Secundar Geografie I Cursant PDF

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
HORAŢIU POPA-BOTA
GEOGRAFIE
Modulul 1
Spaţiul geografic
Ghidul elevului
Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Geografie din cadrul
programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 și este distribuit gratuit cursanţilor
înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform
sugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și dtp: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de
aplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le
folosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: februarie 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Capitolul I. Spaþiul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1. Universul ºi Sistemul Solar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Pãmântul – planeta noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
3. Ora pe glob . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Capitolul II. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului . . . . . . . 15

1. Globul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2. Harta geograficã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
3. Schiþa geograficã – ghidul elevului . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Capitolul III. Mijloace naturale de orientare

în spaþiu ºi timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1. Mijloace naturale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
2. Mijloace artificiale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Capitolul IV. Orientarea în spaþiu ºi timp . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

1. Orientarea cu ajutorul materialelor cartografice . . . . . . . 30
2. Orientarea în teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Mic dicþionar de termeni întâlniþi în geografie . . . . . . . . . . . . . 35

Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Cuvânt final autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

SPAŢIUL GEOGRAFIC
Introducere
Ghidul de faþã a fost elaborat pentru elevii din a. Identificarea elementelor naturale care
cadrul programului „A doua ºansã”. susþin orientarea în spaþiu ºi timp;
Am pornit de la premisa cã fiecare elev pose- b. Citirea materialelor cartografice;
dã o bazã de cunoºtinþe constituitã dintr-o varie- c. Interpretarea materialelor cartografice ºi a
tate de cunoºtinþe (cunoºtinþe declarative, cuno- elementelor naturale;
ºtinþe procedurale, atitudini ºi competenþe), d. Orientarea cu ºi fãrã ajutorul materialelor
reprezentate mental prin diverse modalitãþi. Pe cartografice sau naturale.
acest fundament deja existent, se pot clãdi noi Pentru acest modul au fost gândite patru teme
cunoºtinþe, de data aceasta aplicabile în viaþa majore:
cotidianã. În acest fel, ceea ce veþi învãþa la geo- 1. Spaþiul geografic;
grafie în modulul intitulat „Spaþiul geografic” va 2. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului;
fi util ºi accesibil pentru fiecare dintre voi. 3. Mijloace naturale de orientare în spaþiu
Prin parcurgerea acestui modul, vei dobândi ºi timp;
o serie de competenþe cu aplicabilitate practicã, 4. Orientarea în spaþiu ºi timp.
indinspensabile vieþii cotidiene, în concordanþã Fiecare dintre temele majore cuprinde una
cu necesitãþile vieþii moderne. Dupã parcurgerea sau mai multe lecþii. Temele majore sunt pre-
modulului, va trebui sã te poþi orienta cu sau zentate succint, însoþite de o imagine sugestivã.
fãrã ajutorul materialelor cartografice, sã citeºti Prezentarea fiecãrei lecþii se face pe parcursul
diferite hãrþi, sã poþi efectua mãsurãtori pe hartã a douã pagini, fãrã excepþie. Dupã titlul lecþiei
ºi pe teren etc. ne-am gândit la o foarte scurtã introducere în
Pentru accesibilizarea învãþãrii este necesarã lecþie, conceputã sub forma: Discutaþi în grup,
utilizarea unor suporturi educaþionale variate: unde vei avea câteva minute la dispoziþie pentru
hãrþi, atlase, fotografii, filme documentare, fiºe, a înþelege rapid despre ce va fi vorba în lecþia ce
ghiduri etc., iar lecþiile se vor desfãºura, pe cât urmeazã a fi studiatã. Tot aici sunt câteva
posibil, în cabinetul de geografie. întrebãri care þi se adreseazã, legate de tema
Realizarea competenþei generale „Orientarea lecþiei. Urmeazã Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã
în spaþiu ºi timp”, pe care în mod normal va afli despre…?, care este de fapt un tabel pe care
trebui sã o dobândiþi pânã la sfârºitul acestui voi îl veþi trece pe caiet, care are douã coloane,
modul, este posibilã prin intermediul a patru prima ªtiu, iar a doua Mã intereseazã.
competenþe specifice: De exemplu în lecþia „Harta geograficã” aceas-
tã rubricã se prezintã astfel:
Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Harta geograficã
ªtiu Mã intereseazã
Completeazã tabelul pe caiet
În rubrica marcatã cu Reþine! sunt furnizate contribuþie pentru a descoperi ºi alte lucruri im-
cele mai multe informaþii din lecþie. Acestea sunt portante în rubrica Lucreazã ºi vei afla! (Desco-
de regulã informaþii cu caracter general, acce- perã!). Aici sunt multe întrebãri, aplicaþii intere-
sibile fiecãrui elev înscris în cadrul acestui sante, care stimuleazã permanent gândirea.
program. Aici sunt concentrate elementele cu ca- În rubrica ªtiaþi cã… sunt prezentate diverse
racter informativ, definiþii, enunþuri reguli etc. curiozitãþi, care au rol complementar rubricii
Pentru a încuraja munca – individual sau în Reþine! ªi aceste curiozitãþi sunt foarte impor-
echipã – ai posibilitatea de a-þi pune mintea la tante, ele fiind o sursã mai aparte de informare ºi
4 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

documentare. Am aflat… este rubrica gânditã întrebãrile, cât ºi rãspunsurile vor fi transpuse în
sub forma unor întrebãri, cu spaþii libere pentru caiet. De exemplu în lecþia „Harta geograficã”,
completarea rãspunsurilor; rãspunsurile vor fi aceastã rubricã se prezintã astfel:
gãsite chiar în conþinutul lecþiei predate. Atât
Am aflat…
Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.
Care sunt elementele pe care o hartã trebuie sã le conþinã în mod obligatoriu pentru a putea fi cititã?
..................................................................................
..................................................................................
Cum se calculeazã scara hãrþii?
..................................................................................
..................................................................................
Ce semnificaþie au culorile pe hartã?
..................................................................................
..................................................................................
Ce redã o hartã politicã?
..................................................................................
..................................................................................
Secþiunea Cuvinte-cheie conþine chiar cele Evaluarea de modul urmãreºte evaluarea

mai importante cuvinte pe care le are lecþia. Ele competenþei generale a modului: orientarea în
sunt astfel scoase mult în evidenþã, pentru a vã spaþiu ºi timp.
„ghida” cât mai uºor ºi rapid. Modulul „Spaþiul geografic” se va încheia cu
Ultima rubricã a lecþiei este Aplicaþie, care un test modular, care o sã fie o evaluare în teren
include diverse probleme, exerciþii, calcule, sau o lucrare practicã.
mãsurãtori, dar ºi diferite alte activitãþi de Scopul studierii acestui modul este atât de
orientare pe hartã etc. a-þi trezi interesul pentr a învãþa cum sã te ori-
Performanþele tale la geografie vor fi evaluate entezi în spaþiu ºi timpºi cum sã utilizezi diferite
pe parcursul acestui modul având ca specific materiale cu caracter geografic, cât ºi de a cu-
axarea pe competenþa generalã formatã în acesta. noaºte direct, de a investiga ºi de a înþelege anu-
Evaluarea fiecãrei competenþe specifice se va face mite procese ºi fenomene geografice – naturale ºi
prin probe de evaluare specifice, în primul rând antropice –, precum ºi importanþa protecþiei
prin utilizarea metodelor ºi instrumentelor de unui mediu ambiant favorabil unei vieþi sãnãtoa-
evaluare formativã (proiectul, portofoliul, fiºe de se ºi echilibrate.
activitate experimentalã, grile de evaluare, fiºe de Profesorii au libertatea de a prezenta cele mai
observaþie sistematicã etc.). Profesorii îþi vor co- sugestive exemple, atât în ºcoalã, cât ºi pe teren,
munica criteriile ºi procedurile de evaluare. în aplicaþiile practice pe care le vei face, pentru
Evaluarea va cuprinde itemi de tipul: o cât mai bunã înþelegere a lecþiilor. Aceste apli-
– selectarea rãspunsului corect; caþii vor fi organizate cel puþin în localitatea în
– gãsirea corespondenþei între douã care studiezi ºi în vecinãtatea acesteia, pentru
coloane care conþin noþiuni ºtiinþifice; cunoaºterea orizontului local. Unde condiþiile
– completarea unor fraze incomplete; permit, aceste aplicaþii se pot face ºi la distanþe
– rãspunsuri libere la întrebãri formulate pe mai mari, sub forma unor excursii de studii, pe
o temã datã; un traseu bine gândit de cãtre profesor.
– recunoaºtere de tipul adevãrat sau fals; Cu speranþa cã acest ghid este util, în înche-
– descrierea etapelor parcurse în derularea iere, îþi urãm mult succes!
unor investigaþii cartografice;
– completarea explicaþiilor pe schiþe sau
desene;
– completarea unor hãrþi mute.

Spaţiul geografic I
Parcurgând acest capitol vei studia trei lecţii interesante:

1. Universul și Sistemul Solar
2. Pământul – planeta noastră
3. Ora pe glob.
„Universul și Sistemul Solar” este o lecţie în care sunt

definite cele două noţiuni și prezentate elementele
componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.).
În cea de-a doua lecţie sunt prezentate mișcările Pământului

și consecinţele acestora, dar și alte informaţii generale
despre Terra.
Lecţia „Ora pe glob” explică modul de calcul al orei și are o

serie de exerciţii și aplicaţii practice.

SPAŢIUL GEOGRAFIC
Universul
și Sistemul Solar 1
Discutaţi în grup
Douã ºtiri de senzaþie (prima confirmatã, iar a doua în curs de confirmare) au atras atenþia la începutul
lunii august 2005: lansarea de cãtre NASA a unui satelit artificial pentru a se ciocni cu un meteorit ºi
descoperirea celei de-a zecea planete a Sistemului Solar, planetã care se pare cã se va numi Xena.

Universul ºi Sistemul Solar
Completeazã tabelul pe caiet.
Reţine!
Universul cuprinde toate
corpurile cosmice (cereºti),
spaþiul ºi relaþiile dintre ele.
Universul nu are limite, nici
ca distanþã ºi nici ca timp.
Toate corpurile cereºti/materia
din Univers se miºcã ºi se
transformã continuu.
Sistemul Solar cuprinde

Soarele, cele 9 planete cu
sateliþii lor naturali (54),
asteroizi, comete, meteoriþi ºi
materie interplanetarã (fig. 1). Fig. 1 Sistemul Solar
Stelele sunt corpuri cosmice gazoase, de formã sfericã, cu luminã ºi cãldurã proprie. Soarele este o
stea de mãrime mijlocie situatã în centrul Sistemului Solar.
Soarele este principala sursã de cãldurã ºi luminã pentru planetele care se rotesc în jurul lui.
Gazele care intrã în alcãtuirea Soarelui sunt hidrogenul (81%) ºi heliul (18%); hidrogenul se
transformã în heliu. Aceastã transformare produce cãldurã ºi luminã.
Planetele sunt corpuri cosmice de formã sfericã, fãrã luminã proprie, cu dimensiuni mai mici
decât stelele, cu suprafeþe solide ºi care efectueazã rotaþii în acelaºi timp atât în jurul axei lor, cât
ºi în jurul unei stele, pe un traseu numit orbitã. Orbita este drumul pe care îl parcurg corpurile
cereºti în jurul unei stele.
Sateliþii sunt corpuri cosmice fãrã luminã proprie, de formã sfericã, cu dimensiuni mai mici decât
stelele sau planetele ºi care efectueazã rotaþii în jurul planetelor.
Galaxiile sunt aglomerãri de miliarde de stele. Sistemul Solar face parte din galaxia Calea Lactee
(Calea Laptelui), care cuprinde peste 200 de miliarde de stele. Constelaþiile sunt grupãri mici de stele.

Descoperă!
1. Cu ajutorul atlasului geografic, aflã denumirile planetelor Sistemului Solar. Notezã-le în caiet, în
ordinea depãrtãrii faþã de Soare.
2. Consultã diferite surse ºi aflã informaþii despre constelaþii. Noteazã în caiet denumiri de
constelaþii.
Știaţi că…
• Cometele (stele cu coadã) sunt corpuri cosmice alcãtuite dintr-un
nucleu de praf ºi gaze îngheþate ºi o coadã gazoasã lungã de
milioane de kilometri (fig. 2). Pânã în prezent se cunosc peste
700 de comete.
• Meteoriþii sunt fragmente de corpuri cosmice care cad pe

suprafaþa altor corpuri cosmice (fig. 3). Sunt alcãtuiþi în general Fig. 2
din fier, siliciu, nichel. Datoritã frecãrii cu aerul din atmosferã, se
aprind ºi lasã o urmã luminoasã. Dimensiunile meteoriþilor sunt
de la câþiva milimetri pânã la blocuri de dimensiuni mari.
• Aproximativ 8 000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber de pe

Pãmânt. Pe cer vedem 88 de constelaþii.
• Cometa Halley vine în apropierea Pãmântului o datã la 76 de ani.

Ultima datã a fost vizibilã în anul 1996.
• Soarele conþine peste 99,86% din masa întregului Sistem Solar.
• Dintre toate planetele, Venus (Luceafãrul) este cea mai Fig. 3

strãlucitoare.
Am aflat…
1. De la care stea primim luminã ºi cãldurã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Planeta care parcurge cel mai repede drumul în jurul Soarelui este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
iar cea care îl parcurge în timpul cel mai lung este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Universul poate fi vãzut cu ochiul liber? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Ce s-ar întâmpla pe Pãmânt dacã Soarele nu ar mai produce energie ºi luminã?

..................................................................................
Aplicaţie
Folosind atlasul geografic general ºi alte surse de informare, Cuvinte-cheie
completaþi spaþiile libere de mai jos:
Planeta cea mai apropiatã de Soare este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
iar cea mai îndepãrtatã este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Planetã
Cele mai mari patru planete, în ordine descrescãtoare, sunt . . . . . Soare
.......................... .......................... Sistem Solar
Cea mai micã planetã este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , Univers
iar cea mai mare este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

SPAŢIUL GEOGRAFIC
Pământul –
planeta noastră 2
Discutaţi în grup
Intuitiv, cu toþii ºtim cã existã aer ºi apã, lunã ºi soare, zi ºi noapte, anotimpuri, datoritã faptului
cã trãim pe planeta Pãmânt. Chiar dacã ni se pare normal, toate acestea au dus la apariþia ºi
existenþa vieþii pe Pãmânt ºi pot fi explicate.

Pãmânt
Reţine!
Pãmântul este a treia planetã a Sistemului Solar, ca distanþã faþã
de Soare, fiind supranumitã „Planeta albastrã” (fig. 1).
Planeta noastrã are forma unei sfere cu o structurã asemãnãtoare

unei piersici: nucleu (sâmburele), manta (miezul) ºi scoarþa
terestrã (coaja).
Pãmântul are urmãtoarele înveliºuri:

– litosfera – înveliºul solid; Fig. 1 Pãmântul
– atmosfera – înveliºul de aer;
– hidrosfera – înveliºul de apã;
– biosfera – înveliºul viu (plante, animale ºi om).
Polii sunt douã puncte imaginare opuse, situate acolo unde axa
Pãmântului strãpunge suprafaþa terestrã. Axa este linia imaginarã
înclinatã care uneºte cei doi poli; ea trece prin centrul Pãmântului.
Paralelele sunt linii imaginare paralele cu Ecuatorul. Meridianele
sunt jumãtãþi de cerc care unesc Polul Nord de Polul Sud.
Pãmântul se aflã într-o continuã miºcare: una de rotaþie, în jurul

axei sale, ºi una de revoluþie, în jurul Soarelui.
1. Miºcarea de rotaþie a Pãmântului se face în jurul axei sale în 24

de ore (o zi), dinspre vest spre est; noi avem impresia falsã cã
Soarele rãsare ºi apune. Aceastã miºcare are urmãtoarele
consecinþe:
– turtirea la cei doi poli ºi bombarea la ecuator;
– alternanþa zi-noapte (fig. 2);
– diferenþa de temperaturã între zi ºi noapte;
– modificarea orei pe glob.
Fig. 2.

2. Miºcarea de revoluþie este miºcarea pe care Pãmântul o
efectueazã în jurul Soarelui, dinspre vest spre est, într-un an
(365 de zile ºi 6 ore), pe un traseu numit orbitã. Orbita
Pãmântului se numeºte elipsã ºi semãnã cu un ou. Aceastã
miºcare are urmãtoarele consecinþe:
– formarea anotimpurilor (fig. 3);
– formarea zonelor de climã;
– existenþa echinocþiilor ºi solstiþiilor. Fig. 3.
Descoperă!
1. Cu ajutorul unei veioze ºi a unei mingi, simuleazã miºcarea de rotaþie a Pãmântului.
2. Analizeazã schiþa din figura 3 ºi explicã formarea anotimpurilor.
3. Pe globul geografic, descoperã ºi noteazã în caiet denumirile principalelor paralele.
4. Consultã diferite surse ºi aflã informaþii despre solstiþii ºi echinocþii. Prezintã-le colegilor.
Știaţi că…
• Luna, singurul satelit natural al Pãmântului (planeta care se învârte în jurul Pãmântului), parcurge
un drum complet în jurul acestuia în 27 de zile ºi 32 de minute.
• Pãmântul are o forþã de atracþie, numitã atracþie gravitaþionalã, care se exercitã asupra tuturor
corpurilor de pe planetã; datoritã acesteia, existã înveliºul atmosferic în jurul planetei noastre.
• Suprafaþa exterioarã a Pãmântului este solidã ºi are o întindere de 510 mil. km2, din care 71 % este
acoperitã de oceane ºi 29 % de continente.
• Solstiþiul de varã este cea mai lungã zi a emisferei nordice, iar solstiþiul de iarnã, a
emisferei sudice.
Am aflat…
1. De ce orice corp aruncat în sus cade?
..................................................................................
..................................................................................
2. Câþi poli existã? Care sunt aceºtia?

..................................................................................
..................................................................................
3. În ordinea depãrtãrii de Soare, Pãmântul este a . . . . . . . . . . . . planetã. Unicitatea planetei noastre

în Sistemul Solar constã în faptul cã este singura pe care existã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Pãmântul efectueazã în acelaºi timp miºcarea de rotaþie ºi miºcarea de revoluþie?

..................................................................................
..................................................................................
Aplicaţie
Cuvinte-cheie
1. Cu ajutorul globului geografic, delimitaþi zonele de cãldurã.
2. Indicaþi pe globul geografic care este poziþia României faþã de
Ecuator ºi faþã de primul meridian. Forþã de atracþie
Miºcare de rotaþie
Miºcaree de revoluþie
Echinocþiu, solstiþiu.

SPAŢIUL GEOGRAFIC
Ora pe glob 3
Discutaţi în grup
Ceasul indicã ora 10. Ne-am gândit sã îl sunãm pe prietenul nostru
din Canada. Telefonul sunã îndelung ºi ne rãspunde o voce
somnoroasã. E clar cã l-am trezit din somn. Am greºit cu ceva?
L-am deranjat pe prietenul nostru?

Ora pe glob
Reţine!
Variaþia orei pe glob este una dintre urmãrile miºcãrii de rotaþie
pe care o executã Pãmântul în jurul axei polilor.
În timp de 24 de ore, cât Pãmântul efectueazã o miºcare de

rotaþie, orice punct, situat pe orice paralelã, are o miºcare de
rotaþie de 360°. Dacã într-o parte a Pãmântului este noapte, iar în
cealaltã zi înseamnã cã nici ora nu poate fi aceeaºi peste tot.
În funcþie de iluminarea Pãmântului de cãtre Soare, fiecare punct

de pe glob trece în timpul unei zile ºi al unei nopþi prin
momentele de rãsãrit, amiazã, apus ºi noapte.
Împãrþind cele 360° la 24 de ore (durata miºcãrii de rotaþie), se

obþine pentru fiecare orã de miºcare a Pãmântului o distanþã de
15° longitudine. Aceastã distanþã se numeºte fus orar.
Primul fus orar cuprinde 7° 30' longitudine vesticã ºi 7° 30'

longitudine esticã. Se considerã ora 12 atunci când meridianul
din mijlocul unui fus orar se aflã în dreptul Soarelui la amiazã.
Toate localitãþile din acel fus orar au aceeaºi orã oficialã.
Dacã urmãrim harta fuselor orare, observãm cã la vest de linia de

schimbare a datei, în emisfera esticã, ziua este pe sfârºit, pe când
la est de meridianul de 180°, în emisfera vesticã, ziua este la
începutul ei.

Descoperă!
1. Cu ajutorul atlasului geografic, descoperã în ce fus orar se aflã
România.
2. Calculeazã în câte fuse orare este împãrþitã suprafaþa Pãmântului.
3. Spune-le colegilor cum se mai numeºte meridianul de 0°.
4. Identificã cel puþin trei þãri al cãror teritoriu se extinde pe mai
multe fuse orare.
5. Acasã, în cada de baie, lasã apa sã curgã ºi observã în ce direcþie
se roteºte ea în momentul scurgerii. Fig. 1 Forþa lui Coriolis
Știaţi că…
• Meridianul de 180° (opus meridianului de 0°) este considerat ca
linie internaþionalã de schimbare a datei. Spre vest de acest
meridian ne afãm cu o zi în urmã, iar spre est de acest meridian
suntem cu o zi înainte.
• La fiecare 29 de zile ºi 12 ore, pe cer apare Luna nouã.
• Dacã la Bucureºti este ora 12, în fusul orar urmãtor, situat la
rãsãrit de þara noastrã, va fi ora 13, deoarece acest fus orar a fost
în dreptul Soarelui la amiazã mai devreme. În fusul orar urmãtor,
situat la vest, va fi ora 11.
• S-a constatat cã apele curgãtoare, curenþii oceanici se abat spre
dreapta în emisfera nordicã ºi spre stânga în emisfera sudicã.
Cauza se regãseºte în diferenþa dintre vitezele de rotaþie a
punctelor de pe glob (Forþa lui Coriolis). (fig. 1)
Am aflat…
1. Câte grade de longitudine esticã ºi vesticã sunt în primul fus orar?
......................................................
......................................................
2. Ce valoare are meridianul opus meridianului de 0°?
......................................................
......................................................
3. Care este viteza de rotaþie a polilor?
......................................................
......................................................
4. Dacã la Bucureºti este ora 12, ce orã este în fiecare dintre oraºele
New York, San Francisco, Tokio, Moscova, Buenos Aires?
......................................................
......................................................
5. Între ce date emisfera nordicã este cel mai bine încãlzitã?
......................................................
......................................................
Aplicaţie Cuvinte-cheie
Învârtiþi un glob geografic de la vest spre est ºi trasaþi în acelaºi
timp o linie dreaptã de la Polul Nord spre Ecuator. Veþi constata Fus orar
cã linia se abate spre dreapta. Gãsiþi, pe harta fizicã a lumii, Forþa lui Coriolis
fluvii ale cãror direcþii sã argumenteze teoria lui Coriolis.

TITLUL CAPITOLULUI
Evaluare capitol I
1. Planetele sunt mai mici decât stelele. Adevãrat/Fals
2. Luna este singurul satelit natural al Pãmântului. Adevãrat/Fals
3. Meridianul de 0°(Greenwich) trece prin:

a. ultimul fus orar
b. primul fus orar
c. al 10-lea fus orar
4. Sistemul solar cuprinde în centru . . . . . . . . . . . . . . . . în jurul cãruia se rotesc un numãr de nouã

................
5. Planeta Pãmânt este situatã în: galaxia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

în sistemul . . . . . . . . . . . . . . . . între planetele . . . . . . . . . . . . . . . . ºi . . . . . . . . . . . . . . . .
6. România este situatã la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . distanþei dintre ecuator ºi Polul Nord.
7. Cãlãtorii care trec dintr-un fus orar în altul, dacã merg spre apus dau ceasul . . . . . . . . . . . . . . . . . .
cu o orã, iar dacã merg spre rãsãrit dau ceasul . . . . . . . . . . . . . . . . cu o orã, pentru fiecare fus orar
strãbãtut.
8. Din ce cauzã este important Soarele pentru Pãmânt?

..................................................................................
..................................................................................
9. Ce se înþelege prin latitudine? Dar prin longitudine?

..................................................................................
..................................................................................
10. Enumeraþi planetele Sistemului solar, în ordinea depãrtãrii de Soare.

..................................................................................
..................................................................................
11. Enumeraþi cel puþin trei caracteristici care diferenþiazã Pãmântul de Soare.
..................................................................................
..................................................................................
12. Cum anume determinã miºcarea de revoluþie formarea anotimpurilor?

..................................................................................
..................................................................................
13. Cum a influenþat miºcarea de rotaþie, succesiunea zilelor ºi a nopþilor?

..................................................................................
..................................................................................
14. Cum se numeºte paralela notatã cu 23° 30’ latitudine nordicã? Dar paralela notatã cu 23° 30’
latitudine sudicã?
..................................................................................
15. Calculaþi ce orã este în capitala Suediei, Stockholm, ºtiind cã aceasta se aflã în primul fus orar la
vest de fusul orar al României; la Bucureºti este ora 10.
..................................................................................
..................................................................................

Reprezentări
ale suprafeţei Pământului II
Lecţiile incluse în acest capitol sunt:

1. Globul geografic;
2. Harta geografică;
3. Schiţa geografică.
Studiul acestor lecţii te va ajuta să înţelegeţi necesitatea

redării suprafeţei Terrei, semnificaţia paralelelor și a
meridianelor, modul de citire și interpretare a unei hărţi sau a
unei schiţe. De asemenea, vei învăţa să transformi distanţele
marcate pe hartă în teren.

REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI
Globul geografic 1
Discutaţi în grup
Dintotdeauna, omul a dorit sã ºtie ce se aflã dincolo de orizontul local (mai departe de linia
orizontului). Aceastã curiozitate fireascã s-a concretizat prin elaborarea unor mijloace de
reprezentare a suprafeþei Pãmântului: globul geografic ºi harta.

Globul geografic
Reţine!
Reprezentarea suprafeþei Pãmântului se poate reda cu ajutorul
globului geografic ºi al hãrþii geografice.
Globul geografic este o reprezentare realã, micºoratã ºi exactã a

Pãmântului. Informaþiile furnizate sunt însã cu caracter general ºi
nu oferã elemente amãnunþite, de detaliu. Pentru a afla mai
multe informaþii despre o anumitã suprafaþã, este necesarã harta.
Globurile geografice, în funcþie de conþinut, pot fi: fizice ºi politice.

– Pe globul geografic fizic sunt reprezentate oceanele, mãrile
ºi continentele – cu formele de relief, marile fluvii, marile
lacuri ºi cele mai importante oraºe.
– Pe globul geografic politic sunt reprezentate statele lumii, Fig.1. Globul terestru
capitalele acestora ºi marile oraºe.
Globul geografic are trasate o serie de linii care ajutã la orientare;

acestea se numesc paralele ºi meridiane. (fig. 1) Paralelele ºi
meridianele sunt linii imaginare.
Paralelele au formã de cerc. La distanþã egalã, între cei doi poli,

se gãseºte Ecuatorul, care împarte Pãmântul în douã pãrþi egale
numite emisfere, emisfera nordicã ºi emisfera sudicã. Ecuatorul
este un cerc împãrþit în 360 de pãrþi egale numite grade. Cercurile
dispuse paralel cu Ecuatorul se numesc paralele. Distanþa pe glob
se mãsoarã în grade. Distanþa, mãsuratã în grade, de la Ecuator
spre poli se numeºte latitudine. Paralelele se numãrã din grad în
grad spre nord ºi spre sud. Principalele paralele, situate la
distanþe egale faþã de Ecuator sunt: tropicele, de nord ºi de sud
(23° 30'), ºi cercurile polare, de nord ºi de sud (66° 30').
Meridianele sunt jumãtãþi de cerc care unesc Polul Nord cu Polul

Sud. Cel mai important meridian este meridianul zero, numit

primul meridian, care trece pe la Greenwich, lângã Londra, ºi este notat cu 0°. Meridianul opus
meridianului zero este cel de 180° care a fost numit antemeridian. Cercul format de aceste douã
meridiane împarte Pãmântul în douã emisfere, emisfera esticã ºi emisfera vesticã. Distanþa,
mãsuratã în grade, de la primul meridian spre est sau spre vest se numeºte longitudine.
Descoperă!
1. Gãseºte în atlas localitãþile cu urmãtoarele coordonate:
a. 44° 25' lat. N ºi 26° 6' long. E;
b. 22° lat. S ºi 43° 15' long. V;
c. 30° lat. N ºi 30° long. E.
2. Care sunt coordonatele geografice care definesc poziþia pe glob a României?
3. Gãseºte în atlas coordonatele geografice ale oraºelor: Paris, Moscova, New York, Londra, Bucureºti
ºi ale localitãþii tale.
Știaţi că…
• Paralelele ºi meridianele ne ajutã la localizarea oricãror elemente de pe glob. Latitudinea ºi
longitudinea se numesc coordonate geografice.
• Primul glob geografic a fost construit în anul 150 î.Hr. de cãtre învãþatul grec Crates din Mallos.
• Lungimea Ecuatorului este de 40 076 km, calculatã pentru prima datã în anul 240 î.Hr. de cãtre
filosoful grec Eratostene.
• Cu ajutorul globului geografic putem explica forma sfericã a Pãmântului, înclinarea axei sale,
conturul continentelor ºi al oceanelor, miºcarea de rotaþie a Pãmântului ºi orientarea pe glob.
Am aflat…
1. La ce ne ajutã coordonatele geografice?
..................................................................................
..................................................................................
2. Paralelele au lungimi egale?

..................................................................................
..................................................................................
3. Faþã de primul meridian, în ce emisferã este situatã România?

..................................................................................
..................................................................................
4. Care este importanþa globului geografic?

..................................................................................
..................................................................................
Cu ajutorul globului geografic sau a hãrþii fizice a Pãmântului:
– identificaþi continentele ºi oceanele traversate de cãtre Glob geografic
primul meridian; Ecuator
– identificaþi paralelele ºi meridianele importante din Africa; Paralele
– localizaþi pe globul geografic coordonatele geografice ale Meridiane
oraºelor Kiev (Ucraina), Praga (Cehia) ºi New Orleans Coordonate geografice
(S.U.A.).

Harta geografică 2
Discutaţi în grup
Mulþi dintre cei care se rãtãcesc se gândesc, în prima fazã: „Ce bine era dacã aveam o hartã…”
Ce este o hartã? La ce ne poate folosi? Ce informaþii ne poate furniza o hartã?

Harta geograficã
Reţine!
Harta geograficã este o reprezentare în plan, aproximativã,
micºoratã ºi convenþionalã a suprafeþei terestre. Orice hartã
trebuie sã cuprindã titlul, scara ºi legenda.
Obligatoriu, harta trebuie sã aibã notat titlul. Acesta se noteazã

întotdeauna în partea de sus a hãrþii. Titlul exprimã foarte clar
conþinutul hãrþii.
Pe fiecare hartã este scris, sub formã de fracþie, de câte ori a fost
micºoratã suprafaþa din naturã pentru a încãpea pe hartã. Aceasta
este scara hãrþii. Precizia hãrþii este datã de scara de proporþie.
O hartã la o scarã mai micã este mai exactã, are mai multe
detalii. Cele mai precise hãrþi sunt planurile (scara este cuprinsã
între 1:1 ºi 1:5 000).
Hai sã calculãm! Dacã pe hartã este scris 1:25 000, atunci

numãrãtorul (cifra 1) indicã 1 cm lungime pe hartã, iar numitorul
(numãrul 25 000) indicã 25 000 cm sau 250 m lungime pe teren.
Odatã cunoscutã scara hãrþii, putem calcula ºi efectua o serie de
mãsurãtori concrete, legate de elementele redate pe aceasta:
distanþe, altitudini, adâncimi.
Pentru ca o hartã sã poatã fi cititã ºi descifratã, ea trebuie sã

conþinã o legendã. Legenda cuprinde explicaþia tuturor semnelor
de pe hartã. De obicei, aceasta este plasatã într-un chenar, într-o
margine a hãrþii. Semnele de pe hartã indicã diferite elemente
naturale ºi antropice (create de om).
Hãrþile se împart în douã mari categorii: fizice ºi politice.

Hãrþile fizice redau elementele naturale – munþi, dealuri, câmpii,
râuri, lacuri, defilee etc.
Hãrþile politice redau statele, capitalele ºi oraºele importante.

Formele de relief ale uscatului ºi adâncimile sunt reprezentate cu ajutorul culorilor ºi al curbelor
de nivel. Curbele de nivel sunt liniile care unesc puncte cu aceeaºi înãlþime sau adâncime. Între
curbele de nivel se coloreazã diferit.
Descoperă!
1. Consultã diverse surse ºi noteazã în caiet trei titluri de hãrþi.
2. Exemplu de mãsurare: Procedeul benzii de hârtie. Capãtul unei benzi înguste de hârtie se aplicã
pe unul dintre capetele liniei de mãsurat, pânã la prima inflexiune. Se marcheazã un semn pe
bandã, apoi se continuã aplicarea benzii pe linia curbã. Când se schimbã direcþia, se face un semn.
La finalul mãsurãtorii, banda de hârtie se suprapune pe rigla gradatã ºi se mãsoarã lungimea ei
(cm). Pentru a calcula lungimea realã din teren, se utilizeazã scara hãrþii. Locul benzii de hârtie
poate fi luat de o bucatã de aþã umezitã.
3. Descifreazã principalele semne convenþionale de pe o hartã.
4. Cu ce culori sunt redate pe hartã munþii, dealurile, câmpiile ºi râurile?
Știaţi că…
• Prima hartã, o tãbliþã din lut, dateazã din 2250 î.Hr.
• Prima hartã a þãrii noastre, apãrutã la Braºov în anul 1542, a fost executatã de cãtre cãrturarul
Ion Honterus.
• Hãrþile sunt revizuite permanent, pentru a reflecta schimbãrile care au loc (drumuri noi, clãdiri
noi, demolãri de clãdiri etc.).
• Hãrþile de teren, numite ºi hãrþi topografice, au scãri de la 1:20 000 pânã la 1:200 000 ºi sunt
folosite de specialiºti pentru cercetãri pe teren.
• Hãrþile colorate utilizeazã nuanþe ale unei culori. Nuanþele mai închise indicã niveluri ridicate. De
exemplu, cu cât altitudinea creºte, cu atât culoarea moro se închide.
• O colecþie de hãrþi, grafice ºi planºe formeazã un atlas geografic; acesta este un material
documentar, uºor de consultat, care furnizeazã o paletã largã de informaþii geografice.
Am aflat…
1. Care sunt elementele pe care o hartã trebuie sã le conþinã în mod obligatoriu pentru a putea fi cititã?
....................................................................................
2. Cum se calculeazã scara hãrþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
3. Ce semnificaþie au culorile pe hartã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
4. Ce redã o hartã politicã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
Aplicaţie
1. Cu ajutorul unei fâºii de hârtie ºi a unei rigle, vom mãsura pe Cuvinte-cheie
hartã lungimea unui râu sau distanþa pe care o parcurgem zilnic
de acasã pânã la ºcoalã.
2. Folosind hãrþile din sala de clasã, identificaþi drumuri, cãi ferate, Hartã
gospodãrii, râuri, lacuri, pãduri, munþi, aºezãri etc. Scarã de proporþie
3. Calculaþi pe hartã distanþa între douã localitãþi pe un drum. Semne convenþionale
4. Cu ajutorul unei hãrþi turistice, calculaþi pe hartã distanþa între Curbã de nivel.
douã obiective, pe un traseu turistic prezentat.

Schiţa geografică 3
Discutaţi în grup
Tâmplarul a venit sã ne confecþioneze o mobilã de bucãtãrie. Ne-a întrebat ce dorim sã conþinã
aceasta. Apoi, pe o foaie de hârtie, a început sã facã cu creionul un desen; privindu-l, ne-am putut
face o idee despre cum va arãta mobila noastrã. Televizorul s-a defectat. Am mers cu el la
depanator. Acesta, înainte de a-l repara, a consultat o schiþã a modelului respectiv de televizor.
Puteþi da ºi voi exemple de schiþe pe care le-aþi vãzut?

Schiþa geograficã
Reţine!
Schiþa este un desen sumar care reprezintã o imagine aproximativã
ºi simplificatã a unui element, fenomen sau proces geografic; ea
este o reprezentare graficã a principalelor elemente din teren.
Este foarte sugestivã, uºor de realizat ºi de înþeles, deoarece

prezintã în mod generalizat principalele caracteristici ale unui
element, fenomen sau proces geografic. Schiþa nu cuprinde
informaþii de detaliu; acesta este un mare avantaj, pentru cã nu
încarcã reprezentarea cu informaþii mai puþin relevante.
Schiþa se face cu creionul, pentru ca eventualele modificãri sã

poatã fi ºterse ºi corectate.
La ºcoalã, pe tablã, la orele de geografie se foloseºte frecvent

schiþa geograficã. Cu ajutorul acesteia, profesorul încearcã sã
generalizeze informaþiile ºi sã se facã uºor înþeles. Fig. 1 Traseu peºterã
Descoperă!
De exemplu, în fig. 1 este prezentatã schiþa traseului unei peºteri; aceasta ne permite foarte uºor
aflarea unor informaþii importante despre distanþele de parcurs din interiorul ei. La fel, putem
elabora schiþe pentru a reprezenta un munte, profilul transversal (secþiunea) al unei vãi, circuitul
apei în naturã, traseul unei cãi ferate sau al unui drum etc.
În fig. 2 sunt reprezentate, sub formã de schiþã, traseele turistice din Munþii Ceahlãu. Schiþa este
foarte sugestivã deoarece, din punct de vedere turistic, ne informeazã cu privire la poziþia bazelor
de cazare existente, cãile de acces (drumurile ºi traseele turistice), localitãþile de plecare spre
aceºti munþi. Un lucru foarte important îl reprezintã faptul cã aceastã schiþã este orientatã (sãgeata
ne indicã nordul).

Fig. 2 Traseu Munþii Ceahlãu
Știaţi că…
• Cele mai vechi schiþe au fost descoperite în peºteri; ele prezintã animale.
• Schiþa geograficã este o reprezentare simplificatã a elementelor geografice.
Am aflat…
1. Ce este schiþa geograficã?
..................................................................................
2. Elaboreazã o schiþã a ºcolii în care înveþi.
3. Care sunt avantajele schiþei geografice?
..................................................................................
Aplicaţie
Cu ajutorul schiþei din figura 2 stabiliþi:
– care este cabana cea mai esticã; Cuvinte-cheie
– câte trasee turistice sunt marcate;
– care este altitudinea maximã din Munþii Ceahlãu;
– cum se numeºte singura staþiune turisticã; Schiþa geograficã.
– ce cabane uneºte marcajul cu triunghi; Traseu.
– distanþa dintre localitatea Neagra ºi Cabana Izvorul
Muntelui.

Evaluare capitol II
1. Meridianele au lungimi egale? Da/Nu
2. Fiecare emisferã are câte:

a. 45 de paralele
b. 90 de paralele
c. 30 de paralele
3. Ce culoare predominã pe globul terestru?

a. verde
b. maro
c. albastru
4. Latitudinea este distanþa mãsuratã în grade de la . . . . . . . . . . . . . . . . spre nord sau spre sud;
longitudinea este distanþa spre est sau spre vest, plecând de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. România se aflã la intersecþia paralelei de 45° latitudine . . . . . . . . . . . . . . . . cu meridianul de 25°

longitudine . . . . . . . . . . . . . . . .
6. Definiþi globul geografic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
..................................................................................
7. Enumeraþi continentele ºi oceanele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
..................................................................................
8. Definiþi harta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
..................................................................................
9. Calculaþi distanþa din teren pentru 1 cm de pe hartã, la o hartã care are scara 1: 200.000.
10. Calculaþi lungimea pe hartã pentru un drum care în teren are 500 m; scara hãrþii este 1 : 25 000.
11. Cum puteþi calcula distanþa de la garã la locuinþa prietenei voastre?

..................................................................................
..................................................................................
12. Elaboraþi o schiþã cu principalele obiecte din sala de clasã.

Mijloace de orientare
în spaţiu și timp III
Prima lecţie a acestui capitol, „Mijloace naturale de orientare”,

prezintă o serie de elemente naturale care ne pot „ghida” în
teren în situaţii problemă.
A doua lecţie, „Mijloace artificiale de orientare”, are în

centrul atenţiei busola; aceasta este descrisă și se explică
detaliat modul ei de utilizare.

MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ȘI TIMP
Mijloace naturale
de orientare 1
Discutaţi în grup
În nopþile senine, pe bolta înstelatã se pot vedea douã constelaþii cunoscute sub numele de
Carul Mic ºi Carul Mare. Acestea erau, încã din cele mai vechi timpuri, repere foarte importante
pentru navigatori. Natura, prin elementele sale, ne oferã mai multe posibilitãþi pentru a ne orienta.
ªtiþi care stea ne indicã nordul?

Mijloacele naturale de orientare
Reţine!
Orientarea înseamnã sã stabileºti poziþia locului în care eºti, a
locului în care doreºti sã mergi ºi direcþia de mers, faþã de punctele
cardinale. Punctele cardinale sunt puncte dupã care ne orientãm.
Pe hartã, nordul este în partea de sus, sudul în partea de jos,

estul în dreapta, vestul spre stânga.
Mijloacele naturale de orientare pot fi: corpurile cereºti (soare, Fig. 1 Constelaþia Carul Mare
stele), vieþuitoarele (plante ºi animale) ºi semnele naturale.
Soarele rãsare aproximativ la est ºi apune la vest. Între orele 6-6,30

Soarele este spre est, între 12-12,30 – spre sud, iar între 18-18,30 –
spre vest.
Tot cu ajutorul Soarelui, în zilele senine se poate determina

direcþia nord–sud, prin urmãtoarele metode:
– Dacã ai un ceas, la ora 12, umbra unui copac sau a unui
bãþ vertical va indica direcþia nord–sud. Capãtul umbrei de
la baza bãþului sau a copacului indicã sudul.
– Tot cu ajutorul ceasului, îndreaptã vârful limbii scurte spre
Soare. Pentru uºurarea operaþiei, pune pe geamul ceasului
un fir de iarbã sau un pai, aliniat deasupra limbii scurte.
Mijlocul unghiului format de limba scurtã ºi ora 12 a
cadranului (bisectoarea) indicã sudul.
Stelele sunt un bun reper de orientare noaptea. În emisfera

nordicã, Steaua Polarã indicã nordul. Pentru a o identifica,
trebuie gãsit Carul Mare (fig. 1). În prelungirea osiei din spate,
determinatã de cele douã stele mai depãrtate de oiºtea carului, se
gãseºte o stea mai luminoasã – Steaua Polarã –, care este prima
stea din oiºtea Carului Mic. Fig. 2 Luna plinã

Luna plinã indicã estul la ora 18, sudul la ora 24 ºi vestul la ora 6 (fig. 2).
Orientarea în pãdure se poate face cu ajutorul unor repere naturale. Când vremea se încãlzeºte,
zãpada începe sã se topeascã mai întâi în pãrþile orientate spre sud.
Ierburile ºi florile sunt mai rare ºi mai puþin dezvoltate spre nord.
Arborii izolaþi au coroanã mai bogatã spre sud. Toþi arborii de foioase au coaja mai groasã spre
nord. Cele mai mari scurgeri de rãºinã pe trunchiurile coniferelor (molizi, brazi, pini) sunt spre
sud. Pe o buturugã, distanþa dintre inele este mai micã spre nord ºi mai mare spre sud.
Furnicile îºi construiesc, de regulã, muºuroaiele înspre sud. Intrarea în muºuroiul de furnici este
aºezatã spre sud. Intrãrile ºi ieºirile din pãmânt ale muºuroaielor de cârtiþã sunt orientate spre nord.
Descoperă!
1. Pe figura alãturatã, marcheazã punctele cardinale ºi
intercardinale.
2. Înfige vertical un bãþ pe un teren neted. Marcheazã pe sol, începând
de dimineaþã de la ora 8 pânã la ora 15, poziþia umbrei fãcute de
vârful bãþului la fiecare orã. La sfârºitul zilei, trage o linie care sã
uneascã toate marcajele; ea va arãta direcþia est–vest. Perpendiculara
care uneºte baza bãþului cu linia est–vest, indicã direcþia nord–sud.
Capãtul dinspre baza bãþului al liniei nord-sud aratã sudul.
Știaţi că…
• Punctele cardinale mai sunt cunoscute ºi sub denumirile de miazãnoapte, miazãzi, rãsãrit ºi apus.
Figura care consemneazã punctele cardinale ºi intercardinale se numeºte roza vânturilor.
• Muºuroiul de furnici este mai abrupt spre nord ºi mai aplatizat spre sud. Intrarea în muºuroiul de
furnici este spre sud.
• Babilonienii au fost primii care au elaborat o hartã a cerului.
• Suprafaþa stâncilor izolate, aflate în locuri mai golaºe, are întotdeauna pe partea îndreptatã spre
nord muºchi ºi licheni. ªi pe trunchiurile copacilor, aceºtia sunt tot spre nord. Sub pietre,
pãmântul este mai umed în partea dinspre nord ºi mai uscat spre sud.
Am aflat…
1. Este ora 6.15. Ce punct cardinal ne indicã Soarele? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Ce avantaje sunt dacã fereastra este orientatã spre sud? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
3. Ce punct cardinal ne indicã Steaua Polarã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Ce metode de orientare cunoºti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
1. Pe harta României, urmãreºte pe ce direcþie curg urmãtoarele
râuri: Mureº, Prut, Olt, Ialomiþa ºi Bega. Roza vânturilor, Carul Mic
2. Foloseºte harta României ºi localizeazã, cu ajutorul punctelor Carul Mare, Steaua Polarã.
cardinale, urmãtoarele oraºe: Suceava, Satu-Mare ºi Reºiþa.

Mijloace artificiale
de orientare 2
Discutaţi în grup
Busola este instrumentul cu ajutorul cãruia ne putem orienta cu o precizie mult mai mare în
comparaþie cu mijloacele naturale. Mai nou, orientarea cu ajutorul GPS este cea mai exactã. În
aceastã lecþie vom învãþa cum ne orientãm cu ajutorul instrumentelor inventate de om.

Mijloace artificiale de orientare
Reţine!
Busola este folositã în navigaþia maritimã sau aerianã, în
explorarea unor þinuturi necunoscute, în excursii etc.
Busola este un instrument alcãtuit dintr-un cadran ºi un ac

magnetic mobil, care indicã nordul (fig.1); ea are urmãtoarele
caracteristici tehnice: acul magnetic este într-un lichid care-i
amortizeazã vibraþiile; are cadranul marcat în grade; vizorul (cu
care se þintesc punctele de reper) este rabatabil; carcasa are o
muchie dreaptã, paralelã cu axa vizorului.
Cum identifici locul în care te afli, cu ajutorul busolei?

– Urcã-te pe o înãlþime (un deal, o stâncã, un copac, un
acoperiº) de pe care sã poþi vedea o suprafaþã mare
de teren;
– Orientezã harta (nordul hãrþii spre nordul geografic) cu
ajutorul busolei;
– Alege în teren douã puncte de reper vizibile, cât mai
importante: localitãþi, vârfuri de munte, lacuri etc.;
punctele de reper sã fie amplasate astfel încât cele douã
direcþii, faþã de locul în care te afli, sã formeze un unghi de
aproximativ 90°;
– Identificã cele douã puncte pe hartã;
– Þinteºte prin vizorul busolei primul punct de reper ºi
mãsoarã unghiul format de aceastã direcþie cu nordul (se
numeºte azimut); Fig. 1 Busolã
– Traseazã cu creionul pe hartã o linie care trece prin primul
punct de reper ºi are înclinarea faþã de direcþia nord-sud
egalã cu valoarea azimutului;
– Repetã ultimele manevre ºi pentru al doilea punct
de reper;
– La intersecþia celor douã linii trasate pe hartã este locul în
care te afli.

Aparatura portabilã de poziþionare GPS (Global Positioning System)
(fig. 2) se bazeazã pe un sistem de sateliþi (artificiali) puºi gratuit la
dispoziþia noastrã. Pe ecranul unui mic aparat special de emisie-
recepþie (cu greutate de pânã la 300 g), alimentat de la baterii, se
poate afla, oriunde pe glob, zi ºi noapte, poziþia geograficã
(latitudine ºi longitudine), altitudinea, direcþia punctelor cardinale
nord-sud.
Unele aparate GPS, mai performante, ne prezintã chiar ºi o hartã

a zonei în care ne aflãm.
Fig. 2 GPS
Descoperă!
Pentru a verifica buna funcþionare a busolei, procedeazã în felul
urmãtor: aºazã busola în poziþie orizontalã ºi, dupã ce acul
magnetic s-a oprit, apropie un obiect de fier. Observã cum acul
busolei se deplaseazã. Dupã îndepãrtarea obiectului de fier, dacã
acul magnetic revine cu uºurinþã la aceeaºi gradaþie de unde a
fost miºcat înseamnã cã busola funcþioneazã.
Știaţi că…
• Busola trebuie feritã în timpul lucrului de apropierea de obiecte de fier sau oþel, deoarece acestea
influenþeazã acul magnetic. De asemenea, nu trebuie sã se lucreze cu busola pe timp de furtunã cu
descãrcãri electrice ºi nici în apropierea liniilor electrice de înaltã tensiune.
• Tehnologia GPS ne indicã poziþia geograficã cu o eroare de cel mult 50 m.
Am aflat…
1. Ce este busola? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
..................................................................................
2. Care este importanþa busolei pentru orientare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
..................................................................................
3. Ce este aparatura GPS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
..................................................................................
Aplicaţie
Ieºi în afara localitãþii în care studiezi ºi, folosind busola,
stabileºte punctele cardinale. Localizeazã câteva obiective mai Cuvinte cheie
importante din localitate: biserica, ºcoala etc.
Busola.
Puncte cardinale.
G. P. S.

Evaluare capitol III

1. Soarele apune la:
a. est
b. sud
c. vest
2. Prima stea din oiºtea Carului Mic se numeºte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Între nord ºi vest se aflã punctul intercardinal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Busola trebuie feritã în timpul lucrului de apropierea oricãrui obiect de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

sau. . . . . . . . . . . . . . . . , deoarece influenþeazã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Luna plinã indicã . . . . . . . . . . . . . . . . la ora 18, . . . . . . . . . . . . . . . . la ora 24 ºi vestul la ora 6.
6. Indicaþi prin sãgeþi corespondenþa dintre urmãtoarele elemente:

Steua polarã Est
Rãsãritul Sud
Intrarea furnicilor în muºuroaie Nord
Apusul soarelui Vest
7. Folosind o hartã geograficã, indicã localizarea geograficã a vecinilor þãrii noastre.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
8. Care este cea mai esticã localitate din Romania?

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
9. Numeºte trei mijloace naturale care sã indice nordul.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
10. Enumeraþi mijloacele de orientare antropice.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
11. Ce mijloace naturale de orientare cunoaºteþi? ªtiþi sã le folosiþi?

..................................................................................
..................................................................................
12. Explicaþi pe scurt modul de utilizare al busolei.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
13. Ce informaþii pot fi furnizate de GPS?

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

Orientarea
în spaţiu și timp IV
În acest capitol sunt prezentate două lecţii: „Orientarea cu

ajutorul materialelor cartografice” și „Orientarea în teren”.
În prima lecţie este descris modul de orientare cu ajutorul

unei hărţi (cum o citim, cum facem corelaţii între hartă și
elementele de pe teren etc.).
Orientarea în teren include mai multe repere (naturale sau

antropice) care ne „ghidează” în lipsa unor hărţi sau schiţe.
Ești, de asemenea, sfătuit cum să te comporţi în cazul în care

te rătăcești.

ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ȘI TIMP
Orientarea cu ajutorul
materialelor cartografice 1
Discutaţi în grup
De regulã, turiºtii au o hartã cu ajutorul cãreia se orienteazã. Hãrþile, în marile oraºe, pot fi primite
de la centre de informare turisticã. Aceste centre oferã ºi alte informaþii utile pentru vizitarea
obiectivelor dorite. Ai folosit vreodatã o hartã turisticã? Cum ai folosit-o? A fost utilã? Ce
dificultãþi ai întâmpinat?

Orientarea cu ajutorul hãrþii ºi a pictogramelor
Reţine!
Am învãþat cã harta este o reprezentare în plan, micºoratã ºi
aproximativã, a unei suprafeþe.
Sã presupunem cã suntem turiºti ºi vizitãm un mare oraº. Odatã

ajunºi în acel oraº, vom cãuta o hartã turisticã. Pentru a ne
orienta, trebuie sã ºtim unde ne aflãm ºi unde vrem sã ajungem.
Pe hartã, stabilim obiectivele pe care dorim sã le vizitãm (muzee, Fig. 1 Exemple de pictograme
teatre, catedrale, parcuri etc.) ºi localizãm poziþia acestora. De pentru instituþii medicale
asemenea, pentru o bunã organizare a timpului de care
dispunem, stabilim ordinea în care acele obiective vor fi vizitate.
Vom avea în vedere permanent corespondenþa între elementele de pe hartã ºi cele din teren ºi
cãutãm variante pentru traseul cel mai scurt de urmat. Dacã totuºi avem probleme ºi ne rãtãcim,
revenim la unul dintre reperele vizibile atât pe hartã, cât ºi pe teren.
În unele oraºe, pe lângã hartã, putem folosi ºi pictogramele sugestive care ne ghideazã spre diferite
obiective importante (exemplu: castel, bisericã, muzeu etc).
Dacã ne aflãm în mijlocul naturii ºi avem o hartã, vom localiza pe hartã poziþia noastrã din teren,
cu ajutorul unor repere cât mai uºor vizibile. Dacã existã trasee turistice marcate ºi pe hartã, ºi pe
teren, atunci le urmãrim cu atenþie; dacã traseul marcat nu este ºi pe hartã, atunci, pe mãsurã ce ne
deplasãm, îl vom schiþa cu creionul pe hartã. Dacã avem probleme de orientare, ne întoarcem la
cel mai apropiat reper pe care îl cunoaºtem, fãrã sã intrãm în panicã.
Descoperă!
1. Foloseºte o hartã turisticã; pentru a putea face corelaþii corecte între hartã ºi teren, este necesarã o
nordare (orientarea hãrþii spre nord) corectã a hãrþii.
2. Consultã diferite surse ºi gãseºte cinci pictograme; prezintã-le ºi colegilor.
3. Ce repere naturale ai alege dacã te-ai afla pe un traseu turistic montan? Noteazã-le în caiet.

Știaţi că…
• Marile oraºe turistice au puncte de informare care vã distribuie gratuit hãrþi.
• Este foarte important sã ne alegem repere importante, fixe (nu cu caracter mobil – autovehicul,
vapor etc.), înalte (sã fie vizibile ºi de la distanþã).
• Unele hãrþi au notat print-o sãgeatã sau printr-un semn nordul, ºi acestea sunt orientate pentru a fi
uºor de folosit.
• Pentru a proteja harta, este bine sã o introducem într-o husã din plastic. Harta nu trebuie
împachetatã laolaltã cu restul echipamentului, ci se pune separat în buzunar sau la piept.
• Multe oraºe mari au schiþe simplificate, uºor de înþeles, pentru transportul în comun.
Am aflat…
1. În orientare, de ce nu ne alegem repere mobile (vehicul)?
..................................................................................
2. Cum calculãm distanþa din teren, folosind harta?
..................................................................................
3. Care sunt paºii pe care îi parcurgem pentru a ne orienta?
..................................................................................
Aplicaţie Cuvinte cheie

Pe harta de mai jos, te gãseºti la intersecþia dintre strãzile Paris
ºi Rãsãritului; Orientare
– identificã ºi localizeazã acest punct; Hartã
– care este traseul cel mai scurt pentru a ajunge la Teatru? Pictograme
– cum se numesc strãzile pe care le vei traversa pe Reper.
acest traseu?

Orientarea în teren 2
Discutaţi în grup
De cele mai multe ori, pentru a ne orienta, nu dispunem de hartã, de busolã sau de alte mijloace
care sã ne ajute. Suntem nevoiþi sã ne descurcãm cu ceea ce existã în jurul nostru. Þi s-a întâmplat
sã fii într-o asemenea situaþie? Cum te-ai descurcat? Ai ajuns la locul dorit sau ai renunþat? Ce þi
s-a pãrut cel mai greu?

Orientarea în teren
Reţine!
Orientarea liberã, fãrã hartã sau busolã, doar cu ajutorul
elementelor din jurul nostru, se poate realiza atât în diferite
locuri naturale, cât ºi în localitãþi.
Dacã nu ai o hartã la tine, atunci e bine sã îþi schiþezi una.

Deseneazã împrejurimile ºi semnele de reper mai îndepãrtate pe
care le vezi sau le cunoºti. Completezi schiþa pe mãsurã ce
înaintezi, ca sã nu ajungi sã te învârteºti în cerc.
Un reper important îl reprezintã bisericile. De exemplu, bisericile

ortodoxe au altarul orientat întotdeauna spre rãsãrit (est). Crucea de
pe bisericã indicã direcþia nord–sud. Bisericile catolice au altarul Fig. 1 Bisericã ortodoxã
orientat spre vest; crucea de pe bisericã indicã tot direcþia nord–sud.
De asemenea, puteþi folosi ºi mijloace naturale de orientare:

corpuri cereºti (Soare, Lunã, stele), vieþuitoare (plante ºi animale),
semne naturale (stânci, pietre), descrise în capitolul anterior.
Se recomandã ca pentru aflarea, dar ºi pentru confirmarea,

punctelor cardinale sã se foloseascã mai multe metode,
nu doar una.
Important!
Cum procedãm în cazul în care ne rãtãcim? Te-ai pierdut sau
te-ai izolat de grup ºi nu îi mai auzi pe ceilalþi?
– Nu te speria!
– Opreºte-te ºi aºazã-te.
– Gândeºte-te ºi aminteºte-þi ce ai fãcut, pe unde ai mers.
– Marcheazã locul în care te afli. Fig. 2 Bisericã catolicã
– Încearcã sã regãseºti poteca, drumul, linia sau direcþia
de mers.

Dacã nu ai reuºit sã te descurci, revino în locul pe care l-ai marcat
ºi pregãteºte-te sã înnoptezi acolo, înainte de lãsarea întunericului.
Aprinde un foc, care sã facã ºi fum (pentru semnalizare). Nu
consuma energie cãutând drumul pe întuneric. Ziua, încearcã sã
ajungi într-un loc înalt (pe un deal, într-un copac etc.) ºi încearcã
sã descoperi fumul pe care îl face focul de tabãrã al restului
grupului. Deseneazã pe o bucatã de hârtie o hartã cu ceea ce vezi
în jur. Niciodatã sã nu îþi închipui cã memoria reþine bine peisajul.
Mergi pe drumul cel mai drept posibil spre un râu ºi coboarã în Fig. 3. Foc cu lemne
lungul acestuia; chiar ºi în zona cea mai pustie ºi nepopulatã, pânã
la urmã tot o sã dai de oameni ºi de locuinþe.
Descoperă!
1. În teren, este foarte importantã pãstrarea direcþiei de mers. Alege ca reper douã obiecte vizibile
situate cât mai departe ºi aliniate pe direcþia de mers. Mergi pânã la primul din ele ºi, înainte de a
pleca spre al doilea, alege un alt obiect important situat pe direcþia de cãlãtorie. Când faci o pauzã,
deseneazã o sãgeatã pe sol, spre direcþia de mers, sau construieºte-o din pietrele de pe jos. Marcheazã
drumul parcurs cu pietre, crengi, resturi etc. Aceasta o faci în caz cã va trebui sã te întorci.
2. Foloseºte-þi imaginaþia ºi discutã cu ceilalþi despre cum aþi proceda în cazul în care v-aþi rãtãci
într-un oraº. Dar într-o pãdure la munte?
Știaţi că…
• Poþi improviza o busolã pentru a te orienta? De exemplu, lamele de ras sunt uºor magnetizate; o
lamã aºezatã pe suprafaþa unei ape liniºtite pluteºte ºi se va roti, orientându-se pe direcþia
nord–sud. Pentru siguranþã, se recomandã repetarea operaþiunii de aºezare ºi rotire a lamei pe apã.
• Fructele se coc mai repede în partea orientatã spre sud; cuiburile pãsãrilor ºi vizuinile sunt
orientate spre sud.
• Mirosul adus de vânt poate da o informaþie asupra locurilor pe care le-am strãbãtut. De exemplu,
mirosul de mare, de iarbã de mare, de pãdure etc.
Am aflat…
1. Cum procedãm în cazul în care ne rãtãcim?
..................................................................................
..................................................................................
2. Cum ne orientãm în teren fãrã hartã sau busolã?

..................................................................................
..................................................................................
3. Ce repere naturale foloseºti pentru orientare?

..................................................................................
..................................................................................
Alege cinci repere pe care le consideri importante în localitatea
ta. Care sunt acestea? Elaboreazã o schiþã cu poziþia acestora faþã Orientare liberã
de ºcoala în care studiaþi. Reper natural
Direcþie

Evaluare capitol IV
1. Într-un oraº, luãm ca ºi reper pentru a ne orienta:
a. un autoturism parcat
b. o clãdire
c. un vânzãtor de fructe
2. Pentru a proteja harta, este bine sã o introducem în:

a. husã din plastic.
b. copertã de hârtie
c. buzunarul rucsacului
3. Fructele se coc mai repede în partea orientatã spre:

a. nord
b. sud
c. est
4. Cum procedãm în caz de rãtãcire:

a. continuãm drumul pe direcþia aleasã
b. alegem o altã direcþie la întâmplare
c. ne întoarcem la unul dintre reperele cunoscute
5. Daþi cinci exemple de pictograme.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
6. Ce înþelegeþi prin orientare?

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
7. Explicaþi importanþa hãrþii pentru orientare.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
8. Daþi un exemplu de mijloc de semnalizare în caz de rãtãcire.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
9. Cum putem estima distanþa dintre douã puncte cu ajutorul hãrþii?

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
10. Ce puncte cardinale indicã crucea de pe o bisericã ortodoxã?

..................................................................................
..................................................................................
11. Ce nu avem voie sã facem când ne rãtãcim?

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

Mic dicţionar de termeni
întâlniţi în geografie D
Busola – un instrument alcãtuit dintr-un cadran ºi un ac
magnetic mobil, care indicã nordul.
Constelaþie – grupãri mici de stele, cu o configuraþie

caracteristicã stabilã.
Curbe de nivel – linii care unesc puncte cu aceeaºi înãlþime

sau adâncime.
Galaxiile – aglomerãri de miliarde de stele.
Harta geograficã – o reprezentare în plan, aproximativã,

micºoratã ºi convenþionalã a suprafeþei terestre.
Latitudinea – distanþa mãsuratã în grade, minute ºi secunde, de

la ecuator în direcþia polilor.
Longitudinea – distanþa mãsuratã în grade, minute ºi secunde, de

la primul meridian spre vest sau spre est.
Luna – singurul satelit natural al Pãmântului, care se roteºte în

jurul acestuia.
Meridianele – jumãtãþi de cerc care unesc Polul Nord de

Polul Sud.
Miºcarea de revoluþie – miºcarea pe care Pãmântul o efectueazã

în jurul Soarelui, dinspre vest spre est, într-un an (365 de
zile ºi 6 ore), pe un traseu numit orbitã.
Miºcarea de rotaþie – miºcarea pe care o executã Pãmântul, în

jurul axei sale în 24 de ore (o zi), dinspre vest spre est.
Orbitã – drumul de formã ovalã pe care îl parcurge Pãmântul în

jurul Soarelui.
Paralelele – linii imaginare paralele cu Ecuatorul.
Planetele – corpuri cosmice de formã sfericã, fãrã luminã ºi

cãldurã proprie.
Reper – semn care ajutã la orientare, la identificarea poziþiei pe

care trebuie sã o ocupe un obiect.
Sateliþii – corpuri cosmice fãrã luminã proprie, de formã sfericã,

cu dimensiuni mai mici decât stelele sau planetele, care
efectueazã rotaþii în jurul planetelor.
Sistemul Solar – ansamblu de corpuri cereºti care cuprinde

Soarele, cele 9 planete cu sateliþii lor naturali (54),
asteroizi, comete, meteoriþi ºi materie interplanetarã.

Index i
B
Busolã – 26
C
Carul Mare – 24 Coordonate geografice – 17
Carul Mic – 24 Curbã de nivel – 19
D
Direcþie – 33
E
Echinocþiu – 11 Ecuator – 16
F
Forþã de atracþie – 11 Fus orar – 12
Forþa lui Coriolis – 13
G
Galaxii – 8 GPS (Global Positioning System) – 27
Glob geografic – 16
H
Hartã geograficã – 18
L
Latitudine – 16 Longitudine – 12
Legendã – 18
M
Meridiane – 10 Miºcare de revoluþie – 11
Mijloace naturale – 24 Miºcare de rotaþie – 10

N
Nordare (orientarea hãrþii spre nord) – 31
O
Orientare – 24 Orientare liberã – 32
P
Paralele – 10 Planete – 8
Pãmânt – 10 Poli – 10
Pictograme – 30 Puncte cardinale – 25
R
Reper – 32 Reper natural – 33
S
Sateliþi – 8 Sistem Solar – 8
Scara hãrþii – 18 Soare – 8
Scarã de proporþie – 18 Solstiþiu – 11
Schiþã – 20 Steaua Polarã – 24
Semne convenþionale – 19
T
Titlu – 18 Traseu – 20
U
Univers – 8

Secundar Geografie I Cursant PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secundar Geografie I Cursant PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Capitolul I. Spaþiul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Capitolul II. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului . . . . . . . 15

Capitolul III. Mijloace naturale de orientare

Capitolul IV. Orientarea în spaþiu ºi timp . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Mic dicþionar de termeni întâlniþi în geografie . . . . . . . . . . . . . 35

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Completeazã tabelul pe caiet

4 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

Secþiunea Cuvinte-cheie conþine chiar cele Evaluarea de modul urmãreºte evaluarea

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

Parcurgând acest capitol vei studia trei lecţii interesante:

„Universul și Sistemul Solar” este o lecţie în care sunt

În cea de-a doua lecţie sunt prezentate mișcările Pământului

Lecţia „Ora pe glob” explică modul de calcul al orei și are o

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Completeazã tabelul pe caiet.

Sistemul Solar cuprinde

8 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

• Meteoriþii sunt fragmente de corpuri cosmice care cad pe

• Aproximativ 8 000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber de pe

• Cometa Halley vine în apropierea Pãmântului o datã la 76 de ani.

• Soarele conþine peste 99,86% din masa întregului Sistem Solar.

• Dintre toate planetele, Venus (Luceafãrul) este cea mai Fig. 3

3. Universul poate fi vãzut cu ochiul liber? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Ce s-ar întâmpla pe Pãmânt dacã Soarele nu ar mai produce energie ºi luminã?

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Completeazã tabelul pe caiet.

Planeta noastrã are forma unei sfere cu o structurã asemãnãtoare

Pãmântul are urmãtoarele înveliºuri:

Pãmântul se aflã într-o continuã miºcare: una de rotaþie, în jurul

1. Miºcarea de rotaþie a Pãmântului se face în jurul axei sale în 24

10 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

2. Câþi poli existã? Care sunt aceºtia?

3. În ordinea depãrtãrii de Soare, Pãmântul este a . . . . . . . . . . . . planetã. Unicitatea planetei noastre

4. Pãmântul efectueazã în acelaºi timp miºcarea de rotaþie ºi miºcarea de revoluþie?

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Completeazã tabelul pe caiet.

În timp de 24 de ore, cât Pãmântul efectueazã o miºcare de

În funcþie de iluminarea Pãmântului de cãtre Soare, fiecare punct

Împãrþind cele 360° la 24 de ore (durata miºcãrii de rotaþie), se

Primul fus orar cuprinde 7° 30' longitudine vesticã ºi 7° 30'

Dacã urmãrim harta fuselor orare, observãm cã la vest de linia de

12 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

2. Luna este singurul satelit natural al Pãmântului. Adevãrat/Fals

3. Meridianul de 0°(Greenwich) trece prin:

4. Sistemul solar cuprinde în centru . . . . . . . . . . . . . . . . în jurul cãruia se rotesc un numãr de nouã

5. Planeta Pãmânt este situatã în: galaxia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

6. România este situatã la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . distanþei dintre ecuator ºi Polul Nord.

8. Din ce cauzã este important Soarele pentru Pãmânt?

9. Ce se înþelege prin latitudine? Dar prin longitudine?

10. Enumeraþi planetele Sistemului solar, în ordinea depãrtãrii de Soare.

12. Cum anume determinã miºcarea de revoluþie formarea anotimpurilor?