7 GESTIONAREA ŞI COMPENSAREA

ENERGIEI REACTIVE LA
CONSUMATORII INDUSTRIALI
7.1 Aspecte generale
Puterea şi energia reactivă constituie mărimi de bază, prezente în toate
instalaţiile electroenergetice de tensiune alternativă, datorită naturii şi specificului
acestora, deşi nu produc direct efecte utile (lumină, căldură, lucru mecanic etc.).
Realizarea efectelor utile nu este posibilă, de cele mai multe ori, fără consum de
energie reactivă, având în vedere procesele de magnetizare, care au loc în miezurile
din fier ale motoarelor şi transformatoarelor electrice. De asemenea, fluxurile de
scăpări ale liniilor electrice şi ale bobinelor determină un consum de energie
reactivă. Rezistoarele, utilizate ca receptoare de energie electrică, consumă numai
putere activă, dar transferul acesteia prin instalaţiile din amonte determină şi
pierderi de putere şi energie reactive.
Se poate afirma că, în general, în sistemele electroenergetice actuale, gospo-
dărirea puterii şi energiei active, au loc numai în prezenţa şi cu consum de putere şi
energie reactivă. De aici rezultă şi preocuparea ca, problemele corespunzătoare
producerii şi gospodăririi puterii şi energiei reactive să fie examinate şi rezolvate
simultan cu cele privind puterea şi energia activă, în condiţii de eficienţă cât mai
ridicată, ţinând seama de specificul fiecăreia. Trebuie să fie remarcată în acelaşi
timp şi mărimea care exprimă corelarea celor două categorii de puteri şi energii şi
anume factorul de putere , ca mărime principală de orientare în analizarea proble-
melor respective.
Ca un aspect specific gestionării puterii şi energiei reactive în instalaţiile
electroenergetice, se consideră necesar, să se remarce deosebirea esenţială între
procesul producerii puterii şi energiei active, care are loc, în principal, în centralele
electrice, amplasate în sistemul energetic şi cel al producerii puterii şi energiei
reactive. Aceasta, deoarece producerea energiei active necesită consum de energie
primară, ceea ce nu este cazul pentru energia reactivă, decât numai pentru acope -
rirea unor pierderi de energie activă, reduse ca mărime.
Astfel, se impune principiul şi chiar obligativitatea producerii puterii şi ener-
giei reactive, care depăşesc cantităţile minime, necesar a fi produse de către gene-
ratoarele electrice din centrale, cât mai descentralizat şi chiar cât mai aproape de
instalaţiile unde se consumă. Acest principiu de bază este fundamentat şi regle-
156 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

mentat datorită avantajelor tehnico-economice pe care le prezintă descentralizarea

surselor pentru producerea puterii şi energiei reactive în sistemele electroener-
getice, în primul rând prin reducerea pierderilor de putere şi energie active. Aceste
cerinţe sunt cunoscute şi aplicate prin adoptarea măsurilor de compensare a puterii
reactive.
Necesitatea controlului circulaţiei puterii reactive apare, practic, în fiecare
întreprindere şi pentru rezolvare, în cazul regimurilor sinusoidale, soluţia adoptată,
constă în utilizarea bateriilor cu condensatoare. Acestea se instalează, de obicei, la
barele de joasă tensiune ale posturilor de transformare, de la care se alimentează
consumatorii din toată sau o parte din întreprindere. Scopul urmărit, cu prioritate,
este realizarea factorului de putere mediu, cel puţin la valoarea neutrală (impusă
prin contractul de furnizare a energiei electrice), în punctul de măsurare a consu-
mului de energie activă şi reactivă al instalaţiilor electrice din aval, evitându-se si -
tuaţiile de supracompensare. În general, se realizează valori pentru factorul de pu-
tere mediu, cu care se primeşte energia electrică de la furnizor, în banda 0,93  0,97.
În multe întreprinderi se folosesc şi instalaţii de automatizare pentru treptele
bateriilor cu condensatoare, în scopul menţinerii cât mai constante a valorii
factorului de putere. Aceasta este situaţia de funcţionare de durată, întâlnită practic
în multe întreprinderi industriale, cu ocazia efectuării lucrărilor de audit. Se poate
afirma că această soluţie contribuie, la gospodărire raţională a puterii şi energiei
reactive, la nivelul cerinţelor sistemului energetic, constituind şi o problemă
prioritară a sectorului de utilizare a energiei electrice.
Analizarea acestui aspect se face, în general, la nivelul întreprinderilor,
deoarece receptoarele de energie electrică din cadrul acestora şi, în mod deosebit
motoarele asincrone în funcţiune, într-o gamă foarte largă de puteri nominale, în
unele cazuri datorită supradimensionărilor, precum şi funcţionării lor cu încărcare
redusă, au cea mai mare pondere în consumul general de putere reactivă, ajungând
la 60%  70%.
Transformatoarele din sistemul electroenergetic preiau circa 20% din puterea
reactivă, iar restul consumului revine celorlalte instalaţii.
Soluţia de montare a bateriei de condensatoare în posturile de transformare şi
cunoscută sub denumirea de compensare centralizată, este avantajoasă numai
pentru instalaţiile din amonte, exterioare întreprinderii, respectiv pentru instalaţiile
de distribuţie, transport şi producere a energiei electrice. Folosind acest tip de
compensare, avantajul reprezentat de reducerea pierderilor de putere şi energie
activă şi reactivă, nu apare şi pentru instalaţiile din întreprindere. Din acest punct
de vedere instalaţiile din cadrul întreprinderii nu beneficiază de avantajul produ-
cerii locale a puterii reactive.
Ţinând însă seama de importanţa contribuţiei măsurilor de compensare a
puterii reactive şi la reducerea pierderilor în instalaţiile de distribuţie din interiorul
întreprinderilor este indicat ca, în lucrările de audit, să se examineze şi
posibilităţile de descentralizare a bateriilor în instalaţiile proprii, adică de folosire
cu prioritate a tipurilor mai economice de compensare, respectiv, cel individual sau
pe grupe de receptoare.
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 157

Este necesar să se remarce faptul, de importanţă deosebită pentru gestiona-

rea puterii reactive la consumatori şi în sistemul electroenergetic, că apariţia noilor
tipuri de receptoare, cu caracteristici electrice nelineare, influenţează în mod ho-
tărâtor gestionarea puterii reactive. Prezenţa regimului deformant, în foarte multe
cazuri, determină revizuirea practic totală, a modului de compensare folosit până în
prezent, prin instalarea exclusivă a bateriilor cu condensatoare. Acest fapt este de-
terminat de influenţa reciprocă a celor două aspecte, compensarea puterii reactive
şi fenomenul deformant, necesitând aplicarea unei măsuri unice, respectiv a filtre-
lor care, includ şi bateriile cu condensatoare existente.
Având în vedere complexitatea celor două probleme şi mai ales necesitatea
şi urgenţa rezolvării în ansamblu a fenomenelor, se vor examina, în continuare,
cele mai importante şi specifice aspecte teoretice şi tehnico-economice, care ar
putea fi folosite la întocmirea lucrărilor de audit. În toate cazurile trebuie analizate,
împreună, cele două probleme, având în vedere faptul că practic toate receptoarele
moderne de energie electrică au caracteristică neliniară.

7.2 Aspecte teoretice şi tehnice

Se consideră necesar ca, în scopul înţelegerii fenomenelor în ansamblul lor,
a problemelor privind, atât gospodărirea puterii reactive, cât şi aspectelor specifice
receptoarelor neliniare, să se facă o analiză separată privind elementele teoretice şi
tehnice legată de compensarea puterii reactive, în primul rând pentru regimul
sinusoidal. În continuare, se examinează elementele teoretice şi tehnice, specifice
apariţiei regimului deformant şi complexităţii suprapunerii acestuia peste problema
clasică a compensării puterii reactive,.

7.2.1 Regimul sinusoidal

Pentru compensarea puterii reactive, în mod deosebit, în reţelele electrice din

întreprinderile industriale, utilizarea bateriilor cu condensatoare reprezintă o soluţie
cunoscută şi oportună din punct de vedere tehnico-economic [7.1]. Această soluţie
a fost posibilă, deoarece cea mai mare parte dintre receptoarele de energie electrică
existente la consumatori, aveau caracteristici electrice liniare şi deci la aplicarea
unei tensiuni cu variaţie sinusoidală, curentul electric absorbit era sinusoidal
(nedeformat). În mod identic, bateria de condensatoare determina un curent electric
sinusoidal. Ca exemplu, în figurile 7.1 şi 7.2 se consideră un nod din reţeaua
electrică, în care nu este montată baterie de condensatoare.
Nodul consumator A (fig. 7.1) este alimentat prin linia (a) din sistemul
electroenergetic, iar spre consumator pleacă linia (b). Bilanţul puterilor în
nodul A poate fi scris sub forma
Ss  Sc ;
(7.1)
Ps  jQs  Pc  jQc .
Deoarece în nodul A nu se face compensarea puterii reactive rezultă
Qs  Qc . (7.2)
158 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

În relaţiile (7.1) şi (7.2) îndicele „s" se referă la mărimi specifice sistemului

electroenergetic, iar indicele „c" se referă la mărimile corespunzătoare consuma-
torului.
În figura 7.2 este prezentată diagrama fazorială pentru nodul (A), din care se
poate determina expresia factorului de putere natural nec , fără compensare, în
regim sinusoidal, tensiunea tensiunea aplicată UA = U1 având numai armonică
fundamentală.
În aceste condiţii:
I ac Pc
 nec  cos  s ,nec  cos c,nec   . (7.3)
2 2
I ac  I rc Pc2  Qc2
Deoarece factorul de putere natural, practic în toate întreprinderile, este mai
mic decât cel neutral (impus în contractul de furnizare şi pentru care nu se plătesc
penalizări), este necesar să se îmbunătăţească factorul de putere natural, prin
compensarea puterii reactive. Aceasta se realizează prin utilizarea unei baterii cu
condensatoare B, care se montează la barele nodului A, în paralel cu consumatorul
C (fig. 7.3).
(a)
Ps = Pc Qs = Qc

Is = Ic S U A=U1 Ias = Iac U A=U1

(A)
C s,nec = c,nec
Irs = Irc
Pc Qc
Is = Ic
Ic Is = Ias+ jIrs ;
Ic = Ics+ jIcs .
(b)
Fig. 7.1  Nod consumator. Fig. 7.2  Diagrama fazorială la un
nod consumator fără compensare.
Puterea reactivă QB generată de bateria cu condensatoare este transmisă în
nodul (A). Ea este preluată integral de consumatorul local c şi reprezintă numai o
parte din puterea reactivă totală Qc solicitată de consumator. Cealaltă parte a puterii
reactive Qs,comp , neacoperită de bateria cu condensatoare B, este furnizată consuma-
torului, din sistemul energetic şi reprezintă diferenţa:
Qs ,comp  Qc  QB . (7.4)
Prin montarea bateriei B în nodul (A) se reduce puterea reactivă, care este
furnizată din sistem, dar nu se modifică cu nimic circulaţia de puteri active şi
reactive în instalaţiile din incinta consumatorului c. Se confirmă astfel că, în orice
nod în care se montează o baterie cu condensatoare, efectul de reducere a puterii
reactive se constată numai pentru instalaţiile din amonte de nodul respectiv şi nu
influenţează, în nici un fel instalaţiile din aval.
Conectarea bateriei cu condensatoare B determină apariţia de pierderi
suplimentare de putere activă PB în condensatoare, dar care sunt foarte reduse.
Diagrama fazorială în nodul (A), la care este conectată bateria cu condensa-
toare, este redată în figura 7.4. Se constată că, datorită apariţiei curentului IB, furni-
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 159

zat de baterie şi care este în opoziţie de fază cu componenta reactivă a curentului

electric al consumatorului, apare o nouă valoare, mai mică, a componentei reactive
care vine din sistem, corespunzător relaţiei (7.4) a puterilor reactive
I rs ,comp  I rc ,nec  I B . (7.5)
(a)
Ps,comp Qs,comp = Qc QB IB
U A=U1
Is s U A=U1 Irs,comp s,comp
(A)
c PB c,nec
QB Is,comp
Pc Qc B IB

Ic Ic
(b)
Fig. 7.3  Nod consumator Fig. 7.4  Diagrama fazorială la
cu baterie de condensatoare. nodul consumator din fig. 7.3.
Din diagrama fazorială se pune în evidenţă reducerea unghiului de defazaj
de la valoarea φc,nec la valoarea φs,comp şi în consecinţă creşterea factorului de putere
în nodul A. Noua valoare a factorului de putere care, în principiu, este mai mare
decât cea neutrală, se determină din relaţia:
Ps I as
 s,comp    cos s,comp . (7.6)
Ps2   Qc  QB  2 2
I as   I rc  I B  2
Deoarece valoarea neutrală, conform contractului de furnizare, la barele de
joasă tensiune ale unui post de transformare, de la care se alimentează o întreprin-
dere poate fi de 0,92  0,93, bateria cu condensatoare de calculează astfel încât să
se realizeze această valoare. Pentru a urmări variaţia puterii reactive a
consumatorului pe durata de funcţionare, bateriile actuale sunt prevăzute cu 6 
12 trepte, conectate automat, astfel încât să asigure valoarea setată a factorului de
putere. Este necesar să se verifice, că nu apar regimuri de supracompensare, care,
în general, trebuie evitate, deoarece reduc efectul compensării, producând şi alte
dezavantaje.

7.2.2 Regimul nesinusoidal (deformant)

Structura receptoarelor existente în întreprinderi cuprinde, din în ce mai

mult, sisteme de comandă şi control utilizând semiconductoare de putere, cu ca-
racteristici electrice neliniare şi determinând, astfel, apariţia fenomenului deformant.
Deformarea curbelor de curent electric şi de tensiune, precum şi nivelul
componentelor armonice, se pune în evidenţă prin măsurări pe diferitele circuite
conectate la barele consumatorului şi pe circuitele de alimentare.
Prezenţa fenomenului deformant determină apariţia de curenţi electrici
armonici cu frecvenţă până la 2500 Hz (rang armonic 50), însoţiţi de o serie de
dificultăţi în funcţionarea instalaţiilor electrice. Printre consecinţele fenomenului,
se menţionează influenţa negativă asupra compensării puterii reactive, prin folosi-
160 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

rea bateriilor cu condensatoare. Deoarece fenomenul deformant, prin prezenţa sa,

nu constituie o situaţie de excepţie, ci este practic întâlnit în toate întreprinderile,
pentru care se efectuează lucrări de audit, este necesar să se cunoască, în primul
rând, aspectele teoretice legate de generarea şi propagarea curbelor distorsionate în
sistemul industrial.

7.2.2.1 Receptoare liniare şi neliniare, fără compensare

Ca exemplu, se consideră o întreprindere la care, pe lângă receptoarele cu

caracteristică liniară se instalează şi receptoare cu caracteristică neliniară. Se
consideră că întreprinderea nu are baterie cu condensatoare. Schema electrică de
principiu, corespunzătoare nodului (A), la care este conectată întreprinderea este
indicată în figurile 7.5. şi 7.6.
(a)
(a)
I1(a) ik(a) ik(a)
Zk(a)
U(A),def U(A),def
(A) (A)

I1(b) ik(b) I1(c) ik(c) ik(b) Zk,ned ik(c)

(c)
(b) (c) (b)
receptoare receptoare receptoare receptoare
neliniare liniare neliniare liniare
Fig. 7.5  Schema electrică de Fig. 7.6  Schema electrică
principiu a nodului consumator A, cu echivalentă a nodului consumator A,
receptoare liniare şi neliniare. pentru armonice.

În nodul (A) sunt racordate trei linii: linia (a), care alimentează din sistemul
electroenergetic toate receptoarele din nod, linia (b), care alimentează receptoarele
neliniare din întreprindere şi linia (c), care alimentează receptoarele liniare. Pe
schema din figura 7.5 sunt indicaţi curenţii electrici I1(a) reprezentând componenta
fundamentală a curentului electric din sistem şi care se împarte alimentând cele
două categorii de receptoare, curentul electric I1(b) pentru receptoarele neliniare şi
I1(c) pentru receptoarele liniare, corespunzând puterilor active şi reactive, solicitate,
în mod natural, de cele două tipuri de receptoare.
n
Pe circuitul (b) este indicat curentul electric  ik (b) , care include întreg
k 2
spectrul de armonice generat de receptoarele neliniare (k este rangul armonic), şi
care circulă spre nodul (A).
De menţionat că structura curenţilor armonici, respectiv rangul şi valorile
armonicelor, nu depinde de caracteristicile electrice ale circuitelor racordate la
acelaşi sisteme de bare, ci, practic, numai de caracteristicile electrice ale receptoa-
relor neliniare alimentate prin circuitul respectiv.
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 161

Spectrul de armonice, care intră în nodul (A) se repartizează spre sistemul

n
electroenergetic, respectiv  ik ( a ) şi spre receptoarele liniare din întreprindere,
k 2
n
respectiv  ik ( c ) (fig. 7.5).
k 2
Repartizarea armonicelor de curent electric pe cele două circuite, se face
corespunzător cu valorile impedanţelor armonice, respectiv Zk(a) pentru sistem şi
Zk,ned , pentru receptoarele liniare. Valorile impedanţelor armonice sunt diferite, în
funcţie de frecvenţa fiecărei armonice. Schema echivalentă corespunzătoare, pentru
armonice, este reprezentată în figura 7.6.
După cum se constată din figura 7.5, primul efect al prezenţei receptoarelor
neliniare, într-o schemă fără baterii cu condensatoare, constă în suprapunerea
armonicelor de curent electric din fiecare circuit peste curbele fundamentale ale
curenţilor electrici, care circulă prin circuitele respective şi conduce la creşterea
valorilor reale efective, deci la încărcarea suplimentară a circuitelor şi implicit la
creşterea pierderilor.
Pentru calculul valorii efective a curentului deformat, în oricare din circui-
tele (a), (b) sau (c) se poate folosi relaţia de definiţie a acesteia. De exemplu, pentru
circuitul (b) care alimentează receptoarele neliniare rezultă:
n
I  b  def  I12 b    I k2 b  . (7.7)
k 2
În mod identic, pentru circuitul (a) care alimentează din sistem consumatorul
cu receptoare liniare şi neliniare, valoarea efectivă a curentului deformat este:
n
I  a  def  I12 a    I k2 a  . (7.8)
k 2
n
Termenul  I k2(a) reprezintă reziduul deformant al curbei de curent
k 2
electric.
Datorită prezenţei armonicelor de curent electric în circuitele (a) şi (c),
precum şi a impedanţelor armonice Zk(a) şi Zk(c) apar şi căderi de tensiune,
corespunzătoare fiecărei armonice, astfel încât valoarea efectivă a curbei de
tensiune deformată, în nodul (A) este:
n
U A def  U12A   U k2 (7.9)
k 2
.
în care U k este căderea de tensiune corespunzătoare armonicei k de curent
electric pe unul din cele două circuitele racordate la nodul (A). De exemplu pe
impedanţa armonică Zk(a) (fig. 7.6) a circuitului spre sistemul energetic.
162 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

O altă consecinţă a apariţiei regimului deformant, constă în reducerea valorii

factorului de putere datorită apariţiei unei noi componente de putere, respectiv
puterea deformantă (D).
Astfel, factorului de putere, care în regim sinusoidal se determină cu expre-
sia (7.3), în regim nesinusoidal, se calculează cu expresia:
P
 . (7.10)
P  Q2  D2
2

în care P, Q şi D sunt puterile activă, reactivă şi respectiv deformantă, corespunză-

toare punctului în care se face măsurarea.
Gradul de reducere a factorului de putere, depinde de valoarea puterii defor-
mante sau altfel spus, de numărul de armonice şi de amplitudinea lor.
Un indicator important al regimului deformant, căruia i se acordă atenţie
deosebită, atât pentru curent electric, cât şi pentru tensiune este factorul de
distorsiune, determinat din relaţia [7.1]
n
 I k2
k 2 Reziduul deformant  100 (7.11)
I %   100 
I1 Valoarea efectivă a fundamentalei
.
Pentru a reduce într-o măsură cât mai mare efectele negative ale regimului
deformant, reglementările actuale limitează valoarea acestuia în nodul de alimen-
tare din sistemul electroenergetic având în vedere faptul că receptoarele de energie
electrică de la consumatori au un aport foarte mare la apariţia şi intensificarea
fenomenului deformant.
Ca şi în cazul compensării puterii reactive în regim sinusoidal, sunt necesare
măsuri de ameliorare a situaţiei şi sub acest aspect. Se menţionează că datorită
repartizării curenţilor, practic în toate circuitele reţelelor din nodurile în care se
injectează armonice de curent electric şi care au numai consecinţe negative,
regimul deformant reprezintă un fenomen de poluare internă a reţelelor respective
şi care trebuie limitat. Măsura pentru limitare constă în instalarea de filtre de
armonice.

7.2.2.2 Regimul deformant în prezenţa bateriilor cu condensatoare

Regimul deformant are o influenţă negativă la rezolvarea problemelor legate

de gestiunea puterii reactive în întreprindere. Condensatoarele folosite pentru com-
pensarea puterii reactive, în regim sinusoidal pot să determine amplificarea regimu-
lui deformant. De asemenea, bateriile cu condensatoare pot fi şi „victimele" acestei
situaţii deoarece, prin prezenţa tensiunii deformate la borne, apar suprasolicitări ter-
mice care pot conduce la deteriorarea, chiar incendierea şi explozia condensatoarelor.
Pentru examinarea aspectelor practice care pot să apară, se consideră schema
electrică de principiu din figura 7.7. Nodul electric (A) reprezentat în această
schemă este, în principiu, asemănător cu cel din figura 7.5, în care se pune în
evidenţă circulaţia curenţilor fundamentali şi a armonicelor, în prezenţa bateriei cu
condensatoare B, instalată în vederea compensării puterii reactive pe fundamentală.
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 163

În schema din figura 7.7 este indicată bateria cu condensatoare, dar nu mai
sunt reprezentate şi receptoarele liniare, care au acelaşi rol în desfăşurarea
fenomenului deformant, ca şi în schema fără baterie. Se menţionează însă, că
aportul lor, în general pozitiv în tot procesul, este foarte redus în ceea ce priveşte
efectul asupra bateriei cu condensatoare şi poate fi neglijat, pentru simplificarea
examinării.
Particularitatea se referă la bateria cu condensatoare, care, în primul rând,
prin aplicarea tensiunii de frecvenţă fundamentală (50 Hz) produce, conform
specificului şi caracteristicilor ei, curentul electric I1B , care circulă spre barele (A),
pentru compensarea puterii reactive, pentru care a fost dimensionată. În al doilea
rând, bateriei i se aplică şi armonice de tensiune, care apar în curba de tensiune
U A def , datorită circulaţiei armonicelor de curent electric ika în circuitele
exterioare (datorită impedanţelor armonice Zka ale sistemului energetic). Pentru
aceste componente, bateria se comportă diferit, în funcţie de frecvenţa fiecărei
armonice de tensiune aplicată. Aspectul cel mai important îl constituie comportarea
bateriei B, ca circuit capacitiv, conectat în paralel cu sistemul energetic la barele
(A), unde sunt transmişi curenţii armonici ik (de către receptoarele neliniare din
circuitul (b)  fig. 7.7).
Este de remarcat faptul că săgeata care indică sensul circulaţiei armonicelor
de curent ikB prin baterie, poate fi atât de la bare spre baterie, cât şi de la baterie
spre bare (regim inductiv, respectiv regim capacitiv), aceasta depinzând de
frecvenţa armonicelor şi de parametrii schemei. Pentru examinarea mai detaliată a
acestui fenomen, se consideră schema echivalentă din figura 7.8 corespunzătoare
schemei electrice de principiu din figura 7.7.
(a)
(a)
I1(a) ik(a)
ik(a)
X(a)=X1a
U(A),def U(A),def
(A) (A)
I1B ikB
I1(b) ik(b) B ik(b) XB=X1B ikB
(c)
(c)
(b) (b)
receptoare receptoare receptoare receptoare
neliniare liniare neliniare liniare
Fig. 7.7  Schema electrică de Fig. 7.8  Schema electrică
principiu a nodului consumator A, cu echivalentă a nodului consumator A,
receptoare neliniare şi baterie cu din fig. 7.7 (pentru armonice).
condensatoare.

Pentru simplificare, se consideră numai componentele imaginare ale impe-

danţelor armonice, respectiv pentru sistemul energetic numai reactanţele şi pentru
bateria cu condensatoare numai susceptanţele armonice. Variaţia valorilor impe-
danţelor în funcţie de frecvenţa armonicei, se consideră ca fiind direct proporţional
de rangul armonicelor. Aceste aproximaţii se fac ţinând seama de complexitatea
164 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

reală a fenomenului, iar rezultatele obţinute prin calcule sunt acoperitoare. Pentru
sistemul energetic, la frecvenţa fundamentalei, impedanţa armonică se calculează
folosind valoarea curentului de scurtcircuit pentru nodul A, iar pentru o armonică
de rang k, se considera valoarea reactanţei direct proporţionale cu rangul k al
armonicei
jX ka  j  X 1a  k . (7.12)
Pentru bateria cu condensatoare se consideră valoarea susceptanţei:
jBkB  jC B  k  ω1 . (7.13)
în care k este rangul armonic; 1 − pulsaţia corepunzătoare frecvenţei curbei fun-
damentale (1 = 2f ).
Reactanţa armonică corespunzătoare circuitului bateriei cu condensatoare
rezultă:
1 j X
jX kB   j B . (7.14)
jC B  k  1 C B  k  1 k
Valoarea oricărei armonice de curent (k) prin bateria instalată pentru
compensarea puterii reactive pe fundamentală, admiţând sensul pozitiv al curen-
tului de la bare spre pământ (regim inductiv), este dată de expresia:
X 1a  k
I kB  I k 
X . (7.15)
X 1a  k  1B
k
Prima remarcă şi cea mai importantă este că numitorul acestei expresii
constă din diferenţa a doi termeni care, în condiţiile variaţiei rangului armonicelor,
poate deveni şi zero. Pentru un anumit rang armonic valoarea curentului prin
baterie, teoretic, poate fi infinită, realizând un circuit rezonant serie. Rangul
armonic krez pentru care apar condiţii de rezonantă îndeplineşte condiţia:
X
X 1a  k rez  1B  0 . (7.16)
k rez
Rezultă
X 1B
k rez  . (7.17)
X 1a
Cele două reactanţe din relaţia (7.17), corespunzătoare frecvenţei fundamen-
tale (50 Hz) se pot determina, pe baza datelor specifice instalaţiei analizate în
cadrul auditului:
 pentru numărătorul fracţiei, reactanţa corespunzătoare bateriei:
1
X 1B  ;
C B  1
QB  U12A  C B  1 ; (7.18)
U12A
X 1B  ;
QB
 pentru numitorul fracţiei:
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 165

X 1a  X sc ;
U12A
X sc  ;
S sc (7.19)
U12A
X 1a  .
S sc
În relaţiile (7.18) şi (7.19) s-a notat cu QB puterea reactivă a bateriei cu
condensatoare (definită pentru armonica fundamentală) şi cu Ssc  puterea de
scurtcircuit (determinată pe baza curentului electric de scurtcircuit) în nodul A.
Pe baza expresiilor (7.18) şi (7.19), relaţia (7.17) devine
S sc
k rez  . (7.20)
QB
Apariţia fenomenului de rezonanţă, în condiţiile existenţei receptoarelor
neliniare într-o întreprindere, poate determina deteriorarea/distrugerea bateriei cu
condensatoare instalată pentru compensarea puterii reactive pe fundamentală,
datorită unei armonice de curent electric cu frecvenţa corespunzătoare rangului de
rezonanţă. Condiţia pentru ca acest incident să apară este ca armonica de rang krez
să existe în spectrul de armonice generat de receptoarele neliniare. Această situaţie
se poate constata din analiza armonică a curbei de curent electric, obţinută prin
măsurările care trebuie efectuate pe circuitele racordate la sistemul de bare de la
care sunt alimentate receptoarele întreprinderii.
De menţionat că, în realitate, amplitudinea armonicei de curent electric la
rezonanţă, este foarte mare, putând distruge bateria de condensatoare, dar nu este
infinită, fiind limitată de rezistenţa electrică a circuitului, corespunzătoare rangului
krez care, în calculele efectuate, a fost neglijată. Datorită efectului pelicular rezisten-
ţa electrică a circuitului creşte odată cu creşterea frecvenţei.
Cu o exactitate suficientă, expresia (7.20) poate fi folosită şi sub forma
practică:
S nt
k rez  . (7.21)
u sc  QB
în care Snt este puterea nominală a transformatorului (fig. 7.9) din postul de trans-
formare la barele căruia este racordată bateria B; usc  tensiunea de scurtcircuit a
transformatorului.
În expresia (7.21) a fost înlocuită puterea de scurtcircuit cu expresia Snt/usc
care oferă o aproximaţie suficient de bună, pentru reţelele de joasă tensiune, unde
sunt instalate cele mai multe dintre bateriile cu condensatoare, adoptându-se
ipoteza simplificatoare că puterea sistemului energetic pe partea de 20 kV (sau
medie tensiune) este foarte mare în raport cu puterea nominală a transformatorului
MT/JT.
Ca exemplu, se consideră schema din figura 7.9 în care Snt = 1MVA; usc =
6% şi QnB = 0,4 MVAr.
Deci rangul frecvenţei de rezonanţă:
166 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

S nt 1
k rez    6,45
u sc  QB 0,06  0,4 Snt = 1 MVA;
adică frez = 6,45 · 50 = 322,74 Hz , respectiv cuprinsă usc = 6%
între armonicele de rang 6 şi 7. 0,4 kV
După determinarea şi cunoaşterea acestei mărimi B QnB =0, 4 MVAr
caracteristice, în situaţia existenţei regimului defor-
mant, care este hotărâtor pentru menţinerea bateriei sau Fig. 7.9  Conectarea unei
baterii cu condensatoare la
adoptarea altor măsuri, este deosebit de important, să se barele de joasă tensiune.
continue examinarea fenomenului, pentru a determina
comportarea bateriei şi pentru alte armonice de curent electric din spectrul injectat
de receptoarele neliniare, care pot avea ranguri mai mari sau mai mici decât cel de
rezonanţă. Pentru aceasta se consideră numitorul expresiei (7.15) şi se stabileşte
semnul acestei expresii, pentru două categorii de valori ale rangului k şi anume
pentru k1< krez şi pentru k2 > krez, semn care determină sensurile de circulaţie ale
armonicelor de curent electric prin bateria cu condensatoare (regimul de
funcţionare).
Pentru o armonică de rang k1< krez numitorul expresiei (7.15) devine:
X
X 1a  k1  1B  0 . (7.22)
k1
În acest caz, termenul capacitiv devine mai mare decât cel inductiv, semnul
expresiei (7.22) este minus, iar sensul de circulaţie a armonicelor de curent electric
este spre bară (regim capacitiv).
Rezultă faptul că pentru armonicele cu rang mai mic decât cel de rezonanţă,
caracteristica electrică dominantă a schemei este corespunzătoare unei capacităţi
şi astfel bateria debitează armonicele respective, care circulă spre bare, contri-
buind la amplificarea fenomenului deformant.
În cazul în care k2 > krez numitorul expresiei (7.15) devine:
X
X 1a  k 2  1B  0 . (7.23)
k2
În acest caz, termenul inductiv este mai mare şi semnul expresiei şi deci al
numitorului expresiei (7.15) este pozitiv. Aceasta arată că circulaţia armonicelor de
curent electric este de la bară spre baterie (regim inductiv) şi bateria cu
condensatoare absorbe, parţial curenţii electrici armonici. Bateria cu condensatoare
contribuie, însă, într-o măsură redusă la atenuarea regimului deformant, deoarece
aceste armonici au, în general, valori mici.
Hotărâtor, pentru amplificarea sau atenuarea fenomenului este poziţia ran-
gului rezonant krez în spectrul real al armonicelor de curent electric, produse şi
injectate de receptoarele neliniare la barele (A). Se precizează că, în raport cu
frecvenţa fundamentală, comportarea bateriei cu condensatoare, în cazul în care
aceasta nu se deteriorează, corespunde scopului pentru care a fost montată, adică
produce şi injectează totdeauna curentul electric I1B la bare (fig. 7.7), compensând
puterea reactivă, deoarece frecvenţa şi deci rangul curbei fundamentale este
totdeauna mai mic decât rangul de rezonanţă.
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 167

7.3 Corelarea acţiunii de compensare a puterii reactive

cu cea de atenuare a regimului deformant
7.3.1 Aspecte teoretice

După cum s-a arătat anterior, utilizarea bateriilor cu condensatoare, într-un

mediu poluat cu armonice, poate contribui la amplificarea regimului deformant, dar
pot deveni ele însele vulnerabile şi, cu mare probabilitate, se pot deteriora.
De asemenea, prezenţa regimului conduce la reducerea calităţii energiei
electrice în cadrul întreprinderii, dar şi a altor consumatori conectaţi în aceeaşi
reţea electrică. Măsurile adoptate constau în montarea de filtre, pasive sau active,
care să limiteze prezenţa regimului deformant până la un nivel admisibil [7.2] .
Filtrele active, urmăresc corectarea formei curbelor distorsionate de curent
electric şi de tensiune şi realizarea unui factor de putere setat, dar au dezavantajul
unui preţ, încă relativ ridicat.
Filtrele pasive, au scheme simple, sunt relativ ieftine în comparaţie cu cele
active, pot fi realizate mai uşor şi montate pentru a obţine valori ale indicatorilor
regimului deformant şi îndeosebi, ale factorilor de distorsiune de curent şi de
tensiune, la nivelul celor admise prin reglementările în vigoare. Având în vedere
aceste aspecte, în multe cazuri, schema simplă cu bobină şi baterie cu condensa-
toare, montate în serie, constituie o soluţie eficientă pentru rezolvarea problemelor
legate de regimurile deformante.
Deoarece filtrele pasive influenţează favorabil şi problema gestionării puterii
reactive, în nodul în care se instalează, se examinează în continuare, folosind
schema electrică de principiu din figura 7.9, aspectele teoretice privind performan-
ţele şi comportarea filtrelor pasive, atât pentru atenuarea regimului deformant, cât
şi pentru gestionarea puterii reactive. Un filtru pasiv (F), sub forma lui cea mai
simplă, este realizat din bobina (B) conectată în serie cu bateria cu condensatoare
(C) (fig. 7.10).
Valorile celor două elemente componente se stabilesc în funcţie de rangul
armonicei ki , pentru care se realizează filtrarea, din relaţia de rezonanţă:
X
X 1B  ki  1C  0 (7.24)
ki .
în care X1B este reactanţa bobinei filtrului, corespunzătoare frecvenţei fundamentale
(50 Hz); X1C  reactanţa (inversa susceptanţei Cb) a bateriei cu condensatoare,
pentru frecvenţa fundamentală.
Expresia (7.24) are o formă asemănătoare cu relaţia (7.16). Există însă două
diferenţe esenţiale între cele două scheme şi situaţii, şi anume:
 În cazul în care bateria cu condensatoare este montată sau este prevăzut să
fie montată, fiind dimensionată pentru compensare, pentru ea rezultă un anumit
rang de rezonanţă, care depinde şi de caracteristicile electrice ale nodului la care se
racordează, respectiv de puterea de scurtcircuit şi de puterea nominală a ei. Pentru
filtru (fig. 7.10), parametrii şi structura lui se stabilesc alegându-se în prealabil un
168 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

anumit rang de rezonanţă, corespunzător rangului armonicei, care urmează să fie

anulată.
 Cea de-a doua diferenţă esenţială constă (a)
în faptul că, în cazul rezonanţei pentru bateria cu
condensatoare, rangul armonicei de curent
electric care circulă prin baterie, corespunzătoare
rangului de rezonanţă, rezultat şi nu ales, este (A)
foarte mare, teoretic infinită. În cazul filtrului,
prin alegerea impedanţei zero a circuitului ikF
B
ik
rezonant al acestuia, corespunzătoare rangului de
rezonanţă ales se realizează condiţia de scurt- C
circuit pentru armonica respectivă de curent F
receptoare circuit rezonant
electric, care trece integral la pământ, prin neliniare al filtrului pasiv
circuitul rezonant realizat, şi nu mai circulă în
reţeaua electrică de alimentare. Fig. 7.10  Schema electrică de
Deoarece în spectrul de armonice, gene- principiu a nodului consumator A,
rat de receptoarele neliniare, există şi alte cu filtru pasiv.
armonice, având rang mai mare sau mai mic,
decât cel de rezonanţă, ales al circuitului rezonant al filtrului, este necesar să se
examineze răspunsul circuitului faţă de aceste armonice.
În acest sens, se consideră două ranguri, respectiv k1< ki şi k2> ki. Pe baza
aceluiaşi raţionament ca în cazul bateriei cu condensatoare montată într-un circuit
poluat armonic, rezultă că pentru rangul k1 şi deci pentru toate armonicele de curent
electric din spectru, cu rang mai mic decât ki , termenul capacitiv este mai mare şi
deci filtrul se comportă ca o capacitate şi constituie o sursă pentru armonicele
respective, contribuind deci la amplificarea fenomenului deformant. În acest caz,
sensul săgeţii curentului electric ikF (fig. 7.10) este spre barele (A).
Pentru cazul k2 > ki şi deci, pentru toate armonicele de curent electric cu rang
mai mare decât cel ales de rezonanţă, pentru care termenul inductiv este mai mare,
sensul săgeţii curentului electric este spre pământ (regim inductiv) . Pentru aceste
armonice, circuitul rezonant al filtrului se comportă ca o bobină, absorbind parţial
armonicele respective şi astfel contribuie la atenuarea suplimentară a fenomenului
deformant.
Cele două moduri de comportare a oricărui circuit rezonant al filtrului, res-
pectiv, ca sursă sau în calitate de consumator, depind de rangul armonic al curen-
tului electric în raport cu rangul armonic pentru care este calculat circuitul rezonant
al filtrului.
Din analiza prezentată mai sus rezultă două concluzii importante, dintre care
una priveşte problema compensării puterii reactive şi cealaltă atenuarea regimului
deformant.
 Deoarece compensarea puterii reactive se face pentru frecvenţa de 50 Hz,
corespunzătoare curbei fundamentale de curent electric, iar această frecvenţă, în
cazul oricărui circuit rezonant al filtrului, este totdeauna mai mică decât frecvenţa
de rezonanţă, rezultă că orice circuit rezonant al filtrului pasiv generează putere
reactivă pe frecvenţa fundamentală. La analiza problemelor legate de compensarea
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 169

puterii reactive trebuie să fie luat în consideraţie aportul circuitelor rezonante ale
filtrului pasiv;
 Circuitul rezonant de rang i al unui filtru prezintă regim capacitiv pentru
orice armonică de curent electric de rang inferior. Pentru a evita amplificarea
regimului deformant trebuie ca circuitul rezonant al filtrului să fie realizat pentru
armonica, existentă în spectrul curentului electric, de rang imediat superior
armonicei fundamentale. Armonicele de rang superior celui pentru care este
dimensionat circuitul rezonant vor fi parţial limitate de acest circuit sau, dacă este
necesar, sunt realizate circuite rezonante şi pentru aceste armonice.
În mod obişnuit, pentru limitarea armonicei de rang 3 sunt utilizate alte
metode (utilizarea transformatoarelor triunghi-stea) astfel că, de cele mai multe ori,
apare necesară dimensionarea circuitului rezonant pentru armonica de rang 5 [7.3].
Pentru dimensionarea corectă a filtrului de armonice este necesară cunoaşte-
rea, prin măsurători, în detaliu, a spectrului armonic al curentului electric absorbit
de consumator.
Eficienţa filtrului propus se face prin compararea valorii măsurate a facto-
rului de distorsiune de curent electric cu factorul de distorsiune calculat, prin
montarea filtrului.

7.3.2 Studiu de caz pentru examinarea regimului deformant

Pentru a concretiza aspectele teoretice date mai sus, se prezintă, în conti nu-
are, un exemplu de analiză a unor elemente, specifice prezenţei regimului deformant.
Se consideră, în figura 7.11, schema electrică de principiu a unui nod (A), la
barele căruia sunt conectate receptoare neliniare, prin plecarea (b), iar alimentarea
din sistem se face prin linia (a). Se mai consideră că aceste receptoare necesită o
anumită componentă reactivă de curent I1r pe frecvenţa de 50 Hz, care vine integral
prin linia (a) din sistem, corespunzător factorului de putere natural. În acelaşi timp
se admite un spectru de armonice de curent electric, injectate în nodul (A) prin linia
(b) şi de aici mai departe în reţea prin linia (a) conţinând, în cazul general,
rangurile: 3, 5, 7, 9 şi 11.
Acest spectru de armonice se cunoaşte, în general, prin analiza armonică a
curbei curentului electric distorsionat, determinată pe oricare dintre liniile (a) sau
(b). Valoarea efectivă a curbei curentului electric distorsionat se determină cu
expresia:
I ef def  I12  I 32  I 52  I 72  I 92  I11
2
. (7.25)
Reziduul deformant al curentului electric are următoarea expresie:
I rezid  I 32  I 52  I 72  I 92  I11
2
. (7.26)
Cu această valoare se calculează factorul de distorsiune al curentului electric
deformat, pentru linia (a) sau (b), în condiţiile absenţei filtrului, folosind expresia:
I rezid
I  d  %  100 (7.27)
I1 .
În mod obişnuit, determinările sunt realizate în punctul (d)  figura 7.11 
care corespunde punctului comun de conectare  PCC şi în care, conform normelor
170 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

internaţionale, sunt efectuate determinări privind calitatea energiei electrice şi

pentru care sunt indicate limitele admisibile ale acestor indicatori.
(a)
(a)
I1r ik = i3+i5+i7 + i9+i11
ik(a)
Xsk(a)= kX1(a)
(d) (A) UAdef
(A)

I1r ik = i3+i5+i7 +i9+i11

ik = i3+i5+i7 +i9+i11

(b) (b)
receptoare receptoare
neliniare neliniare
Fig. 7.11  Schema electrică de Fig. 7.12  Schema electrică
principiu a nodului consumator A, cu echivalentă a nodului consumator A,
receptoare neliniare. din fig. 5.11 (pentru armonice).

Evaluarea tensiunii deformate UAdef la barele A (fig. 7.12) se poate face prin
două metode:
 Utilizarea unui echipament de înregistrare a curbei deformate a tensiunii,
cu afişarea directă a spectrului armonicelor de tensiune, precum şi a factorul de
distorsiune a tensiunii. Valorile obţinute se compară cu valorile admise.
 Calcularea căderilor de tensiune pentru fiecare armonică a spectrului
admis, datorită fiecărei reactanţe armonice a sistemului. Cu o precizie suficientă, se
poate considera că aceste reactanţe au valori care variază direct proporţional cu
rangul fiecărei armonice. Componentele armonice de tensiune rezultă:
U 3  U 3 A  3  X s 3a  I 3  3  3  X 1a  I 3 ;
U 5  U 5 A  3  X s5a  I 5  3  5  X 1a  I 5 ;
U 7  U 7 A  3  X s 7 a  I 7  3  7  X 1a  I 7 ; (7.28)
U 9  U 9 A  3  X s9a  I 9  3  9  X 1a  I 9 ;
U11  U11 A  3  X s11a  I11  3  11  X 1a  I11 ,
în care Xsk(a)= kX1(a)
Reziduul deformant al curbei de tensiune se determină cu expresia:
2 2 2 2 2
U rezid  A  U A 3  U A5  U A7  U A9  U A11 . (7.29)
iar factorul de distorsiune pentru curba de tensiune este:
U rezid  A
U A %   100 . (7.30)
U1A
Valoarea factorului de distorsiune a curbei de tensiune din nodul A (relaţia
(7.30)) se compară cu valorile admise de reglementările în vigoare pentru a stabili
în ce măsură sunt necesare măsuri pentru limitarea regimului deformant.
În figura 7.13 se consideră cazul în care apare necesară limitarea regimului
deformant şi compensarea puterii reactive. Ca exemplu, se consideră că în nodul A
este conectat un filtru dimensionat pentru armonica de curent electric de rang 3.
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 171

(a)

I1r  I1rf iks = i5s+i7s +i9s+i11s

(d) (A)

I1r I1f if (3) = i3+i5f +i7f +i9f +i11f

ik = i3+i5+i7 +i9+i11
Q
(b) F(3)
receptoare
neliniare
Fig. 7.13  Schema electrică de principiu a nodului consumator A,
cu receptoare neliniare şi filtru de armonice.

Pentru exemplul din figura 7.13, armonica de rang 3 de curent electric, gene-
rată de receptoarele neliniare se închide prin circuitul de impedanţă nulă a filtrului
corespunzător şi nu se regăseşte în curentul electric din linia (a) de alimentare.
Celelalte componente armonice, care au rangurile mai mari decât cel de rezonanţă
al filtrului F(3) , se repartizează pe celelalte două circuite respectiv linia (a) de
alimentare din sistem şi filtrul F(3) care prezintă, pentru aceste armonice, caracter
inductiv. Reactanţele armonice, atât pentru sistem cât şi pentru filtru, sunt
reprezentate în schema echivalentă din figura 7.14.
(a)

Iks
Xks= kXsc
U(A),def
(A)

X3f = 0;
IkB
X5f ; X7f ; X9f ; X11f
(c)
(b)
Fig. 7.14  Schema electrică echivalentă a
nodului consumator A, în prezenţa filtrului
pentru armonica de rang 3.

Calculul reactanţelor Xkf ale circuitului rezonant pentru armonica de rang trei
de curent electric, pentru o armonică oarecare ki se face pe baza relaţiei generale
X
X kf  X 1B  ki  1C . (7.31)
ki
Pentru armonica de rang 3 rezultă evident X3f = 0.
În etapa următoare se determină amplitudinea armonicelor de curent electric
care circulă spre reţeaua electrică de alimentare. Se folosesc expresii de forma:
X kf
I ks  I k  , (7.32)
X kf  X ks
în care Ik sunt curenţii armonici, de rang k, determinaţi de receptoarele neliniare.
172 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

Folosind aceste valori ale armonicelor de curent electric, care circulă spre
sistemul energetic, se poate calcula reziduul deformant corespunzător cu expresia:
I rezid  d   I 52s  I 72s  I 92s  I11
2
s . (7.33)
Valoarea determinată din relaţia (7.33) este mai mică decât cea calculată din
relaţia (7.26) şi se doreşte să fie în limita admisă de reglementări.
Corelarea între caracteristicile circuitului rezonant, indiferent de rangul
armonicei pentru care a fost calculat şi compensarea necesară a puterii reactive, se
realizează prin alegerea corespunzătoare a puterii nominale a bateriei cu conden-
satoare, care intră în componenţa filtrului, şi constituie prima etapă a calculului
acestuia.
Datorită faptului că filtrul se comportă ca o capacitate numai pe fundamen-
tală (50 Hz) şi deci debitează putere reactivă numai pe această frecvenţă, rezultă că
la alegerea puterii nominale a bateriei se va avea în vedere puterea reactivă
necesară pentru compensare.
În cazul realizării filtrului trebuie avute în vedere şi următoarele trei aspecte:
 Prezenţa bobinei în serie cu condensatorul din circuitul rezonant face ca
tensiunea la bornele condensatorului să depăşeasă tensiunea de la barele A . În mod
obişnuit, condensatoarele utilizate în circuitele rezonante ale filtrelor sunt
dimensionate pentru o tensiune superioară cu 10% faţă de tensiunea nominală la
bare. De asemenea, condensatoarele utilizate pentru filtrele de armonice sunt
dimensionate termic pentru o valoarea efectivă a curentului electric cu 30% peste
curentul nominal;
 În cazurile practice apare necesară supradimensionarea circuitului de
filtrare pentru eventualitatea (foarte probabilă) a parcurgerii acestuia de către
curenţi electrici armonici din reţeaua electrică de alimentare, determinaţi de
funcţionarea unor consumatori perturbatori în aceeaşi reţea şi care nu au luat
măsuri de limitare a regimului deformant generat;
 În cazul în care un singur circuit rezonant în cadrul filtrului nu asigură
limitarea factorului de distorsiune la valoarea admisă, pentru a reduce suplimentar
factorul de distorsiune se prevăd două sau mai multe circuite rezonante. Ca
exemplu, în figura 7.15 este prezentat cazul în care se montează un circuit rezonant
pe armonica 3 de curent electric şi un circuit rezonant pentru armonica de rang 5
(imediat superior din curba reală a curentului electric). La dimensionarea celor
două circuite rezonante se va lua în consideraţie şi necesarul de putere reactivă.
Acesta va fi determinat prin aportul celor două circuite.
În cazul prezentat în figura 7.15, reziduul deformant I'rezid(d) corespunzător
curbei deformate în nodul (d) nu va mai conţine în spectrul său armonicele cu
rangurile 3 şi 5, iar celelalte armonice respectiv 7, 9 şi 11 vor avea valori mai
reduse decât în cazul unui filtru cu un singur circuit rezonant
I 'rezid  d   I '72 s  I '92s  I '11
2
s
(7.34)
.
În principiu, soluţia analizată asigură rezolvarea ambelor probleme, atât cea
privind compensarea puterii reactive, cât şi cea a reducerii factorului de distorsiune
a curentului electric până la nivelul valorilor reglementate.
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 173

(a)

I1rs= I1r  I1rf (3+5) iks = i7s +i9s+i11s

(d) (A)

I1f (3+5) if (3+5) = i3+i5 +i7f +i9f +i11f

I1r
ik = i3+i5+i7 +i9+i11
I3 I5
Q3 Q5
(b)
receptoare F(3) F(5)
neliniare
Fig. 7.15  Schema electrică de principiu a nodului consumator A,
cu receptoare neliniare şi două circuite rezonante.

7.4 Aspecte tehnice şi economice privind gospodărirea

puterii reactive în întreprinderile moderne
Problemele privind gospodărirea raţională a puterii reactive în întreprinderi
şi monitorizarea aplicării măsurilor necesare trebuie să stea în atenţia auditorilor,
atât din punctul de vedere al reducerii pierderilor de energie activă în circuitele
electrice interne, cât şi din punctul de vedere al penalizărilor plătite pentru
neîncadrarea în limitele admise ale factorului de putere.
Utilizarea filtrelor pasive este una dintre soluţiile care pot fi luate în conside-
raţie pentru rezolvarea, atât a problemelor legate de compensarea puterii reactive,
cât şi cele legate de regimul deformant.
Pentru abordarea judicioasă şi completă a acestor probleme, în lucrările de
audit, este necesar, în primul rând, să se cunoască situaţia reală din întreprindere,
cu toate detaliile, sub aspectul structurii, caracteristicilor, modului de funcţionare şi
amplasarea în cadrul întreprinderii, a tuturor receptoarelor de energie reactivă,
precum şi a surselor existente de compensare. Prezentarea acestor date, este indicat
să se facă individual, pentru receptoarele mai importante (compresoare,
ventilatoare etc.), sau pentru grupe de receptoare cu puteri mai reduse şi cu activi -
tăţi similare în procesele de producţie la care participă. Sursele de compensare se
vor indica pe scheme electrice, în toate punctele unde sunt montate şi se vor
menţiona puterile nominale şi alte caracteristici.
De asemenea, este necesară cunoaşterea mărimilor caracteristice privind
circulaţia puterii reactive, în primul rând cu ajutorul echipamentelor existente în
întreprindere, precum şi prin montarea, pentru anumite perioade de timp, a unor
echipamente de măsurare suplimentare, în puncte caracteristice. În acest sens, pot fi
folosite şi indicaţiile contoarelor numerice actuale care oferă, în punctele
respective, posibilitatea obţinerii unei game largi de informaţii.
În punctele de măsurare a energiei este necesar să se cunoască curbele de
variaţie zilnică, atât ale puterii reactive primită din sistemul energetic, cât şi a celor
pentru puterea activă, pentru anumite zile din săptămână, lucrătoare şi nelucrătoare,
174 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

în funcţie de modul de desfăşurare a proceselor de producţie, respectiv, unul, două

sau trei schimburi. Aceste date vor trebui să fie, atât din perioada de întocmire a
auditului, precum şi din perioade precedente, obţinute din documentaţia privind
evidenţa consumului de energie electrică.
Pe baza acestor informaţii se determină şi se urmăreşte variaţia corespunză-
toare a factorului de putere, pentru perioadele respective, în punctele de primire şi
contorizare a energiei electrice din sistem. Acestea trebuie să fie cel puţin egale cu
valoarea înscrisă în contractul de furnizare. Nu este indicată realizarea supra-
compensării din cauza problemelor care pot apărea datorită excedentului de putere
reactivă în instalaţiile sistemului energetic şi a penalizărilor în factura de energie
electrică.
Eficienţa maximă a compensării puterii reactive se obţine prin compensare,
cât mai aproape posibil de receptoarele de putere reactivă, asigurând astfel
reducerea pierderilor active la circulaţia puterii reactive [7.4, 7.5].

7.5 Exemple de scheme pentru examinare în cadrul

lucrărilor de audit
Modernizarea întreprinderilor şi a proceselor de producţie implică apariţia de
receptoare de energie electrică cu sisteme de comandă şi control utilizând elemente
semiconductoare, ceea ce determină caracteristici neliniare ale receptoarelor şi
apariţia regimurilor nesinusoidale în reţeaua electrică internă. Condensatoarele din
circuitele de compensare a puterii reactive, existente în întreprindere, pot fi
afectate, până la deteriorare. Utilizarea acestora pentru realizarea filtrelor de
armonice permite rezolvarea problemelor legate de efecte ale regimurilor nesinu-
soidale, dar şi rezolvarea problemelor legate de gospodărirea puterii reactive.

7.5.1 Primul exemplu de schemă analizată

Primul tip de schemă electrică de principiu analizată (fig. 7.16) presupune

existenţa regimului sinusoidal în care curbele de curent electric şi de tensiune sunt
sinusoidale sau distorsiunea lor este în limitele admise de normativele în vigoare.
Se consideră o schemă cu un post de transformare, echipat cu un singur
transformator (schema poate reprezenta şi un post cu două transformatoare, în care
fiecare transformator funcţionează în mod normal pe secţii de joasă tensiune
separate). c
În schema din figura 7.16 nu se face compen-
sarea puterii reactive şi în consecinţă factorul de putere 20/0,4 kV
este cel natural. O astfel de situaţie poate fi întâlnită, a
numai în întreprinderile la care factorul de putere
natural este practic egal cu cel neutral, stabilit în cadrul b1 b2 bn
contractului de furnizare a energiei electrice. În caz
contrar, sunt plătite penalizări, ceea ce se poate sesiza Fig. 7.16  Receptoare liniare
conectate la bara de JT.
de către auditor şi din facturile de plată a energiei
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 175

electrice consumate, în care se indică separat sumele plătite pentru energia reactivă,
consumată suplimentar.
Schema din figura 7.16 corespunde întreprinderilor care funcţionează cu
factor de putere natural, adică primesc din sistemul energetic integral, atât puterea
şi energia active, cât şi pe cele reactive.
Controlul factorului de putere se face prin măsurători în punctul de facturare
fie în punctul a (dacă facturarea se face pe partea de joasă tensiune), unde se mă-
soară consumul receptoarelor din întreprindere, fie în punctul c (dacă facturarea se
face pe partea de medie tensiune), unde se includ şi pierderile de putere şi energie
din transformator. Determinările vor cuprinde date pe o durată de câteva zile, până
la o săptămână, incluzând astfel zilele cu specific diferit de consum, iar mărimile
înregistrate orar şi ca valori medii zilnice, vor fi puterile active, cele reactive şi
factorul de putere. Astfel, se obţin curbele de sarcină zilnice ale consu mului şi
variaţia factorului de putere. În acelaşi timp trebuie înregistrată şi forma curbelor
de curent electric şi de tensiune.
Identificarea unui factor de putere sub valoarea neutrală sau a prezenţei regi-
murilor nesinusoidale impune auditorului să propună remedierea situaţiei prin
realizarea unei scheme de forma indicată în figura 7.17 sau în figura 7.18.

c
c
20/0,4 kV
20/0,4 kV
a
a
b1 b2 bn
b1 b2 bn B F

Fig. 7.17  Receptoare liniare cu Fig. 7.18  Receptoare liniare şi

compensarea puterii reactive. neliniare cu filtru de armonice.

7.5.2 Al doilea exemplu de schemă

Se face ipoteza unui regim sinusoidal. Pentru îmbunătăţirea factorului de

putere este conectată bateria cu condensatoare B, calculată astfel încât să determine
un factor de putere neutral la bara de alimentare. Necesitatea compensării puterii
reactive şi rezolvarea problemei se pot constata din analiza facturilor de energie
electrică, care includ o componentă privind energia reactivă consumată.
La măsurătorile efectuate în punctele a şi c, în prezenţa bateriei de condensa-
toare, vor fi înregistrate, faţă de schema din figura 7.16, valori mai mari ale puterii
şi energiei active (datorită pierderilor active în bateria de condensatoare), dar valori
mai mici ale puterii şi energiei reactive, cu o valoare constantă dată de prezenţa
bateriei cu condensatoare
2
QB  U A  CB   , (7.35)
în care CB este capacitatea bateriei cu condensatoare, UA  valoarea efectivă a
tensiunii la barele de alimentare, QB  energia reactivă determinată de bateria cu
condensatoare.
176 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

Puterea reactivă măsurată în punctul a rezultă

Qa  Qcons,nec  QB , (7.36)
în care Qcons,nec este puterea reactivă necompensată, solicitată de receptoare,
corespunzător factorului de putere natural; Qa – puterile reactive care vin din
sistemul energetic, corespunzător factorului de putere îmbunătăţit, datorită com-
pensării cu bateria B.
Puterea reactivă măsurată în punctul c va avea valoarea
Qc  Qa  Qt , (7.37)
În relaţia (7.37), ΔQt sunt pierderile de putere reactivă în transformatorul
MT/JT.
Eficienţa bateriei de condensatoare poate fi pusă în evidenţă, în mod
pregnant, prin analiza graficelor de sarcină, înregistrate, cu şi fără bateria în funcţi -
une. În figura 7.19 sunt indicate graficele de sarcină pentru puterea activă şi pentru
puterea reactivă, în cele două situaţii. Aceste grafice pot fi determinate atât în
punctul a cât şi în punctul c (fig. 7.16), cu precizarea că dacă unul dintre cele două
puncte este şi punct de facturare, este necesar ca factorul de putere să corespundă
clauzelor contractului încheiat cu furnizorul de energie electrică.
P Pa,comp
Q Pa,necomp
Qa,necomp

Qa,comp QB

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 t [ore]
Fig. 7.19  Graficele de sarcină pentru puterile active P şi pentru puterile reactive Q în punctul
a, în prezenţa bateriei cu condensatoare (linie continuă) şi în lipsa acesteia (linie punctată).
Identificarea prin măsurători a regimului deformant impune auditorului să
analizeze şi să propună, de exemplu, o schemă de forma indicată în figura 7.18, în
care este conectat un filtru pasiv de armonice, astfel dimensionat încât să asigure
atât limitarea regimului deformant, cât şi compensarea puterii reactive. Măsură -
torile efectuate pe intervale mari de timp, în diferitele puncte ale reţelei interne a
întreprinderii, în lipsa şi în prezenţa filtrului de armonice, permite validarea
soluţiilor propuse şi stabilirea eficienţei acestuia. De menţionat faptul că, montarea
centralizată a filtrului de armonice determină creşterea amplitudinii curenţilor
armonici în circuitul dintre sursa de producere şi filtru, având în vedere reducerea
impedanţei armonice pe acest circuit (circuitele filtrului prezintă impedanţă redusă
pentru armonice).
O atenţie deosebită, în cadrul măsurătorilor, trebuie acordată determinării
formei curentului electric în circuitul bateriei de condensatoare, în scopul determi-
nării gradului de vulnerabilitate a acesteia şi analizei necesităţii la trecerea soluţiei
cu filtru de armonice pentru rezolvarea simultană a atenuării regimului deformant
şi a compensării puterii reactive. Pe baza datelor obţinute din măsurători se va
determina factorul de distorsiune al curentului electric şi componenţa spectrală,
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 177

valori care vor fi comparate cu limitele impuse

de furnizorul de energie electrică în contractul c
încheiat cu consumatorul.
O informaţie importantă poate fi obţinută
pe baza de măsurători în punctul neutru N (fig. 20/0,4 kV a N
7.20), în diferite momente sau perioade diferite, b1 b2 bn F
cu şi fără bateria conectată. Informaţiile privind
forma şi amplitudinea curentului electric ce
parcurge conductorul neutru care conectează Fig. 7.20  Analiza conductorului
neutrul transformatorului cu bara N a sistemului neutru al reţelei de joasă tensiune.
trifazat de joasă tensiune sunt utile pentru a
evalua regimul de încărcare al acestui conductor.
Curentul electric prin conductorul neutru este determinat pe de o parte de
gradul de dezechilibru al încărcării fazelor active, atât pentru curenţii electrici
fundamentali (50 Hz), cât şi cel al diferitelor armonice de curent electric, precum şi
de gradul de încărcare al acestuia cu armonice de curent electric de diferite ranguri
(3, 5 etc). În multe cazuri se constată o încărcare inadmisibilă a conduc torului
neutru, cu posibilitatea de deteriorare a acestuia, şi creşterea pierderilor.
Montarea filtrelor de armonice permite reducerea substanţială a valorii
efective a curentului electric prin conductorul neutru.

7.5.3 Al treilea exemplu de schemă analizată

Specificul acestei scheme analizate (fig. 7.20) constă în faptul că, în între-
prinderea auditată este deja montat un filtru pasiv, de tip serie, pe care proiectantul
instalaţiei electrice, l-a prevăzut şi dimensionat cu dublu scop, respectiv, de a
compensa puterea reactivă, şi de a reduce nivelul regimului deformant, la valori
admise de legislaţia în vigoare.
La această schemă se poate ajunge, fie direct, de la punerea în funcţiune a
întreprinderii auditate, fie de la schema din figura 7.16, la care odată cu dezvoltarea
şi modernizarea echipamentelor, se montează direct un filtru, sau de la schema din
figura 7.17 când, din măsurările făcute cu ocazia întocmirii auditului, rezultă nece-
sitatea înlocuirii bateriei cu un filtru. Se menţionează însă, că în toate cazurile, ba-
teriile cu condensatoare existente pot şi trebuie să fie utilizate, cu adaptările nece-
sare, la realizarea filtrelor.
Prezenţa filtrului în schema postului de transformare de alimentare a între-
prinderii, nu trebuie să determine pe auditor, să considere, de la început, că acesta
corespunde celor două cerinţe menţionate, ci este necesar să verifice prin măsurări,
eficienţa funcţionării acestuia. Înainte de începerea măsurărilor trebuie să se
cunoască rangul (frecvenţa) de rezonanţă a circuitelor rezonante ale filtrului.
Punctele în care se fac măsurătorile sunt :
 punctul a pe circuitul de joasă tensiune al transformatorului (fig. 7.17,
fig. 7.20),
 punctul N (fig. 7.20) conductorul neutru între transformator şi tabloul
general de alimentare al întreprinderii,
178 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

 punctul c pe partea de medie tensiune a transformatorului, dacă este

accesibil,
 punctul F, pe circuitul de conectare a filtrului la barele de 0,4 kV (fig. 7.20).
Durata de efectuare a măsurărilor trebuie să fie de cel puţin o săptămână,
pentru ca datele obţinute să se refere la un ciclu de producţie şi se vor efectua, atât
cu filtrul conectat, cât şi cu filtrul deconectat.
Vor fi urmărite următoarele mărimi:
 puterile active şi reactive (în prezenţa sau în lipsa filtrului);
 graficele de sarcină ale acestora; curbele de variaţie ale factorului de putere
(în prezenţa şi în lipsa filtrului);
 forma curenţilor electrici în cele două cazuri, în puncte semnificative din
circuitul electric al consumatorului;
 forma curbei de tensiune, la barele de 0,4 kV.
Din compararea rezultatelor măsurărilor efectuate, în fiecare din punctele
menţionate, în cele două situaţii, respectiv cu filtrul conectat şi cu filtrul
deconectat, în principiu, se pot constata următoarele:

a) Pentru punctul a
Puterile şi energia active, în situaţia cu filtru conectat, cuprind atât consumul
tuturor receptoarelor din întreprindere, cât şi pierderile suplimentare, datorită
bateriei şi bobinei filtrului.
Puterile şi energia reactive care, în situaţia cu filtrul conectat, sunt mai mici,
decât cu filtrul deconectat, reprezintă diferenţa dintre consumul din întreprindere,
corespunzător factorului de putere natural şi aportul de putere şi de energie reactive
ale filtrului (al bateriei cu condensatoare) datorită efectului de compensare al
acestuia. În consecinţă, factorul de putere în situaţia cu filtrul conectat, deci cu
compensare, va avea valori egale sau, în general, mai mari, decât valoarea neutrală,
impusă în contractul de furnizare.
În situaţia fără filtru, factorul de putere va avea valoarea naturală, de regulă,
mai mică decât cea neutrală. În lipsa filtrului, factorul de putere va fi redus şi de
prezenţa regimului deformant.
Determinările în punctul a vor pune în evidenţă, în curba curentului electric,
întregul spectru de armonice generat de toate receptoarele neliniare din incinta
întreprinderii.

b) Pentru punctul c
Deşi efectuarea unor măsurări în punctul c este foarte importantă din punct
de vedere al spectrului şi ponderii armonicelor care pătrund în reţeaua electrică
publică, în multe cazuri acest punct nu este accesibil.
În punctul c, fenomenul deformant diferă, în mare măsură, ca spectru şi
intensitate, faţă de punctul a, datorită impedanţei transformatorului pentru diferitele
frecvenţe ale armonicelor şi, în mod deosebit, datorită conexiunii triunghi-stea (zig-
zag), cu neutrul legat direct la pământ, a acestuia (fig. 7.20).
Aceste caracteristici ale transformatoarelor de medie/joasă tensiune (MT/JT)
au o influenţă limitativă asupra fenomenului deformant şi deci calitatea energiei
electrice în reţeaua electrică publică este mai puţin afectată.
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 179

Determinările în punctul c prezintă un interes deosebit în cazul în care

punctul de contorizarea şi facturare a energiei electrice este la medie tensiune. În
această situaţie, dimensionarea circuitului de compensare a puterii reactive trebuie
să ia în consideraţie prezenţa transformatorului, care determină reducerea factorului
de putere în punctul c faţă de punctul a.

c) Pentru punctul F
Măsurătorile realizate la bornele filtrului au rolul de a pune în evidenţă
modul în care este solicitat şi cum se comportă filtrul, faţă de cerinţele privind
compensarea puterii reactive şi atenuarea regimului deformant. Puterea reactivă
transmisă pe frecvenţa fundamentală la bare, precum şi forma curentului electric în
circuitul filtrului arată eficienţa acestuia şi corespondenţa cu cerinţele din proiect.
Curentul electric în circuitul filtrului cuprinde componenta de frecvenţă îndustrială,
componenta cu frecvenţa pentru care a fost dimensionat circuitul rezonant respectiv
şi o pondere redusă a componentelor armonicelor filtrate parţial, de rang superior.
O atenţie deosebită se va acorda situaţiilor în care poate să apară supra-
compensare.

d) Pentru punctele b
Fiecare din punctele respective, este situat pe câte un circuit, prin care se
alimentează grupuri de receptoare liniare sau neliniare, distribuite în toată incinta
întreprinderii auditate.
O primă caracteristică importantă a tuturor mărimilor (puteri, curenţi
electrici etc.) măsurate în toate punctele b, este faptul că ele corespund valorilor în
aval (spre consumatori) faţă de bara de alimentare şi filtru şi nu variază în funcţie
de situaţia deconectat sau nedeconectat a filtrului. Influenţa acestuia nu se
manifestă în aceste puncte, atât sub aspectul compensării puterii reactive, cât şi cel
al atenuării regimului deformant. Cauza o constituie poziţia centralizată a filtrului
folosit, chiar la intrarea fluxului de energie electrică în instalaţiile din întreprindere.
În acest fel, nu există nici un avantaj, din punctul de vedere al pierderilor de
energie, pentru toată întreprinderea, iar componentele active, reactive ale puterii şi
spectrele de curenţi armonici corespund funcţionării naturale a tuturor receptoare-
lor din incintă.
Deoarece, în principiu, toate punctele b 1….bn în care se fac măsurările
corespund unor circuite trifazate, cu conductor neutru, pentru alimentarea
receptoarelor, prezintă un interes deosebit efectuarea determinărilor simultane, în
fiecare punct bi , pe cele trei faze active şi pe conductoarele neutre corespunzătoare.
În acest fel, se vor pune în evidenţă gradul de încărcare suplimentară a acestor
conductoare, cauzele acestei suprasolicitări şi nivelul pierderilor de putere activă.
Rezolvarea parţială a acestei probleme, datorată prezenţei simultane a necesarului
de putere reactivă şi a fenomenului deformant, este posibilă prin descentralizarea
amplasării filtrelor.
Astfel, se pot realiza şi monta filtre, atât lângă receptoarele individuale mai
importante, cât şi pentru grupe mai restrânse de receptoare, care ar descărca, în
mare măsură, reţelele interne de joasă tensiune şi, în mod deosebit, conductoarele
180 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

neutre, obţinându-se o importantă reducere a pierderile de putere şi energie activă

(între 20% şi 50%). În general, descentralizarea filtrelor pasive este evitată, având
în vedere dificultăţile în realizarea aceleiaşi frecvenţe de rezonanţă la toate filtrele
şi posibilitatea suprasolicitării unui anumit filtru. Utilizarea filtrelor active locale
asigură o soluţie eficientă pentru corectarea formei curentului electric şi realizarea
factorului de putere impus. În acest sens se menţionează posibilitatea achiziţionării
convertoarelor de frecvenţă pentru reglarea vitezei motoarelor asincrone prevăzute
cu filtre active.

7.6 Stabilirea principalilor parametri electrici ai unui

filtru pasiv, de tip serie, pentru compensare şi atenuare
Filtrul pasiv, simplu ca schemă şi cu un cost relativ redus, poate fi eficient,
în multe situaţii, pentru reducerea la valori admisibile a fenomenului deformant şi
pentru asigurarea compensării puterii reactive. Schema electrică de principiu poate
cuprinde un singur circuit rezonant sau mai multe circuite rezonante pe armonicele
din spectrul curentului electric din nodul analizat.
Pentru calculul parametrilor electrici ai celor două elemente componente
ale unui filtru, sunt necesare două tipuri de informaţii, pentru bateria cu condensa-
toare şi pentru bobină. Bateria cu condensatoare trebuie să genereze putere
reactivă, pentru realizarea în punctul d (fig. 7.13) a unui factor de putere, cel puţin
egal cu valoarea impusă, stabilită în contractul de furnizare a energie electrică.
Informaţiile necesare se obţin din graficele de sarcină zilnică, pentru puterea
activă şi reactivă în punctul d, care să fie caracteristice funcţionării de durată a
întreprinderii. Aceasta, atât în scopul asigurării factorului de putere impus
(neutral), cât şi pentru a evita eventualele perioade de supracompensare, cu toate
dezavantajele lor.
În figura 7.16 se prezintă, ca exemplu, o situaţie iniţial necompensată, dintr-
o întreprindere, corespunzătoare factorului de putere natural, în punctul a. Se con-
sideră, ca exemplu, că factorul de putere natural mediu poate fi de 0,7. Dacă se
instalează o baterie cu condensatoare cu puterea nominală QB , graficul de sarcină
al puterii reactive, absorbită din reţeaua electrică publică, va fi deplasat, în jos, cu
această valoare. Puterea reactivă a bateriei Q1B , generată pe armonica fundamen-
tală, poate fi determinată din expresia

Q1B  Pmed  tan  nec  tan comp  (7.38)
,
în care Q1B este puterea bateriei, considerată cu o singură treaptă, necesară compen-
sării puterii reactive; Pmed – puterea activă medie corespunzătoare graficului de
sarcină considerată; tanφnec – tangenta unghiului de defazaj a fundamentalei de
curent electric faţă de tensiune, în situaţia necompensată (corespunzător factorului
de putere natural); tanφcomp – tangenta unghiului de defazaj a fundamentalei de
curent electric faţă de tensiune, în situaţia compensată (corespunzător factorului de
putere neutral).
Având în vedere relaţia (7.35) capacitatea CB1 a bateriei rezultă
Gestionarea şi compensarea energiei reactive la consumatorii industriali 181

Q1B
C B1  (7.39)
U12  1 ,
în care U1 este tensiunea (curba fundamentală) între faze (de linie); 1  2    f 
pulsaţia corespunzătoare sinusoidei fundamentale (semnul  indică faptul că la bor-
nele condensatorului din circuitul filtrului tensiunea este mai mare decât tensiunea
la bare).
Puterea Q1B reprezintă aportul bateriei cu condensatoare, necesar numai
compensării, fără considerarea înfluenţei puterii reactive pe fundamentală, datorită
prezenţei bobinei, care intră în componenţa filtrului. Pentru aceasta este necesar să
se stabilească rangul de rezonanţă al circutului filtrului.
Acest lucru este posibil, întrucât se pot face măsurători în punctul d (fig.
7.11) pentru regimul deformant, din care se obţine nivelul acestuia, spectrul de
armonice, rangul şi valoarea fiecăreia, inclusiv factorul de distorsiune precum şi
alte mărimi. Folosind această a doua categorie de informaţii, care privesc regimul
deformant se poate stabili, care este armonica semnificativă, imediat următoare
după fundamentală.
Fiind cunoscută frecvenţa de rezonantă a circuitului filtrului poate fi
determinat aportul de putere reactivă a ansamblului circuitului Qtot,1B , în prezenţa
bobinei, iar componenta reactivă a curentului fundamental, I1rf, care circulă prin
circuitul filtrului şi este transmisă la barele de joasă tensiune, se calculează cu
expresia:
Q
I1rf  tot1B , (7.40)
3  U1 A
în care U1A este tensiunea fundamentală la barele (A) (fig. 7.13).
Peste curentul fundamental I1rf se suprapune cota parte a armonicelor de
curent electric care, dacă rangul de rezonanţă este imediat după fundamentală, toate
circulă spre pământ (caracter inductiv) şi reprezintă pentru fiecare rang o cotă parte
din armonicele totale produse de receptoarele neliniare, care se repartizează spre
sistem şi spre filtru. Excepţie face armonica de curent electric, care corespunde
rangului de rezonanţă, fiind reţinută integral de filtru şi deci nu circulă şi spre
sistem.
Armonica de rezonanţă, în mod normal, nu trebuie să existe în spectrul de
armonice măsurat în punctul d, în curentul electric spre sistem. Dacă totuşi apare în
spectrul din acest punct, nu reprezintă o cotă parte din armonica de curent electric
generată de receptoarele neliniare locale, ci aportul de la consumatorii deformanţi
din alte noduri ale sistemului. Această situaţie apare, în cazul în care la
consumatorii din zonă nu au fost instalate filtre pentru aceeaşi armonică de
rezonanţă şi perturbaţiile acestora se închid prin circuitul rezonant al filtrului
consumatorului analizat, care determină condiţii de scurtcircuit pentru armonica
respectivă.
Întrucât această situaţie se constată numai după montarea filtrului în nodul
(A) şi pentru a se evita pericolul unei supraîncărcări periculoase a filtrului cu armo-
nica de curent de rezonanţă, cu aport din nodurile vecine, pe baza măsură torilor
făcute pentru filtre deja montate în alte noduri, se prevede pentru filtrul care se
182 Instalaţii electroenergetice şi elemente de audit industrial

proiectează, o creştere cu 30% a curentului electric deformat prin filtru, care, se

consideră că nu va fi depăşit, întrucât această rezerva de încărcare suplimentară
este suficient de mare. Verificarea se poate face după instalarea filtrului în nodul (A).
În privinţa valorii tensiunii care se aplică bateriei cu condensatoare, întrucât
aceasta este montată în circuitul filtrului (cu bobină), la bornele acesteia apare o
tensiune mai mare decât cea de la bare (în mod obişnuit circa 1,1U1A , iar la
bornele bobinei rezultă o tensiune de circa 0,1U1A .
După stabilirea acestor parametrii electrici de bază ai celor două componente
ale unui filtru, la realizarea propriu-zisă a acestuia, mai intervin, desigur şi alte
probleme constructive, de automatizări ş.a., care vor fi rezolvate de executantul
acestuia.

7. 7 Concluzii
Analiza în detaliu a problemelor de gestiune a puterii şi energiei reactice este
determinată, în special, de prezenţa fenomenelor deformante, larg întâlnite, în
prezent, în industria modernă.
Întrucât existenţa şi comportarea receptoarelor neliniare, influenţează în mod
direct şi structural gestionarea şi gospodărirea puterii şi energiei reactive, în mod
deosebit la consumatorii industriali, s-au examinat mai multe aspecte, atât din
punct de vedere teoretic, cât şi tehnico-economic, pentru a pune în evidenţă
problemele specifice care apar în cadrul lucrărilor de audit electroenergetic.
Desigur că, pe parcursul elaborării lucrărilor de audit, vor mai putea să apară şi alte
aspecte, care trebuie analizate cu atenţie.

Bibliografie
[7.1] *** IEEE Trail – Use Standard Definitions for the Measurement of Electric Power Quantities
Under Sinusoidal, Nonsinusoidal, Balanced or Unbalanced Conditions IEEE 1459/2000.
[7.2] El-Samahy I., Bhattacharya K., Cañizares C. A., A Unified Framework for Reactive Power
Management in Deregulated Electricity Markets, PSCE 2006, Atlanta, Rap. 0000901.
[7.3] Golovanov N., Postolache P., Toader C., Eficienţa şi calitatea energiei electrice, Editura AGIR,
Bucureşti, 2007.
[7.4] Li F.ş.a., Assessment of the Economic Benefits from Reactive Power Compensation, PSCE 2006,
Atlanta, Rap. 0001767.
[7.5] *** Voltage Support and Reactive Power, Guide to WECC/NERC Planning Standards I.D:
Prepared by: Reactive Reserve Working Group (RRWG) Under the auspices of Technical
Studies Subcommittee (TSS), Approved by TSS, March 30, 2006.