shem este o scriere despre


ascensiunea si recesiunea Pamantului. Este

20
mentionat marele potop, distrugerea Sodomei si
botezarea si invierea Mantuitorului.
Shem este descris aici ca fiind prima persoana de
pe Pamant, similar lui Adam mentionat in Vechiul
Testament.
Al doilea tratat al Marelui Seth

Aceasta scriere se afla printre primele lucrari


crestine in care Isus nu este descris murind pe
cruce. Ideea crucificarii ca fiind falsa apare si in
alte cateva texte crestine care au fost redescoperite.
Inainte sa fie descoperite, aceasta idee a crezut a fi
una islamica (sec. VII). Oricum, unii gnostici au
crezut ca Isus nu a fost un om, asadar, nu putea sa
moara.

“Pentru moartea mea, ce ei cred ca s-a intamplat,


si-au rastignit omul lor ca sa-l omoare”
“Simion, ce mi-a purtat crucea.., deasupra
mormantului au pus coroana de spini, si eu radeam
de ignoranta lor” (Isus era naratorul)
Apocalipsa lui Petru (gnostica)

21
Apocalipsa lui Petru a fost scrisa undeva intre anii
100 si 200 e.n. Apocalipsa lui Petru a fost inclusa
de Nichifor, patriarh al Constantinopolului (806 –
814 e.n.) pe lista scrierilor controversate ale
Noului Testament. Acest text a cunoscut o larga
circulatie si a ajuns destul de cunoscuta gasindu-si
un loc in canon pana sa fie respinsa, si in cele din
urma, uitata cu totul. S-au pastrat insa fragmente
ale carti in altele: Apocalipsa lui Ezdra, Viziunea
lui Pavel, Patimile Sf. Perpetua si viziunile din
Istoria lui Varlaam si Iosafat.

Acest text ofera cea mai veche marturie din


literatura crestina, a acelor reprezentari imagistice
ale raiului si iadului care au exercitat o influenta
indelungata. Imaginile se inrudesc foarte putin sau
chiar deloc cu Cartea lui Daniel, Apocalipsa Sf.
Ioan sau Cartea lui Enoch.
Aici raiul este descris ca fiind asemanatoare cu
Campiile Elizee si cu Insulele Binecuvantatilor.
Sfintii fiind incoronati aici cu flori si frumosi la
chip.
Un discurs eshatologic al lui Isus, exprimat
probabil dupa inviere, fiindca versetul 5 sugereaza
22
ca discipolii au inceput sa predice Evanghelia, se
termina brusc in momentul enumerarii pacatosilor
din iad si a pedepselor acestora.
Textul este presarat cu descrieri ale iadului si scene
de groaza: “Insa laptele femeilor care curge din
pieptul lor si se incheaga va zamisli mici fiare
mancatoare de carne: iar acestea se vor urca pe ele
si le vor sfasia.”
Invataturile lui Silvan

Cartea “Invataturile lui Silvanus” dateaza din jurul


anului 150 e.n. Nu este un text gnostic, dar contine
avertizari anti-gnostice.
Autorul este necunoscut.
Cele 3 stele ale lui Seth

Este singura copie care a supravietuit, descoperita


printre celelalte la Nag Hammadi. Textul este
posibil sa apartina cultului gnostic setian (il vedeau
pe Isus ca pe un erou, fiind defapt reincarnarea lui
Seth)
Textul a fost scris in secolul al III-lea, in timp ce
au devenit mai separati de crestinism, si mai
aproape de Platonism.
23
Cel de-al optulea codex contine 2 carti: Zostrian
(Gnosticism Setian) si Epistola lui Petru catre
Filip.
Zostrian

Zostrianos este un text setian gnostic. Principala


copie care a supravietuit face parte din libraria Nag
Hammadi, insa este serios distrusa.
Precum si in Marsenes si Allogenes, textul contine
o viziune primita de la un om numit Zostrianos si
explica in detaliu, cosmologia esoterica.
Epistola lui Petru catre Filip

Isus apare apostolilor pe Muntele Masililor ca o


lumina puternica deoarece “nu mai era prezent in
corp”.

Bazandu-ne pe o paralela cu Apocrifa lui Ioan si


Irimia, sugeram ca Epistola lui Petru catre Filip a
fost scrisa la sfarsitul secolului al doilea, sau
inceputul celui de-al treilea, e.n.
Este construit in dialog gnostic, inclusandu-se si
texte non-crestine sau partial crestine. Aceste
24
materiale au fost adoptate ca dovezi ale invierii lui
Isus.
O alta copie mai recenta a fost gasita in Codexul
Tchacos.

Cel de-al noualea codex contine 3 carti:


Melhisedec, Intelepciunea lui Norea, Marturisirea
Adevarata.
Melhisedec

Melhisedec (sau Melchizedek) este o figura


enigmatica mentionata de doua ori in Vechiul
Testament ca Regele Salemului, preotul
Dumnezeului Cel Mare, in perioada patriarhului
Abram.
In textul descoperit la Nag Hammadi, numit si
Melhisedec, acesta este descris ca un Mesia.
Traieste, predica, moare si invie, dintr-o
perspectiva gnostica. In text se spune ca venirea
Fiului lui Melchizedek va adue pace si justitie.
Despre Melhisedec mai gasim scris si in Noul
Testament, aparand in Epistola catre evrei. Aici
Isus este identificat ca fiind un preot in ordinul lui

25
Melhisedec, jucand rolul de Mare Preot, odata si
pentru totdeauna.
Intelepciunea lui Norea

Uneori gasit tradus si ca “Gandurile lui Norea”,


este un text setian gnostic. Principala copie care a
supravietuit face parte din libraria Nag Hammadi.
In text gasim o oda catre Norea, una din emanatiile
in cosmogonia gnostica, Adam, si Sophia, dupa
caderea din Rai.
Textul apartine sectei gnostice setiene, ce il au pe
Seth ca erou, reincarnat in Isus.

Al zecelea codex contine textul Marsanes.

Marsanes este un text setian gnostic. Principala


copie care a supravietuit face parte din codexurile
de la Nag Hammadi. Din acest text patru pagini
lipsesc, iar alte randuri sunt sever deteriorate,
nemaiputand sa fie deslusite. Cele mai deteriorate
sunt primele zece pagini.

Precum Zostrianos si Allogenes, textul descrie o


cosmogonie esoterica foarte elaborata, revelata
26
prin Marsanes. In text, sunt indicatii cum ca
Setienii au dezvoltat ideea de monism, o idee
comparabila cu notiunile lui Heracleon, de
perfectiune universala.

Aici gasim notiunea de perfectiune universala, iar


permanenta este exprimanta ca statornicia lumii a
tot ce exista, materia din univers putand sa-si
schimbe forma, insa neputand fi creata sau
distrusa.

Cel de-al unsprezecelea codex contine 4 carti:


Interpretarea Cunoasterii, Talmacirile lui
Valentinus, Allogenes si Hypsiphrone.
Talmacirile lui Valentinus

Valentinus (100 – 160) a fost un teolog gnostic-


crestin timpuriu. A fondat scoala sa in Roma.
Potrivit lui Tertullian, Valentinus era un candidat
pentru episcopie, dar si-a pornit propriul drum
atunci cand a fost ales altcineva.
Valentinus a scris multe lucrari, insa doar
fragmente s-au pastrat. Nu suficient insa pentru a
27
reconstitui intreg textul. Doctrina sa ne este
cunoscuta prin discipolii sai. In Talmacirile lui
Valentinus se spune ca exista trei feluri de oameni:
spirituali, psihici si materiali; si doar cei de natura
spirituala (proprii urmasi) primesc gnoza
(cunoasterea) ce le permite sa se intoarca in
Pleroma. Cei de natura psihica (crestini obisnuiti)
vor primi mai greu o Salvare, in timp ce aceia de
natura materiala (paganii si evreii) vor fi damnati
catre pieire.
Allogenes

Principala copie a acestui text este cea continuta in


libraria Nag Hammadi. Desi lipsesc cateva linii.
Un mic fragment a fost descoperit mai recent in
Codex Tchacos.
In text este vorba de revelatiile lui Allogene.
Acesta descrie cum invinge frica si ignoranta, si
ascede catre taramul esoteric a lui Dumnezeu.

Cel de-a doisprezecelea codex contine 3 carti:


Spusele lui Sextus (Pitagoreic), Evanghelia
Adevarului, Fragmente.
Spusele lui Sextus
28
Sau “Afirmatiile lui Sextus”, este un text elenistic
– pitagorean, popular atat printre gnostici cat si
printre crestinii non-gnostici. Desi a fost cunoscuta
inainte din alte versiuni, o traducere copta, partiala,
apare intr-una din cartile apocrife ale Noului
Testament.
Este similara cu Evanghelia lui Filip si Evanghelia
lui Toma, fiind doar o colectie de afirmatii. Spre
deosebirile de scrierile crestine, intelepciunea vine
de la un om numit Sextus, nu Isus. Sextus apare a
fi Pitagorean. Cea mai veche mentiune apare in
secolul III, de Origen. Iata cateva dintre cele 104
afirmatii:
-Nu fi anxios pentru a multumi multimea
-Nimic nu este asa de deosebit pentru intelepciune,
precum adevarul
-Un inteligent este oglinda lui Dumnezeu

Un posibil autor este Quintus Sextius, un filozof


roman ce a combinat stoicismul cu pitagorismul,
ce a trait in primul secol al erei noastre.

29
Si in final, cel de-al treisprezecelea, nu este chiar
un codex. Contine Trimophic Protennoia si cateva
randuri din “Despre Originea Lumii”.
Trimorphic Protennoia

Textul “Trimorphic Protennoia” este un text setian


gnostic. Singura copie care a supravietuit este cea
descoperita la Nag Hammadi.
N umele textului inseamna “Primul care Este in
cele Trei Forme”, incluzand credinte setiene.
Textul este neobisnuit deoarece este scrisa ca si
cum ar fi scris-o insusi Dumnezeu. Textul contine
explicatii ale naturii cosmologice, creatiei si o
perspectiva a lui Isus.
Textul pare dificil de inteles, dar probabil aceasta a
fost si intentia. Gnosticismul era concetrat mai
mult spre cum textele influentau oamenii decat
continutul lor.

Invataturile secrete au fost scrise in asa fel incat nu


oricine citea sa poata sa inteleaga. Textul se pare
ca a fost scris pentru un nivel inalt de initiati.
“Acum stati! Va voi dezvalui misterele mele,

30
pentru ca sunteti fratii mei, si le veti cunoaste pe
toate.”
Aici este intradevar un mister. Urmatoarele linii
lipsesc, urmand: “Am spus lor despre misterele
mele”. Unele speculatii iau in considerare
posibilitatea ca aceste linii sa nici nu fi existat, iar
absenta lor sa faca parte din invatatura textului.

La inceputul erei crestine, crestinismul a dus o


lupta de supravietuire, chiar si cu pretul ascunderii
unor texte timp de 2000 de ani. Multe texte au fost
denuntate ca “erezii” de catre membrii ortodocsi.
Se stie demult ca multi dintre primii discipoli ai lui
Isus erau condamnati de catre alti crestini ca fiind
eretici, insa tot ce se stia despre ei provenea din
atacurile cuprinse in scrierile oponentilor lor.
Datorita acestor evanghelii ascunse am putut afla
si cealalata versiune. Cercetarea acestor scrieri este
extrem de importanta, indemnul lasat de Isus “Si
veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face
liberi” lasa o poarta deschisa tuturor celor care vor
sa cerceteze indeaproape crestinismul si viata lui
Isus.

31

S-ar putea să vă placă și