Sunteți pe pagina 1din 17

MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT ’’ALECU RUSSO’’ DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA DREPT

REFERAT

TEMA:Dreptul de proprietate publică

Elaborat:Korkmaz Elif-Mihaela

Verificat:Dumitrascu Dumitru

Bălți 2020
CUPRINS

1. Definiția dreptului de proprietate publică


2. Delimitarea bunurilor obictelor de proprietate publică
3. Titularii dreptului de proprietate publică
4. Caracterele dreptului de proprietate publică
4.1Dreptul de proprietate publică este inalienabil
4.2Dreptul de proprietate publica este imprescriptibil atat extinctiv, cat si
achizit
4.3Dreptul de proprietate este insesizabil
5. Modurile de dobandire si de stingere a dreptului de proprietate publica
5.1Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica.
5.2Moduri de încetare a dreptului de proprietate publica.
6. Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate publica.
6.1Dreptul de administrare al regiilor autonome si institutiilor publice asupra
bunurilor proprietate publica
6.2Dreptul de concesiune
6.3Dreptul real de folosință gratuită asupra unor bunuri imobile din domeniul
public. 
7. Dobîndirea dreptului de proprietate publică în urma achizițiilor publice
8. Actele de donație
9. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică

2
Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate care poarta asupra bunurilor din
domeniul public de interes national si din domeniul public de interes local apartinand statului si
unitatilor adminisrativ - teritoriale, fiind inalienabil, imprescriptibil si insesizabil.

Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale.

Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic
valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice
si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv
al proprietatii publice.

Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in
administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de
asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.

2. Delimitarea bunurilor obiect al proprietatii publice

Din categoria bunurilor de uz public fac parte acele bunuri care prin natura lor sunt de folosinta
generala adica: pietele, podurile, parcurile publice etc, iar din categoria bunurilor de interes
public, fac parte acele bunuri care prin natura lor sunt destinate pentru a fi folosite sau exploatate
in cadrul unui serviciu public, pentru desfasurarea unor activitati care intereseaza intreaga
societate sau o anumita colectivitate, fara a avea acces la folosinta lor nemijlocita orice persoana,
cum sunt: caile ferate, retelele de distributie a energiei electrice, cladirile institutiilor publice etc .

3. Titularii dreptului de proprietate publică

Potrivit reglementărilor in vigoare, titularii dreptului de proprietate publică sunt:

1. Statul Roman asupra bunurilor din domeniul public de interes național.

2. Unitățile administrative-teritoriale (comuna, orasul, municipiul, judetul) asupra bunurilor din

domeniul public de interes local.

In același timp, acești subiecți sunt și titulari ai dreptului de proprietate privată (regim de drept
privat) care are ca obiect bunurile din domeniul privat al statului si al unităților administrativ-
teritoriale.
3
4. Caracterele dreptului de proprietate publica

Deoarece exercitarea dreptului de proprietate publică are loc numai în regim de drept public,
caracterele acestui drept sunt urmatoarele:

inalienabil,

imprescriptibilă

insesizabil.

4.1. Dreptul de proprietate publică este inalienabil.

Acest caracter presupune ca bunurile care fac obiectul sau sunt scoase din circuitul civil general,
neputând fi înstrainate pe cale voluntară, prin acte juridice civile si nici pe cale fortața, prin
expropriere. Este interzisa de asemenea dezmembrarea dreptului de proprietate prin constituirea
de drepturi reale derivate cum sunt: uzufructul, uzul, servitutea, abitatia sau superficia, precum și
ipotecarea sau gajarea lui. Asupra dreptului de proprietate publica pot fi constituite numai
drepturi reale derivate care nu sunt dezmembraminte ale dreptului de proprietate, cum sunt
dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul de folosință gratuita a unor imobile.
Bunurile proprietate publica pot fi de asemenea închiriate, în conditiile legii.

4.2. Dreptul de proprietate publică este imprescriptibil atât extinctiv, cât si achizit

Imprescriptibilitatea sub aspect extinctiv – acțiunea în revendicarea dreptului de proprietate


publică poate fi introdusa oricînd, iar dreptul la acțiune în sens material nu se stinge indiferent de
intervalul de timp cat nu a fost exercitat de catre autoritatea care are calitate procesuala activa.

Imprescriptibilitatea achizitiva - imposibilitatea dobandirii de catre o alta persoana a bunurilor


publice prin uzucapiune (in cazul imobilelor) sau prin posesie de buna credinta (in cazul
bunurilor mobile).

4.3. Dreptul de proprietate este insesizabil

Bunurile obiect ale proprietati publice, fiind si inalienabile, nu pot fi urmarite silit de creditorii
titularului dreptului de proprietate (finalitatea urmaririi fiind vanzarea bunului pentru realizarea
dreptului de creanta al creditorului).
4
5 Modurile de dobandire si de stingere a dreptului de proprietate publică

5.1 Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publică.

Conform art. 7 din Legea nr. 213/1998, dreptul de proprietate publică se dobandește prin
urmatoarele mijloace:

a) pe cale naturala – se referă la bogățiile solului și subsolului ce se vor forma natural pe


teritoriul sau în subsolul țării.

b) Achizitii publice efectuate in conditiile legii

c) Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

d) Donatți sau legate acceptate, în conditiile legii, de Guvern, sau dupa caz, de consiliul judetean
sau consiliul local, daca bunul va intra in domeniul public. Acceptarea donațiilor se face in forma
autentica.

e) Trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
în domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica.

f) Alte moduri prevazute de lege, cu sunt: vanzarea sau schimbul facute pentru cauza de utilitate
publica, accesiunea, tezaurul, confiscarea speciala etc.

5.2. Moduri de încetare a dreptului de proprietate publică.

Potrivit Legii nr. 213/1998 dreptul de proprietate publică inceteaza:

a) prin pieirea bunului pe cale naturala sau prin interventia omului;

a) prin trecerea bunului in domeniul privat, prin hotarare de Guvern, de Consiliu Judetean sau
Consiliu Local, dupa caz;

b) Prin trecerea ex lege a unor bunuri din domeniul public in cel privat in vederea reconstituirii
dreptului de proprietate particulara, pentru retrocedarea lor catre fostul proprietar sau pentru
vanzare.

6. Modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publica.


5
Organizarea exercitarii dreptului de proprietate publică este de competența organelor centrale ale
puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes național și a autorităților publice
locale pentru bunurile din domeniul public de interes local. Aceste autorități au calitatea de
subiecte de drept administrativ (sau public) si asigura „administrarea generala” a domeniului
public, care exprima exercitarea atributelor de putere care revin acestor autorități si nu a unui
drept real de natura civila.

Autoritățile publice pot hotarî ca dreptul de proprietate publica asupra unor bunuri sa fie exercita,
în planul dreptului civil, direct și nemijlocit de către ele insele sau de alte autorități publice care
reprezintă organele lor de conducere, dar, de cele mai multe ori, exercitarea unora sau tuturor
atributelor dreptului de proprietate publica se realizeaza prin intermediul unor subiecte de drept
civil, în favoarea cărora se constituie drepturi reale principale derivate din dreptul de proprietate
publică: dreptul de administrare al regiilor autonome și instituților publice asupra bunurilor
proprietate publica, dreptul de concesiune și dreptul real de folosinta gratuita a unor bunuri
imobile.  Asa cum am mai precizat, bunurile proprietate publica pot fi de asemenea închiriate, iar
în acest caz ia nastere un drept de creanță al locatarului (de a folosi bunul respectiv conform
contractului de închiriere).

Cele trei drepturi reale principale derivate din dreptul de proprietate publică nu dezmembreaza
acest drept, deoarece se constituie prin acte administrative,între proprietar și titularii lor existând
raporturi juridice administrative, de subordonare, astfel încât nu se duce atingere caracterului
inalienabil al dreptului de proprietate publica.

Persoanele fizice sau juridice care au sau dobândesc bunuri proprietate publică în administrare,
concesiune, folosința sau cu titlu de închiriere exercită, în temeiul acestor drepturi, atributele sau
o parte din atributele dreptului de proprietate publică, astfel încât prin intermediul lor statul, sau
dupa caz, unitățile administrativ-teritoriale exercită în concret prerogativele pe care li le confera
dreptul de proprietate publică (asa numita „exercitarea prin altul a dreptului de proprietate
publica”).  

6.1. Dreptul de administrare al regiilor autonome și instituțiilor publice asupra bunurilor


proprietate publica.

Titularii dreptului real de administrare sunt, potrivit Legii nr. 213/1998:

a) regiile autonome;

6
b) prefecturile și autoritatile publice centrale și locale cu personalitate juridică civilă (ministere,
agentii nationale, consilii judetene si consilii locale etc.);

c) instituțiile publice de interes national, județean sau local.

Dreptul de administrare ia nastere în temeiul unor acte de drept administrat

Dreptul real de administrare are o natură mixta; astfel: în raport cu titularii dreptului de
proprietate publică are o natura administrativă, iar în raport cu ceilalți participanți la circuitul
civil acest drept are o natura civilă. Având o natura civila și fiind drept real, dreptul de
administrare nu este totuși un dezmembramant al dreptului de proprietate publică, ci doar un
derivat al acestuia, avand caracteristicile acestuia din urmă, fiind inalienabil, imprescriptibil și
insesizabil. Dreptul real de administrare nu este opozabil faâța de proprietar (stat sau unități
administrativ-teritoriale), acesta putând retrage sau revoca acest drept pe calea unui act
administrativ, fara ca titularul sau să se poata apara prin mijloace de drept civil (acțiune în
revendicare, acțiune posesorie). Revocarea poate avea loc cu titlu de sancțiune, dar și în scopul
redistribuirii unor bunuri între regiile autonome sau instituțiile publice (cînd bunul nu mai este
necesar titularului actual al dreptului de administrare) sau în cazul în care se urmărește trecerea
unor bunuri din domeniul public în domeniul privat în vederea concesionarii sau închirierii sau
în Totusi actul administrativ de revocare poate fi atacat în contencios administrat ,pe de alta
parte, deoarece acest drept este un drept real, va putea fi aparat fata de ceilalți subiecti de drept
civil (cu exceptia titularului dreptului de proprietate publica) prin orice mijloc de drept comun.

Continutul juridic al dreptului de administrare. Conform prevederilor Legii nr. 213/1998,


titularul acestui drept poate să posede, sâă foloseasca și să dispună de bunul aflat în administrare,
în condițiile stabilite prin actul de atribuire.

A. Posesia – între posesia proprietarului și cea a titularului dreptului de administrare exista


deosebire numai cu privire la elementul animus (intentia cu care este stapanit bunul), posesia
titularul dreptului de administrare avand stăpanirea materiala a bunului (elementul corpus).

B. Folosinta-Titularul dreptului de administrare are posibilitatea și obligația de a utiliza bunul in


scopul îndeplinirii obiectului sau de activitate, exercitarea folosinâței făcîndu-se în puterea
proprietarului, în sensul respectarii actului de dare în administrare. El are dreptul de a culege în
proprietate fructele naturale si industriale ale bunului (daca legea nu prevede altfel), iar fructele
civile obtinute in urma inchirierii bunului i se cuvin in proportie de 20-50%, iar restul de 50-80%
se vor face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz.
7
C. Dispozitia

Dreptul de administrare nu poate conferi titularului sau mai multe drepturi decat are proprietarul,
astfel încat și dreptul de administrare este inalienabil si nedezmebrabil. Totuși, pot fi transmise
fară plată bunuri în stare de funcționare de la o instituție publică, care nu mai are nevoie de ele,
în administrarea altei institutii publice.

Titularul dreptului de administrare nu are de obicei nici un drept de dispozitie materiala asupra
bunului, cu exceptia situației în care prin actul de administrare i s-a dat dreptul de a obține
producte sau de a executari care consuma substanta bunului (ex. taieri de arbori, exploatarea
bogatiilor subsolului, excavarea de pamant pentru fundatii, demolari, reamenajari etc.)

6.3. Dreptul de concesiune

Contractul de concesiune  este contractul prin care o persoana, denumită concedent, transmite


pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, denumita concesionar,
care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei
activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente.

Concesiunea este de trei feluri, in functie de obiectul sau:

a) concesiunea de bunuri;

b) concesiunea de servicii publice;

c) concesiunea de activitati economice.

Contractul de concesiune are o natura juridica mixta, avand doua parti:

- partea reglementara (cuprinzand cele mai importante clauze, cu privire la: conditiile de


exploatare sau de folosire a bunurilor, preturile pe care le poate stabili concesionarul in
raporturile sale cu tertii, dreptul concedentului de a controla si de a da ordine concesionarului,
dreptul concedentului de a modifica unilateral contractul), guvernata de prevederile dreptului
administrativ, si

- partea negociata, guvernata de prevederile dreptului civil.

Avand in vedere preponderenta partii reglementare, unii autori considera acest contract ca fiind
un contract administrativ (si nu unul mixt).
8
Contractul de concesiune are urmatoarele caractere juridice:

-sinalgamatic;

-oneros;

-comutativ;

- executare succesiva;

Pot avea calitatea de concedent:

- ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, pentru bunurile
din domeniul public național;

- consiliile județene sau locale și instituțiile publice de interes local, pentru bunurile din
domeniul public judetean sau local.

Poate avea calitatea de concesionar orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina.

Dreptul de concesiune este opozabil tuturor, cu exceptia proprietarului, reprezentat prin


concedent. Raporturile juridice dintre concedent si concesionar sunt de subordonare, concedentul
putand sa modifice unilateral anumite clauze contractuale, sa dea ordine concesionarului sau sa
retraga dreptul de concesiune. Datorita acestor caracteristici dreptul de
concesiune nu dezmembreaza dreptul de proprietate publica.

Titularul dreptului de concesiune are recunoscute atributele de posesie, folosinta si uneori


atributul de dispozitie materiala (dobandirea in proprietate a productelor).

6.4. Dreptul real de folosinta gratuita asupra unor bunuri imobile din domeniul
public. Potrivit art. 17 din Legea nr. 213/1998, acest dreptul poate fi constituit printr-un act
administrativ unilateral, in favoarea persoanelor juridice cu scop nelucrativ, care desfasoara
activitati de binefacere sau de utilitate publica.

9
Caracterele juridice ale dreptului real de folosinta:

imobiliar;

cu titlu gratuit;

revocabil;

esentialmente temporar;

El are si caracteristicile dreptului de proprietate publica a carui derivat este, fiind inalienabil,
imprescriptibil și insesizabil.

Titularul acestui drept are atributele de posesie si folosinta, fiind lipsit de atributul de dispozitie
(atat materiala, cat si juridica).

În conformitate cu art. 2 al Legii nr. 523 din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a UAT,
dreptul de proprietate publică al UAT poate fi dobândit:

a) pe cale naturală;

b) prin achiziții publice, realizate în condițiile legii;

c) prin transmitere în proprietatea publică a UAT a proprietății publice a statului sau prin
transmiterea proprietății publice a unei UAT în proprietatea publică a alteia;

d) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică locală; e) în baza hotărârii instanței
judecătorești;

f) prin donații sau prin legate acceptate de consiliul UAT;(Unitățile administrativ teritoariale)

g) prin obținerea de venituri și bunuri în condițiile legii;

h) în urma renunțării la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în modul stabilit de


legislație;

i) în urma realizării proiectelor de parteneriat public-privat

10
Dobândirea dreptului de proprietate publică pe cale naturală.

În acest mod, sunt proprietate publică bogățiile de orice natură care se formează natural pe
teritoriul sau în subsolul țării:

a) bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcămînt;

b) spațiul aerian;

c) apele cu potențial energetic valorificat;

d) apele navigabile și acelea care pot fi folosite în orice alt mod în interes public național; e)
parcurile naționale,

f) rezervațiile naturale

g) monumentele naturii.

Dobândirea dreptului de proprietate publică în urma achizițiilor publice.

Achizițiile publice se efectuează potrivit Legii nr. 96 din 13.04.2007 privind achizițiile publice.
Principiile de bază ale achizițiilor publice: Dobândirea dreptului de proprietate capitolul 4. 42

a) utilizarea eficientă a finanțelor publice și minimalizarea riscurilor autorităților contractante;

b) transparența achizițiilor publice;

c) asigurarea concurenței și combaterea concurenței neloiale în domeniul achizițiilor publice;

d) protecția mediului și promovarea unei dezvoltări durabile prin intermediul achizițiilor publice;

e) menținerea ordinii publice, bunelor moravuri și siguranței publice, ocrotirea sănătății,


protejarea vieții oamenilor, florei și faunei;

f) liberalizarea și extinderea comerțului internațional;

g) libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și de prestare a serviciilor;

h) tratament egal, imparțialitate, nediscriminare în privința tuturor ofertanților și operatorilor


economici;

11
i) favorizarea operatorilor economici rezidenți ai Republicii Moldova în măsura în care aceasta
nu contravine normelor de drept internațional, parte a cărora este Republica Moldova;

j) asumarea răspunderii în cadrul procedurilor de achiziție publică.

Dobândirea dreptului de proprietate publică în urma transmiterii bunurilor proprietate a


UAT în proprietatea statului.

Trecerea bunurilor din proprietatea publică a UAT în proprietatea statului se face, la propunerea
Guvernului, prin decizie, după caz, a consiliului raional, a Adunării Populare a UTA „Găgăuzia”,
a consiliului orășenesc (municipal), sătesc (comunal).

Dobândirea dreptului de proprietate publică în urma transmiterii bunurilor proprietate a


statului în proprietatea UAT. Bunurile proprietate publică a statului pot fi transmise în
proprietatea publică a UAT prin hotărâre de Guvern, cu acordul AAPL.

Dobândirea dreptului de proprietate publică în urma realizării proiectelor de parteneriat


public-privat. În acest caz, urmează a fi respectate principiile:

a) egalității de tratament, imparțialității și nediscriminării;

b) transparenței;

c) proporționalității;

d) echilibrului;

e) asigurării concurenței; capitolul 4 43

f) libertății contractului;

g) cooperării.

Actele de donație

Dobândirea dreptului de proprietate publică prin acte de donație sau legate se realizează, în
condițiile legii, prin hotărâre de Guvern sau, după caz, ale consiliului local, dacă bunul respectiv
ține de domeniul public. Acceptarea donațiilor făcute statului se face cu aprobarea Guvernului.
În ceea ce privește donațiile și legatele cu sarcini în favoarea consiliilor locale, pot fi acceptate
numai cu aprobarea consiliului local, cu votul a cel puțin 2/3 din numărul consilierilor aleși.

12
Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică de către UAT?

Dreptul de proprietate publică al UAT poate fi dobândit prin următoarele metode:

(1) achiziții publice, realizate în condițiile legii;

(2) transmitere în proprietatea publică a UAT a proprietății publice a statului sau prin
transmiterea proprietății publice a unei UAT în proprietatea publică a alteia;

(3) expropriere pentru cauză de utilitate publică locală;

(4) în baza hotărârii instanței judecătorești;

(5) donații sau prin legate acceptate de consiliul UAT etc.

2. Cine adoptă decizia de transmitere în proprietatea publică a UAT a proprietății publice


a statului? Bunurile proprietate publică a statului pot fi transmise în proprietatea publică a UAT
prin hotărâre de Guvern, cu acordul AAPL.

3. Care obiecte pot fi expropriate în interes local?

Printre astfel de obiecte sunt incluse bunurile imobile, la care se raportează: terenurile, subsolul,
bazinele de apă, pădurile, clădirile, construcțiile și alte obiecte legate de pămînt, a căror
permutare este imposibilă sau le aduce prejudicii iremediabile, astfel încât nu mai pot fi folosite
la destinație.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publică

Obiect al exproprierii de interes național pot fi:

a) bunurile imobile, la care se raportează: terenurile, subsolul, bazinele de apă, pădurile,


clădirile, construcțiile și alte obiecte legate de pămînt, a căror permutare este imposibilă sau le
aduce prejudicii iremediabile, astfel încât nu mai pot fi folosite la destinație;

b) dreptul de folosință asupra bunurilor imobile pe un termen de pînă la 5 ani, dacă părțile nu
convin asupra unui alt termen;

c) drepturile patrimoniale și personale nepatrimoniale, legate nemijlocit de invențiile care pot


contribui considerabil la asigurarea intereselor de apărare și de securitate ale țării;

d) valorile cultural-artistice și istorice de o importanță excepțională pentru sentimentele naționale


ale poporului, precum și cele care atestă statalitatea țării;

13
e) dreptul de proprietate asupra reprezentanților florei și faunei pentru care spațiul natural al
Republicii Moldova este propriu dezvoltării și reproducerii și care se află pe cale de dispariție în
lume, în cazul existenței pericolului real de dispariție și de nereproducere a speciei.

Obiect al exproprierii de interes local pot fi bunurile imobile și drepturile patrimoniale asupra lor
menționate la lit.a) și b). În caz de stare de urgență, de asediu și de război, exproprierii pot fi
supuse bunuri mobile stabilite prin lege organică. Dacă pentru cauză de utilitate publică este
necesară exproprierea numai a unei părți din construcție, iar proprietarul, în cererea adresată
instanței de judecată, solicită exproprierea ei totală, instanța va aprecia dacă exproprierea în parte
este posibilă. În caz contrar, se va efectua exproprierea totală. Aceleași condiții vor fi aplicate și
în cazul exproprierii de terenuri.

14
CONCLUZIA

În urma acestui referat elaborat pe tema:Dreptul de proprietate publică am dedus esențialul


acestei teme anume din definiția scrisă.

Am delimitat în principiu care sunt bunurile obiect al proprietății publice și titularii acestuia.

Am cunoscut în întregime cele trei caractere dreptului de proprietate public și anume –


inalienabil,imprescriptibilă,insesizabilă.

Am pus accent mai profund pe modurile de dobindire a dreptului de proprietate publică.care stă
la baza acesteia,și anume:

pe cale naturala – se referă la bogățiile solului și subsolului ce se vor forma natural pe teritoriul
sau în subsolul țării.

b) Achizitii publice efectuate în conditiile legii

c) Exproprierea pentru cauza de utilitate publică

d) Donatți sau legate acceptate, în conditiile legii, de Guvern, sau dupa caz, de consiliul judetean
e) Trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
în domeniul public al acestora, pentru

Am numerotat și descris obiectele expropriate în interes local ceea ce este specific acestei
dobîndiri de proprietate publică și anume:

-bunurile imobile, la care se raportează: terenurile, subsolul, bazinele de apă, pădurile, clădirile,
construcțiile și alte obiecte legate de pămînt, a căror permutare este imposibilă sau le aduce
prejudicii iremediabile, astfel încât nu mai pot fi folosite la destinație.

15
BIBLIOGRAFIA

 Boroi, Anghelescu. Drepturi reale.pdf

 Birsan. Drepturi reale 2015.pdf

MANAGEMENTUL PROPRIETĂȚII PUBLICE Chişinău, 2015 Ghidul autorităţilor publice locale Ilie Teacă
Andrei Rusu Veaceslav Bulat

https://www.qreferat.com/referate/drept/DREPTUL-DE-PROPRIETATE-
PUBLICA652.php

https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drepturi-reale/capitolul-ii-dreptul-de-
proprietate/

16
17