Expunerea profesională la vibraţii

Definiţie

• Vibraţiile, sau trepidaţiile sunt oscilaţii mecanice ale corpurilor

solide care, în funcţie de regiunea anatomică de impact, sunt
transmise întregului corp (whole body vibration - WBV), sau numai
unui segment, vibraţiile segmentare, transmise direct ansamblului
mână-braţ (hand-arm vibration – HAV ).
• Vibraţia este o mărime vectorială caracterizată prin amplitudine şi
direcţie.
• Amplitudinea depinde de viteza şi acceleraţia mişcării. Unitatea de
măsură este metrul, centimetrul sau milimetrul.
• Direcţia vectorului poate fi a celor trei axe spaţiale sau în jurul
acestora.
• Mişcarea vibratorie este repetitivă, din acest punct de vedere fiind
caracterizată prin frecvenţă, măsurată în cicli/secundă sau herzi
(Hz).
 Clasificare
• După frecvenţă, vibraţiile sunt clasificate în:
• -vibraţii de frecvenţă foarte joasă-sub 2 Hz
• -vibraţii de frecvenţă joasă-între 2-20 Hz
• -vibraţii de frecvenţă medie-între 20-300 Hz
• -vibraţii de frecvenţă înaltă-între 300-1000 Hz
şi chiar pînă la 5000 Hz
 Expunere profesională la vibraţii.
• Vibraţiile transmise întregului corp :
• - conducătorilor vehiculelor terestre de orice
tip (camioane, tractoare, autobuze, tramvaie,
troleibuze, locomotive, buldozere,
motostivuitoare etc.),
• - piloţilor şi restului personalului de la bordul
avioanelor, elicopterelor,
• - marinarilor.
 Vibraţii transmise sistemului mână-
braţ
• Apar la utilizarea uneltelor şi instrumentelor vibratoare,
cum ar fi:
- ciocanele pneumatice, perforatoarele utilizate în minerit,
construcţii de drumuri şi poduri, amenajări hidrotehnice;
- strungurile, polizoarele manuale portabile, uneltele
pentru nituit, găurit, debitat metale;
-fierăstraiele mecanice, electrice folosite în industria
forestieră, de prelucrare a lemnului şi cherestelei;
- maşinile de cusut, bătut pantofi din industria
încălţămintei, marochinăriei;
- uneltele mecanizate conduse manual pentru tuns iarbă,
arbuşti, tasarea pavajelor etc.
 VIBRAŢIILE TRANSMISE ÎNTREGULUI
CORP (WBV)
• WBV sunt cele cu frecvenţe frecvenţe foarte
joase şi joase, până la 20 de Hz.

• Modificările induse de acţiunea WBV pot fi

grupate în mecanice, fiziologice şi psihologice.
 Tablou clinic-”BOALA DE VIBRAȚII”
• Mai multe tipuri de manifestări, cele musculo – scheletice
fiind cele mai frecvent întâlnite. La nivelul coloanei
vertebrale WBV pot determina: deplasări discale, modificări
degenerative vertebrale şi scolioze lombare.
• Asupra sistemului cardio-pulmonar WBV produc o creştere
a frecvenţei cardiace, respiratorii şi a consumului de oxigen,
scăderea fluxului sanguin central şi periferic.
• S-a constatat un număr mai mare de cazuri de cardiopatie
ischemică, obezitate, tulburări gastro-intestinale
(inapetenţă, greţuri, epigastralgii, balonări postprandiale),
renale (sindrom de stază urinară şi hematurie) şi venoase
(tromboze), în rândul muncitorilor cu expunere laWBV.
 KINETOZELE
• Vibraţiile cu frecvenţa de aproximativ 1 Hz pot
cauza „răul de mişcare” – kinetozele.
• Situaţii de acest gen se întâlnesc în mijloacele
de transport maritim (vapoare), aeriene
(avioane, vehicule spaţiale) şi rutiere.
• Clini: cefalee, greţuri, vărsături, transpiraţii,
tulburări vizuale, acufene, vertij, ameţeli.
 Diagnosticul pozitiv
• Se bazează în primul rând pe anamneza profesională,
care confirmă expunerea la vibraţii, obiectivată prin
documente oficiale.
• Tabloul clinic corespunzător tipului de afectare
sistemică
• Examinări paraclinice:
radiografie dorso-lombară care poate evidenţia
pensări ale spaţiilor intervertebrale, osteofiţi, sau
rotaţii şi modificări ale curburilor fiziologice
• examen ORL pentru confirmarea și eventual,
obiectivarea simptomatologiei
 Diagnosticul diferenţial
• Cu alte cauze potenţial algogene: tumori
osoase primare (osteosarcom) sau secundare,
rabdomiosarcoame, afecţiuni medulare
(siringomielie, scleroză multiplă), spondilită
anchilopoietică etc.
• Diferenţierea kinetozelor trebuie făcută faţă
de sindroamele vestibulare de alte etiologii,
cum ar fi labirintitele, boala Meniere,
colesteatomul, neurinomul de acustic.
 Tratamentul
• În cazul kinetozelor sunt eficiente
administrarea de antiemetice ( Emetiral,
Torecan), sau neuroleptice (Clordelazin,
Prometazin).
• Tratamentul simptomatic al afecţiunilor
musculo-scheletale este eficient în măsura
întreruperii expunerii la vibraţii: antialgice,
antiinflamatoare, balneofizioterapie.
 Profilaxia
• Măsurile tehnico – organizatorice au ca scop limitarea
duratei de expunere la vibraţii prin dotarea utilajelor
vibratoare cu materiale antivibratorii (telescoape
pentru scaune), vibroizolante, întreţinerea
corespunzătoare a acestora, adoptarea unei posturi
ergonomice pe durata muncii.
• Profilaxia medicala stabileşte conduita controlului
medical la angajare: aprecierea condiţiei statice şi
funcţionale a coloanei vertebrale toracice şi lombare, a
stării sistemului vestibular, a aparatului cardiovascular
şi a status-ului psihic. Controalele medicale periodice
urmăresc aceleaşi obiective.
 VIBRAŢIILE TRANSMISE SISTEMULUI MÂNĂ-BRAŢ
(HAV)

• Acest tip de vibraţii au frecvenţele cuprinse între 20-

5000 Hz. Prin efectele produse determină sindromul de
vibraţie mână- braţ (HAVS = hand - arm vibration
syndrom) definit ca o entitate nosologică cu următoarele
componente:
• a. Tulburări circulatorii (vasospasm cu albirea locală-
regională a degetului-„DEGET ALB”)
• b. Tulburări senzitive şi motorii (amorţeli, pierderea
coordonării mişcărilor degetelor şi a dexterităţii,
neîndemânare şi incapacitatea de a executa mişcări şi
lucrări fine)
• c. Tulburări musculo-scheletice (modificări la nivelul
muşchilor, oaselor şi articulaţiilor mâinii şi braţului).
 PATOGENIE

• Mecanismele fiziopatologice ale celor trei tipuri de

tulburări incluse în HAVS nu sunt încă pe deplin
explicate, deocamdată fiind acceptate mai multe
ipoteze.
• Spre exemplu, în cazul modificărilor produse asupra
sistemului circulator concretizate în vasospasmul
prelungit declanşat de expunerea la vibrații sau/și frig,
exprimat prin crize de paloare a degetelor, denumit
fenomen Raynaud indus de vibraţii sau „vibration
white fingers” (VWF) sunt recunoscute:
–.
 PATOGENIE
– teoria hiperactivităţii simpatice induse de vibraţii,
– teoria mecanismelor reflexe simpatice de origine
centrală,
– teoria modificărilor suferite de mediatorii sau
receptorii adrenergici (spre exemplu, o activitate
crescută a enzimei dopamin - beta - hidroxilaza care
transformă dopamina în norepinefrină, mediator
simpatic, alterarea activităţii normale a receptorilor
adrenergici alfa - 1 de la nivelul celulelor musculare
neted, sau intervenţia sistemului serotoninergic) şi cea
a alterărilor mecanismelor endoteliale
vasoreglatoare.
 PATOGENIE
• Expunerea la vibraţii ar putea determina şi o creştere a
vâscozităţii sanguine însoţită de hemoconcentraţie.
• Mecanismul de producere al neuropatiei difuze cu
deficienţe senzitive rămâne tot la stadiul ipotetic,
acţiunea mecanică a vibraţiilor asupra terminaţiilor
nervoase fiind cea mai larg acceptată, ca dealtfel şi în
cazul manifestărilor musculo-scheletale.
• Fumatul agravează evoluţia VWF, iar prevalenţa
printre fumători este mai crescută faţă de nefumători
în condiţiile unei expuneri profesionale similare.
 Tablou clinic

• Manifestările vasculare sunt cunoscute sub diverse denumiri:

• deget alb indus de vibraţii (VWF= vibration white finger),
• fenomen Raynaud de origine vibratorie,
• boala vasospastică traumatică,
• deget mort
• sau anemia vasospastică.
• Ele se manifestă clinic prin deget alb, sau crize de albire,
decolorare, paloare a degetelor declanşate de expunerea la frig.
Crizele durează de la câteva minute până la o oră şi se termină prin
hiperemia reactivă însoţită de durere de variate grade.
• Între crize, degetele au o coloraţie normală!!!!
 Scala Stockholm
• Stadializarea simptomelor în conformitate cu
scala Stockholm propusă în 1986 este separată
pentru manifestările vasculare şi cele
neurosenzoriale.
• Această stadializare se bazează pe informaţiile
relatate de subiect.
• În stadiile 1 şi 2 sunt cuprinse crizele ocazionale
de albire a unuia sau mai multor degete,
extinderea decolorării făcând diferenţa între
stadiul 1 şi stadiul 2.
• În stadiul 3, atacurile sunt frecvente şi afectează
toate falangele de la majoritatea degetelor.
• Stadiul 4 se distinge prin apariţia modificărilor
trofice cutanate.
• Stadializarea se face separat pentru fiecare
mână, cu menţionarea stadiului iar în paranteză a
numărului degetelor afectate.
• Exemplu: 2L(3)/1R(2) are semnificaţia
următoare: mâna stângă este clasificată în stadiul
2 cu interesarea a 3 degete, iar mâna dreaptă în
stadiul 1 cu afectarea a 2 degete.
 Stadializarea Stockholm vasculară

• 0V
- crize de paloare absente
• 1V
- crize de paloare ocazionalã (mai rar decât săptămânal) la
nivelul vârfului unuia sau mai multor degete
• 2V
- crize de paloare ocazionalã la nivelul falangelor distale şi
medii (foarte rar proximale) a unuia sau mai multor degete
• 3V
- crize de paloare frecvente la nivelul tuturor falangelor a
majorităţii degetelor
• 4V
- manifestările stadiului 3 V la care se adaugă tulburări trofice
cutanate
 Manifestările neurologice

• Parestezii nocturne sau pe durata utilizării

uneltelor vibratorii,
• Amorţeli în timpul crizelor de albire a degetelor,
• Scăderea sensibilităţii tactile,
• Alterări ale sensibilităţii superficiale termo-
algezice şi creşteri ale pragului de percepţie a
sensibilităţii vibratorii.
• Simptomatologia neurologică poate fi dominantă
în tabloul clinic al HAVS.
 Scala Stockholm neuro-senzorială
• Stadializarea manifestărilor neurologice se face
conform scalei Stockholm neurosenzoriale (NS)
• Pentru încadrarea în stadiul 2 Stockholm NS este
necesară confirmarea prin teste tactile subiective,
esteziometrie şi percepţie vibrotactilă.
• Stadiul 3 necesită teste suplimentare şi evaluarea
conducerii nervoase.
• Clasificarea se face individual pentru fiecare
mână.
 Scala Stockholm pentru evaluarea
manifestărilor neurosenzoriale din
sindromul de vibraţii mână-braţ
• 0 NS
- expunere la vibraţii mână-braţ, simptome absente
• 1 NS
- parestezii (amorţeli, furnicături) intermitente
• 2 NS
- parestezii intermitente sau persistente asociate cu
reducerea percepţiei senzoriale
• 3 NS
- parestezii intermitente sau persistente asociate cu
reducerea discriminării tactile şi/sau a dexterităţii manuale
 Manifestările musculo-scheletale
• Pot fi reprezentate de:
• chisturi la nivelul oaselor carpiene,
• osteoartrita articulaţiei metacarp – trapez,
• boala Kienbock (necroza aseptică a semilunarului
• sau boala Dupuytren – retracţia aponevrozei
palmare superficiale cu imobilizarea în flexie
palmara a degetelor.
• Apar astfel, dureri ale articulaţiei pumnului şi
cotului, mialgii, scăderea forţei de strângere a
pumnului.
 Diagnosticul pozitiv
• Confirmarea /obiectivarea expunerii la vibrații
• Sindromul Raynaud profesional este confirmat
dacă:
- termometria cutanată indică valori
inferioare celei de 300 C,
- testul de provocare la rece este pozitiv,
- durata de revenire a temperaturii
tegumentului după imersie se prelungeşte
peste 10 minute.
 Diagnosticul diferenţial
• Se face cu: boala Raynaud, sindromul hipertrofiei de
scalen, sindromul de coastă cervicală, unele
colagenoze, arteriopatii, intoxicaţii medicamentoase
(cu beta blocante, derivaţi de ergotamină etc.) sau
profesionale (clorură de vinil, sulfură de carbon, n-
hexan, arsen etc.)
• Presupune efectuarea unor examinări paraclinice
suplimentare, cum ar fi: testele de inflamaţie
nespecifice, dozări serice imunologice sau
biotoxicologice, capilaroscopia, măsurarea presiunii
sanguine sistolice digitale prin metoda
fotopletismografiei ante -şi post răcire locală a
mâinilor sau termografia în infraroşu.
 Tratament şi profilaxie
• medicaţie simptomatică: antialgice, antiinflamatoare
nesteroidiene administrate per os, parenteral sau prin
infiltraţii locale articulare/periarticulare;
• vasodilatatoare periferice: alfa-blocante (tolazolin,
prazosin),
• blocante ale canalelor de calciu (nifedipin, felodipin);
pentoxifilin;
• medicaţie trofică nervoasă şi
energometabolică:vitamine de grup B, magneziu, acid
orotic, fosfobion.
• Efecte benefice, pentru toate cele trei componente ale
HAVS are şi kinetoterapia.
 Profilaxia tehnico-organizatorică

• Reducerea intensităţii vibraţiilor mai ales a celor cu frecvenţă între

30-300 Hz,
• Limitarea timpului de expunere şi evitarea vibraţiilor continue prin
pauze de 10 minute la fiecare oră de activitate, asftel încât să nu fie
depăşite limitele maxime admise în actele legislative în vigoare.
• Înlocuirea sau modificarea conform principiilor ergonomice a
uneltelor vibratoare depăşite, de concepţie veche.
• Aplicarea materialelor vibroizolante la nivelul mânerelor uneltelor,
maşinilor generatoare de vibraţii;
• Utilizarea mănuşilor de protecţie corespunzătoare, prevăzute cu
materiale vibroizolante,
• Evitarea expunerii la temperaturi scăzute ambientale cât şi a
contactului mâinilor cu obiecte foarte reci.
 Profilaxia medicală
• controlul medical la angajare care va include:
- examenul clinic general cu insistenţă asupra aparatului
cardiovascular,
- evaluarea antecedentelor patologice precum bolile de colagen,
neuropatiile periferice, discraziile sanguine, traumatismele mâinii,
toate fiind contraindicaţii de angajare în posturi care presupun
expunere la vibraţii.
• Controlul medical periodic se face la intervale stabilite în funcţie
de nivelul expunerii şi severitatea simptomatologiei.

• Educaţia sanitară: folosirea sistematică a mijloacelor de protecţie

individuală în special a mânuşilor vibroizolante, protecție
suplimentară a mâinilor în anotimpul rece, sistarea fumatului,
informarea muncitorilor cu privire la simptomatologia precoce.