BASME ARABE

ISTORISITE DE
EUSEBIU CAMILAR
VOLUMUL II

1001
.'..

De-
ylorfi
ILUSTRATII DE
ANA ALFIANU

.gJ
,unrof
 $EHERAZADA
povEsrEtrE LUr RrAR-gArr DBspRE o cLr,.{ron m r,a salou-
SULTAN; vrorrr ooui, grRpoArcE cu LANT DE AUR... iNrANrpr.i,nrr,s
SULTANULUI SEIF ALMULUK, FECIORUL SULTANULUI ASSEM...

e istorisegte, o, preafericitule gi dulcele

meu ascultitor, ci stipAnea demult, in
tdrAmul Egiptului, un sultan cu numele
Assem - fiul lui Suvan - qi era drept gi
cinstit, qi iubit de supugii sii, 9i stipAn
peste multe tirAmuri, seraiuri, cetili qi
munli, gi firl de numlr ii erau oqtile.
$i avea acel sultan - I5udat fie-i nu-
mele in amintiri 9i-n cronici! - un vizir cu
numele Fares. $i ajunsese Assem, fiul lui
Suvan, la ani una suti optzeci, qi fiind din
ce in ce mai slibinog, se mdhnea foarte,
neavdnd fii gi fiice...
Se istorisegte astfel cd stdnd in jilful sdu, inconjurat de viziri, sfetnici gi
hadAmbi, ori de cAte ori veneau tn fala sa oameni cu copii, se lntrista foarte,
gindind: ,,To!i sunt fericili cu copiii lor, numai eu sunt singur... CAnd mi
se va stinge candela, averile mele, qi fara mea, gi ji$ul meu, gi robii mei, gi
toate comorile mele vor rimdne striinilor, qi nimeni nu-gi va aduce aminte
de mine cu jale qi dragoste, ;i pAni gi numele meu va fi dat uitirii..."
Astfel de gAnduri negre cuprindeau cugetul sultanului Assem, ori de
cAte ori vedea copii, gi durerea ii era atAt de mare, incAt de multe ori
cobora din jil} 9i se jeluia, trAntit pe pimintul gol. gi vizAndu-l mai-ma-
rii, se temeau pentru viafa lui, qi strigau celor de fali, venili la divan:
Mergefi gi stafi linigtifi acasi, pAni-i va trece lui Assem mAhnirea. . .
-$i tofi se indepdrtau, qi numai Fares-vizir rimAnea, gi dupi ce sultanul
se linigtea, Fares siruta pimAntul in fala lui gi-i spunea:
Ce inseamni piinsul tiu, milostive stipAne? Ji-a ftrcut alt sultan
-
weo nedreptate? Te-au jignit stipdnii peste seraiuri gi fortdrefe? Au crAc-
nit asupri-fi cipeteniile Egiptului? Spune-mi cine s-a ridicat impotriva
poruncilor tale, si-i smulgem inima &n piept...

5
 Sultan Assem nu-i rispundea si nici nu-gi ridica ochii- Vizirul griia
mai departe, dupi ce siruta pdmAntul:
O, milostlve stipAnel Sunt doar robul t5u! Pe brale te-am purtatl
-
Daci eu n-am dreptul sI-!i cunosc durerea gi mAhnirea, atunci cine are
acest drept? Cine mi poate inlocui? Spune-mi de ce egti trist? De ce
plAngi?
Dar sultanul nu spunea nimic, nu deschidea gura qi nu-gi ridici privi-
rea, ci plAngea fird sf6rgit.
Odat5, dupd o astfel de stare, vizirul l-a privit in tlcere.
O, sultane! a griit dupi un timp. Daci nu-mi spui ce fi s-a intAmplat,
-
si gtii ci mi omorl DecAt si te mai vid aga de trist, mai bine imi infig iata-
ganul in inimil
Sultanul gi-a ridicat capul, gi-a uscat lacrimile qi a rlspuns:
O, preainteleptule Ei binesfntuitorule vizirl Lasi-mi singur cu du-
-
rerea gi trlstelea meal Mi-ajung mie insumi toate cdte m-au lovitl...
Spune-mi de ce plAngi, poate-li voi fi de ajutor!
- O, vizire! Nu plAng pentru bani sau stiptnire de pimAnturil Dar sunt
-
om behan, au trecut peste mine ani o suti optzeci, si n-am nici fii, nici
fiice! $i dacl voi muri, numele meu va fi ingropat odati cu mine, gi orice
urmi a mea ca umbra va dispirea! $i nimeni nu-;i va mai aminti de minel
O, stipAnel i-a rdspuns Fares-vizir. Sunt cu o suti de ani mai bdtrAn
-
ca tine, si nicl eu n-am copii, si triiesc si eu zi gi noapte in mihnire, dar
ce putem face?
O, vizirel i-a rispuns sultanul Assem, fiui lui Suvan, nu stii niciun
-
leac, nicio iegire din nevoia asta?
Vizirul Fares a respuns:
Afli ci am au zit cd. ar fiftdindin tlrAmul Sabei un sultan pe nume
-
Salom, fiul iui David, despre care se spune cd ar fi profet, ci ar fi nespus
de puternic, gi ci ar fi stipAn peste seraiuri, oameni, pisiri gi fiare, peste
vizduh gi spiritele cAte se afl5; infelege graiurile plsdrilor gi ale tuturor
seminfiilor. Cred, o, sultane Assem, cI ar fi bine si-i trlmitem sol in nu-
mele tiu gi sd-i cerem ceea ce doregti... gi poate gtiinla lui va fi atAt de tare,
incit prin ea si avem amAndoi fii gi fiice...
Sfatul t5u e cel mai bun, gi vorbele taie imi alini durerea inimiil Dar
-
unde gisim sol pentru un atAt de greu lucru? Nu e vorba de un sultan
oarecare, 9i lucru mare e si te arifi in fafa lui Saloml Ag vrea si te duci Ia
r ochii. Vizirul griia
:brate te-am purtatl
Lirea, atunci cine are
: ce esti trist? De ce
r gi nu-9i ridicd privi-
ticere.
rui ce ti s-a intAmplat,
rai bine imi infig iata-
a rispuns:
rsi-mi singur cu du-
te m-au lovitl...
:l
pi.mAnturil Dar sunt
si n-am nici fii, nici
lati cu mine, gi orice
mai aminti de minel
rti de ani mai bitrAn
apte in mAhnire, dar
iuvan, nu qtii nlclun
riun sultan pe nume
rofet, ci ar fi nespus
.pislri si fiare, peste
sirilor tuturor
qi a1e
-i trimitem sol in nu-
a lui va fi atAt de tare,
i inimiil Dar
durerea
: vorba de un sultan
i As wea si te duci la
bltren fi trecut prin multel Vreau deci sd-tl iei aceastl
el chiar tu, cici etti
osteneali, cu atat mai mult cu cAt gi tu te afli in aceeasi nevoie ca mine.
CSlltoregte deci la Salom-sultan...
Voinla ta pentru mine e poruncd, a rispuns Fares-vizir. Dar acum
-
aburcl-te in jil!, adunl beii 9i cipeteniile, oEtile gi noroadele, ceci toli au
plecat de Ia tine cu inima nellnigtiti, gi nu mult dupi aceea, mirite fiu al
1ui Suvan, voi pomi in tirimul Sabei, 1a Salom...
Assem-sultan s-a abucat in ii4, gi vizirul a poruncit celui mai mare
dintre strljerii usilor si pofteasci beii, cipeteniile gi noroadele.
$i au venit cipeteniile ogtirii s,i tofi mai-marii, gi s-au intins mesele, qi
au mAncat, gi au biut vArtos, ;i s-au dus fiecare intru ale sale, ploconin-
du-se cu cllcAiele inainte.
Fares-vlzir s-a indepirtat qi eI, s-a dus acasi gi a inceput si se pregi-
teasci de drum. S-aintors iar la sultan fi acesta a poruncit sd i se deschidi
vistieria gi sd i se dea cele mai prefioase stofe qi cele mai nepretuite comori,
pe care niciun vizir si niciunbei nu e in stare si Ie cuprindi cu mintea... I-a
spus si se arate cum trebuie in fata Iui Salom, sn aibl griji si i se inchine
gi sd nu vorbeasci mult.
Vizirul a sirutat mAna sultanului qi apurces incircat de daruri. A clld-
torit astfel zi gi noapte, pdnl a ajuns in tirAmul Saba, aflat la numai pai-
sptezece ziIe.
$i aducAndu-i-se ttire de apropierea soliei, Salom-sultan a poruncit
indati vizirului siu Asaf, fiul lui Varahia, sd purceadi in intAmpinarea
vizirului egiptean, insofit de cAliva slujitori bine incircali cu de-ale gurii.
Asaf s-a pregdtit de drum gi a pornit in intimpinarea vizirului. I s-a
inchinat 9i I-a primit bine. A pus si i se pregiteasci pranzuri bogate, apoi
a grdit astfel:
Bine ai venit, egipliene Faresl Sunt preabucuros de asemenea oaspeli
-rogu-vi se vi simfili Ia noi ca acasil
ii
$i au pornit apoi mai departe, gi au clldtorit pAnI au aiuns in cetatea
de scaun.
Salom-sultan a poruncit indatd fiarelor sd se rAnduiasci, dupi soiuri,
gi au apirut apoi mai multe giruri de spirite in cele mai felurite gi mai
infricoqitoare infiliqiri gi s-au aliniat in rdnduri.
De asemenea, au venit gi pisdrile care vorbeau in cele mai diferite limbi
gi graiuri. $i cum au ajuns in dreptul 1or, egiptenii s-au oprit cu spaimd,
nemaiavind curajul si inainteze. Asaf insi le-a vorbit astfel:
7
 Mergefi mai departe, o, voi egipteni, si nu vi temeti! To{i aceqtia nu
-
sunt decit robii lui Salom, fiul lui David, qi nimeni nu vi va face niciun riul
Fares a pornit inainte, si ceila\i i1 urmau cu spaimi, pAni au ajuns in
cetate, 1a casa oaspefilorstriini, gi timp de trei zile au fost inconjurafi de
mare cinste, qi mereu s-au intins gi s-au strAns mesele_..
A l'eia zi, Fares-vizir s-a infSligat la Salom-sultan, gi cAnd a intrat in
sali cu ai sii gi au dat si sdr-ute pimAntul din fat,a lui Salom, acesta i-a spus:
Se cade si ne plecim numai in fala lui Allah ce1 atotputernic, zidi-
-
torul pimAntului si al cerurilor! Cine dintre voi vrea si gadi, s6 se aseze;
cine vrea si stea in picioare, sI stea sdnitosl Nimeni insi. sL nu se ageze
lAngi sluiitorii mei...
Fares-vizir gi cAfiva dintre credinciogii s5i s-au a;ezat, numai cAliva
slujitori mai tineri au ri.mas in picioare.
Nici n-au apucat bine a se aseza, cimesele s-au giintinsl Apoi, Salom-sul-
tan i-a vorbit vizirului eglptean, indemnAndu-l si-i spuni pentru ce a
ficut aceastl grea ;i obositoare cllitorie.
Dar, a urmat el, vreau si !i-o spun eu singur, vizire Fares! Assem-suL-
-
tan este betren, gi Allah nu l-a binecuvAntat cu copii, lucru cel intristeazi
gi-l amirdste foartel Asa s-a intAmplat odati, ci stAnd in jillul slu, i s-au
infiligat vizirii, beil si toli mai-marii, fiecare cu unui sau mai mu{i copii;
giAssem-sultan s-a gAndit cu nespusi tristele: ,,Cine va domni dupi moar-
tea mea peste Egipt gi peste supugii mei? Eu unul voi fi dat uitirii, ca gi
cum nici nu a9 fi fost"... $i a rimas astfel cufundat in tristefe, pAni ce
din ochii lul au prins a izvori fluvii de lacrimi; qi-a acoperit fafa cu ni-
frama gi a inceput a plAnge amarnic, qi a coborAt din jilt qi a prins a striga.
Cdmiragii ;i ceauqii au poruncit tuturor celor de faln si plece, spunAn-
du-le: ,,Vedefi-vi de drum, pentr-u cI stip6nul nostru, sultanul, ebolnav..."
$i au plecat toti, numai tu, vizire, ai rimas ;i ai sirutat pimAntul in fala
lui gi l-ai intrebat de ce p16nge, dar el nu fi-a rdspuns...
CAnd Salom ;i-a isprivit cuvAntul, a venit rAndul vizirului Fares:
O, profet al lui Al1ahl Toate astea sunt adeviratel CAnd am vorbit
insi- cu sultanul meu, nu era nimeni de fafd; cine decl putea sd-!i fi spus
toate aceste?
Am qi eu ochi de privit qi urechi de auzit... a rlspuns Salom, zAmbind.
- O, Saloamel Saloame! S-a mlnunat vizirul.
- Nu cumva ai daruri cu tine? l-a intrebat Salom, fiul lui David.
9i
- Ba da, a rispuns vizirul.
-
n$l To! nu Primesc toate aceste daruri gi !i ddruiesc !ie, a rispuns Salom;
le
acegtia -
acum, du-te, vizire, gi te odihnegte o noapte, cici mai egti obosit de drum.
d va face niciun riul
ri, pini au ajuns in MAine, cu voinla lui Allah, toate vor merge bine!
r fost inconjurati de Vizirul s-a dus Ia sdlagul siu. Cind s-a cripat de ziui, s-a sculat qi s-a
intors la Salom, gi acesta i-a griit astfel:
intrat in CAnd vei ajunge la sultan Assem si veli fi iar voi doi impreund, luafi
r, gi cAnd a -
arcuri, sigeli gi paloqe 9i mergefi p1ni in pidurea din apropierea cetifii.
ilom, acesta i-a spus :
:l atotputernic, zidi Urca,ti-vi intr-un copac gi veli vedea tArAndu-se de sub el doui gerpoaice,
si Eadi, si se ageze; una cu cap mare, ca de vac5., cealalti cu cap de aritare! AmAndoui vor
i insi si nu se aqeze
purta lanturi de aur in jurul g6tului. indati ce vedefi gerpoaicele, slobozili
sdgefile ;i ucidefi-lel Apoi soalele voastre vi vor nagte fiil

gezat, numai cAliva

Sultan-Salom a pus apoi si i se aduci un inel cu sigiliu, un paloq gi o
iSdifi cu doui veqminte impodobite cu aur.
O, Fares-vizir! a grdit el. Cdnd copiii vogtri vor fi mari, imbrdcalii cu
ins!Apoi, Salom*ul- -
veqmintele acesteal Nu-i nevoie si mai zibovegtil Du-te acasi, cici sul-
i spuni pentru ce a
tan-Assem te agteaptl zi 9i noapte, ochii lui fiind mereu lintili spre dru-
ire Fares! Assem-sul-
mul de intoarcere...
Vizir-Fares qi-a luat rimas-bun de la Salom-sultan gi a pornit vesel, cici
lucm ce-I intristeazi
igi dusese aga de bine solia la capit.
d in jillul sdu, i s-au
A cilitorit zi gi noapte, pdni a ajuns in apropierea cetilii de scaun a
sau mai mulfi copii;
Egiptului. A trimis inainte un slujitor si-i vesteasci sultanului sosirea.
'a domni dupi
moar-
Auzind acestea, sultanul s-a bucurat impreuni cu dregitorii sii gi a
)i fi dat uiterii, ca $i
: in tristefe, pdni ce
pornit in intAmpinarea vizirului, 9i cind s-au intAlnit, Fares-vizir a des-
cdlecat, i-a sirutat mAinile qi picioarele gi l-a vestit tot atunci ci soala Iui
acoperit fafa cu ni-
ii va naqte un fiu.
ii$ 9i a prins a striga.
Prea bine, Faresl i-a rdspuns sultanul nespus de bucuros. Du-te
Llii sI plece, spunAn- -
acum acasi, fi o baie gi odihneqte-te o siptimAni, 9i vino iar la mine...
, sultanul, e bolnav..."

tat pnmintul in fala

Vizir Fares a sirutat pdmintul, s-a indreptat spre locuinta sa, cu ala-
i...
iul s,i slujitorii, gi s-a odihnit opt zile in capit. Apoi gi-a luat iar in primire
vizirului Fares:
slujba gi i-a povestit sultanului tot ce se intAmplase intre el gi sultan-
ate! CAnd am vorbit
Salom.
Mai apoi amAndoi gi-au luat arcurile gi sigefile 9i s-au urcat in copacul
ci putea si-!i fi spus
qtiut, s,i iati ci doui gerpoaice s-au aritat indatd... CAnd sultanul le-a
zimblnd. vdzut, nu mai putea de bucurie gi a spus citre Fares-vizir:
uns Salom,
O, vizirel Aceste gerpoaice au lanluri de aur! Pe Allah, cAt de minu-
-
nate sunt! Si le prindem, Fates-vizire, gi si le bigim intr-o cu9c6, spre a
m, fiullui David.
ne minuna privindu-le I

9
 !af vlzli 11l 1rallrfr"rj:is:
i binc sir.lboacle-ti si-geai:l es,;pr;r- r,rrcia, si r.Li an r-.r \ioi sloltozi
l\ilir
:rr,r r ull ccleii;,iii:t...

Au cobor:li rpor ciirr copac. Si iaia c:i inir o noaLrt{l pc cin,"-l suliiirit;r
;e,-tt'a lini-.1-iiii" ,,i:iinL:it pl':ur,l. L-l chcrrai pc ccl rltai ir.i.it lir lol, ai ei si
i ;r s;lr:s:
Fugi ioL aiun ir sultlr. si rrl"ir,tird,,: :il ri, spune-i ri scata lui e brnr'
:rrvirlaii ie Allrl.ri
-i,rijiror'.r1 a fugit buc,rros la suqanui rfiai :ing-i.ri si ii'Lrrisirt, :'.rlr Lnd:r';
1r g;lrr,.1lr:i.
Silipllrc, ili bunii ..r stri.{rt siujitolul. !l;ipin:r tilea, su1-
adr,ic vestr
l:i r i qa. ; b ir,c':u.r!n'raii-' .le Ali irhl
f-irr li ;L auzi, lc.rs i,::r. su i ir,.i--iul r siirii in s,-rs cie i-.r,Lcurie . a sirrut:,rI rr in r.-
siiijiii-rlu it.r i r.j l-;r cor:i':sii cn iist'uri, apci;r sp'.is na-i ir:',riL,lr igipl.t!,li c;r,t:i:
se:rpi'opiaser;i.
.Iari nii lirbiii, irriiiafi-\,::binf,roiicrilaiiidr':iccsi rob: ciir:uiii iblirr,
;ir:ir: s,:,-rilrtc si irr':i,re, ::sllri ;i cri, i,',o.,rii 1i giiillli"". Si toti i-:L.r c-liirrrii
;-.e :lr jit t-.r- !:esie in:is,:ra.
j
'J. slr,ilrine ar:irjg;ii- i:ir,riiai \iiz
ji-!,l"cs" ir-r.ir:irrci i cpe,-1c. 3 i;ir'::rm :ir:-
-
g.ri ii{resr gi m.i giii,-lerrn" i:iltl s-a rvjl rll ilr:jit{li i1 iiij-;i a,.ir:; \c-tr. r.ri
irorir-l riel i: L'inei:r-r,,'rr rrtriri ci,,: Aii;ri'... De irtil-riie, rrr r,!.ruii 5lujlicllil,-ri
lc,.:ie v,:srrir.rtr:i,'ce le J.\'.-lrlr.L p,.- ni.,e fi c nir:'ire diu.ri pe rieasr.ip;::, i-,;,
-
| , , J' i i . . , ' l .- ;
. .
' '
3 ut lai-ir-ti a ii:,:rpLr rLa :

i;-'f;rr'ece ;\llah: iosi riii r-i; clar;rjr: si i,.r-:: dirs ,1e t;r iln,;ncrir: l:
rlr-ritlir. vr:elu :r eu sti ilc'.-r iluirrii rc iL,-lulor olnri'liloi...

-- llru;rcr:siri i-l ir-ricJ:s urii ri r:iziir;1. r.-

Du-ie si eiibereazi: lsii:rliiijirlrrr renliie. l,la dr-,,:nri I ,rl;1i l'i-riaii,-.r i

i,rsli c','j clintre .i .ar{r voL i'a'.:e ilir;iet'iegi. de rzi ir.uir,ie, vtri prne :., 1- rr:
iair ci:i'i,r., rifl ai-rirl li sc ,ju.iile... 1"tr::iu, de :lsemeni, ea i:irt;:r r,ie i.iel ::::ri
i-ri:.;ru l:ir.ii iiru ,,-.iri cle 1::, n,,li1,,.i:ri. Apci, ili::s-vizrlr:, pol:rrregir. : r .--. .-..1,
j': l-it-r'lpt:ej ir r-ri i ;:,-:tiirir';edie :,i c:',ie r-ri;-ri. si l-".,-rc;iierri si- g;rt:rscii zi si
rc',-11:ir:" si s:,i :e ospzirze'Llii orrieDii clin c.:i:.te li Cin ',riprejr-rrii.i.ri. s:i itr::,r
,i s"i :rr;:riir-icr -.i r;r,, s.- sir,rti bine... !i:i;.,ie; ..i ie inpcctrobili ci'r : iii.r ia,,iiL.
11.:r,:eile,,i: reiloisii :rti:l c-ie-.ii-ris; zi ri noapte . ll1.!-lc. ,,,i:rii,:, -ir rr ai- r- t

p,,ni-icii liilii pi-ri.r 3r1 ii -c/:.aic i:iiir1.,i...

|;il',-'i-." izji ;: !,;'1ii: r-c;.-r:;-'i:.

,(r

. eu mi-o voi siobozi
rte pe cAnd sultinita
ui bitrAn rob al ei qi
:-i ci soala lui e bine-
gi intristat, cufundat
:1. StipAna mea, sul-
:urie, a sirutat mAna
rarilor Egiptului care
:st rob: diruifi-i bani,
i-.. $i toli l-au d5ruit
: repede. Stlteam sin-
i mi-a adus vestea cI
m diruit slujitorului
nari pe deasupra, ba
.us de la intuneric ia
lor...
drumui datornicilor!
inte, r'oi pune sd li se
Li, ca timp de trei ani
rcrunceste si se ageze
arii si gdteasci zi gi
r imprejurimi, sibea
rdobiti de sirbitoare
:. vizire, qi fd ce !i-am
Toate seraiurile qi cetitlle Egiptului au fost impodobite. Oamenii
gi-au imbrlcat cele mai bune vegminte, 9i mullimea mAnca, bea ql din-
!uia, gi o ducea bine.
CAnd a sosit ceasul, sultan Assem a chemat inleleplii gi astrologii,
cipeteniile poporului qi grimiticii. Si au agteptat to!i, pAnn ce o perli
a fost aruncati intr-o ceagci, semn a1 nagterii. Si s-a niscut un fecior
seminind cu luna noui. $i au insemnat nasterea in cronicile Egiptului.
Apoi, astrologii s-au suit in foiqoare, mai aproape de scrierea cerului, si
au privit-o gi au citit-o uimifi. Apoi au sirutat pimAntul gi au spus su1-
tanului Assem:
Steaua acestui copil e fericitS, qi ora nasterii iui binecuv6.ntati!
-
Totugi, in tinerele i se vor intampla lucruri pe care nu cu plicere fi le
spunem...
Spunefi s,i nu vI temelil i-a indemnat sultanul.
- O, stdpAne! au rispuns astrologii, eI va pirisi
lara ;i va umbla prin
-
striini, va naufragia gi va cidea in prinsoare, indurdnd multe nevoi gi
infrAngAnd primejdii! in cele din urmi, va trece insi cu bine prin toate,
gi va ajunge la finti- Celelalte zile ale vielii 1ui vor fi plicute! Se va im-
potrivi vrdjmagiior gi va fi stipdn pe liri 9i semin!ii...
Nu prevestili lucruri prea relel a spus sultanul. Laudi lui Ma-
-
homed-proroc, care vegheaze din corturile sale asupra pulberiil PAnI ce
fiul meu va trebui sd treaci prin incercdrile suferinle1or, ne va desfita
cu mii de bucurii...
$i sultanul nu s-a mai gAndit la cele atzife, a diruit astrologilor bo-
gilii gi a pirisit divanui.
Vizir-Fares s-a apropiat de el piin de bucurie, ;i dupi ce a sdrutat pd-
mAntul in fafa lui, i-a spus:
StdpAne, un pic mai inainte soala mea a niscut un fiu strilucitor
-
ca luna...
O, vizire! a strigat sultanul Adu-fi copilul sI creascl impreuni cu
-
a1 meu...
Fares-vizir si-a adus soala gi fiul, gi doicile au purtat copiii timp de
gapte zile, apoi i-au culcat pe amandoi pe-o perne gi i-au dus in fala
sultanului, intrebAndu-l ce nume vrea si le puni.
Dati-Ie voi numele ce vi plac... le-a spus sultanul.
Nimeni afari de tlne nu poate hotdri una ca asta! au respuns doicile.
-
1l
 Pe fiul meti si,i nurniti
Seif Almuluk, adic;i ,,palos al sultanilor',,
cici- asa se numea si bunicui meui Iar pe iiul vizirului si,l nurnili Salci,
adici ., Preafericitul '-..
Doiciie au ingrijit copiii pini la cinci ani, apoi au lbst in.ratali si ciii,
reasci, sd. tragd cu arcul, sd lupte cu palogul, tot ce trebuie si stie niqte
9i
feciori. Si au invilat aga, pAni la ani cincisprezece, si-i intreceau pe ioti
in indeminare si iscusinti. Sr unul, gi altul erau in stare si lupte singur
impotriva a o mie de cilireti Ei si le tini pieptl
Sultan-Assem ii privea ades si se bucura vizAndu-i, pini au aiuns la
dou.izeci si cinci de ani. cind sultanul a poruncit si fie chemaL Fares-vizir.
O, vizire Faresl i-a spus el. Mi-a venit ceva in gind si as vrea si,!i cer
-
sfatul l
Fi ce-ti spune
- Pentru ci suntinimal Cura ta nu poate der:At binecuvdnta
bitrin foarte, a; vrea si iepid povara stipAnirii
__

-
Egiptului si si o dau fiului rneu Seif Almuiukl E fecior-vrednic, desivdr.git
in toate virtutile si intelept. iar in ce mi pri,.zeste, vizire Fares, restul zile-
1or mi le voi petrece in restristi si iugiciuni si-n tinguiri cAtre sllltanrji
eterniti!ilor...
(iura ta nr; poaie decAt binecuvilnta. a risi.rlins Far:es-vizir,. Si eu iii
-
voi urma pilda si voi cia viziratul fiului m.eu Said, cici si ei e destoinic,
bog;rt in cunostinfe si cu infelegere. Astfel vor fi ii-nprer_rni. cci doi trneri.
gi noi ii vom sfitui si meargi pe caiea binelui, dreptitii
;i binefaceriloi-..,
intocmeste firmanele.., a spus sultirnul- pregdteste solii. si por-
-
neasci in toate tirilel Porunccste seraiuriicr si cetitilor supuse noui si se
adune toti mai-marii, intr-o anumiti zi, aici, in cetatea de scaun. ne cim-
pui de alergiri...

Apoi, Assem-sultan a poruncit cur-tenilor si impodobeascl cu covoare

si cu cele mai scumpe stofe marele gang din rnijlocul cimpulr,ri de aiergiri.
Si fie dus acolo gi jiltul mare, pe care suitanul obisnuia si stea numai la
zile deosebite- Toate au fost gata repede. Se adunaseri oameni din toate
locurile.
Si au intrat intni copiii de casi si ajritoarele sr-Lltanului, insotiti de ostile
de straji. Si rnai,marii Egiptului strigau:
Apropiati-vi pentru divan..,
-
"Palog al sultanilor",
rlui si-l numili Said,
r fost invilali sI cili-
e trebuie sI gtie nigte
;i-i intreceau pe toli
stare si lupte singur
pinl au ajuns la
u-i,
ie chemat Fares-vizir.
ind gi a9 wea sd-!i cer
rinecuvAnta...
id povara stipAnirii
or wednic, desdvirqit
zire Fares, restul zile-
nguiri cdtre sultanul
Ls Fares-vizir. $i eu ili
cici gi el e destoinic,
rpreunl cei doi tineri,
tif,i ;i binefacerilor...
:giteEte solii, si por-
ilor supuse noud sI se
rtea de scaun, pe cAm-
odobeasci cu covoare
Icimpului de alergiri.
rnuia sI stea numai Ia
seri oameni din toate
rului, insolili de oqtile
$i s-au apropiat judefii, beii gi vizirii, gi au pitruns in gang, dupi ob!
cei 9i rang, gi se infSligau sultanuiui. $i sultanul qedea in jiltpl mare, 9i
oaspefii in picioare, gi dupi ce au venit toli, sultanul a poruncit sI se in-
tindi mesele... Si s-au intins rnesele, cu cele mai aiese bucate gi biuturi,
gi tofi au mXncat ;i au b5ut. $i sultanul a dat porunci clmirasilor si nu
Iase pe nimeni si se indepirteze pdnl nu vor fi auzit tofi cuvintul lui.
$i au ridicat apoi o perdea, gi sultanul a griit astfel:
Viziri gi mai-mari ai tdrii! Dregdtori mari si mici! $tifi toli cI am
-
mogtenit jillul de la pirinlii gi strimogii mei.
Adevlrat este, o, sultanel au rispuns tofi intr-un glas.
-
$ti!i ci sunt bitrAn foarte gi sl5binogl Vreau s5-ml triiesc zilele ce
-
Ie mai am in restriste, si mi las rugiciunilor gi s5-i cer preaputernicului
Allah iertare pentru picatele trecute... il cunoagtefi tofi pe fiuI meu Seif
Almuluk, ;i gtifi ci e bun, invilat, indemAnatic, infelegitor, plin de virtuli
gi drept! Vreau si-i dau domnia peste Egipt, si fie el sultan in locul meu!
Ce avefi de spus?
S-au sculat toli gi au slrutat pdmAntul:
Suntem gata si ne supunem !ie, o, scutul nostru! Ne-am supune
-
daci ai hotiri si ne cdrmulasci unul dintre robii tdi, dar cAnd ni-l dai ca
ocarmuitor pe fiul tiu? Jurem deci, intru aceasta, pe capul gi pe lumina
ochilor no;tri, gi pe gridina Huriilor, si pe ochii de mirgean ai noptii...
Assem-sultan a coborat din ji}, gi in timp ce-l ageza in locu-i pe fiul
seu, spunea celor de fa\d:
Iati, acesta e sultanul vostru!
-
$i gi-a scos diadema de aur gi a pus-o fiului, si l-a incins cu brAul sulta-
nilor, Ei s-a agezat pe un scaun de aur, in timp ce fiul siu gedea in ji$ul mare.
$i, rAnd pe r6nd, juzii, vizlt'ri, beii qi toli mai-marii au sirutat pimAntul
din fafa lui Seif Almuluk.
Apoi, ceaqil au dat strigirile, gi impirleau aur, ;i ploua peste capetele
oamenilor cu pietre scumpe.
Sultanul implrlea daruri, veqminte alese gi dreptate.
$i Fares-vlzir s-a intors si el spre bei qi mai-mari, qi a vorbit astfel:
O, voi toli cei de fa!n! cn am fostvizir inci dinaintea lui Assem
-cimai sunt vizir si acum, $tifi
cAnd a lepidat domnia, spre a o da fiului siu!
;i
Ag wea si eu si lepid viziria, dAnd-o fiuiui meu Said. Ce aveli de spus?
Niminui nu i se cuvine mai mult ca fiului tiu si fie vizirul lui Seif
-
Almuluk, pentru ci de minune se poftivesc...
13
 Acesica auzintlu-le, Fares-vizir si-a scos turbanul de vizrr qi i-a asezat
pe capul fiu1r"ri, apoi i-a pus cilinrara qi condeiele dinainle.
Binecuvintare luil Bil.recuvintare! Striglu ceausii.
-Apoivizirul j-au elilruit
Ei Assen s-au ridicat, 9i-au deschis vistieriile si
pe vizirl si bei si pe mai-marii Egiptuiui, ;i sultanul cel nou, Seif Almuluk,
1e-a scris firmane noi, bitr.rte cu sigiiiul lui si al viziruhri Said.
Oan'renii au Limas asa o siptiimani, la un loc, apoi fiecare si-a vizut
c{e drum. Sultan Assent s-ir dus in serai, cu fiul si cu noul vizir, si che;1.ln-

du-lpe vistiernic, a pus si i se aduci inelul cu sigiliu, palosul, lirliia de la

Salorn ;i arcul. A spus:
Fiecare si ia cc vrea...
-Seif Almuiuk a luirt ineiul cu sigiliu. Said ;r apucaL
palosul. Apoi, Seif
Almulr-rk a luat lidila, si Said arcul. A-u sirut;rt dupd ilceel mina bitri-
nuiui si s-au dus acasi. Seif Almuluk a pus lidita pe ji1lul dc odihni. Said
s-a asezat lingi el.
La miezul noptii, Seif Almuluk s-a tre zlt, si-a amintit de liditi, si voind
si vadi ce cuprinde, s-a ridicat, a ir-rat o luminare si a inLrat in inciperea
de alituli. A pus luminarea intr-un sfesnic, a deschis lidiia gi tr gisit in
ea ni5te vesminte lucratc de spirite, si cum l-a desficut pe unu1, a viizut
pe el chipul unei fete pictat cu aur-. Seif Aimr-rluk Ei-a pierCut rninf ile. S-a
indrigostit de lata aceea si siruta vesrnintul. A cizut la pimAnt, Ieginat.
Apoi, trezindr"r-se, s-a lovit peste obraji, pl.lngea si sc jeiula. $i trezin-
du-se Said, si negisinduJ lAngl1 dinsul, si vizincl o luminare lipsi, l-a
ciutat pini l-a gisjt. L-a ir-rtrebat:
Ce ti s-a intiir-rplat, o, frate al meui
-Dar Seif Almuluk nici nu l-a auzit micar si nici nu si-a ridicat capul,
ci plAngea inair-rte.
O, sultanul meul Sfiruia Said. iti sunt vizlr prieten qi an-r crescut
-
laoialti! De ce nu-fi deschizi inima in lata mea i
9i

Stiruintele sj rugimintile lui au fost insi zadarnice. Seif Aln.rulul< nu

mai contenea din plins si nu scotea niciun cuvAnt. ir-r cele ciin urrni, Said
;i-a pus pieptul in iatagan. A strigat:
O, prietene, dacd nu-mi povestesti ce ti s,a i'ntAmplat, imi iau viata,
-
cici nu pot si te n-rai vid a;al
ir-r sfir;it, Seif Almuiuk si-a ridicat capul qi a griit:
Prieten al meul Ti-a; mirturisi pricina suferintelor, dar mi-e rusinel
-