Proiectarea didactica

Etape ale proiectarii didactice

În funcţie de perioada de timp luată ca referinţă se cunosc două niveluri ale proiectării
didactice (Cucoş, C-tin., 2000, p.119):
 proiectarea globală;
 proiectarea eşalonată.
I. Proiectarea globală prefigurează activitatea instructiv-educativă pe un ciclu de
instruire sau ani de studiu. Obiectivele, conţinuturile şi criteriile de evaluare au un grad ridicat
de generalitate.
Se materializează în elaborarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare, ceea
ce înseamnă că este o activitate ce ţine de competenţa organelor de decizie în probleme de
politică şcolară. Asigură cadrul necesar pentru proiectarea eşalonată.
II. Proiectarea eşalonată se materializează în elaborarea programelor de instruire
specifice unei activităţi/discipline, unei lecţii, fiind aplicabilă la o clasă de elevi.
Se concretizează în:
 planificarea calendaristică;
 proiectul unei unităţi de învăţare;
 proiectul fiecărei lecţii/activităţi în parte.
Această eşalonare a proiectării didactice este determinată de nevoia de a imprima
procesului instructiv-educativ unitate şi coerenţă, prin punerea în relaţie a obiectivelor,
conţinuturilor şi a activităţilor întreprinse pentru realizarea acestora.

a) Planificarea calendaristică
Oferă o perspectivă mai îndelungată asupra predării, asigurând parcurgerea ritmică a
materiei prevăzute de programa şcolară. Realizarea planificării presupune o viziune de
ansamblu asupra tipului de activitate/obiectului de studiu, cunoaşterea temeinică a
conţinuturilor şi a obiectivelor de referinţă.
În realizarea planificării calendaristice se realizează mai multe:
 Lectura personalizată a programelor şcolare - are rolul de a-l ajuta pe cadrul
didactic să ia decizii în privinţa modalităţilor pe care le consideră optime în creşterea calităţii
procesului de învăţământ, să-şi asume răspunderea de a asigura copiilor/elevilor un parcurs
şcolar individualizat, în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete.
Această operaţie permite elaborarea unor documente de proiectare didactică ce
asociază într-un mod personalizat elementele programei (obiective de referinţă, conţinuturi,
activităţi de învăţare, resurse metodologice, materiale, temporale) considerate optime de către
profesor pe parcursul unui an şcolar.
În învăţământul primar planificarea calendaristică ar putea fi întocmită după modelul
de mai jos.
Şcoala .................................. Învăţător................................
Disciplina............................. Clasa/nr.ore pe saptămână.......
Anul şcolar...............................

Planificarea calendaristică (orientativă)

Unităţi de Obiective de referinţă Conţinutur Nr. ore Săptămân Observaţii
învăţare i alocate a

În acest tabel:
 unităţile de învăţare - reprezintă temele/capitolele stabilite de cadrul didactic din
lista de conţinuturi prevăzute în programa şcolară;
 obiectivele de referinţă sunt preluate din programa şcolară (se trec doar numerele
de ordine cu care sunt înscrise în acest document);
 conţinuturile sunt selectate pentru fiecare unitate de conţinut din programa şcolară;
 numărul de ore alocat pentru fiecare unitate de învăţare este stabilit de fiecare
cadru didactic în parte, în funcţie de potenţialul clasei şi de experienţa sa;
 la rubrica Observaţii se vor consemna eventualele modificări ce se impun în
aplicarea sa efectivă la clasă.

b) Proiectarea temelor/unităţii de învăţare

Dacă în învăţământul preşcolar operăm cu o listă de şase teme majore, începând cu
ciclul primar vorbim despre unităţi de învăţare. Unitatea de învăţare reprezintă o structură
didactică flexibilă, unitară din punct de vedere tematic, a cărei parcurgere conduce la
realizarea unor obiective de referinţă sau competenţe specifice. Identificarea unităţii de
învăţare se face prin precizarea temei acesteia. Temele pot fi luate din lista de conţinuturi
prevăzute de programe şi se corelează cu manualul şcolar. Parcurgerea sa se realizează
sistematic şi continuu pe o perioadă delimitată de timp şi se finalizează prin evaluare.
În învăţământul primar proiectarea unităţilor de învăţare se realizează pe parcursul
anului şcolar, înaintea abordării lor la clasă. Ghidurile metodologice indică realizarea sa după
următoarea rubricaţie:

Clasa/nr. ore săptămânal................

Disciplina........................... Săptămâna/anul...............

Proiectul unităţii de învăţare

Unitatea de învăţare...........................
Nr. ore alocate (cf. planificării)....................................

Conţinuturi Obiective de referinţă /

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
(detaliere) competenţe specifice

În acest tabel:
 La rubrica Conţinuturi se vor preciza detaliat toate conţinuturile ce vor fi abordate
în respectiva unitate de învăţare, eşalonate în ordinea parcurgerii lor. În stabilirea acestora
cadrul didactic nu trebuie să urmeze obligatoriu programa sau manualul, ci are libertatea de a
proceda la operarea unor adaptări, constând în renunţarea la unele elemente şi înlocuirea cu
altele sau la adăugarea unor noi elemente de conţinut;
 Obiectivele de referinţă se înscriu cu numerele lor (din programă);
 Activităţile de învăţare promovate pot fi cele prevăzute de programa şcolară, dar şi
alte activităţi pe care învăţătorul le consideră eficiente din perspectiva realizării obiectivelor;
 La rubrica Resurse se trec formele de organizare, timpul, locul de desfăşurare,
metode, mijloace, tipurile de interacţiuni profesor-elevi, elevi-elevi etc.
 La rubrica Evaluare se vor consemna modalităţile de evaluare folosite pentru a
stabili în ce măsură obiectivele prevăzute au fost îndeplinite.

c) Proiectul de lecţie/de activitate

În învăţământul primar, lecţia apare ca o componentă operaţională a unităţii de
învăţare. Proiectul lecţiei este un plan anticipat al modului de stabilire şi realizare în timp a
interacţiunilor dintre obiective, unităţi de conţinut şi strategii pedagogice în cadrul unei unităţi
didactic determinate. Elaborarea proiectului didactic al unei lecţii are ca punct de plecare
proiectul unităţii didactice din care derivă. În realizarea sa se disting mai multe etape:
1. Precizarea obiectivelor operaţionale ale lecţiei, condiţie fundamentală pentru o
proiectare corectă. Sunt vizate rezultatele concrete, imediate cu care se va finaliza lecţia
respectivă, care sunt achiziţiile educative pe care le vor realiza elevii la încheierea activităţii.
Aceste obiective trebuie să decurgă logic din obiectivele de referinţă ale unităţii de învăţare şi
să respecte cerinţele operaţionalizării.
2. Stabilirea resurselor educaţionale ce pot fi valorificate în îndeplinirea
obiectivelor. Include operaţii de detaliere a conţinutului învăţării (informaţii, abilităţi,
atitudini, valori), de identificare a resurselor psihologice pe care se bazează învăţarea (nivel de
pregătire anterioară a elevilor, potenţialul de învăţare, motivaţie), şi a resurselor materiale care
pot fi utilizate în buna desfăşurare a activităţii (condiţii de spaţiu şi timp, mijloace de
învăţământ aflate în dotarea şcolii sau confecţionate de educator).
3. Precizarea strategiilor didactice optime care să conducă la îndeplinirea
obiectivelor. Presupune ca în funcţie de sarcina didactică fundamentală a lecţiei, prin
raportare permanentă la obiective, cadrul didactic să stabilească tipul de învăţare în care vor fi
implicaţi elevii şi să gândească un sistem coerent şi eficient de îmbinare a formelor de
activitate, a metodelor şi mijloacelor de învăţământ, adecvat particularităţilor de vârstă ale
acestora.
4. Precizarea modalităţilor de evaluare a gradului de îndeplinire obiectivelor
operaţionale, a metodelor şi tehnicilor de măsurare şi apreciere a rezultatelor învăţării. Pentru
a oferi informaţii pertinente despre gradul de realizare a obiectivelor propuse, despre raportul
dintre rezultatele aşteptate (obiective) şi rezultatele efectiv obţinute, probele de evaluare
trebuie elaborate pornind de la obiective (care la rândul lor trebuie să indice achiziţii concrete,
observabile şi măsurabile) şi să fie în concordanţă cu conţinuturile fixate.
Parcurgerea acestor etape se finalizează cu elaborarea proiectului didactic propriu zis
care reprezintă un instrument util pentru o activitate didactică eficientă. Proiectul didactic
asigură rigoare activităţii, pune în valoare iniţiativa şi creativitatea educatorului, în elaborarea
sa spunându-şi cuvântul pregătirea de specialitate, psihopedagogică şi metodică, experienţa
practică şi, nu în ultimul rând, interesul, pasiunea pe care acesta le investeşte în muncă.
Proiectul de lecţie este structurat pe două părţi: o parte introductivă şi una ce vizează
desfăşurarea propriu zisă a evenimentelor/momentelor ce se vor derula pe parcursul lecţiei.
În partea introductivă se precizează elementele care dau identitate lecţiei respective,
iar cea de a doua parte a proiectului prezintă “filmul” general al desfăşurării lecţiei, un plan
anticipativ al demersului didactic întreprins pe parcursul lecţiei. Deşi nu există un tip absolut
de proiectare a lecţiei, în practica educaţională curentă s-a încetăţenit următorul model.
Data
Şcoala
Clasa
Disciplina de învăţământ:
Tema/subiectul
Tipul lecţiei
Durata
Obiective de referinţă/competenţe specifice (1, 2)
Obiective operaţionale:
 Cognitive
 Afective
 Psihomotrice (numai dacă este cazul)
Strategia didactică
 Resurse procedurale:
- metode şi procedee
- forme de organizare
 Resurse materiale (mijloace de învăţământ)
Bibliografie
 de specialitate
 psihopedagogică şi metodică
Anexe (fişe de lucru, chestionare, fişe de evaluare, pliante, fotografii etc.)

Conţinutul instruirii Strategia didactică

Momentele Ob.
Activit. Evaluar
lecţiei/ operaţi- Activitate Metode şi Forme de Mijl.
învăţătorulu e
Durata onale a elevilor procedee organizare de înv.
i