CURS 10 CONTROL TEHNIC Rodica ROHAN

Metode şi mijloace pentru inspecţia preciziei geometrice a suprafeţelor conice

Precizia dimensiunilor unghiulare (de exemlu, suprafeţele ghidajelor, suprafeţe de fixare a

sculelor aşchietoare, elemente de etanşare la robinete, conducte etc.) se poate determina prin metode
directe şi indirecte, cu diferite mijloace de măsurare, dintre care cele mai utilizate sunt:
- măsuri (cale unghiulare, şabloane, echere);
- raportoare (optice, mecanice), fig. 10.1;
- microscoape (universal, mare de atelier);
- prin metode trigonometrice (rigla sinus, bile şi role calibrate)
1. Corp
2.Rigla fixă
3.Şurub
4.Rigla mobilă
5. Scală gradată
Fig. 10.1 Raportoare optice (b)

Cale unghiulare
Sunt măsuri folosite pentru verificarea directă a unghiurilor calibrelor unghiulare sau pentru
gradarea aparatelor şi scalelor goniometrice. Se execută în trei clase de precizie (0,1,2) şi cu abateri
de la planitate de max.0,3µm. Prin aderare, se pot forma unghiuri în trepte de 30”, 10” de la 00 la 900
Folosirea calelor unghiulare se bazează pe măsurarea paralelismului între suprafeţele calei
unghiulare şi suprafaţa mesei de control, care este de referinţă. În fig. 10.2 se prezintă schema de
măsurare în cazul verificării unui şablon unghiular prin metoda abaterii de la paralelism. Unghiul
calei şi al şablonului αc = αs, au aceeaşi valoare nominală. Cu ajutorul unui mijloc de măsurare
(comparator, optimetru vertical etc.) se palpează cala în A şi B distanţate cu l. Diferenţa între citirile
din A şi B, permite determinarea abaterii unghiulare σa cu relaţia 10.1.

 a  h  Ct   '' (10.1)
l
unde: C t  2  10 5 - reprezintă coeficientul de
transformare din radiani în secunde;
 h - diferenţa între cele două citiri în punctele Aşi B;
 '' - abaterea efectivă a unghiului calei în
secunde.

Fig. 10.2 Schema de măsurare prin metoda abaterii de la paralelism.

Şabloane unghiulare
Şabloanele unghiulare sunt măsuri terminale de unghiuri, de diferite mărimi şi cu diferite
unghiuri, utilizate la verificarea unghiurilor plane ale unor piese, prin metoda fantei de lumină (cu
ochiul liber se poate aprecia o fantă de lumină de 0,01-0,02mm). Se execută din tablă de oţel cu
grosimea între 0,5 şi 6mm.
Calibre conice
Calibrele conice sunt măsuri terminale sub formă de dornuri conice, pentru verificarea
alezajelor, respectiv de bucşe conice (manşon), pentru verificarea arborilor. Ambele variante se

1
 CURS 10 CONTROL TEHNIC Rodica ROHAN

construiesc cu secţiunea circulară şi permit controlul complex al pieselor, care include verificarea
tuturor parametrilor geometrici, cu excepţia rugozităţii. În unele cazuri se utilizează şi calibre conice
plate.

Echere
Echerele sunt măsuri terminale destinate verificării unghiurilor exterioare şi interioare. Pot
avea unghi activ de 400, 600, 900, 1200, dar cel mai des utilizate sunt cele de 900. Echerele pot fi
utilizate în afara verificării şi trasării unghiurilor şi pentru măsurarea paralelismului şi a
perpendicularităţii unor suprafeţe plane precise, în combinaţie cu instrumente comparatoare, sau
pentru executarea unor operaţii de ajustare mai pretenţioase. Abaterea de la unghiul drept se face
prin metoda fantei de lumină sau cu ajutorul comparatoarelor.

Inspecţia abaterii de la perpendicularitate

La determinnarea abaterii de la perpendicularitate între două suprafeţe plane se poate ivi una
din cele două situaţii prezentate în fig. 10.3.
Se face reglarea iniţială la zero a
comparatorului după echerul etalon
poziţionat cu una din laturi pe placa
de control. Atunci când tija
comparatorului ajunge în contact cu
suprafaţa de verificat a piesei,
abaterea de la perpendicularitate a
acesteia este pusă în evidenţă de
indicaţia comparatorului.

Fig. 10.3 Schema de verificare a

b perpendicularităţii dintre două
. suprafeţe plane

Deoarece diferenţa  este foarte mică tg   , mărimea abaterii de la pependicularitate se

determină în mod indirect cu relaţiile:
l l
1. Pentru   900 se obţine:   [rad], sau   K [s] (10.2)
H H
l l
2. Pentru   900 se obţine:   K [rad], sau   K [s] (10.3)
H h H h
H - reprezintă distanţa dintre placa de control şi palpatorul comparatorului (mm);
h - înălţimea calei de reglaj,
 - mărimea abaterii citite la comparatorul C;
 - valoarea unghiului dintre cele două suprafeţe plane verificate ( 0 ).
  900   , grade (10.4)
Semnul” –“ corespunde cazului în care   90 , iar semnul ” +“ corespunde cazului în care
0

  900 .
K  2  105 - coeficientul de transformare din radiani în secunde

2
 CURS 10 CONTROL TEHNIC Rodica ROHAN

Măsurarea conicităţilor interioare şi exterioare

Măsurarea conicităţilor exterioare se face cu microscopul mare de atelier, universal, cu rigla
sinus (folosind metode trigonometrice), iar pentru producţia de serie mare şi masă se folosec calibre
conice (care stabilesc dacă piesa este conformă sau nu, fără a determina valoarea unghiului).
Unghiul la vârf al unui arbore conic se poate măsura cu ajutorul microscopului mare de atelier
fig. 10.4 prin metoda vizării directe sau prin metoda goniometrică.
Dacă se notează cu I şi II secţiunile axiale ale suprafeţei conice, iar cu 1,2,3 şi 4 punctele de pe
generatoarea conului în care se fac măsurarile, utilizând metoda trigonometrică (vizării directe), care
este o metodă indirectă, se poate determina valoarea unghiului de conicitate :.
 d  d II
În triunghiul dreptunghic MNP  tg  I , de unde
2 2L
d  d II
 0  2  arctg I , (10.5)
2L
d I şi d I I reprezintă valoarea diametrelor suprafeţei conice măsurate în secţiunile I şi II (mm) aflate
la distanţa L.
Măsurarea directă prin metoda goniometrică, cu microscopul echipat cu ocular goniometric, constă
în determinarea valorii unghiurilor la vîrf pe care fiecare din cele două generatoare axiale ale
conului le face cu axa de simetrie a acestuia:

   1   2 , grade (0),
(10.6)

M N

Fig. 10.4 Măsurarea conicităţii exterioare cu

microscopul de atelier

Rigla sinus face parte din categoria

instrumentelor speciale, care permit
determinarea indirectă a unghiurilor de
conicitate, metoda de măsurare bazându-se pe
teorema paralelelor tăiate de o secantă.
Principiul de măsurare a ungiurilor conice
este prezentat în fig. 10.5.

Fig.10.5 Rigla sinus

1 – placa paralelipipedica;
2 – role (asezate la L = 100 mm);
3 – cale plan-paralele.
Valoarea unghiului masurat: sin  = Hef / L, unde Hef este înălţimea blocului de cale.

3
 CURS 10 CONTROL TEHNIC Rodica ROHAN

Măsurarea unui arbore conic cu ajutorul inelelor calibrate se recomandă îndeosebi în cazul
pieselor de dimensiuni reduse.
tg  = (D – d) / (2  l) (10.7)
în care l se masoară cu micrometrul sau linialul.

Fig.10.6 Metoda inelelor calibrate

Măsurarea conicităţii interioare se poate face folosind metoda cu bile calibrate, pentru
serie mică, iar pentru serie mare se folosesc calibre conice, sau traductoare pneumatice,(fig. 10.8).
Masurarea unui alezaj conic de dimensiuni reduse cu bile calibrate, se bazează pe schema de
măsurare din fig. 10.7 şi relaţia de calcul a unghiului de înclinare

 1 d1  d 2
sin  , (10.8)
2 2  H  h  d 1  d 2 

1- măsurand;
2,3 -bile calibrate;
4- placa de control

Fig. 10.7 Inspecţia suprafeţelor conice interioare prin

“ metoda bilelor calibrate“.

Masurarea unui alezaj conic diametrul mai mare de 40 mm, se face utilizând metoda cu role
calibrate.
Inspecţia conicităţii interioare folosind traductoare pneumatice (fig.10.8), permite determinarea
dimensiunilor alezajelor conice în diferite secţiuni, prin metode comparative. Reglarea la zero se
realizează cu calibre sau piese etalon

Fig.10.8 Inspecţia conicităţii interioare folosind traductoare pneumatice