Lucrare 1.

1.PPA provizorii clasificare dupa scop ,

- 1. PPA imediate= cand proteza se aplica imediat dupa extractia dintilor anteriori; fiind
puratata in faza de resorbtie accelerata a osului sunt necesare captusiri urmate de
inlocuirea n scurt timp a preotezei
- 2. PPA de tranzitie= cand dd restanti nu prezinta garantii prea mari si este de asteptat sa
fie extrasi dupa un interval scurt de timp si sa fie inlocuiti de proteza. Are rolul de a
permite pacientului sa-si formeze reflexele necesar in vederea primirii unei proteze totale.
3. PPA de diagnostic= atunci cand este necesara o proteza cu ajutorul careia se va stabili
planul definitiv de tratament. O astfel de proteza trebuie aplicata pt a testa de ex daca pacientul
tolereaa o inaltare de ocluzie necesara restaurarii definitive

2.Crosete din sarma ,

Croşetele de sârmă au următoarele caracteristici:

- au desen trasat de medic (în mod curent) sau prin studiu la paralelograf;
- segmentul dentar plasat în funcţie de ecuatorul protetic;
- au contact linear cu dinţii;
- segmentul dentar şi intermediar plasate la distanţă de parodonţiul marginal;
- croşetele cu segment intermediar în formă de Z, S sau V au grad mai mare de
elasticitate, influenţat de lungimea segmentului respectiv;
- sunt mai elastice şi pot fi activate mai uşor decât croşetele turnate. Pot fi activate în
plan orizontal şi vertical;
- asigură ancorarea verticală şi stabilizarea orizontală;
- pot avea efect suprasolicitant asupra dinţilor stâlpi dacă:
o sârma este mai groasă de 1 – 1, 2 mm;
o segmentul intermediar este scurt;
o sunt activate prea intens.
- în caz de deteriorare sau fractură se înlocuiesc uşor.

Clasificare:
1. Croşete care asigură: menţinerea, stabilizarea şi sprijinul
Ex: croşetul ocluzo-interdentar
2. Croşete care asigură: menţinerea şi stabilizarea
Ex: croşetul cervico-alveolar deschis dental

3.Linguri universale criterii de adaptare ,

Lingurile standard individualizate sunt linguri standard adaptate pt a se apropia de forma

maxilarelor sau pt ca marginea sa fie mai aproape de linia de reflexie a mucoasei.

1
 Individualizarea constă în remodelarea lingurilor standard metalice în zonele insuficient
adaptate pe câmpul protetic. La maxilar in cazul unei bolti adanci se va aplica stents bine incalzit, pt a
adera de lingura, care se modeleaza in asa fel incat sa reduca distanta dintre lingura su fundul boltii
palatine. Se evita astfel o grosime excesiva a materialului de amprenta care ar suferi modif
volumetrice precum si riscul de a nu amprenta portiunea cea mai adanca a boltii. Dacă lingurile sunt
scurte pot fi lungite cu materiale termoplastice(Impression compound®, KerrHawe, baton de culoare
verde, ISO Functional Sticks®, GC;) bine ramolit pt a adera la materialul lingurii.

La mandibula individualizarea lingurii se face in cazul marginilor scurte mai ales vestibular
sau in zona tuberculului piriform. Prelungirea e va face cu stents bine ramolit direct la flacara. Exista
posibilitatea unor linguri prea lungi la margini mai ales zona retromilohioidiana , unde pot fi scurtate
prin slefuire cu o piatra (deterioarare ireversibila a lingurii.)

Lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu cleştele crampon, lărgind sau îngustând jgeabul
pe anumite porţiuni.Lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se consideră
că sunt lungi.

In practica nu se mai utilizeaza lingurile standard individualizate intrucat exista o gama larga
de linguri prefabricate si materialul termoplastic se poate detasa in timpul amprentarii. Amprenta in
linguri individualizate se ia tot cu alginat, elastomerul chitos riscand sa desprinda marginile adaugate
din cauza presiunii din timpul amprentarii.

Retentia alginatului in lingura se face prin aplicare de leucoplat , perforatiile fiind de evitat.
Astfel se realizeaza difuzarea alginatului in toate zonele campului protetic, perforatiile diminuand o
parte din presiunea aplicata in timpul amprentarii prin refluarea materialului.

4 Cum trebuie sa fie lingurile universale standard pentru amprentare cls 2 kennedy

MAXILAR>
- marginea distală a lingurii sa se opreasca la nivelul limitei distale maxilare (Ah);
- marginea lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de zona de mucoasă pasiv-mobilă,
ocolind la aceeaşi distanţă bridele laterale şi procesul zigomato-alveolar;
- în dreptul dinţilor restanţi lingura se va opri la nivelul convexităţii maxime a procesului
alveolar, fără ca marginile sale să jeneze mucoasa, frenul labial superior sau bridele
laterale;
-
MANDIBULA>

2
 - butoni de presiune unilateral sau in unele cazuri de edentatii molare, caseta lingurii
cuprinde si zona premolara, aceasta jucand rol de buton de presiune.
- marginea lingurii se opreşte la 1 mm anterior de inserţia ligamentului pterigo-mandibular
la nivelul hemimandibulei care conţine edentaţia terminală;
- marginea lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de linia milohioidiană;
- în zona linguală centrală, marginea lingurii se va plasa deasupra inserţiei frenului lingual;
- marginile lingurii individuale trebuie să ajungă la 1 mm de zona de mucoasă pasiv-mobilă
vestibulară;
- în dreptul dinţilor restanţi, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexităţii maxime a
procesului alveolar, fără ca marginile sale să jeneze mucoasa, frenul labial inferior ori
bridele laterale;

5. Motivati de ce se pune modelul in plan orizontal pe palalelograf

-Modelul va fi fixat pe suportul (masa) paralelografului intr-o pozitie cat mai orizontala a PO

-Aceasta pozitie se alege pt ca:

 Forta de masticatie , care este cea mai puternica in solicitarea protezei, are o directie
predominant vertical;
 Alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni predominant verticale;
 Insertia si dezinsertia protezei sunt usor de efectuat de catre pacient, daca acestea au o directie
verticala;

-Toate aceste solicitari ale protezei partiale au deci o directie perpendiculara pe PO

1.zonele indicatoare

Modificarile la nivelul osului

-Applegate a numit zonele osoase din jurul dintiilor suprasolicitati: "Zone indicatoare"

-Zonele indicatoare sunt acele zone din suportul alveolar care pun in evidenta reactia osului la stressul
suplimentar

-Reactia favorabila la un astfel de stres poate fi luata ca un indicator pt viitoarea reactie la un stres si
mai mare.

-Dintii care au fost expusi unei incarcaturi suplimentare prin pierderea dintiilor vecini s-au care au fost
supusi unei incarcaturi ocluzale suplimentare pot prezenta mai multe riscuri daca sunt utilizati ca dinti
stalpi fata de alti dinti care nu au fost suprasolicitati ocluzal

-Daca armonia ocluzala poate fi ameliorata , este bine acest lucru sa se faca inaintea protezarii

3
-In conditii de echilibrare ocluzala perfecta , dintii stalpi rezista bine la forte aditionale

-Zone indicatoare – examinare – concluzii practice:

 Daca parodontiul este integru – parodontiul si crestele alveolare sunt in masura se reziste
la presiuni si deci se pot folosi ambele tesuturi cu incredere
 Largirea spatiului periodontal – dintii si osul nu pot rezista la presiuni , exista o functie
metabolica scazuta acestor tesuturi si deci trebuie luate toate masurile de protectie.

2.avantaje, dezavantaje dd acrilat

Avantaje:
1. pot fi adaptaţi cu uşurinţă dimensiunilor spaţiului edentat – prin şlefuire;
2. pot fi modificaţi ca formă şi adaptaţi ocluzal;
3. se pot relustrui;
4. legătura cu şeile este chimică (se poate suplimenta cu retenţie mecanică);
5. la protezele imediate pot fi confecţionaţi odată cu baza protezei;
6. au cost scăzut.

Dezavantaje:
1. se abrazează (poate deveni un avantaj în condiţiile în care relaţiile intermaxilare au
fost greşit determinate);
2. au instabilitate cosmetică.

3.indicatii, ci alginat

-In edentatia partiala , alginatele au ca indicatii:

1. Amprentarea preliminara (indicatie majora)

2. Amprentarea pentru realizarea modelului de studiu si documentare
3. Amprentarea arcadelor antagoniste
4. Amprentarea dupa tratamentul protetic cu PPA aplicata in cav buc, pentru
modelele documentare de sfarsit de caz

-Contraindicatii :

1. Amprentarea functionala(Desi se mai practica, dar cu deficiente de precizie)

-Cu toate ca este cel mai utilizat material de amprenta, repararea si manipularea gresita , mentine in
actualitate sintagma lui E.MILLER ca alginatul poate fi "Capricios, Perfid si Necredincios"

4.placa palatinala

Rol:

4
 1. Uneşte şeile între ele.
2. Transmite presiunile masticatorii de la dinţii artificiali pe câmpul protetic (o suprafaţă cât mai
mare).
3. Îmbunătăţeşte stabilitatea protezei prin adeziune.

2. 3. 1. 1. Placa palatinală întinsă

Acoperă bolta palatină în totalitate (Fig. 2. 1.).
Are următoarele limite:

 Limita anterioară – zona supracingulară a dinţilor frontali;

 Limita posterioară – zona de reflexie a vălului palatin;
 Limitele laterale – zona supraecuatorială a dinţilor restanţi din zona laterală.

Placa are o grosime de maximum 2 mm.

Suprafaţa externă a plăcii este lustruită şi va reproduce forma rugilor palatine.

Reducerea grosimii plăcii în zona dinţilor se face de obicei prin folierea cu ciment a modelului în
zona corespunzătoare festonului gingival înainte de modelarea machetei.

Porţiunea de placă din dreptul dintelui stâlp de croşet asigură efectul de reciprocitate (Fig. 2. 2.).

Suprafaţa internă a plăcii palatinale se poate distanţa prin foliere, în regiunea torusului.

Fig. 2. 1. Placa palatinală întinsă Fig. 2. 2. Efectul de reciprocitate

2. 3. 1. 2. Placa palatinală redusă

În literatură sunt descrise mai multe variante:

a. Placa palatinală răscroită distal (Fig. 2. 3.) – prin decuparea plăcii se lasă liberă zona reflexogenă a
vălului palatin – singura care se foloseşte;

b. Placa palatinală fenestrată – cu zona centrală a plăcii decupată, lasă liberă zona de mucoasă cu
receptori gustativi;

c. Placa palatinală decoletată – decupată 2-3 mm corespunzător parodonţiului marginal al dinţilor

restanţi, pentru a-l proteja de acţiunea traumatică a plăcii.

5
 Fig. 2. 3.

Placa palatinală răscroită distal

Avantaje:

- micşorează senzaţia de discomfort;

- micşorează senzaţia de vomă;
- menajează simţul gustative;
- permite sensibilitatea termică (acrilatul este rău conducător termic).
Dezavantaje:

- reduc rezistenţa mecanică a protezei.

Indiferent de conformaţia plăcii – întinsă sau redusă - ea trebuie să fie simetrică

În situaţia unei edentaţii asimetrice (de exemplu, laterală dreaptă şi terminală stângă), marginea
posterioară a bazei se va confecţiona în mod obligatoriu simetric. La baza acestui principiu de
modelare stă simetria contracţiilor musculaturii în timpul diverselor funcţii ale ADM. O modelare
asimetrică stinghereşte adesea funcţiile ce se exercită prin mişcări simetrice (fonaţia, deglutiţia).

Baza protezelor parţiale superioare va cuprinde întotdeauna tuberozităţile dacă este

posibil (în edentaţia terminală sau biterminală).

5. Timpi operatori studiu model la paralelograf

-Analiza modelului de studiu la palarelograf , care trebuie efectuata de medic , va cuprinde in ordine
urmatorii timpi:

1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertia protezei

2. Trasarea ecuatorului protetic
3. Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
4. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf(Tripodare)

2.Avantaje si dezavantaje dinti din acrilat

Avantaje:
7. pot fi adaptaţi cu uşurinţă dimensiunilor spaţiului edentat – prin şlefuire;
8. pot fi modificaţi ca formă şi adaptaţi ocluzal;

6
 9. se pot relustrui;
10. legătura cu şeile este chimică (se poate suplimenta cu retenţie mecanică);
11. la protezele imediate pot fi confecţionaţi odată cu baza protezei;
12. au cost scăzut.

Dezavantaje:
3. se abrazează (poate deveni un avantaj în condiţiile în care relaţiile intermaxilare au
fost greşit determinate);
4. au instabilitate cosmetică.

3.Felul ocluziei Stabila/instabila

Schema ocluzala corecta= in pozitia de intercuspidare maxima contactele ocluzale generate de

lucrarile protetice trebuie sa fie stabile, simultane cu cele de la nivelul dd restanti
Ocluzia stabila= repetabilitatea contactelor dento-dentare nedeviate, de tip cuspid fosa sau
tripodic
Contacte vf cuspid-fosa pp un cuspid mai putin voluminos decat foseta antagonista. Contacte
ocluzale stabile pp existenta unei fosete in care cuspidul de sprijin sa-si gaseasca un loc in
care sa se opreasca mereu la sfarsitul unei miscari mandibulare care sa se termine in
inntercuspidare max si relatie centrica. Importanta contactelor de tip cuspid fosa= se
adapteaza mai usor prin slefuire selectiva si permit realizarea long centricului si transmiterea
fortelor in axul dintelui. (altfel = trauma ocluzala)
Contacte tripodice= pp un cuspid mai voluminos decat foseta antagonista--- este mai greu de
modelat si adaptat.
Contactele multiple in RC si IM determina repartizare uniform a solicitarilor ocluzale
Contacte simultane= evita derapare mandibula
Suprafetele ocluzale ale dd determina tipul de contact dento-dentar si gradul de abraziune. ‚
Contacte dento-dentare nefunctionale- determina ocluzie instabila
- vf cuspid-versant fosa
- versant cuspid- versant foseta
- vf cuspid- vf cuspid
- contact in suprafata
Pentru obtinerea unei ocluzii stabile se pot realiza
-slefuiri selective ale suprafetelor ocluzale,
-remodelari coronare cu devitalizari,
-inlocuirea lucrarilor protetice incorecte
- acoperirea cu microproteze.

7
- extractia dintilor migrati vertical care modifica mult planul de ocluzie

4.criterii de alegere a sistemelor speciale a PPS ???????

1. criteriul estetic= se prefera sistemele speciale in detrimentul crosetelor turnate, din cauza
vizibilitatii deranjante a bratelor metalice retentive pozitionate vestibular pe dintii stalpi in
zone expuse vederii in timpul conversatiei.
-nivelul liniei surasului influenteaza alegerea si pozitionarea tipului de sistem special
2. criteriul functionalitatii- sistemul special prefabricat realizeaza doar fct de mentinere
trebuie completat cu elemente de sprijin dento-parodontal si cu frezaje individualizate pt
fiecare caz in parte, pt a se comporta dpdv biodinamic asemanator crosetelor
-unele sisteme speciale nu permit miscari de rotatie(ex culisele) pe cand altele permit un
anumit grad (capse) ceea ce constituie o protectie fata de solicitatea exceiva a dintilor
stalpi(efect ruptor de forte) transmiterea fortelor laterale catre peretii laterali paraleli ai
matricei si patricei, transmiterea fortei ocluzale din patrice spre matrice si retentia primara
intre cele doua.
3. criteriul sanatatii-

5.Cum se alege lingura standard si material de amprenta preliminara

Criterii de alegere a lingurii standard

La maxilar: În sens mezio-distal lingura trebuie să cuprindă tuberozităţile şi linia Ah, frontal
să acopere dinţii restanţi, astfel ca marginea lingurii să ajungă în fundul de sac vestibular. În
sens transversal lingura trebuie să cuprindă crestele alveolare, tuberozităţile şi dinţii restanţi
din regiunea laterală. Se poate măsura cu un compas distanţa intertuberozitară, între cei doi
poli vestibulari ai tuberozităţilor.
La mandibulă: În sens antero-posterior, lingura să acopere tuberculul piriform fără să
deranjeze ligamentul pterigo-mandibular, iar frontal să acopere complet dinţii restanţi. În sens
transversal lingura trebuie să respecte direcţia crestelor edentate, vestibular marginea să fie
depărtată 2 mm de linia de reflexie a mucoasei, iar lingual să nu depăşească linia
milohioidiană. În cazul unor linguri necorespunzătoare condiţiilor arătate, se va proceda fie la
schimbarea lor, fie la individualizarea acestora.

2.Placa palatina intinsa, caracteristic si indicatii

Acoperă bolta palatină în totalitate (Fig. 2. 1.).

Are următoarele limite:

 Limita anterioară – zona supracingulară a dinţilor frontali;

 Limita posterioară – zona de reflexie a vălului palatin;

8
  Limitele laterale – zona supraecuatorială a dinţilor restanţi din zona laterală.

Placa are o grosime de maximum 2 mm.

Suprafaţa externă a plăcii este lustruită şi va reproduce forma rugilor palatine.

Reducerea grosimii plăcii în zona dinţilor se face de obicei prin folierea cu ciment a
modelului în zona corespunzătoare festonului gingival înainte de modelarea machetei.

Porţiunea de placă din dreptul dintelui stâlp de croşet asigură efectul de reciprocitate
(Fig. 2. 2.).

Suprafaţa internă a plăcii palatinale se poate distanţa prin foliere, în regiunea torusului.

Fig. 2. 1. Placa palatinală întinsă Fig. 2. 2. Efectul de reciprocitate

In ce situatii si in ce ratiuni se realizeaza individualizarea lingurii universale

Individualizarea constă în remodelarea lingurilor standard metalice în zonele

insuficient adaptate pe câmpul protetic.
Lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu cleştele crampon, lărgind sau îngustând
jgeabul pe anumite porţiuni.
Lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se consideră că
sunt lungi.
Dacă lingurile sunt scurte (de exemplu la tuberculul piriform) pot fi lungite cu
materiale termoplastice.

3.In ce situatii si in ce ratiuni se realizeaza individualizarea lingurii universale

Lingurile standard individualizate sunt linguri standard adaptate pt a se apropia de forma

maxilarelor sau pt ca marginea sa fie mai aproape de linia de reflexie a mucoasei.
Individualizarea constă în remodelarea lingurilor standard metalice în zonele insuficient
adaptate pe câmpul protetic. La maxilar in cazul unei bolti adanci se va aplica stents bine incalzit, pt a
adera de lingura, care se modeleaza in asa fel incat sa reduca distanta dintre lingura su fundul boltii

9
palatine. Se evita astfel o grosime excesiva a materialului de amprenta care ar suferi modif
volumetrice precum si riscul de a nu amprenta portiunea cea mai adanca a boltii. Dacă lingurile sunt
scurte pot fi lungite cu materiale termoplastice(Impression compound®, KerrHawe, baton de culoare
verde, ISO Functional Sticks®, GC;) bine ramolit pt a adera la materialul lingurii.

La mandibula individualizarea lingurii se face in cazul marginilor scurte mai ales vestibular
sau in zona tuberculului piriform. Prelungirea e va face cu stents bine ramolit direct la flacara. Exista
posibilitatea unor linguri prea lungi la margini mai ales zona retromilohioidiana , unde pot fi scurtate
prin slefuire cu o piatra (deterioarare ireversibila a lingurii.)

Lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu cleştele crampon, lărgind sau îngustând jgeabul
pe anumite porţiuni.Lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se consideră
că sunt lungi.

In practica nu se mai utilizeaza lingurile standard individualizate intrucat exista o gama larga
de linguri prefabricate si materialul termoplastic se poate detasa in timpul amprentarii. Amprenta in
linguri individualizate se ia tot cu alginat, elastomerul chitos riscand sa desprinda marginile adaugate
din cauza presiunii din timpul amprentarii.

4.ocluzie stabila cauza si remedieri

Pentru obtinerea unei ocluzii stabile se pot realiza

-slefuiri selective ale suprafetelor ocluzale,
-remodelari coronare cu devitalizari,
-inlocuirea lucrarilor protetice incorecte
- acoperirea cu microproteze.
- extractia dintilor migrati vertical care modifica mult planul de ocluzie

Ocluzia stabila= repetabilitatea contactelor dento-dentare nedeviate, de tip cuspid fosa sau
tripodic
Contacte vf cuspid-fosa pp un cuspid mai putin voluminos decat foseta antagonista. Contacte
ocluzale stabile pp existenta unei fosete in care cuspidul de sprijin sa-si gaseasca un loc in
care sa se opreasca mereu la sfarsitul unei miscari mandibulare care sa se termine in
inntercuspidare max si relatie centrica. Importanta contactelor de tip cuspid fosa= se
adapteaza mai usor prin slefuire selectiva si permit realizarea long centricului si transmiterea
fortelor in axul dintelui. (altfel = trauma ocluzala)
Contacte tripodice= pp un cuspid mai voluminos decat foseta antagonista--- este mai greu de
modelat si adaptat.

10
Contactele multiple in RC si IM determina repartizare uniform a solicitarilor ocluzale
Contacte simultane= evita derapare mandibula
Suprafetele ocluzale ale dd determina tipul de contact dento-dentar si gradul de abraziune. ‚

5.factori care determina alegerea sistemelor speciale

1. criteriul estetic= se prefera sistemele speciale in detrimentul crosetelor turnate, din cauza
vizibilitatii deranjante a bratelor metalice retentive pozitionate vestibular pe dintii stalpi in
zone expuse vederii in timpul conversatiei.
-nivelul liniei surasului influenteaza alegerea si pozitionarea tipului de sistem special
2. criteriul functionalitatii- sistemul special prefabricat realizeaza doar fct de mentinere
trebuie completat cu elemente de sprijin dento-parodontal si cu frezaje individualizate pt
fiecare caz in parte, pt a se comporta dpdv biodinamic asemanator crosetelor
-unele sisteme speciale nu permit miscari de rotatie(ex culisele) pe cand altele permit un
anumit grad (capse) ceea ce constituie o protectie fata de solicitatea exceiva a dintilor
stalpi(efect ruptor de forte) transmiterea fortelor laterale catre peretii laterali paraleli ai
matricei si patricei, transmiterea fortei ocluzale din patrice spre matrice si retentia primara
intre cele doua.
3. criteriul sanatatii-

Lucrare 2

1.Proiectati si desenati si argumentati si comentati o proteza scheletata pe sisteme capse la

mandibula ,in care dintii prezenti sunti toti frontalii si 3.6?

2. .Proiectati si desenati si argumentati si comentati o proteza scheletata cu crosete turnate la

maxilar in care dintii prezenti sunt toti frontalii , 1.5 si 2.6?

3.Elemente contrabasculante Tot despre ele?

4.Precautii la sabloane ?

5.Datele transmise prin intermediu fisei de lab , in vederea transformarii machetei in proteza finala?

11
1.echilibrare ocluzala preprotetic?

2.lacasul pentru pinten?

3.bascularea prin desprindere?

4.bascularea prin infundare ?

5.regulile la sabloane ce se aplica indiferent de situatie?

1.Tratament preprotetic parodontal ?

2.bascularea prin infundare la edentatia cls2 kennedy?

3.Suprafete de ghidare preparare?

4.Reguli la RIM?

5.Ce se transmite prin fisa de lab pt transformarea machetei PPA in proteza?

1.Basculare prin desprindere PPS in edentatii cls II kennedy?

2.Suprafete de ghidare – preparatie?

3.Tratament preprotetic parodontal?

4.ce reguli trebuie respectate indiferent de situatie clinica la determinarea RIM cu sabloane de ocl?

5.Ce date se transmite prin fisa de LAB prin transformarea machetei PPA in prot definitiva?

12