Aoeastă seri,e de învăţături

este dedicată tuturor studen�

ţilor Marii Lucrări, cărora le
plac învăţăturile lui Ham.

Vă sugerăm s.ă v,ă ,creaţi un

mediu de înv.ăţar,e ideal
pentru studiu şi contem­
plare.

Aprind�ţi focul în şemineu

şi aşezaţi�ă comod. Preg�
tiţi--vă. Deschideţi---vă mintea,
ca să învăţaţi şi să fiţi
,genialt
 ---~--
n faţa şemineului

•
Editura M.M.S.
2009
CÂND STUDENTUL ESTE PREGĂTIT,
APARE ŞI MAESTRUL
 Editura M .M .S.
Braşov - 500260
str. Alexandru cel Bun nr. 1, bi. E26, se. A, ap. 10
Telefon: 0726 627426
E-mail: contact@edituramms.ro

Tehnoredactare: Elena David

Design copertă: Melissa Peizer

Distribuit de S.C. Multicart Corn S.R.L.

0733 940 770; 0733 940 772
 USTA FIGURILOR

Fig. 1. Linii temporale paralele ale destioultn personal - pag, Z5

.
 CUPRINS

MESAJ IMPORTANT CU PWV1RE LA TRADUCERI ......... 11

CUVÂNT îNAINTE ........................................................................ 13

VĂ�UL DINTRE OMENIRE ŞI DUMNEZEU............. .... .. .... ...... 15

SpÎritul, motorul creaţiei....................................................... 20
MULTll'LIOITATEA DESTINULUI POTENŢ.IAL
ŞI PLAN'UL EXTAZULUI.,. .......... ......,,...........,......... ................... ·23
Cine ne determini ,destinul?,.......... .. ..................................... 26
Recapituk1rea 1vieţfi ........... ......... ................................................... 29
Treaba neterminată ...................................................,.............. 38
Ratarea liniei temporiJle create in Planul Extazv/ui.......... 50
SCHIMBAREA LINIEl TEMPORALE PWN MAREA
LUCRARE.............................................. ........................................ S6
Elf.berlndu-ne sufletul........... .................................................. · 60
IUBINDU-VĂ VIAŢA ÎNTRU NEMURIRE ..,........................... 163
Karma şi liberul .arbitru.......................................................... 67
Virtutea de a da naştere unei noi generaţii................... ...... 69
TctYI e p9$ibil fn D!!.mf1�u ....................................:........... 73
HARTA UNUI MAESTRU CĂTRE MĂREŢIE Şl
EXTRAORDrNAR - LISTA,....................................................... 75
EPILOG OE JZ KNlGHT:
CUM . AU fNOEPUT TOA11E ACESTEA .. ......,...,.. ... .. ,...........,... 83
GLOSARUL LUI RAMTHA ......... ......... ........................... ..... .......... 95
9
 MESAJ IMPORTANT
CU PRIVIRE LA TRADUCERI

Această carte se ba�ează pe Dialogurlle lui Ramtha, o

serie de înreglştriri pe bandă magnetici şi pe ,oompact disc
a prelegerilor Ji inviţiturilor ,oferite de Ramtba. Ramtha a
,ales-o pe americanca JZ Knight ca fiind singurul canal care
să ii ,transmiti mesajul. Singura limbi pe ,cşre ,o folosqte
pentru a-şi ,comunica inviţirurile este limba engleză. Stilul
discursului său este unie şi extre, m de neobişnuit, fiind adesea
înţeles ·greşit ca arhaic s-au ciudat. Ramtha a explicat ·Că
alegerea ,cuvintelor, moclificar,ea cuvintelor, oonstruqia frazei
şi ,aranjarea verbelor :şi a substantivelor, intr�u�rUe şi
pauzele în mijlocul frazei s,\mt ,toate intenţionate, pentru a
ajung-e Ja ·niveluri multip.le de ,acceptare şi interpreta, r,e,
pre, zente la un public compus din oameni proveniţi dintr�
vari,etate de domenii culturale şi pături sociale.

ln soopul păstrirîi autentidtăpi mesajului transmis de

Ramtha, � ,tr�dus cartea dt mai aproa , pe cu putinţi de
cuvintele originale., pentru a.i permite cititorului să aibă

11
 , ent Dacă ,găsiţl
experienţa învăţăturii, ca şi ,cum ar fi fos,t pr�
fraze car,e p.ar incorecte sau ,ciudate pentru forma lingvistică
actuală a limbii dumneavoastră, vă încurajăm să maj cmţi
o d1dă par.agraful r,espectiv, străduindu-vă să surprindeţi
înţelesul de dincolo de cuvinte, mai degrabă decât să aveţi,
pur şi simplu, o atitudine critică ·CU privire la ,construcţia
literară. De asemenea, vă încurajăm să faceţi ,comparaţie şi
să consultaţi sursa, publicaţia originală în engleiă de t.a ,JZK
Pub.lishing, o diviziune a JZK, Inc., ,ca sprijin în scopul
clarităţii. Vi dorim toate cele bune şi o lecturi plăcută, .

Editorul

12
 CUVÂNT ÎNAINTE

Seria .,În faţa şemineul·ui" este ·O bibli,otec,ă ce se

dezvoltă în permanenţă, ,care ,conţine cele mai căutat-e teme
de intere, s predate de Ramtha. Aoeastă serie de învăţături
,este menită tuturor ·studenţilor Mafl Lucrări ,cărora le plac
învăţăturile lu·i Ram. De �emenea, colecţia este prevăzută
a fi un instrument ,continuu de învăţare pentru studenţii la
Şcoala de Iluminare a lui Ramtha, precum şi pentru to� cei
care sunt interesaţi şi cunooc învăţăturile lui Ramtha. ln
ultimele trei decenii, Ramtna şf...a aprofundat continuu şi
metodic pr,ezentarea ,asupr ,a naturii r,ealităţll, pr,ecum şi
aplicarea practică a acesteia, prin diverse discipline. Editorul
pre, supune că cititorul a participat la un Curs Pentru
Începători sau la un seminar al Şcolii de Iluminare a lui
Ramtha sau, cel puţin, că este familiarizat ,cu inslrucţiunile
lui Ramtha pentru elasa de începători. Aceste informaţii
introductive se ,găsesc în .Ramtba.: .A Beginner Guide .to s
Creatfng Reallty, ,. edi·�a ,a ··tr,eia (Y�m: JZK Publishin·g, o
divizie a JZK, [ne., 2004).

• Ramtha: Ghidul inoepllorului pentN creeree rt alii ăţli EditUJr,a M.M.S.,

2009 (n. tr.).

13
 !n faţa şemineului -------

În seria „ln faţa şemineului" am indus un glosar. ,ce

conţine câteva dintre conceptele de buă pe care le foloseşte
Ramth1, pentru ca dtitorul si se poată familiariza ,cu aceste
lnvăţăruri. Oe asemenea. a:m indus o seurti prez�tare a
lui Ramd\a, făcută de ,JZ Knight, ,ear,e descrie ,cum au început
tQate �tea, ·pentru cei care nu ştiu povestea. Fie să vi
bucuraţi de această învăţare şi contemplare!

14
VĂLUL DINTRE OMENIRE ŞI
DUMNEZEU
 Salutări, minunaţii mei. Vă salut dintru Domnul
Dumnezeul fiinţei mele, întru Domnul Dumnezeul fiinţei
voas,tre. Să bem ceva.

Sfântul meu Spirit Sfânt

elibere, ază-mă
de trecutul meu.
Tu, car,e eşti minune,
cu adevăra
. t frumos,
elibere�ă-mă ,de trecutul meu,
pune sufletului meu
zboare,
aripi să
şi fi ca mintea mea
si nu ştie de ,graniţe.'
Sfântul meu Spirit Sfânt
salvează-mi
• trupul
:şi în timp ce dorm
vindecă-mi corpul
·transformă,;mi trupul
să fie vehiculul
dorinţelor mele.

17
 ln faţa şemineului

Aşa spun eu.

dintru Domnul Dumnezeul
fiinţei meie.
Aşa să fie.
Pentru viaţă.

Vă telicit pe aceia dintre voi care , aţi luat ,cunoaşterea

şi v-aţi predat ei, ,car,e faceţi lucrarea în ciuda infirmităţilor,
a neajunsurilor, a victimizării voastre, în ,ciuda grijil,or şi
, . Vă
t, emerilor, .a supărărilor, regretelor şi a fricilor voastre ,
felicit pentru asta. În Marea Lucrar,e = şi oeea ce învăţ.aţi
.acum este Marea Lucrar,e = graniţa din·tre omuJ limitat şi
maestrul re
, alizat pe deplin es·te aşa de subţir·e. O îngroaşă
rnodul în ca:re omul işi conoepe realitatea chinu:it, ă, limitele
pe care şi le pune sieşi şi destinul car,e e creat din cauza
acestor limit-e. Mare?a Lucrru-e � r,ef�ă la ,elib�.�rea Spiritului
din inchisoarea personalităţii, ,car,e, întru Dumnezeu, este o
însufletire ce are loc de îndată.
I ..

Când 1ăsaiţi la o parte mintea-maimuţă I şi îl puneţi pe

Dumnezeu înainte în loc de ,oorpul vostru, de obiceiuri,
. . ,an,e
t· şt. -m grlJOr � . - at unei' sp!rL. ·�
de fr.1ct,
. " nestgur :
•• an
, , . 'tul_ poiui
� sa
r,ezoneze f.oarte departe de corp şi şă fie preluat. lnvîerea
spirituală �te asemănătoare cu a fi pr,eluat. Dacă nu aveţi
aoeastă imufilepre şi .această eliber�re, n-o să ·ieşi� din ,corpul
vostru atunci când vom ajunge la aoea lucrar e
, - de a vă
ridica şi de a veni cu mine. N-o să fiţi în s·tare să faceţl asta,
pentru că puter,ea spirituală, care ,este starea voastr � eternă,

1 Mintea nestatornicâ, schimbătoare a persona llt lţll

18
--- Schimbarea liniei temporale a destinului nostru --­

trebui,e să fie dezl�gată. Cine o ,dezlea,g ă? Voi, atunci când

spuneţi, pur şi simplu: ., Dumnezeu e mai întâi, gloria
Spiritului meu o pun înainte - şi acesta , e lu,cru! cel mai
important. E mai import,ant decât disconfortul corpului meu
şi decât simţurile corpului meu. E mai important decat
.amintirile mele, decât durerea mea, decât suferinţa mea
mentală." Dacă Dumnezeu e considerat ceJ mai important,
atunci ar,e loc o înălţare a Spiritului. însufleţirea înseamnă
dezlegare.a mintii spirituale.
Vă amintiţi că v-am invăţat cine aţi fost în contempla11ea
Vidului şi în marea Cădere - crear,ea în planul de materie
de aici, de jos = şi v"am spus d, indtfe:r,ent ce se întâmplă
cu trup·ul, · Ca veşmânt pe care tl purta�. sinele spiritual care
sunteţi şi care mi ascultă chiar in ace,ast,ă clipă ,o să tr ăiască
întotdeauna. A trăit întotdeauna şi o să tr,ăi.aseă întotdeauna.
Atunci c, ând, în timpul unei vieţi, învăţaţi să dezilegaţi Spiritul
de ,c-orp, puteţi să faceţi ,c;eea ce este miracu_os. Put� să
existaţi în mai multe planuri şi să integraţi planuri multiple
în aki şi acum.
Când Spiritul vostru poate să hoinărească în planul al
patrulea, iar voi îl eliberaţii să mear,g,ă acolo, atunci, ca un
diap�on, el aduce în vibraţia sa toate road�le explorării sale
- vindecar,ea, refacerea miraculoasă, manifestarea a orice
ar,e nevoie corpul, -dorinţele voastr,e , o însufle�re a realităţii
- pân, i jos, la lb�a mLnendui său. ,c,orpul, pentru că voi vă
aflaţi în partea de sus a diapazonului. Voi sunteţi cei car,e
facep să rezon, e-ze acel gând în planul oei măreţ, iar el r,evlne
p. ână jos, înapoi in ,corp. Asta înseamnă in:sufleţirea - şi ,e
aşa de simplă, ,că poate să aibă loc oriunde v-aţi afla. Lucrul

19
 fn /aţa şemineu/w·

dificil şi abrupt, în aoest context, este insistenţa voastr,ă în

a vă declara statutul de sîne. Atunci când întrerupeţi şi
reveniţi în ,oorp, fle că acesta e îndurerat, suferind flămând,
inconfort.abil sau că are nevoie să se ridice şi să meargă, vă
absorbiţi putere, a spirituală înapoi, in corp.

Spiritul motorul creafiel

Mulţi dintre voi, cei care sunteţi sinceri în legătură ,cu

asta şi nu sunteţi fan.atici, aveţi un realism şi o tenacitate =
că asta e c�a ce vret,i mai mult decât orice altceva. Nu vă
aruncaţi într"° demonstraţie pro , stească a ceea ce credeţi că
e ,extazul doar �nlru d, făcând aşta, credeţi că �, promova
Spiritul. Nu asta nu i1 pro , movează. Entităţile acelea co�
centr,ate care doar foc lucrar,ea tt iubesc pe Dumnezeu m�i
mult decât orio, e altceva şi aplică aceasta la cel mai înalt nivel
,al fiinţei lor, f.ără să se prefacă şi fără să se ,complacă în
fonte-z i!. Voi preaiubiţii mei, voi sunteţi maeştrii care se
tre, iesc, Vălul dintre om şi Dumnezeu este ,atât de subţire
încât. ,atunci când vă eiliberaţi sinele spiritual, vălul acela va,
dispăr,ea, iar voi vă vefi ridi,ca din corpul acela şi veţi fi în
acele planu·ri dinamice. Veţi şti ce înseamnă s! ai un ,g,ând
obişnuit despre o manifestare. Veţi înţelege puter,e,a sa
,obişnuită. Spiritul nu este emot! onal; el este motorul creaţiei.
Creaţia vine din gândul său, iar corpul slu modelează
destinul. Spiritul nu ,este numai gându.I. mJm�I mintea
rafinată. Corpul său se aşterne ,ca sl promoveze r,ealitatea
în care va păşi omul, în implinirea destlnulul ,lu. Dorin·ţa

20
--- Schimbar:ea lJni'ei . temporale a destinului nostru --­
supremă a tr,ezlrfl intM.m corp fizic ,es,te să devii acea creatură
spirituală. Aşa se face un Christos. asta e ceea ce vr,eţi să
învăţaţii aici.. Este aşa de simplu - şi atât de apr,oape.
L'ucrarea pe care v-o predau , este proiectată la nivel de
c,od, să dea naştere puterii spirituale în g ândul obişnuit.
Gandiţi-vă la asta. Doar sufletul poate să fie lovit. Atunci când
sufletu ,este lovit, v,ânătaia e durerea la care r,ezone,ază
corpul. Sufletul transmite frecvenţa v.ânătăU, Iar în corp
apare o deteriorar,e. Vânătaia aceasta se străduieşte să fie
împlinită din Planul Extazului 2 în această incarnare. Spiritu
este llpşit de ,emoţie. De aGeea gândurile obişnuite - lucrurile
aoelea ,care vă ie-S din ,g ură, pe care le gândiţi şi le spuneţi
şi car·e .ies din voi, pur şi simplu - sun't aşa de puternice.
Aşa vorbeşte Spiritu!. Atunci când înţelegeţi că ,a vorbi ,ca
Spirit înseamnă a vorbi m gânduri ,obişnuite - că deja este
aşa - ve� înţelege puterea a ,ceea ce mă str iduiesc să induc
m voi..
În Fieldwork® [Lucrul pe Câmp]3. , dnd .aţi înţeles asta,
vedel:i ,cât de r,epede v-aţi găsit cartonaşul. Dacă aţi făcut asta
pe Câmp., oe vă impiedică să o faceţi şi la serviciu, după ,ce
plecaţi de aici? Ce vi împiedică să vă transformaţi Ziu,a inb'�un
Câmp? E lucrarea voastr, ă. Când vă tr,eziţi din,ineaţa, creaţi
manifestarea ,care vr,e� să aibă .loc în ziua respectivă, ia locul
vostru de muncă. Nu , e nicio diferenţă. Aceeaşi p·utere

2 A se vedea The Plane , of Blm I Planul Extazu/ul, n.t. j , Pilrlea I, , 00,.9703

ŞI· CD-9703.l din 2426 ianwsrte 1997 ; şi Plarwl EJaoZIJ!ui. htteo <J li� C0-

9716 din 8- 1'0 august 1997. (Yelm: Ramtha DiaJQgi.te:ş ! Dialogurile lui
Ramtha, n.tr. l, 1997).
3 A ·Je Yeci• il GloSDrul (11. tr. ) .

21
 ln faţa şemÎneului

spirituală. , o să-şi facă. treaba, indiferent unde vă aflaţi, pentru

c, ă, în mod evident, nu există nicio disciplină c, ar·e să fiie
pr,oi· edatâ aici şi pe care să nu o puteţii incorpon, şi oriunde
altundeva. Câmpul , este viaţ.a. Est� viaţa voastră. l,ab·rintul
este miriadele de cercuri în , cafe vi invir.tiţi, făr, i si gis-ip
niciodată Vidur' ,când sunteţi atât de aproape de el Trebui· e
să luaţi toate astea cu voi, acasă = şi să le trăiţi.
Dacă mâine v-aţi apuca şi v-aţi crea viaţa de dimineaţă,
pentr u , orice aţi vrea să se întâmple în ziua r,espectivi - şi
aţi :spune, ,.Ziu, a asta , e Fieldwork®", ştiţi că aţi şerpui pe
cărare , ca 'Să vă manifesta� , cartonaşul acela, dorinţa , aceea?
. Asta se poate întâmpla în fiecare zi din viaţa voastră. Când
spuneţi, ,.Aminteşte-ţi de gândul obişnuit" , oricât de
tulburător şi de str,esant . ar fi mediul m care vă afilaţi, orkat
de dezordonate ar fi · gândurile str,esante din jurul vostru, dacă
pu· teţl să vă ridica� şi într-o clipă să spuneţi, ,.Q să faoem
pace" = nu , cu voce tare şi nu cu supărar,e, nu cu emoţie,
d doar ca pe o lege - aşa se va întâmpla.
Aţi fost învăţaţi să fiţi prinşi în v,ârtejul oonfuziei - în
dipa în care aceasta se află în apropier,e, a voastră, voi să v.ă
zăpăciţi. Când , cineva e streşat, şi voi deveniţi stresaţi. E
aproape ca şi cum a fi zăpăcit e o etică populară. Nu e nimi· c
, care să trebuiască să vă zăpăcească = niciodat5 n•a tost
nimic, pentru c ă aveţi puterea să linlş,tlţl zăpăceala, astfe'J
încât să vi se arate opţiunile adevărului. Tot · Ce tr·ebuie să
face� e să vă exerdtaţi aceste opţiuni şi sl încetaţi să mai
mergeţi după turmă, tn fiiecare zi.

• Ceni.rul labirintului din dl$Clpliru1 ThA! Tank® ( l,.abl lrlnh:111.

22
 .MULTIPLICITATEA t>ESTINULUI
POTENŢIAL ŞI PLANUL EXTAZULUI
 Câţidintre voi înţelegeţi că vă stau la dispoziţie destine
potenţiale,care au loc simultan? Graficul acesta [Fig. 1]
simbolizează destinele potenţiale multiple în Acum .

___...ţ -I...-_-_-_-_-_-_-_-_-_-.•--·
• Linii temporale
..
Naştere
---~-----=
o-.......
Moarte
4

· Fig. 1. Linii temporale paralele ale destinului personal

Puteţi să trasaţi linia destinului vostru, linia vieţii voastre,

cu paralele deasupra şi dedesubt - diferite linii de opţiuni -
din tinereţe la pubertate la maturitate, diferite opţiuni, diferite
căi pe care aţi apucat-o şi pe care aţi mers pentru o vreme.

Urmând aşteptările şi codul moral al societăţii şi al culturii

din care aţi venit, avansaţi şi trasaţi o linie temporală care
nu a inclus în~ăţăturile mele - toate schimbările, vindecările,
tot ce vi s-a întâmplat prin acest corp şi prin acest canon
de învăţături. Liniile temporale de deasupra liniei voastre
principale pot să varieze. Gândiţi-vă la toţi oamenii pe care
îi cunoaşteţi: linia temporală a celor care au luat droguri, linia
temporală a celor care s-au ţinut de asta. Acesta e un
potenţial. Cei care au abuzat de alcool, cei care nu au făcut

25
 ln {aţa şemineului

anumite u,cruri, căsătoria cu prima voastră iubire, copilul

pe ,care nu 1-.aţi avut nkiodat.ă, folosh-,ea unei oportunităţi,
mersul la facultate trnplinif,ea unui vis pe care 1-a� avut în
tinereţe - toate astea sunt potenţiale de linîi temporale. Ele
plut�sc deasupra şi dedesubtul liniei destinului vostru, fără
corpu.I acestei lucrări în viaţa voastră.
În funcţie de cât aţi fost de nesocotiţi �i de distructivi,
puteţi să vă trasaţi şi linia t�mporal, ă .a morţii. Aceia dintr,e
voi care v-aţi urât, ,car,e aţi ,avut gândul distrugerii sau care
i-aţi urât pe al�i, p1..1teţi să vă daţi seama unde se va pr,oduce
coliziunea liniilor voastre· temporale - şi de ,obicei, asta vă
va mar,ca moartea. Ce era destinat să fie viaţa voastră, fără
aceste învăţături? Asta e o linie temporală. Cei mai mulţi
dintr·e cei care vă sunt prieteni şi · Cei pe car,e îi iubiţi şi pe
care ii ,cunoaşteţi astăzi - ar mai fi ei tn viaţa voastră, fără
aceste invătăruri? Ţineţi seama şi de asta. Nu uitaţi că este
foarte posibil ca voi să fi avut foarte mult succes, să fi fost
foarte pr,osperî şi să nu fi tr�buU niciodată să trăiţi �a cum ·
trăiţi acum. Simţiţi-vă onoraţi că puteţi să trasaţi destine
potenţiale, care au loc simultan - �i apoi să vă , eJabor,aţi
propriul destin într-un status quo. E ,o onoare să faceţi asta,
pentru că ,cei mai mul� nici măcar nu s-au gândit vr,eodată
la ,această posibilitate şi nu înţeleg ce înseamnă schimbarea.

Cine ne , determină destinul?

Ce anume din voi vă determină destinu[? ,Oare voi vă

determinaţi destinu ? Uitându-vă la viaţa dinainte - I. R.,

26
--- Schimbarea liniei temporale a desUnului nostru

înainte de Ramtha - puteţi să vedeţi că destinul, în viaţa

voastr , l! , er,a stabilit pe baza alegerilor pe , care le făceaţi. Aţi
făcut doar o ,aleger,e - şi viaţa voastr,ă a pornit Acum puteţi
să înţelegeţi c�t de vastă .a fost ,gama voastră de .alegeri -
şi cât de mult ştiaţi era '1?ga.l eu din c, âte potenţicale puteaţi
să alegeţi.
Planul Extazului ,e un alt lucru despre care vre, au să vă
spun. Planul �hszului5 ,este locul în care vă retra_geţl după
ce a·ţi făcut recapitularea vieţii voastre pr,� ·edente, după
moarte, După ce fac,eţi recapitular,ea vieţii precedente,
mergeţi să vă ·odihniţi, iar in locul de ,odihnă vă stabiliţi planul
pentru următoarea existenţă, pentru d e important De ce
trebuie să veniţi mereu înapoi? Pentru că, în esenţă, nu aţi
terminat ceva aici. Treaba nu e încheiată. in Planul Extazului,
locul în care vă odihniţi conţinea, de ,obicei, fiinţe care aveau
de re, zolvat aoeleaşl probleme.
lată o ,explicaţie foarte simplă, Vedeţi-vă într�un ,corp în
întregime spiritual, intr-un loc numit rai. Când v-.aţi văzut
recapitularea vieţii, aţi simţit ,că sufletul vosb"u a fost lovit de
acţiunile p,e care le-aţi f.ăcut Aţi simţit lipsă, din cauza
oportunităţilor pierdute pe , care vi le-aţi creat ln acea
recapitulare, ,aţi văzut dintr-od�tă toate recapitulările pe care
l�aţi awt mai înainte în Pianul Extazului - şi aţi putut să
vedeţi că există o linie constantă de ,ce, v-a c,e nu aţi terminat,
poate de acum 35.000 de ani - şi asta înseamnă o mulţime
de vieţi - şi c!, în ftecare, viaţă, cumva, alegerea nu se face
niciodată în timpul încarnării. Alegerea ,e acolo, d�r nu se

• A sie wdea Glosarul.

27
 ln laţ� şem/Mului

face niciodată. 'in această recapitulare a vieţii, un alt lucru

pe care ii ştiţi în c:u:;;, ,d loc p·ur şi sublim este că sunteţi
coneotaţl cu Totul. Nu ştiţi asta în acest cre, ier. , dar eu vă învăţ
asta, în acest creier, În Planul Extazului, înţelegeaţi Punctul
Zero şi Vidul şi unificarea Spiritului, c,eea c,e însemna că
sunteţi totul şi toţi, dar totuşi, că ,există o singularitate care
vă corespunde, la fel cum există o singularitate a celorlalţi
care ,tocmai au murit şi ,au trecut prin re, capitularea Vieţii lor.
Ei păreau separ.a� de voi, dar există o ţ�ătură a Spiritului
în ,care cu toţii suntem unificati.
ln recapitularea vieţii, pentru ca voi să vă cunoaşteţi
greşeala, simţiţi nedre, ptatea pe care, ·o faceţi altora, simţiţi
durerea sau tr,ădarea atunci când trăda� pe altul, simţiţi ce
aţi dat altuia, pentru că, atunci când sunte� în a�e corpu.ri,
sunteţi creaturile egoiste, care nu vă gândiţi decât la cum vă
sim�ţi voi. Vă sim�ţl Izolaţi.. Nu vă pute� conecta cu altcineva
şi cu modu_ în car� : se simte ,alt-cineva. V.ă jur, va veni din
nou dipa în eare, o să wdeţi tot ce �ste în această incarnare,
atunci c,ând se va derula energia din benzile voasb:e.
Înţelegerea şi virtutea vin atunci ,când deveniţi ceea ce afj
vlctlmizat, ceea ce aţi violat. cel de la ,care aţi j,efuit, cel pe
,care l-aţi min�t. l-aţi tr.ădat, l-aţi dezonorat, cel împotriva
căruia aţi adus mărturie falsă. Cu toată isteţimea şi videnla
voastră, ,cu toate minciunile voastre, deveniţi ţinta tuturor
reproşurilor voas,tr,e. Acesta este ce'I mai dure, ros moment al
treoerii, d.ar cum altfel să înţelegeţi c,ă ceea ce faceţi altora
vă faceţi vouă, ,cum altfel aţi putea să simţiţi asta, literal·
mente? Când se termină, sufletul şi Spiritul trebui,e să aibă
parte de odihnă. Întotdeauna vi se asigură un loc minunat,

28
--- Schimbarea liniei temporale a destfnu/ui nostru --­

în orice mediu dori-ţi, Acolo, trebuie să contemplaţi - i,ar asta

poate să durez,e ani de zile, în timpul acesta. Şi despre, ,oe
este această ,contemplare? Contemplarea înseamnă că tot
ce ştiţi lese la suprafuţă. 'Tot ce aţi dorit să ştiţi :iese .acum
la suprafaţă, acolo - şi ştiţi totul. Ştiţii totul, până şi faptul
că, în toată această perioadă, aţi fost în roata încarnării.
Treaba voastră vă devine dară. Nimeni nu vă spune asta.
O ştiţi. Ştiţi că sunteţi într-adevăr un agent divin al Vidului
şi ,că vă aflaţi într-o misiune. Că face, cunoscut necunoscutut
Depinde de voi să luaţi Principiul Mamă/fată al Sursei
sublime şi să ,creaţi din el un concept Conceptul este • o idee,
iar apoi, ideea devine tiparul in care energia colapsează şi
se transformă., iar voi schimbaţi peisajul vieţii. Asta e b·,eaba
voastră. Tr�, aba voastră este s.ă schimb.aţi peisajul vi, eţii
voastre.

Rec�pitu/area vi-eţii

Cu toţii aţi! trecut prin lectura vlel:ii voastre, după moarte.

În vremurile de demult, se numea Ziua ,Judecăţii de Apoi..
:Este Ziua Judecă�i de Apoi., doar că n·u ,e V?rba chi,ar de
o judecată, d vi se reîmprospătează memoria despre ceea
ce aţi făcut. Să înţelegeţi iCă sunteţi o flintă transpersonală,
dar totuşi person�. Sun� o fiinţă c�e H b'ansrnutat dintr�n
trup de carne. Aţi ieşit din veşmânt. Unde obişnuia să fie
aşa o în'târzie:r,e în lucrarea Spiritului prin trup pentru a crea
realitate, pentru că aici trăi� mtr-un corp ,care este masă -
a,cum vă aflaţi mult mai în domeniul vostru, ca entitate

29
 ln faţa şemln<Nlui

spirituală. Practic, vibraţi întMm tărâm mai blând decât

tărâmul ,acesta. Vă priviţi viaţa acolo. Cum ,e ,cu putinţă asta? ·
Pentru d benzile care sunteţi - c-ar,e v-au sprijinit, v-au dat
viaţă şi v-au hrănit în pântece - iall înapoi cu ,eie, ,ub formă
de minte, tot ,ce aţi făcut vreodată. A face este o aoţiune, iar
,acţiunea este ener,gie - şi energia aceasta s,e concentrează
pe tiparele minţii. Începeţi să prMţi Upar,eile minţii, car,e se
reunesc în efortul unei vieţi întregi.
Într�o zi, fiecare moment, în lumina eternităţii, va fi
cântărit ou o pană. Fiecare moment contează. Tot oe faceţi
şi tot ,ce am fă,cut eu este văzut - şi ,este vă , zut atât ca
Observ,ator, ,cât ş,f ,ca participant, ,c a cel ,care face şi ,c a cel
căruia i se face - totul. � aceea se numeşte Ziua Judecăţii
de Apoi, pentru că ,cei mai mulţi dintre cei i: gnoranţi cr,e d
sau trăiesc cu amă,girea c,ă gândurile lor nu sunt lucruri.
Gândurile lor sunt l1..1crurL Se am.ăg� cu faptul ,că o�a ce
fac în spatele uilorş
lor închise nu ,este ştiut de nimeni, decât
de ei. Asta e o amăgire. Totul ,este cunoscut şi totul 'Ita fi
ar,ăt. at În st,area aceasta m· ălţată, nu e necesar ,ca vreo fiinţă
să se uite la voi şi să vă c,ondamn,e . Va fi suficient să vedeţi
totul singuri. Nu există judecitor mai aspn1 decât sufletul,
în iiua Judecăţii de Apoi.
Când se intâmplă acest luoru - şi cu toţii ,o să trăiţi asta,
la un moment dat, pentru ei deja aţi mai triit-o - iată ,ce
,e semnificativ: Cât de impovă , raţi sunteţi de tr,eburile
netermina·te? Cât de impovăr ,aţl sunteţi de experienţele
neterminate? Dacă eu vă
, spun d ·sunteţi Dumnezeu, atunci
viaţa asta trebuie să dezvolte aceasta, ca pe 1,1n tot. Cât de
multe �
· _peri,enţe nu a� stăpânit? Oe fiecare dată când aţi

30
--- Schimbare.a liniei temporale a destinu/vi nostr:t1

fost cruzi eu cineva, când aţi fost vicleni şi aţi subminat pe

cineva, când aţi adus mărturîe falsă împotriva cuiva, când
,aţi rănit fizi,c pe cineva, când limba vi s-a dezlănţuit în răz­
bunare şi în învînuîre, ,c ând v-aţi adunat furia iubirii neîm­
părtăşite pentru a-i distruge pe cei din ţuru1 vostru şi pe voi
înşivă - totul devine voi înşivă în clipa aceea de vedere. Voi
sunteţi totul.
Suferiţi atacul răutăţii voaSitr,e şi simţiţi cum e. Deveniţi
copilu l pe ,care l-aţi bătut şi n simţiţi durerea neajutorată.
Deveniţi cel care maltratează şi dezlănţuir,ea deplină a beţi, ei
furiei asupra celui car,e este inocent şi nu poate să răspundă
la lovitur, ă. Simţiţi ce înseamnă să ,fiţi defăimaţi şi să aveţi
bunu.I şi dukeile vostru nume maltratat şi dezonorat Veţi
simţi ,asta, pentru că sun� Dumn�·eu. ln clipa aceas,ta nu
sunteţi separaţi. În dip,a asta sunteţi întregi. În această
tr�ere, vă daţi s�ama ci sunteţi toa·tă ·plasa vi eţii şi sunteţi
conduşi către această înţelegere mai mult decât oricând.
Simţiţi abandonul cu ,car, e aţi abandonat pe altul, neadevărul
pe ,care �aţi ,aruncat ,asupra altu.ia, vina pe ,care aţi luat-o
asupra voastră în mod necuvenit Simţiţi inima frântă .a iubirii
neîmpărtăşite şi sunteţi cei car,e purtaţi lanţurile acelei Vini.
Sunteţi onoraţi şi dezonor.ciţi.' Sunteţi amuzaţi �i ametiţi.
Vedeţi cum v.saţi pr,ostituat valorile. Deveniţi ,corpul, în agonia
şi în maltratarea pe ,care · O sufer,ă, Deveniţi cel care
maltratează şi c�I care , este maltr.atat - şi aceasta ,e Judecata,
iar voi ,o simţiţi din plin. Vă des,fătaţi ,cu visul şi ou insptr,aţia
pe care le-aţi avut la cinci ani şi sim�ţi disperarea pierderii
acelui vis, la douăzeci şi trei de ani. Deveniţi vis,ul, apoi
dispăreţi, la fel ca visut Deveniţî inspiraţia de care v-aţi

31
 În faţa şemineului

minunat. apoi deveniţi plictiseala lipsei de acţiune. Vedeţi

indemnul noilor ideii şi ,c oncepte pe ,care, le-aţi găsit, apoi
sunteţi idee.a însăşi, forma-gând - şi o vedeţi ca pe .un ou
nehrănit şi neiubit, din car·e nidodată nu iese nimic. Vedeţ4
idee.a care nu s-a realizat niciodată
· şi durer,e a neinduderii
ei în mediul vostru. Vedeţi totul, pentru ,c, ă sunteţi totul ,
Dumn�eu. Elementul subiectiv C;!Ste foarte important 1n toate
astea, pentru că nucleul sinelui este subieictiv. El este totul.
astfel că, în această viziune, s,inele dwine mai îmbogăţit şi
mai bine definit.
Vedeţi de câte ori trebuia să implor.aţi iertare, de la
dneva şI vedeţi toate ocaziile când nu �aţi cerut iertare , de
la voi înşivă. Vedeţi toate ocaziile ,când aţi fi putut să jubiţi,
-dar, în sincle vostru egoist şi renegat, nu a-� făcut-o. Vedeţi
locu.I gol în care iubirea nu trăi,eşte şi sunteţi împinşi tn
: goliciune şi 1n disperare. Vedeţi totul. Şi în ,această expunere, ,
,găsiţi întregimea chiar şi în suforinţ.ă - mom(!ntul ace, la
r,arefiat. Cum să descriu suferinţa pe care o , ai când nu ai
corp? Emoţia, deşi este generată de un stimul electrk de .la
creier, de la reţ�eJe neuronale şi .apoi trimisă prin corp, prin
eliberarea de hormoni devine ceva viu . .E un câmp de
ener: gl,e . Cu acest câmp de energie staţi şi apoi sunteţi
,cufundaţi în toată energia sa. Nu puteţi să mai reversaţi
acţiunea. Ea este făcută. Zarurile au fost aruncate. Nu e un
lucru rlu, dar e ceva necesar pentru ,cel ignorant - şi cu
topi sunte� ignoranţi, pentru că, .apoi, prin .această viziune,
ajungeţi să fiţi împovăraţi. Ajungeţi să fiţi împovăr,aţi de
dificultăţile pe care le vedeţi. Povara e un termen minunat,
pentru că de fapt, el spune că ,toate ucrurile pe care le-a�

32
--- Schimbarea Jintei temporale a desHnulul nostru --­

fă,cut, vi le-aţi făcut vouă. Prin această r�elaţi, e tr,e bui,e să

vă despovăraţi şi să daţi sinelui iubire - iar Dumnezeu ,este
iubire.
Apoi vă îndepărtaţi de aici, într-o profundă cu:getare.
Vi se dă orice imagine în ,car,e doriţi să cugetaţi aceasta. Unii
cugetă pe lanţuri muntoase înalte din Planul Extazului. Alţii,
într,e măr,e� şi nobili copaci. Allţii cugetă pe malul unor lacuri
minunate, înconjurate de păduri vargate. Alţii, în biblioteci
uriaşe. Allţii cugetă plutind tn mijlocul .a nimic, pentru că nu
pot să suporte ceva în jurul lor. ,.Cu,getarea", arta contem�
pllnii, urmează întotdeauna după aceea, iar ceea ce devine
de neevit,at , este realizarea că vouă v-aţi făcut to�te ,as«?a
pentru d voi : sunteţi tot ce , este sine.
Chestiunea dificilă est� că aceste acţiuni, .această viaţă
s-a dezvoltat întNm timp foarte lent, iar punctul central al
acestei vie� ,a fost trupul ,omenesc. lndiforent ce faceţi în
Planul Extazului, nu veţi putea niciodată să reconcili.aţi acolo
cee.a ce aţi făcut în a,c est p[an, al ,c ărnii. Nu puteţi să
mani'fest,aţl în Planul Extazului experienţele care vor da
naştere emoţiei fizice, pentru că nu le aveţi.
C· ontemplaţă şi ,apoi vă imagina�. aşa cum am făcut şi
eu, 1, â :ngă foc, , l:ltunci când am visat această călătorie. Vă
imaginaţi - şi îndată c, e vă imaginaţi. , apar toate formele şi
toate scenele, Apar instantaneu. Contemplând, vă priviţi pe
voi înşivă şi vedeţi cum abordaţi ceea ce aţi făcut Vă
imaginaţi - şl pffltru d sunteţi în Planul Extazului, unde nu
· există masă, sinele vo,tru spiritual , este mai înrudit cu timpul
acela, care este instantaneu, , c um i se spune aici. Acolo in
momentul în car,e vă imaginaţi ceva, el apare , exaot aşa cum

33
 ln faţa şemineu/ul

vi l-aţi imaginat, astfel ,c ă împrejurimile voastrae se schimbă

mereu.
În contemplare,
, lucrul ,aces:ta e ideal, pentru că atunci
când ,contemplaţi, puteţi să vedeţi scena �actll şi cum aţi
dori să aibă ea loc. Insă oricâ't ap încerc.a să găsiţi uşurar,e,
nu pute� să găsiţi uşurare. Asta vă dă doar divinitate. Darul
vostru de a cr,ea imagini v-a permis si reconstruiţ, i trecutul
şi să mergeţi mai dep11rte, din punctul acela. Însă ,e,arto­
grafierea aceasta, deşi studiată in detaliu poate să dur,eu
mii de ani, în Planul Extazului. ,contemplare.a în Planul
Extazului este foarte diferită de contemplarea de aid. Puteţi
să i:ă bovl� acolo şi să alcătuiţi un plan. Puteţi să căutaţi în
aceste planuri filnţe măreţe ,care au această mţelepciune, Iar
în clipa in care vă vine aoeasti idee, apar şi fiinţele. Apar
şl vă învaţă. Vă ,ajută cu modelul imaginaţiei voastre. Nu
schimbă modeh.d, în . peri,o,ad.a contemplării. Vi se dau
gândurile, iar voi încorpor.aţi înţelepciunea în tablou„ Aşa
funcţione�ă - pentru că nu este tabloul ior, ci al vostru.
Dacă, pentru voi, cunoaşterea înseamnă un rezervor de
informaţii care ,curg prinb"eun ,computer, vă va apărea un
,computer, e,are va avea dendrite ,conectate la voi. Cunoaş­
terea va cur:ge prin ,calculator, dar, în c�le din urmă, voi
trebuie să fiţi programul care incorporează ,această ,cunoaş­
tere car,e se r,evarsă inspre voi. Poate d vedeţi cunoaşterea
în mari săli de tnvăţătură, în marile săli ale academiilor. Poate
că vedeţi ,această eunoaşter,e ca pe un set de căiţi rare, astfel
că, imediat. va .apă.rea o mare bibliotecă, al c.fuei ,capăt nu
îl veţi putea vedea. Dar toate te�tele măreţe apar pe rafturi
vecni, de demult. fo mintea voastră, vechi poate şă inşemne

34
--- Schimbarea liniei .temporale iJ destinului f'K)Sfrv

că sunt îngălbenite şi acoperite de praf - şi aşa vor fi. Se

poate să căutaţi manualul cel mai pr�fuit, cel mai îngălbenit
şi , cel mai plin de pânze de păianj, en, pentru , că, în mintea
voastră, acela este cel car,e va conţine toată , cunoaşterea =
şi ii veţi : găti. Awţi · O mas, ă. Puteţi să staţi jos. Puteti să aveţi
o veioză electrică. Sau o lumânare. Sau o lampă cu petrol.
Sau o lampă fluorescentă. V.ă aşezaţi ş! citiţi. Citiţi fiecare
pagină - o pagină care arată ca o lumină blândă. Utere
multidimensionale sar din pagin, ă în voi iar voi , credeţi că
citip - şi , e aceeaşi cunoaşter,e, peste tot. P�tr,ecând o s·,.Jtă
de ani în a.ceastă bibliotecă, lucrul de care vă îndepărtaţi este
informa�a despr,e , cum să modulaţi : spaţiul de , contemplar,e,
spaţiul despr,e cum , o să faceţi lucrurile altfel, Pentru a mai
pr,elungi , această povară pe care o , aveţi de a nu fi terminat
cu gr,eşeala pe care aţi făptuit-o faţă de altul - , după cum
o vedeţi - cum o să puteta să justificaţi şi să scri, eţi ast,a? O
să vă daţi s.eama.
Nu din întâmplare încep toate astea să acţioneze exact
ca un câmp c::1.umtic de potenţiale. Aşa şi e. Pianul Ex,tazului
se afli la nivelul cuantic. Atunci , când o , entitate este fiinţă
spirituală, fă.r, ă corp, . atunci când e minte rarefiată, clipa are
loc instantaneu. Şi ce face entitatea? Entitatea selectează căi
de destin lntenţion, al, , creându„le în formă liniară cu sau fără
ajutor şi străduindu-se să : găsească o fiezolvare. Nimeni nu
vrea să ajungă să fie toate aceste lucruri pedepsite şi care
trebuie pedepsite - tărâmul acela se numeşte i ad - dar
dneva trăieşte în el sub povara lipsei de rezolvar,e şi a
afacerilor neterminate.

35
 [r:, faţa şemineului

Nu există nimeni in a,c,est plan ,care să vă spună

vreodat,ă d aveţi dreptate sau că nu .aveţi dreptate. Voi faceţi
asta. Nu există ,oorect şi greşit. Ajungeţi să înţelegeţi ,cu o
claritate imensă că aparţilneţi tărâmului angel'ic, ,că sunteţi
călători str. ăini într-o Jume străină şi că aveţi, in'tr•,adevăr,
puter,ea să cr,eaţi aoea lume din nou, conform imaginaţiei
voastre - cea mai mare resursă a voastr.ă, Nu e nimeni care
să vă spună d e bine şi rău. Cu ,cât sunteţi mai mult Du!'Tr
nezeu in acest fDOment de recapitulare tn lumină. , ou atât
mai tare veţi simţi lovitura a 'toate c,ele pe ,care l, e socotiţî în
încarnarea voastră, ,căci ,cum ar putea Dumnezeu să fie
altceva de<::ât totul?
Ex1s
• tli'.Q fi'm„e
.
f, care "inc, g se ma,i află "'m sa
.:C lw
· Ia con_emp_am
· t
H

şi care ,cartogr.afiază cu mare atenpe o viaţă potenţială. Se

află .acolo de sute de mii de ani. Cartografiază. Sunt ca un
fel de paznici la poartă - povestea pe care v-,am spuSeo,
despre cel care ii urmăreşte pe toţi cei care 'intră6, Exist.ă
entităţi care se postează la marea poartă a raiului şi care îi
. urmăresc pe toţi cei ,care i.ntr,i, cu toate treburile lor - şi
învaţă. Lucrul important ,este că învăţătura nu ar,e sens, până
când nu e aplicată la nivelul la ,care se generează înţelep­
ciunea.
Vă vorbesc despr,e ,aoest Plan într-un limbaj ,obişnuit,
dar ,el este mult mai ştrăludtor, mai dinamic, mai f.antastic,
mult mai minunat decât poat,e să îl descrf,e acest limbaj

6
Ramtha, Sdected Stories 1/l; , Story 11, The WiJfch(lr ,a/ ilul Gates {Poveşti
�e.şe IU: PoYeştea U: Punic;YI de "' poarta, n. tr.i CaKti şpe1;lali , 033,
OLalogurUe lui Ramtha IR!!!mth11 Oialogue�l. 1989,

36
--- Schimbare.a lln1ei temporale a ,destin.ului nostru

obişnuît. Eu mă str. ăduiesc să i11 aduc aproape de voi - o

e
, cţie de mare pref.
O entitate împovfirati care are multe treburi neter­
minate aici nu poate să le termine, decât dacă are un corp
fizic care lucrează în timpul ac,est,a . Poate să viseze la
nivelurile celelalte, dar visuriie .acelea mi vor putea fi
experimentate nklodat ă, p· ,ână când ,entitat�� nu se va fi
născut în timpul pentru ,care este menită. Cind O · entitate
împovărată şi--a trasat calea liniară şi a primit atâta ajutor
dt a ştiut să ceară, este gata să revină şi este ,atrasă în bazine
g,enetice egale cu cele de unde a plecat.
ln acest Plan al extazului - în rai, cum l-ar numi unii;
eu îl numesc „planurile superioare" - nu există niciun regret
<Că te afli acolo. Nidodată un loc n-a fost mai plin de viată
şi mai frumos ca acesta, pentru că el es,te inimaginabilul
imaginat. Niciodată n�a ,existat o · astfel de stare
, de a fi, total
liberă de poverile timpului lent şi ale materiei lente, Nici-odată
n-a existat u
· n loc în ,care frumusetea fizică să nu fie lucrul
cel mai important, pentru că acolo, puteţi să luaţi ,orice
înfăţişare
, dori�. Nu e important, pentru ,că e schimbător. Aid
,e important. Acolo toţi sunt liberi de asta, astfel că plutiţi
mai apr,oape de Dumnezeu. Vă afla� într.-o stare umbrită de
tăramul de aur. Vă aflaţi mtr-o stare în ca
, re poate să fie zi
veşnică sau noapte veşnică. Sunt mul�m acclo, dar pare ,că ·
există loc pentru toţi. E un loc in care merită să fu, E loc·u l
în care să te odihneşti, înainte de bătălia următoare.
Nu ,e aşa ,cum îl vedeţi unu dtntr,e voi care sunteţi
oricum îndtnaţi
· d1tre
, suferinţă - un loc în care zăboveşti în
pădurile ,contemplative şi suferi; nu. Suferinţa este impor-

37
 ln faţa şemineului

tantă pcmtru ca aspectul subiectiv al lui Dumnezeu să poată

să simtă ,ce .aţi făcut, dar voi sunteţii înto�deauna - obiectiv! şi,
de acolo,
, nu există nicio jale egată de faptul ,c ă v-aţi părăsit
f amili. a . Nu există nicio jale că v-aţi păr ăsit
, soţii, soţiUe,
prietenu, vecinii. Nu aveţi -genul ăsta de emoţi-e, pentru c-ă
sunteţi liberi de toate ask!a.
Există o stare de cunoaştere , , care impregnează aceste
tărâmuri - ,conşti enta de faptu
, l că tot ce se întâmpl� în
planul Pământulu'i este o m�-e dramă, in care voi aţi jucat
un rol. Lucrul ·important ,este că nu v-aţi t, erminat replkile .
Ieind
ş
din visul acela dens ştiţi că nu v-aţi .lăsat în urmă ,copiii
şi nu v.-aţi lăsat în urmă iubirea. Iubirea voastră e cu voi şi
o să fie întotdeauna cu voi, pentru că, atunci ,când devii
Dumn�eul subiectiv, � o interfaţă cu tot ce ,e viaţa. Cum
poţi să fii separat de ea? Este greu de înţeles, dar cu toţii
,lllţi fost acolo;
, altfel, nu aţi fi putut să fiţi �id, �cum.
Încetaţi pentru o dipă să mai suferiţi şi să mai j ,eliţi -
şi înţelegeţi că stare
, a
, aceasta împov.fnată ,este ceea ce vă
impulsi,onează către marea voastră putere. Ideea e să
proiectaţi ,o viaţă, să o aşterneţi, să v,o imaginaţi şi să
schimbaţi tiparele, jucăt'Or-ii. Oricine vrea să s,e of� voluntar
poate să o facă. . Ideea e ,să o faceţi înainte să vă intoarceti
ş-i să ,o Juaţi de unde aţi r imas.

Treaba net-erm1nl!Jti

Tre
, buie să analizaţi
, treaba neterminată în timpul
odihnei din Planul Extazului. Ce este tr-eaba neterminată?

S8
--- Schlmbar.ea liniei temporale a destinului nostru ---

Poate că, din toţi oamenii cu care aţi venit în contact în

fiec�u·e încarnare, vreme de 35.000 de ani, există ,o atitudin,e
legată de voi, care a lăsat o urmă ' insângerată ş,i tristă - şi
pe car,e o ştiţi prea bine. Oe fi,ecare dată când muriţi şi când
mergeţi înapoi, în lumină, o vedeţi iar . ş i iar. V.ă străduiţi să
o vindecaţi, căd e ca un şir lung, care vă leagă de viaţa aceea
şi care e foarte vechi. Înainte să puteţi să mergeţi mai
departe, ca suflet evoluat, trebuie să vâ îngri}lţl de toate
treburile neterminate. Asta înseamnă un suflet evoluat.
Sufletele ,evoluate se ,află la postul de comandă al creaţi- ei.
Totul este curat în ele - iar sufletul acela e'1oluat ar,e o
latitudine mai mare, un peisaj mai vast şi oportunităp î:n care
să îşi cultive misunea, călătoria. El se afl.ă inb'"° misiune. E
foarte incitant. Dar ou urma aceasta lu�gă şi tristă atârnând
după voi, voi sunteţi cel car,e suntel:i lăsaţi în urmi. Există
fiinţe car;e deja sunt de parte.a ceai.altă a Punctului Zero.
Cumva, e'Je şi-au terminat toată tr,eaba asta şi au mers mai
departe. Au creat şi au creat, au evoluat şi au e\lO!uat şi �u
pr-ogramat ,ca în fiecare viaţă să devină şi mai înţelepte, să
inteleagi adevărata d�iniţi,e a libertăţii, adevărata d�finiţie
a lui Dumnezeu şi însemnătatea vi,e ţii. Ele deja -au plecat. iar
voi sta� aid, în Planul �tazului, ancoraţi de un bolovan de
treburi neterminate, vechi de seoole întregi. Poate să fie ceva.
foarte simplu, cum ar fi mândria, faptul că nu admiteţi că
aţi :greşit, că nu cereţi iertar,e şi, la rândul vostru, sunteţi
'incapabili să iertaţi. Poate -că nu - e decât at,ât.
Atunci ,când înţelegeţi asta, in acest loc de odihni, le
punetf laolaltă pe toate şi spuneţi: . ,, Şi acum, ce ,o să realizez
în această ,existenţi următoare, dac,i pot să intru in - ea?"

39
 ln faţa şemineu/ul

Lucrul ,acesta e întotdeauna riscant, pentru că a intra în ea

înseamnă a veni prin pântecele unei temei, şi sămânţ,a să
fi fost semănată din coastele unui bărbat - iar voi se poate
să fî fost ambele genuri, în multe experienţe. Aici se complică
puţin lucruril-e. fo felul vostru, în ultimele două vi eţi
· ale
, , poate d nu a� fost nkio-dată mamă sau tat.ă de
voastre
,copii, pentru că nu vă plac copm sau nu aveţi timp pentru
, .. ş· .. ă ironia.
e1. 1 1at _ "I, , .. · 1ir1
, _ eb ui_ •o c,e_,ti'.. C
_a va- î_n�_ar_
·e s· _um î__m -c •i
._pa_at-
atitudin-ea voastră ,cu un cuplu roditor. ,car-e îşi pune laolaltă
iubirea, pentru a da naştere unei creaturi minunate? Cum
împăcaţi treaba asta? N-aţi fost dispuşi să o faceţi voi, dar
aşteptatJI ,ca alţii să o facă. Ei bine, asta
, e întotdeauna o temă
deiicată. Există ,o mulţime de astfel
, de ,oameni care aşteaptă
să ajungă aici. Trebuie să vă ,confrunta� cu asta. Trebuie să
: găsiţi un cuplu pasi,onat. Să sperăm că vă uitaţi în zona
pQtrMtă. Veţi vrea nişte părinţf sofis'tlcaţl, inteligenţi şi
deschişi la minte pentru că :ştiţi că trupul pe care vi-l dau
astfel, genetic vorbind, va conţine ac, este lu,c rur'L Dad
problema voastră e mândria, atunci trebuie să fiţi ceva mai
deta
, liafi. Veţi vr e
, a să găsiţi un corp, prin intermediul .unul
cuplu de oameni foarte umUi. Nişte oameni care sunt nu
doar foarte inteli,genţi şi automotivaţi, d�r şi umili şi buni la
inimă. Poate că ace.astă bunătate şi•a'I.I ,căpătat-o prin
e ,omunitatea :şi prin biserica de care aparţin, sau prin
a
, numite grupuri eu care lucrează - şi poate că foarte mult
din timpul lor il dau altor oameni, ajutându·t Genul acesta
de părinţi o să fae,ă un copil care va .fi predispus genetiic : la
bunătate, pentru -că, a nivel emoţional, .părînţii .au furnizat
vehiculul trupesc ideal şi instlndele din acel ,cor p care
, sunt

40
--- xhfmbarea linffti fe_mpor"llle a ,deştf,nului noşfr.u --­
tocmai ceea ce \fă tr,e buie. Trebuie să speraţi că astfel de
oameni mai exiştă, pentru că treaba voastră n�Eirminată es,te
cu astfel de oameni.
Corpurile apar - şi cum sunteţi atraşi ln ,ele? Nu vă
alegeţi părinţii.. Vă ale:geţl caracteristicile genetice. Cum ştiti
care ,e ,corpul vostru' ? Există cin� care are un număr . şi \fă
sună, sau un megaf,on care apare dintr-odată în această
minunată poiană din Planul Extazului? .,Numărul treiiec:i şi
doi, fă-ţi bagaje1-e. Aruncă o · u ltimă privire."" Sau mergeţi la
căsuţa voastră, iar acolo vă aşte�ptă · o telegramă de ia biroul
central? Nu, nu aşa merge tre.ab.a, "d,ar ,e foarte potrivită ,ca
poveste pentru copii.
Graficul . liniilor voastre temporale paralele de deştin pe
care 1,-aţl creat mai devreme este tocmai ceea ,ce tr�b'uia să
faceţi pe ,c ând vă odihneaţi în Ptanul Exta�lui. Când .aţi
,aşternut o lini· e de potenţial care, mai întâi, trebuia să îşi
împlinească treaba n·eterminată - şi linia aooea de potenţial
,a fost proiectată de voi - cine înregistr,ează această
informaţie? Sunetu� marele scrib al Spiritului. Când le-aiţi pus
pe toate .laolaltă, acolo, când aţi înţeles ce aveaţi de terminat
şi oe mai aveaţi de făcut, atunci aţi creat un potenţial de linii.
Nu poate să fi.e altfel. Cum să faceţi rost de un corp, dacă
nu ,creaţi un potenţial de linii? Potenţialul de Unii este
frecvenţa magnetică r,e-zonantă a · oorpului care se formează;
până nu faceţi asta, nu se va c.re,a niciun corp pentr u ·voL
Şi ,c um intraţi tn corp? Atund când potenţialul aoela de linii
,corespunde ,c orpului respectiv, are loc o uniune „ şi se
întâmplă într-o clipită. Aşa se întâmplă - la fel ca şi graficul
pe care •aţi făcut. Acesta ,este modul în -care plaoificaţî.

41
 fn faţa şemineului

În Planul Extazului, în duk.ea odihnă, veţi găsi multe

Spirite înrudite, ,car,e au acee.aşi problemă - şi puteţi să fiţi
de acord chiar atunci şi acolo. Se poate ca persoana care
stă lângă voi să fi fost cu voi în Pianul Extazului şi, de
· distr�cţie, poat� ,ci a spus: ,.,o să fa,cem din nou .asta
amândoi, într-o bună ii." De ce ar fi ciudat? Deoarece,
pentru a ajunge aici, în acest corp - şi ca să veniţi înapoi
cu un soop foarte pr,ecis, nu la tntâmplare. a trebuit să se
tr.aseie un astfel de grafic ,a l unui potenţial de viaţ.ă. Poate
că acesta a indus anumite entităţi cu care să vi se încrucişeze
calea - ,entităţi ,care deja fuseseră de acord, în Planul
Extaz-ului, să 'facă asta. De ce ar păr,e a aşa de extr,aordinar
faptul că ş..ar putea să staţi ,chiar lângă o persoană car,e , în
Planul �tazului, a făcut asta cu voi, dacă frecvenţa implor,ă
să li fle manifestată realitatea? Nu ,e o tntâmplar,e lângă cine
staţi, aşa d uitaţi-vi mai bine la ei. Cu ,alte cuvinte, aţi
proiectat asta. Asta se numeşte destin. Atunci când V,ă .aflaţi
tn Planul Extazului, elabora� asta. E destinul pur, pentru că
= ret:ănefi = ,conştiinţa şi energia creează natura realităţii;
acesta e jalonul acestei şcoli. Cum ,altfel ,credeţi că v-aţi afla
in corpul pe �re ii awp . �ş,tăzi şi ci acel ,corp, cu moşwnirea
sa de instincte, v-ar oferi exact ,ceea ,oe trebuia să fie terminat
în aceasti ,existenţă? Aşa �e. Singurul mod în ,care l-aţi
obţinut este prin ,crear,e a unui potenţial magnetic de linii,
numit destin.
ExJstă o mulţime de jucători în viaţ.a voastră, o mul�me
de jucători. Există �meni �re sunt de acord, în ait plan,
să fie r,ăi faţă de voi aici. Acolo, ei sunt oameni tare drăguţi,
dar .au fos,t de acord să fie răi faţă de voi, deoar,ece călătoria

42
--- Schimbarea liniei temporale a destinului nostru

l,or în această viaţă este să fie răi. E viaţa cea r,ea. Nu m�

intrebati de ce, dar există vieţi rele - �i oamenii aceştia le
trăiesc cu un scop: ca să fi,e pedepsiţi, ca să pr,ovoace haos.
Le trăiesc cu un scop, pentru ,c ă numai fiind răi într-o
,anumită linie temporal,ă ajung să se afle în situaţiUe ideale
care ii schimbă pentru totdeauna. Acum, ,e i râd ,copios de
.asta: ,.'Î,ţi aminteşti ,când ţl·am dat · o palmă? Nusi aşa · Că .a
fost minunat?"
,lmi amintesc.· "
S-a considerat dl oamenii care se întâlnesc şi car,e au
o înrudire unii ou alţii s,,au întâlnit într-o viaţă anterioară, Nu
este aşa, Şi dacă nu �aţi ·întâÎnit niciodată p,ânâ acum, dar
v�a� întâlnit în Planul btazului, pentrl\,I ci amândoi ajunse­
ser,ă� la aceeaşi povară, ajunseserăţi în aceeaşi pădur,e ,ca
să contemplaţi acelaşi lucru? Unele locuri, în Planul btazulul,
sunt foarte �glomerate, ia:r voi gnivitaţi întotdeauna către
ceea oe �unteţi.
Astfel, jucătorii care vor juca un r,ol integrant m viaţa
c'are ·urmează nu · trebuie să ne cineva care ap mal fost voi
ihainte . A vă am,ăgi mereu, gândind Mtfel, este un semn car,e
ar,ată ignoranţa voaştră eu privire la viaţa spirituală, pentru
că locul acesta şi vi-eţ:Ue �cestea nu sunt totu . Există fiinţe
caJ1e se vor întâlni în ,acelaşi loc de contemplar,e :şi c.1r,e pot
să fie ,entităţi , extraordinar de avansate, caT1e, în incarnări
trecute, poate că au fost genii sau mari conducători. Ele au
un ddect, iar d�ectul acela kH\ aduş în ,contact cu voi. Poate
d vin de pe o �ă planetă ter�tră şi pot şi îşi repare defectul
respectiv pe această planetă, Vă tntâlniţ'i printr.,o asociere de
poveri

43
 fn laţo şemineului
{
Atunci când staţi lângă cinev,a şi pomiţ o conversaţie,
intraţi în legătură cu perSQa:na r,esp�tivă şi, curând, începeţî
să vă deplasaţii prin labirintul minţii lor, înţelegând ceea ce
vă spun eL Sunteţi în ei, iar ei Ja rândul lor, se deplaseaz, ă
prin abirintul minţii voastr,e, Asta numim conversatie, Dac.ă
întelegeţi asta, atunci puteţi să începeţi să înţelegeţi conceptul
că o asociere de poveri atrage laolaltă ceea ce se aseamănă.
Dinamica unei astfol de întâlniri, atunci dind e împărtăşită
în acel loc rarefiat, nu s,e referă la a discuta - acdlo nu vorbiţi,
ci gândurile voastr,e se pr,odamă, astfel că fiecar,e dintre voi
vă angajaţi în gândurile celuilalt. În aoele momente în care
vă angajaţi în gândurile celuilalt. vă daţi seama d se întâmplă
un lucru minunat şi măr,eţ. Se numeşte compătimire. ln
,această împărăţie minunat,ă , în viaţa a,ceasta pe ,care v�aţi
aşternut�o - aţi găsit pe cineva ,care are aceeaşi povară, dar
povara poate să fi.e ca acea entitate să îşi fi f.ăcut sie.şi CEea
ce aţi făcut voi. Deş-i sunteţi ,cel ca![\e a făo\lt şi cel căruia i
s•a făcut deopotrivă, în .acest Joc de contemplare, minţile
voastr-e se .alătură şi formulează o relaţi,e, iar aceste relaţii
formează o întâlnire ulterioară, în planul acesta.
Nu ar,e legătură ,cu o persoană pe care ,aţi cunoşcut�
cu două mii sau cu patru mii de ani în urmi. Fi'inţ"E!le cele
mai semnific,ative sunt cele pe care le întâlniţi în Planul
Extaiului, pentru d ele au ajuns in ac,elaşi loc. <Oamenii
aceştia vor intra şi vor ieşi din vi. aţa voastr. ă, deseori pentru
a împlini tocmai drama pe care v-a·� întors să ,o derulaţi aici.
Dacă ş.i-au r,ecapitulat viaţa şi au făcut altcuiva un lucru de
negândit, ei pot să refacă strategia, în ,aşa .fel încât ce,ea ,ce
este d<i! ne:gândit ,şă li se facă lor. Jucătorul car,e va fi imp.licat

44
--- Schimbarea liniei temporale a destinului nostru

es:te cel car e

, a fost victima în existenţa anterioară. El învaţă
echili brul. Dacă astfel de oameni doar ,apar şi dispar din viata
voastră, ,atunci de acee. a se afl,ă aici.
Nu există întâmplare. Singurul scop al ,conştiinţei nu
este conţinut doa:r in a,cest plan. El este în toate planurile.
Cu câ
, t sunteţi mai aproape de Pundul Zero. cu atât sunteţi
mai puri, ca fiinţe conştiente. fo acest tăr,âm minunat şi
măr e
, ţ, în momentul în care ,gândiţi ceva, lucrul acela ,există
,
- asta e natura voastră adevărată. 1 Cu asta sunte� obişnuiţi.
Lu,c rnl cu care nu sunteţi ,obişnuiţi este să fiţi apăsaţi şi
împovăraţi de timpul lent şi de mecanismele corpului fizic,
pentru ,că, în Planul Extazului, sunteţi eliberaţi de tot ce
reprezintă asta.
Cand stabiliţi acest tipar în angajările memorabile ,cu
alte fiinţe de ,acolo şi ,când v-aţi hotărat asupr a
, acestei linii
potenţiale, atunci sunteţi pr,egătiţi să vă întoarceţi. �i cu
,car,e v--aţî amest�cat mai devreme vor fi cei cu care vă veţi
întâlni din nou. Nu vă veţi aminti de ,ei, dar o să vă întâlni�
din nou, iar sufletul va şti, pentru că Spiritul îşi aminteşte
de ,c onversaţie. Sufletul îşi aminteşte de ,călătorie. Numai
mintea ,corporală, care încă nu s-.a născut, creierul trupesc
al entităţii fi.zice este cel c,are nu tşi va aminti de aoest
inddent. Când sunteţi pregâtiţl, vă întoarceţi, pentru ,că nu
puteţi : să mergeţi mai departe, până ce nu reveniţi aici şi nu
vă îngriji� de treaba neterminată, până ce nu înţelegeţi pe
deplin ci Dumn�eu este una cu totul. Iar momentul când
sunteţi una ou totul, când hotărâţi să fiţi una cu totul, este
momentu.I în care aţî ales călătoria spirituală.

45
 fn faţa şemineului

Să mai înţelegeţi . şi că, în aceste planuri, sunt entităţi

car-e, deşi sunt şi ele copleşite de împovărări, cea mal mare
povar, ă a lor est:e lipsa succesului, pentru c.ă niciodată nu
au apucat să fie asta, astfel că, natural, şi ele vor formula
linii de poten· ţial in care se nasc. Se nasc într-o Fundărur, ă.
Trebuie să treaci prin viaţa aceasta şi s�şi scu· tur- e târşâi, ala,
devenind un succes. Aşa , o să � deruleu drama lor. E foarte
important pentru ei - şi dneva ,trebuie să fie , calul de bătaie
în piesa aceasta. Cineva trebuie să fie calul de bătaie, pentru
d acestea wnt - entităţile - c�·e, în vieţile lor anteri- oar,e, au
călcat peste a[ţii ca să obţină succesul. Minţi însemna ite se
alătură pentru . această prezentare minunată. Există oameni
a <Căr-or povară este lipsa succesului, de , exemplu - i ar ei o
să aşt�arnă - acel potenţial într-o vl aJă întreagă, o mare cutie
de nisip în , car, e joacă jocul, pentru un singur moment
'trecător de : glorl, e. Momentul acela trecător este cev, a ce
-merită toată viaţa lor. Apoi � degenere�ză, pentru c i va
· refleeta numai la acel moment unic şi va dev-eni tr,ecutul său.
Există o multitudine de „de ce· " . La fel e ş,i cu iubir,e a
neîmpărtăşită. În astfe4 de cazuri, de obicei, , e vorba de , o
iubir,e car,e, în aUă sltua�e sau tn altă viaţă, nu a fost tmplînită,
sau de situaţii in , care iubirea e dată, dar nu - este primită sau
, este refuzată. Cel mal adesea, personajul acela nu va fi în
locul ooritemplării in aoelaşi timp în care sunteţ:I şi voi acolo. .
Cei c.ar,e vor fi acolo vor fi , oei - car-e au suteri't ace1aş,l lucru,
Atunci., ei îşi stabilesc viaţa , ca să apară şi să se găsească unul
pe altul şi să - găsească iubirea împlinită. E o invăţ, ătură
'importantă pentru neofiţi, in procesele lumii materiale, pentru
că Dumnezeu , e lubtre - şi el · o să stabilească să fie aşa.

46
--- Schimbarcea liniei temporale a des.tlnulur' nostru ---

Există , entităţi care n-au fost niciodată desăvârşite,

pentru că, înainte să vină 'în vi, aţa în c;;ar,e s-au intilnit, povara
lor a fost : grea, trudnică şi chinuitoare. Şi totuşi, , când se
întalnesc, sunt ca două suflete intMmul Vieţile lor poate · Că
au fost retezate scurt sau făgăduite alltora, iar dorul este aşa
de puternic. Cea mai puternică legăt!ură în Planul Extazului
este i ubtrea - şi dacă au fost sufîdent de norocoase, unul
ii va aştepta pe celălalt in spaţiul de , contemplare. Întotdea­
una se vor întâlni acolo, · pentru · Că, dacă iubirea e aşa de
profundă, sîne de la sine, atunci , ei!l e n�cornpensa lui Durnnez,eu
pentru o viaţă. Entitatea aceea va , aştepta şi va întâlni ceala tă
entitate în aoel spaţiu, i�r ele se vor : găsi, pentru iei sunt c;.a
una. Io uniunea lor, ele au înţeles că Dumnezeu este, pentru
că, între , ele, au fos,t una, iar astfel. această unire a devenit
sămânţa car,e avea să ducă la o inflorir,e în restul vieţii lor.
Se aşteaptă · 1.m a pe alta, se bu, cur ă şi se iubesc una pe alt,a .
Au , corpuri ca să se iubească? Absolut Au corpuri să facă
dragoste? O să le creeze. Totul este imaginabi . Totul este
permis. Pot să aibă orice vor = şi se delectează una cu
pr,ezenţa oeleihtlte, �ntru c, ă in iubire nu ex:i,ti lipsi - nicio
lipsă. Dacă există. atunci ea încă nu s-a c opt, dar atunci,
acesta nu este n ivelul matur de iubire despre care vorbesc
aici. Datorită iubirii lor p, asionate, dacă aceste două entităţi
nu au putut încă să o tr, ăiască şi dacă \IOT şi doresc acest
lucru, atunci · ele fac un plan şi tşI abordează poverile
indi'-4dual. Apoi. , -când poverile lor s,unt satisfăcute . şi împlînite,
se întâlnesc. E ,ca , o recompensă, dar atunci când se nasc,
ele nu ştiu asta. Simt doar o atracţie ,j o recunoaştere.

47
 În faţa şemineului

Se mai întâlnesc şi duşmani. Ura e acelaşi lucru ca şi

iubirea. Este la fel de intensă. Şî vechiî duşmani se întâlnesc
în ,câmpurile contemplării. Şi eu m�am întâi.nit cu mul�. Nu
sunt duşmani. În câmpul contemplării, , ei se alătură unei
reuniuni - şi în această reuniune, pot să rezolve ce est� în
planul fiiîc, stăpânind acel lucru o dat.ă pentru toMeauna,
angajând din nou ,oportunitatea, în secolul douăzeci. Poate
,că oei ,c are, odată, au fost duşmani într-o fi.oroasă bătăli,e pe
mar,e, în care unul a fost învins, iar celălalt învingător, se vor
intilni în secolul douăi,eci şi t1nu ca şi concurenţi pe piaţa
,corporatistă.
Odată c , e veţi înţel, ege poverile ceva mai bine, veţi
începe să vedeţi că entităţile pe care l�aţi întâlnit în această
vi,aţă nu au fost întâmplătoare - şi d fi, ecare persoană pe
,care aţi întâlnit-o a fost, de fapt, parte dintr-un potenţial de
linii pe c,ar ,e �aţi ,c r e
, ,at în Planul Extazului. Ceea ce este
i· ntf3r,esant, în legătură cu cartografi, erea in Planul �tazului,
, este că foarte rar se desfăş,oară pe Pământ aŞ-a cum s-a
desfăşurat în Planul Extazului. În Planul Extazului, ai tendinţa
să zugraveştil l,u,cruri e în culori foarte vesele. Uiţi cum era
să ai o bătătură în palme, atunci când te agăţai prea mult
de ceva. Uiţi ce înseamnă să te agăţi prea str,âns de ,ceva.
De aceea, ,când toate se aşează la locul lor în tăr âmul
material, aventura e aşa de remarcabilă, pentru că , ea se
coace într-un mod foarte diforit de cum ai planificat.o înainte
- şi apoi, mai e ş,i e:lementul de mister pur al uitării vrăjite,
care joacă şi el un rol (şi care trebuie să joace un rol). Toate
vieţUe c,ar,e se întâlnesc în viaţa ast.a n ·u s11,mt n, e apărat
r ,ecunoscute de dinainte - şi n,,ar trebui să inoercaţi să faceţi

48
--- Schimbarcea llnlef . temporale a destinu/ul nostru --­

asta, pentru d, uneori, s�ar putea să tulburaţi lmagin·ea

potenţialului pe care vă străduiţi să-l găsiţi aid. Vă străduiţi
să găsiţi sinele. Vă străduiţi sa o faceţi cu ,claritate şi purltctte,
f.ără niciun feil de poluare - ,esenţa brută a naturii voastre
frumoase. Cu cât puteţi să îl demistificaţi mai mult, cu .atât
va deveni mai real. Când îneerc,aţi să-l inc,adraţi într-un
context cosmic, pentru a re, concilia fiecare situaţie, deseori
tulburaţi imaginea. Relaţiile nu trebuie să fie cosmice - e o
glumă - ,ele tre, buie să fi,e doar relaţii. Din ,centrul .acela brut
şi dinamic, o să vă apropiaţi de plan mai mult decât dacă
încercaţi să sooateţi lucrurile din , oontext şi să le transformaţi
în ceva ce nu ,au fost ni,ciodată; atunci, veţi ajunge la povara
de a ,crea fantome ,care nu fac decât să sf&rşească prin a vă
supăra.
Deseori, fiecare viaţă împlineşte şpaţiul de contemplare,
pe ,care îl creăm - oricât de !ungă, de ,complicată sau de
scurtă ar fi - iar adevăraţii şi minunaţii noştri prieteni, în
realitate, sunt o apariţie din viitor, niciodată dln trecut, pentru
că PJ.a;nul .btazului este locul unde s.e naşte viitoruL Şi o să
spuneţi: ., Dar de ,ce să venim pini �ci. jos, doar ,ca să trăim
câţiva ani şi să putem să r�ol\1ăm ,ceva? Oare, chiar merită?"
Bineînţeles ,că merită. Atunci dnd ştii că eşti ,etern, merită
să joci roiul chiar şi numai pentru un an. Voi sunteţi mkli
Dumnezei care au încerc, at. dar au fost prinşi. Asta m-am
străduit să vâ învăţ în tot timpul acesta cât aţi fost ,cu mine.
Aţi fost prinşi într-un veşmint a cărui naturi este atât de
înapoiată faţă de natura vo�tri. Existenţa sa covirşitoare, ,
în aoest timp care se mişcă lent, v·a înstrăinat de starea
voastră întreagă. Tre, buie să vă terminlllţi tre, aba, nu atât ca

49
 În faţa şemineului

să puteţi să mergeţi acasă, cât ca să terminaţi poverile pe

car,e natura omului nu a fost în star,e să le dep*ască, pentru
a putea să vă , eliberaţi din aceaşt,i încâlc�ală cu n atura
voastră l aşă de trup · omenesc.

Ratarea liniei temporale cr.eate in Plan.r.,/

Extazului

Ceea , oe , este bnporhmt este că aţi , creat , o linie

temporală bazată pe circumstanţa în care n u aţi fi ales să
veni� , aici, la aceastll şcoală. Acum treizeci şi cinci de mii
de ani, în , căsuţa mea - lângă dansul flăcărilor, , cu paloşul
sprijinit într-un colţ şi în mijl<Xul inelelor de fum din pipa
mea - eu am creat amintiri ale viitorului, în care avea să se
desfăşoarE! ace�ă linie tEimporală de ac·um, Motivul pentru
care , e important să ştiţi asta este că aţi awt la dispoziţie
această i nformaţie în Planul Extazului şi că , ati transformat
acea linie tempor, ală �..n aceasta. Linia 'temporală pe car,e �am
spus să o tr, asap făr, ă a impli· ca învăţăturile, fără corpul de
cunoaşter,e al M�ii lucr,ări, ar fi foşt via-ţa pe care , a� fi avut-o
întotdeauna, în , care , aţi fi făcut o aleger� care urma un status
qu,o, în loc să dea �eultare sufletului,
Vreau să înţelegeţi că această învăţătură va avea -m,dte
ramificaţii în oontemplar,ea voastră. Cu siguranţă o să înţe­
legeţi şi o să aveţi răspunsuri şi , euno�şter,e despre , atât de
multe lucruri, astf� că Viaţa n-o să m<li fie aşa de ·tulburătoare
şi de seri, oasll. O să înţelegeţi ,că povara , a fost ridicată, pentru
că a fost dată eunoaşter,e.a.

50
--- Schimb4T# liniei temperate a , des:1inu/vi ncs.-trv
Câţi dintu? voi aţi simţit ,ceva în piept, atunci când
mi-aţi a·uzit numele? Câţi dintre voi aţi simţit c, eva acolo
citind1.1-mi cuvintele? Sufl�l a înr,egistr� informaţia ,cu mult
timp înainte ca voi să fi venit alei. Ştiţi cât de des vă vorbeşte
sufletul? ln planul acesta., voi numiţi asta conştiinţ,a voas,tr, ă ,
dar este vorba de sunet. Sufletul face să vă apară în piept
o pr,esiuoe puternică, .a tunci când faceţi un pas împotriva
a c,eva ce este o ,oportunitate - şi simţiţi asta în piept.
Înseamnă că aţi ratat linia temporală predestinată. Aţi făcut
asta în atâtea vi� - ştiiu, pentru că încă mai aveţi treburi
neterminate. Fiecare viaţă în care a fost programată o treabă
neterminată a fost înr,egistrată de suflet ca linie de destin,
iar în momentul în care .aţi ajuns la linia aceea de destin şi
aţi făcut alegerea să deveni� · umili, mândria v-a stat în cale
�i aţi .ales să o urmaţi pe ea, în loc să daţi ·ascultare umilinţei.
Aoesta e momentul în care ,această presiune s--a insinuat în
\riaţa voastră, d�r \IOi i�ţi ratat Uni� temporală. Aceea a fost
,oportunitatea care a fost ,creată în ceruri ca să vă t-erminaţi
tre,aba, pentru că linia temporală, la nivel magneti, c, ,este o
linie lungă de destin - şi o programăm o singur, ă dată.
Există o multitudine de motive contemporane pentriu
c,are aţi ap·ucat-o împotriva a ceea ce aţi $imţit în sufletul
vostru. Poate că nu era politicos să faceţi lucrul acela, Poate
că lucrul acela �us�e făcut unei persoan,e pe care o
dispr,eţuiaţi, sau pe car,e o 'invidiaţi, sau pe car,e eraţi gcloşi.
Poate că, dad1 aţi fi făcut lu,crul acela persoanei r,espective,
aţă fi acţionat împotriva obiceiurilor ,acceptate social. Poate
că eraţi o persoană importantă intr�un : 9Tl:IP, iar grupuluî nu
i1 pllce,a de ,ace,a pen�oană. lnsă persoana aceea a fost

51
 ln la/a şemineului

mesagerul vostru - şi în loc să daţi atenţie nevoii sufletului,

,aţi cedat presiunii. popularităţii şi conştiinţei sociale.
Câ� dintre voi aţi �uz:it poveşti despre oameni buni -
despre care ,credeţi că sunt buni sau despr,e care se spunea
că sunt buni - care, după o întâmplare
, ce le-a schimbat \ii aţa,
au muncit din greu toat,ă ',.tjata lor, n�au făcut decât bine, au
slujit şi au servit şi au fost blânzi cu .atţii, car,e fac tot IEI.lui
de lu,cruri şi se dăruîesc în toate părţile, dar se par-e că nu
li se întâmplă decât .lucruri rele? Ce credeţi că ,o îndeamnă
pe ,o temeie să îşi iroseaş,că tinereţe, a pe o r,eligje ,c,ar,e o
foloseşte doar ca si fac., ă bani în numele fui Christos, să
s4ujească în mediul murdar ş,i plin de boală al unei ţări, ca
să fie onorată ca martir în toată lumea? O_acă îl iube. a ,aşa
de mult pe Dumnezeu ş,i credea în el, de ce a îmbătrânit şi
s-a îmbolnăvit? E o ipocrizie evidentă. De ce i �a întâmplat
, aturi şf de oe această creatură 'face asta
asta acestei cre , o viaţă
întreagă? Pentru ci a r atat, ocazia de a re�lva oeva, mai
devr�e in viată - şi şi-a petrecut tot r,estul vi-eţii plătind
pentru asta. Nu poţi să dai destul, să faci destul, nu poţi să
ftl destul de bun, nu poţi să fii destul de drăguţ, pentru că
niciodată, niciodată nu scapi de presiunea aceea din piept
De aceea încerci să compensezi. , dar nu poţi să compensezi.
De ce se întâmplă aşa? Conştiinţa şi energia creează natura
r,ealttăţii. Dumnezeul acesta a creat aoeastă viaţă ca să ajungă
să împlinească treaba neterminată ş.i şi-a dat restul vieţii ca
să facă cunoscut necunoscutul - aventura dorită. Acel singur
'incident a fost important, pentru Că · ,a mai existat şi o altă
fiinţă spirîtuală, car;e s-a oferit voluntar să fie acel mesager,
pentr· u d , asta o , ajut. a . şi pe ea - şi în acel incident nu mai

52
--- Schimbarea liniei tempo,.,/� <1 destinului nostru

e niciun pr,ogr.am. Entitatea se străduieşte tot restul vieţii s�

şi depăşească durer,ea -din piept. Str,ăduinţa este realitatea
caH� e ,cre�tă, dar d"u-e, re, ,a nu dispare.
Ceea ce mă străduiesc să vă spYn ,este că, atunci ,când
vă ascultaţi sufletul ş,i Spiritul, urmaţi ,oea mai măreaţă ş:i cea
mai dreaptă c,a]e pe c�re aţi ak!s-o vre, odată. Aveţi ,o e.a mai
mare, oportunitate pe ,care aţi .ales-o vreodată, de 35.000 de
anî inooace. Aţi luat deciziile corespunzătoare cu priVire la
toate, oportunităţile care v,ă apar în cale, pentru c.ă, dacă
aţi fi mers împotriva .a c,eea c e, simţiţi, care v-ar fi lini,a
temporală?
Eu sunt învăţătorul vostru - derrnilt, am fost condu­
cătorul vostru - ş,i iubesc în voi Dumnezeul care sYnteţi. Asta
este ceea ce iubesc la tot ,ce ,est'i!. Mă aflu aici ,ca să vă învăţ
cum s.ă fiţi asta şi cum să înţelegeţi totul, pentru că aţi cerut
asta, în această ,existenţă. Eu am f.icut phmul. Voi aţi dorit
să pa, rticlpati. Ce o să vă aducă această linie temporală?
Libertat"'i! pură ş·i totală. Marea Lucrare se referă la
împăcar,ea cu conştiinţa omenească din cutie, ,cu gândir,ea
limitată. Se referă la ,cât de important ,este gândul vostru
obişnuU şi la ce întemeiază el pentru voi. La împăcarea ,cu
victimizru-,ea, pentru d in Pi21nul Extazului nu există victime.
Există doar opor·tunitate, Sufletul nu o vede ca pe o
victimizare - şi nici maestrul nu o vede aşa. Numai creat.ura
,omenească o vede în acest fel.

53
SCHIMBAREA LI NIEI TEM PORALE PRIN
MAREA LUCRARE
 Sunt , aici ,c a să vă învăţ toată a,ceastă cunoaştere
f.antastid şi si înţelegeţi că, dacă aţi crede în putere, a
conştiinţei voastre de a manifesta cartonaşele în timpul
disciplinei Lucrul pe Câmp(@, atunci , oeea ,ce vă spun eu este
adevărul. Cartonaşele voastre sunt mesageri ,care vă spun
direct că ceea oe �am zis ,eu este adevărul, pentru ·Ci tune·
pone�i. Funcţionează �tru cei care vor să fie aşa. E foarte
simplu. Nu e ,greu.
Atunci dnd faceţi alegerile cor�te şi vă urma� suHetul,
încheiaţi ceva, undeva. Ştiţi �tel, pentru d dintr-odată, ,e ca
şl cum de pe umerii voştri s-ar fi ridicat ·o povară uriaşă şi
grea = jugul pe care îl p· u rtap. Nu puteţi si spuneţi ,cu
exactitate � anume a f.icut �ta, dar dintr-odati, �tă o
uşurare , a fiinţei. Jugul este îndepărtat. Destinul a fost împlinit
şi încheiat Ac·um, sunteţi din nou , agenţi liberi. Eu mă
străduiesc să vă aduc în locul a(ela, fără ca voi ·să 1trebui�
să o luaţi rama şi să mai cre, aţ!i şi aUe lucruri de care, să
trebuiască să vă ingriJlţi. Mă str , iduiesc să vă aduc într-un
loc unde să înţelegeţi că (OOştă potenţiale multiple de linii
temporale, car,e există simultan - şi ,că, în fiecare ,clipă, vă
e
aflaţi pe o altă linie temporală; ·Jndif.rent ce ,corp aveţi,
corpul acesta e sufident de bun - în orice dipă, vă aflaţi

57
 fn faţa şemineului

pe alti linie tempon-'lă. Cât de important e acest lucru? Toţi

,oei pe care îi cunoaşteţi sunt oameni care nu şHu asta. B
ştiu doar să trăiască pentru faima şi re
, cuno.aşterea pe care
o obţin din partea altora. Trăi�c pentru a fi a�ptaţi de
semenii lor şi de propria lor ,cultură, ,ceea oe înseamnă că
trăiesc pentru o 'iuzie care nu a11e nimic de a faoe cu ,f?\/cluţia
sufletului şi cu Sfântul său Spirit. E o viaţă trosită - irosită.
Nu puteţi să vă întindeţi, să apucaţi o altă linie şi să vă ţineţi
de ,ea, să o lisaţi să vi tragi în direcţia · ei. Nu putep să faoeţi
.asta. Nu despre asta e vorba. Idee.a e să înţelegeţi ,c ă aveţi
o gamă largă de poten�ale din car,e s-ă ,alegeţi şi d modul
în care ajungeţi pe acea linie temporală este prin tnoorpo­
rarea destinului aceluia în reţeaua voastră neur,onală şi
proclamarea lui ca şi 1 gând ,obişnuit. Atunci când faceţi .acest
lucru cu măiestrie vă veţi afla pe a,cea linie temporală.
Să nu-ml spuneţi că sunteţi supraponderali din cauza
geneticii voastre. Asta n-o să mai ţi
, nă. E. vorba de un lucru
de care vă pasă şyflcient de mult încât să vă consume. Nu
vă gândiţi decât să mâncaţi. Asta e o înrobîTe. Atunci când
schimbaţi lini'ile tempor,ale, vă aflaţi pe o ,altă linie ,genetic,ă.
E acelaşi lucru cu a nu mânca destul, pentru că vreţi să fi�
acceptabili. Cre
, deţi că frumusetea "'nseamnă o piele întinsă
pe oase - o frumusete ,aproape de moarte. Poate ci e
frumos, dar nu ,contaţi pe asta, ,ca să vă ajute să scăpa� de
marea intimidare7• Frumuseţea asta n.-o să supravieţuiasc,ă .
Unia aoeea temporală ,este o altă viaţă - şi făcând această

7A se 1:1edea RamthiA, °"'r ��!Jtion if.l a C1Mngir,g , KsbdO: /Er.q/ufia no�slri

lntr,o lume In schimbore, r,.. ţr.J; DVO. Ş<;,o.ll• de llY:min�re a l1,1i R•mtha,
Ramtha în Mexioo City 2·0 noiembrie 2006.

S8
--- Schimbarea llnlei temporale a destLnulvi noştru --=
lucrare, treceţi pe ,o altă linie temporală, Cine poate să şpună
ci si:nătntea are legături cu mâncarea? Ea are legătură cu
o stare a minţii. Există oameni sănătoşi ,care mor• de ,cancer.
Cum vă împăcaţi CU · ast•? 'Există oameni c�r,e sunt atât de
sănătoşi încât nu mănânci decât seminţe ,ecologi,ce pentru
păşiri şi care nu vor să minânoe nimic din ce ,e viu. Şi ce
este napul? Este viu. Are conştiinţă. Oa_menU acqtia spun:
„ Nu vreau să mănânc nimic din ce ,este viu, nimic Ce · ar,e
sânge roşu." Pii, uitaţi--.iă la o roşie sau la o sfeclă. Ce ouloaJie
are .sângele .lor? Nu e important ce mLncaţi; important este
ce sunteţi. Nu o sâ deveniţi nemuritori fugind de ceva în
fiecar,e zi. Nu o să deveniţi nemuritori cu ajutorul hranei pe
care o mân,caţi. Nu o să deveniţi nemuritori prin vinul pe
care ii beţi. Nu o să se întâmple aşa. O să deveniţi nemuritori
numai atunci
, când vă trece prin minte să deveniţi nemuritori.
Când lucrul acesta este ceva atât de obişnuit pentru voi,
atunci sunteţi prinşi pe acea linie temporală.
De ce e important să faceţi Marea Lucrare? Pentru ,că,
atunci când faoeţi această lucrare
, cu toată puterea voas,tră
ş! cu toati fiinţa voastră, când ştiţi că ,ea e exprimată în gând
obiţnuit şi când ştiţi. , pur şi simplu., c.ă sunteţi ea, atunci
acesta e destinul vi�i voastre. Potenţialul unei linii �mporale
este determinat de alegerea personală . .Privind înapoi, la
vi,aţa voastră, câte alegeri .aţii făcut, care v-au afecta
, t viaţa în
mod clar, într�n fel sau altul? Câte alegeri aţi f· ăcut? Când
aţi încetat să mai lual:i droguri? Puteţi să va daţi seama de
alegerea pe care aţi făcut-o? li vedeţi pe cei care au
,continuat? Mergeţi la cimitir sau la morgă şi găsiţi un
,cadavru car,e nu s-a lisa·t nictQdată. PrMţl�t Pătrundeţi
inliuntrul lui. DeschideţH ,craniul. D�chideţH Intestinele.

59
 fn faţa şemineului

Priviţii-i cr,e ieruL Aţi făcut alegerea să vă opriţi? Dac,ă n-aţi

n făcut alegerea să vă opriţi, aţi fi arătat ·ca 11,mul care a făcut
aleger�a să r,ămână pe acea linie temporală?
Vedeţi cum v-aţi schimbat viata? E important să ştiţi cât
de puternici sunteţi. E important să şti� şj că asta - ceea
ce se numeşte voi şf cu mine - a fost o aleg�re pe care aţi
tăcut-o. Şl dacă eu nu aş fi f.ăcut aleger,ea, in viaţa mea, unde
aţi fi vot iubiţii mei? Unde am fi noi acum, dacă acum
35.000 de ani eu n�aş fi făcut o alegere, o singură , alegere?
Unde am fI? Ne,,am cunoaşte? Am fi aici împr,eună, în secolul
douăzeci şi unu? Aţi cunoaşte persoana car,e stă lângă voi?
Aţi fi mltcar tn ,corpul acesta? V-aţi fi ,căsătorit cu persoana
,cu ,car,e Veaţi c,ăsătorit? Aţi fi avut ,copi:ii pe care îi avep? Aţi
avea părinţii pe car,e ii aveţi? Aţi fi ştiut ceea ce ştiţi? Aoum
trei�ed şi ,cinci de mii de ani - o singură alegere.

Eliberându-ne sufletul

Vr-e au să înţelegeţi cât sunt de importante deciziile şi

aleger:ile în viaţă. Nu vorbesc de alegerile ,cu ,care vă daţi
mari. Atunci c, &nd vă daţi mari ,cu o alegere, n-aţi făcut-o
niciodată. Când aleger,e a ,este atât de naturală pentru voi şi
,când este gând obişnuit, ,atunci aţi făcut o. Până ce nu sunt
făcute în felul acesta, n-o să fie niciodată al�eri adevăr,ate,
:iar treaba neterminată o să fi·e tot acolo şi tot neterminată.
Cum inHuenţează asta presiunea din pi,ept, pe care tot
vinul, toate dr,ogurile temelie, bărbaţii şi poate toţi banii din
lume n-o pot îndepărta? Le-aţi încercat pe toate, iar durerea
e tot acolo, din ,cauia unei alegeri pe care aţi r�tat-o. Oare

60
--- Schimbarea liniei temporale a dAStlnu!ui . noslm

e posibil să vă eliberaţi de ceva ce aţi ratat şi să vă indepăr t· aţi

presiunea din viaţă? Există o mulţime de ,oameni trişti în
ao, eastă şcoală. Sunt trişti şi nu ştiu de ce. Tocmai v-am spus
de ,c,e . Exîstă putere în aoe,astă cunoaşter,e? Absolut, dci ,ce
e mântuire , a, dacă nu o alegere
, bine plasată? Mântuirea vine
dintr�o alegere iluminată. Fiecare îşi ar,e problemele lui ,cu
sufletul şi cu conştiinţa. Nu pute� să vă ascundeţi de a�ta
- pentru c,ă voi sunteţi asta. Nimeni nu e perfect la ace,astă
şcoală şi, din câte pot să iml dau seama, n�am întâlnit
ntdodată pe nimeni ,c are să fie perfect. Aş găsi ,o ,astfel de
persoană plictisitoare.
Şi atund, dne vă decide destinul? Destinul nu se refer,ă
la vreun Dumnezeu străin, c-am are nişte sfori cu care vă
manipulează. Asta e o gândire supers,tiţioasă şi ·primitivă.
Destinul ,este format din alegeri a ·utoor: ganizate şi iluminate,
experimentate tn mod obişnuit. Depinde de voî. Puteţi să
f.aceţ:l h.1crarea, sau puteţi şă vă ,g ândiţi să fumaţi s-au s.ă
mâncaţi, în loc şă alegeţi existenţa aceasta. Toate ,astea sunt
scuze ,ca să leşiţi din ceea ce foceţi. E aceeaşi atitudine pe
care aţi av:ut=o timp de 35.000 de ani. De aceea, singyrnl
lucru care v"'a oprit să porniţi în marea aventură cu Cei · mari,
car,e acum se afl.ă de partea cealaltă a Punctului Zer,o., este
probabil o mică atitudine. Dar voi o ignor .aţi tn continuar,e,
în schimbul pUkerilor trupeşti.
Vorbim despre tnvler,ea Spiritului Sfânt şi despre ,cum
suntem prinşi în ea. A fi prins în Spiritul Sfânt nu înseamnă
,că suntem „prinşî" în ,c orp, pentru că atunci nu suntem
,corpul nostru şi tr.ansoendem ceea ce este trupesc. Dar voi
alegeţi mereu ceva pentru ,corpul vostru trupesc:, în locul
.lucrării sîlîtoare a Spiritului ,care
, a trăit în Planul Extazului.

61
IOBINDU�VĂ VlAŢA [NTRU NEMURIRE

I ••
- _)
 Vălul dintre om şi Dumnezeu este foarte . subţire. Lini,a
. '

dintre bucurie şi jalnică nefericire ,este foarte subţire. Lucru.I

care ne scoate din jalnica nefericire este alegerea bucuriei.
Ceea ce ne duce în sănătatea perfectă este alegerea de a
fi asta, in loc să fim boală şi suferinţă. Ceea oe ne permite
să înflorească un Dumnezeu frumos este . al,egerea lui
Dumnezeu şi nu a corpului nostru - iar acesta este un văl
foarte subţire.
Fanaticii din lume, c are se împotrivesc propriei lor linii
temporale sunt f.ăcuţi să se simtă vinovaţi din cauza corpului
'
.lor. Nu vorbesc de a te simţi vinovat că ai un corp. Ar trebui
şă fiţi fericiţi eă aveţi un corp, să <mor.aţi faptul ci aţi făcut
ceva corect şi că sunteţi în vi.aţă , aici. Nu sunt aşa de si:gur
că aceeaşi garanţie poate să aibă loc şi în viaţa următoare,
dar aţi făcut-o corect Nu vorbesc despre .abuzul asupra
corpului. Există ,oameni care, multă vr,eme, au crezut ,că,
pentru a îl alege pe Dumnezeu, trebuie să f.a că trupul să
sufore. E incorect, pentru d Dumnezeu este şi trupul. Ceea
ce ,transformă trupul in Dumnezeu este Spiritul, care se
eliberează de trup şi tmputerniceşte trupul întru Dumnezeu.
Atun<;i · când Spiritul e-Ste încuiat în , corp, el este aservit
nevoii-or trupeşti. Atunci ,când ,este e llber,at, ,e l va salva trupul.

65
 ln faţa şemineului

Asta nu înseamnă să vă urâţi trupul, să ii înfometaţi p,ână

la moarte sau să îl ucideţi , cu mâncare. Nu înseamnă să ii
neglijaţi, să nu-1 spăl, aţi şi să nu�l îmbălsămaţi ,cu apă de
trandafiri şi cu iasomie. Nu înseamnă să nu îl îngrijiţi.
Înseamnă că, atunci când vă ajunge ceasul lui Dumnezeu,
atunci vă lăsaţi lui Dumnezeu şi puneţi corpul să se odih�
nească. De aceea facem această lucrar,e - cum ar fi
disciplina Twi.light®8 , întinşi. În clipa aceea, trupu.I a fost
hrănit, curăţat, uşYrat şi nu mal are nevoie de aten�, e. Acum,
toată atenţia se conc, entr,ează pe lucrare.
Cit este de gr,eu acest lucru? Nu e greu. Cu cât de1,1en, �ţi
mai asemenea lui Dumnezeu, cu atât corpul vostru va deveni
mai frumos. Cu cât sunteţi mai mult în Spirit, cu atât va fi
mai fn.-mos trupul vos'tr u atun, c i când Spldtul acela se
intoar,ce în el. Cu ,cât sunteţi ma:i liberi în Spirit şi neîm­
povăraţi de tragediile gândirii conştiinţei sociale, , cu atât mal
glorios va funcţi, o na creierul. Cea mai mare iubire pe , c;ar,e
puteţi să i-o daţi , c orpuh-l'i este să zăboviţi în sânul lui
Dumnezeu şi să concepeţi nemurirea pentru acest corp. Să
nu lăsaţi corpul să moară este cea mai mare iubir,e. Atunci
când reveniţi în trup, , e ca un nou-născ11.1t. Jn obraji , e , o
roşeaţă c.are nu a mai fost acolo de pe când en11p prunc;i,
i,ar ochii sunt l'impezi şi ju- e ăuşi. Respiraţia e sărutată cu
dulceaţă. Trupul e rafinat şi puternic şi reprezintă puter,e,a
Spiritului Sfânt car,e există în el, pentru că, acum, acesta
există, far voi aveţi tinereţe continuă.. Cel mai bun lucru pe
car,e puteţi să 11 faceţi pentru oorp eşte să nu n lăsaţi .niciodată

• A se vedea Glosarul.

66
--- .Schimbarea liniei temporale a destinului nostr1.1 --­

să moară. Aces,t a nu e un abui. Spiritul nu caut.ă trupul

pentru toate plăcerile sale. Trupul nu ar trebui f· ăcut
răspunzător de răutatea unei conştiinţe şi a unei minţi
dis,torsionate.
Eu sunt aici c,a să vă învăţ toate astea şi d vă alimentez
cu atâta ,cunoaştere. E o bucuri ·e să ave� atâtea alegqri de
fă,cut, atâta înţelegere - şi să fiţi eliberaţi de superstiţiile
voastre, de tea:ma voastră ,care vă chinuie, să înţelegeţi d
s ·untetf cu adevăr,at Dumnezeu.
li Nu , exist.i niciun motiv ·
pentru care să fiţi trişti în �t sens. Tr�buie doar si fiţi aşta.

Karma şi liberul .arbilr:u

Există o discuţie ,care susţine ,că viaţa ace a, sta a fost

predestinată - Iar , eu v�.am spus mereu d nu es,te aşa. Dacă
viaţa es,te pr,edestinată, atunci asta în:seamni �bolirea
liberului arbitru, car;e înseamnă permiterea şi creativitatea
deplină a , evoluţiei.. Dacă nu i se permite impulsul liberului
arbitru fiecărui suflet şi fiecărui Spirit, atunci acestea nu au
nicio mişcar,e. Ca urmare, ele nu sunt conştiinţ,ă şi eneri gie,
ci pur şi simplu, sunt ,conţinute ea potenţial, în V:id, Liberul
x
arbitru , eşte cel care permite mobUitatea unei eistenţe
singular-e. F.ări liberul ,arbitru nu e , existenţă. Pentru a putea
să vă raportaţii la asta, cel mai bine trebuie să inţel"geţi şi
să vă imaginaţi un Spirit liber şi iubitor, o fiinţă omenească
a�ârlită în închisoare pentru tot restul vieţii ei, fără nicio
'fereastră, fără aer curat şi fără lumină. Asta înseamnă să nu
aî liberul arbitru. Pede , apsa supremă pe care un om poate

67
 fn faţa şemineului

să o exercite asupra altul ,om este să ii ia libernl arbi·tru, cei

mai mare dar, pentru că, fără acesta, nu ,există viaţă.
Ca să încheiem ,această discuţie - dac,ă viaţa voastră
,este prestabilită de domnii karmei? - nu ,este. Este ,e a ptiedes­
tinată? Nu, nu este, pentru că asta ar tmpiedica ,existenţa
liberului arbitru. Însăşi ideea de karma I nterzice liberul
arbitru. Karma nu există - ,o altă dedaraţie fantastică.
Ori de ,câte ori '\Tă depărtaţi de nevoi. a suf ,etu]ui de
incheier e
· şi de împlinire. , asta e n atura aspră a cre aturii
omeneşti. E şi ,o declaraţie care ,a rată ignoranţa voastră
spirituală - ,ci nu aţi crea un e<,rp ,care să fie ,conştient pe
deiplin de amintir,ea . a cine sunteţi, atunci ,când aţi venit într-un
corp nou. "fot n-ati inţejes. Când vă naşteţi din panteoele unei
femei şi dln coasta unui bărbat şi -când veniţi prin canalul
cervical, vă n a�eţâ ignoranţi, orbi şi aţi băut vinul fermecării
şi al uitării. Nu vă amintiţi dne sunte�. Nu ştiţi care e planul,
pentru ci v-.a � pierdut timpul şi spaţiul. de dragul trupului
în care se află tr•e,aba voastri neterminată. lncă nu v-aţi
gândit că data 'Viitoare, în Planul Extazului, ar trebui să vă
aminHţi să Includeţi şi amintirea deplină a cine sunteţi atunci
când veniţi în corp - · O sugestie de la învăţătorul vostru, De
,oe ,ar spune unii ci aşa ceva nu e poşibil? Spuneţi-mi un lucru
care n ·u ,e posibil în impărăţia , oerurilor şi o s-ă vă arăt un
Dumn�eu d"ed. Totul este posibil. Doar ei nimeni nu s--a
gândit încă la toate. Chiar şi în Planul Extazului există un
status qu,o. Nuei afa că e intere
, sant?

68
--- Schimbare.a liniei . temporale a destinului nostru --­

Virtutea de a da naştere . unei noi generaţii

A fi tată şi mamă următoar,e,i genera,� i trupeşti - ·un dar

pentru Dumnezeii încă nenăscuţi - le dă părinţilor ,o cale
de a reveni acasă, de a intra. Nu există dar mal merre pe care
· femei•e, decât să işi distrugi • oorpul tânăr
poate să îl facă O
de dragul umi·i copil. Pământul este numit Mama divină
pentru -că s-a distrus pe sine, dând naşter,e vie�i de multe
,ori la rând. Aş sus,ţine că nu e nimi,c mai frumos, în toată
,creaţia, decât ,o temei,e ,car,e a adus viaţi în lume, prin
pântecele ei. Nu e nimic mai frumos. De ce spun . asta? N-o
să ştiţi niciodată cât sunt de frumoase, pân� în clipa în car,e
n-o să aveţi trup, iar trupul va fi lucrul de car,e aveţi nevoie
CU
· disperare ca să vi împliniţi visul. Atund, asta o să fie
pentru voi cel mai frumos lucru care există în planul
pământesc. Asta nu vi spune - şi ni ci
· nu este vr,eo lege în
�oala aŞ;ta - să o luaţi razna acum. Cunosc bărha,ţii şi ştiu
,cum ar folosî-o , eî: ,.Hai să facem un mic Dumnezeu fericit
în noaptea asta." Nu e nimic nou sub soare, Horatlo. Nu,
as'ta nu e o premisă obligatori,e pen·tr11 această şcoală.
· vreau s-ă înţelegeţi , este că mulţi dintre voi aţi
Ceea Ce
venit în ace.astă vi.aţă şi nu sunteţi în oea mai bună stare ca
sâ ,eidu,cep pe lume copii, pentru că nu vă înţelegeţi bin,e -
nu cu voi înşivă, d cu corpul vostru. De asemenea, există
mu ţi dintre voi care au avut mai mulţi ,copii 1n ultimele ,câteva
Vieţi, lucru care prdbabil că a contribuit la explozia de
populaţie. Şi cum de ştiu asta? Pentru ,că, în ultima voastră
vliaţă, aţii fost catolici. Dacă ar ft după voia castraţilor acelora
în r,obe r-oşii şi a Papei aceh.1ia castrat, ·rrar mai ,ex:ista nicio

69
 ln faţa şemineului

pc:,pula�e. Slavă OornnuJui că măcar �i cred în asta pentru

alţii. În niciun caz nu vă su,ger,ez că pe cei dintre voi care
nu aţi avut copii o să vă aştepte ceva pr"O bleme. Fiecare cu
ale lui Numai voi ş,tfţii ce sunteţi presaţi să faceţi şi ce nu
sunte� presa·fi să faceţi. Dacă vă urmaţi sunetul, o să faceţj
întotdeauna eeea ce trebuie. Dacă tufletul vi presează să
fac.eţi ,copii, atunci faceţi ceea ce trebuie. Dacă sufletul vostru
simte să nu face� copu, atund aoeasta este alegerea ,c,ea
bună.
Toate cuvinte'le frumo&se pe care l(MITTI folosit în această
invăţătur,ă, le-am rostit ou mare pasiune şi cu mar,e .aplomb.
Deşi nu puteţi să vedeţi aceste linii temporale, eu am făcut
vizibilă pentru voi o viaţă alternativă, pe ,care acum · O ştiţi
foarte dar. Dacă aţi fi cinstiţi ,cu voi înşivă, aţi putea şă ştiţi
şi să vedeţi exact unde duce lini,a acelei vieţ!I, uneori urmând
ceea ce pare a fi �em de ridice;,] şi de fantastic. Da,că vă
�neţi de chemarea sufletului dinlăuntrul vostru, atunci aţi luat
decizia cea bună. Pentru că toţi cei car,e aţi ascultat aoeastă
învătitură, m-aţi simţit şi mj-aţi simţit cuvintele şi mesajul,
mi-aţi simţit amintir,ea. Şi, mai pr,esus de toat�. ,aş vrea să
îmi fi simţit iubirea pe car,e ,o arn pentru voi. Aţi luat ,o
hotărâre ,corect. a .
fo armata mea erau peste două milioane de oameni..
Aici, la aceastll şcoală, s-au adunat câţiva ,ceea ,oe ne spune
că mai sunt încă mulţi, ,care nu se afli aici. Mai am :şi o altă
şcoală, într-un alt univers, departe, într-un alt sistem. E foarte
avansată, ,extr,em de frumoasă - Iar cel care, odinioară, au
luptat alături de \10i în bitili,e aprigi au apărut ,acum, într-o
formă umană foarte frumoasă, altundeva - şi unii dintre ,e i

70
--- Schimb.1re.a linte/ lemporalf! , @ destinu/.1,1,f ncstru

sunt acolo. Alţii au pî, erit deja înainte să vină aici. M.ai sunt
şi cel , care au sim�t asta şi nu , au �nit. Suntem conectaţi
pe o linie a vieţii, pentru , că am petrecut împreună momente
foarte dinamice, emoţîonale, care au schimbat lumea. Există
, aici re.abtăţi mai profunde decât , � ce p�e să fie Ja supr�aţă.
Ceea ce v-am învăţat aici ştiu foarte bine. Eu n-am murit
niciodată - şi asta e normal. N--am murit niciodată. Atn ales
o lini, e a vietii foarte specială, după ce .am fost înjunghiat
Mi-a luat ş.apte ani , ca să jl) c,ontemplu pe Dumnezeu, dar
natur, a a fost vi aţa mea - natura şi vântul. On gând , obişnuit
simplu. Niciodată n�am fost un om al zăpăcelii, niciodată.
Nicl,odată n�am zăbovit pentru , că n· u ştiam ce să fac. Am
zăbovit pentru d am aştept,at momentul potrivit. N-,am awt
neplăcerea de a fi dpăcit, în viaţa mea. Voi se pare că sunteţi
blestem aţi cu asta. Când am luat hotăr, ârea să-ml pun
pasiunea în dir,ecţi.a vântului, , am înţeles o nemurir,e - şi n-a
existat nimeni să-mi spună că greşesc. Mi-am pus pasiunea
in asta şi aşa a fost. N-am regretat--o niciodată. Nu m-am
gândit nidod�tâ , că fac o greşeală. N-,am făcut niciodaită nicio
greşe�lă. Am făcut-o doar pentr':I d intr-ac,ok> m-a dus
iubirea mea. Aşa d n-am murit
Ştiu , ce înseamnă să faci recapitularea vieţii, pentru că
am fost , cu mulţi dintre voi, în recapitularea voastră. . Eu
n-am făcut nkiodată recapitularea vieţii. N--am nevoie de
asta. N,�am regr,etat nimic şi am iubit totul. Ce să fle de
recapitulat? Şi de ce să-mi fi pierdut memoria? N-am avut
alt , oorp în ,care să vin. L�am ,conţinut pe toate. De ce să
nu mă aflu aici, în seoo1ul douăzeci şi unu? Am visat asta
întru existenţă. Eu înţeleg destinul.

71
 fn faţa :şemfneu/u

Ceea ce v�am învăţat e ceva oe ştiu. Aşa cum 'ram

pr�entat-o, ştiu unde vă duce. Ştiu că n· emurirea e r,egula.
Aoea:st,a , e ,oea mai măreaţă linie potenţială de viaţi şi ce.a
mai normal,ă. Aproape orice altceva e întotdeauna
întortocheat şi îriterconectat din cauia r"gr,etelor. Eu n-am
avut .asta - şi v-am învăţat cum să awţi � voi o viaţă in care
nu , există ,asta. Asta nu înseamnă iCă v-am jefuit de viata
voastră. Asta vă trezeşte, ca să 'fa.ceţi o a egere de a
îmbunătăţi viaţa pe care o aveţi deja, ca să ,o păstraţi şi să
o face� mai dulce, mai frumoasă - şi să aveţi puterea să iubip
fără echivoc.
Vă ii.ib'esc. Mă uit la fi, ecare dintre voi, aşa cum s·unteţi.
Ceea ce sunt ,eu aproape di nu poate să fie con�nut în acest
corp, dd sar în sus de bucurie când mă uit la voi. Nu şti�
dt îmi sunteţi de dragi = fi-ecare dintre \101 - şi cât de frumoşi
ştiu că sunteţi. Orioe om, ,orice persoană car,e n-a reuşit să
vă vad.ă frumuse�ea - pentru mine nu există nereu:şiti'!l
ac,easta. Doar asta sunteţi pentru mine - şi fiecar,e dintr,e
voi sunteţi uniei. V.i iuhesc, vă iubesc datorită vieţii mele
mărete :şi datorită �legerilor pe car·e le-am fă, c ut şi car,e
mi-au permis să fiu astfel. Asta este � şi as,ta a fos,t întot�
deauna - natura flinfe:I mele: să nu nu niciodată nesincer
în privinţa a ceea ce sunt Ceea ce am spus că sunt, aceea
am şi vrut să spun. Ceea ce .am făcut, am făcut cu sinceritate,
Dl;J ,cu viclenie. Pur şi simplu, am fost eu însumi. De aceea
pot să vă iubesc aş,a de mult. N\l a:m nimic care să mă
oprească să o fac.
Vă celebrez frumuseţea şi celebre-z bogăţia c.are vine
înspre voi. Celebrez ceea ce aţi câştigat dreptul să aveţi. Ştiu
că voi nu puteţi să vedeţi asta. Nu e vorba de veder,e aici.

72
--- Schimb.1rea /Iniei temporale a , destin.ului nostr:u

E vorba de a simţi şi de a fi �ta. Şi atunci o să vedeţi ce

f,ace o aieger,e. ,
Nkiodată, în această lucnue, nu v-am cerut şi deveni�
ceva ce ar fi rănit o altă creatură, o altă persoană, sau ceva
care v-ar fi degradat în vreun fel pe voi sau ·pe cei pe ,care
îi iubiţi. , sau care v·1u fi făcut să fiţi mai puţin decât sunteţi.
N-o şă gă:sip niciodată ,a şa ceva în lucrarea mea · - niciodată.
Am vrut să ştiţi asta. Am vrut să ştiţi dt sunte� de speciali
şi cât de strălucitori sunteţi - o �tră1 lucire pe care, , acum, voi
nu o puteţi vede. a. Cineva ar fi trebuit s.ă vă spună asta
demUlt.

Tctv/ "- pc$ibil in Dumne�eu

În cele din urmă, vr,eau să vă spun că totul ,este posibil

în Dumnezeu - totul. L�psa voastră de ,cunoaştere vă opreşte
de la ceva c,e simţiţi că vă scapă. Vă scapă numai ceea ce
nu cunoaştep. Dac.� . ap simţit · C i v�a scăpat ceva, atunci . a şa
este. V-au scăpat multe. Ce anume n-.a� putut să ştiţi pentru
,că nu aveaţi cunoaşterea necesară ca să înţelege� ,ce anume
vă scapă? Deja v-au scăpat multe în această viaţă, pentru
că nu aţi ştiut şi nu aţi ,avut instrumentele cunoaşterii
necesar,e pentru a înţelege ,cum trebuie. Oad le�aţi fi avut,
aţi fi fost mult mai departe.
Ştiind că deja aţ'i ratat multe, de ,ce să vreţi să mai
rămâneţi în ltmitările VQas,tr,e? Oe oe aţi mai vr,ea să staţi şi
să discutaţi despr,e ,cât sunteţi de daţi peste ,cap? De fiecare

73
 !n faţa şemineului

dată când spune� ,ast,a, ,asta devine l�ea şî destinul vostru.

Când ,o s.ă r,enuntaţi la asta? Acele declaraţii prosteşti, pline
de mândrie, degradante, prin ,care vi victimizaţi - ele vă
neag.ă măr,eţia, iar asta este ,cauza iniţială, ,care vă face să
pierdeţi trenul către glorie.
Când o să luaţi hotărâr,ea să nu fiti zăpăciţi şi să nu fiţi
bolnavi? Când o să luaţi hotărârea să fiţi genii, ca să nu
trebuiască să vă mai chinuiţi? Cl.n d o să vă da� seama, în
sfârşit, d toate grijile din lume n� să împiedice ceea ,oe aţi
ales să fie, pentru că voi sunteţi cei car,e aţi pus acel lucru
în mişcar,e .
De ce să vă îngrlj,oraţi pentru ceva ce aţi putea să
corecta·ţi cu mintea voastr,ă într-o ,cl:ipă? Câte zile trebuie să
maî fiţi slabi şi să rataţi o realitate incredibilă? Maniiestările
voastre legate de bogăţie şi de sănăta'te, de Dumnei, eu
r,ealizat. de nemurire de o minte nu numai frumoasă, dar
şi plină de înţelepciune, de ,onoare şi de neînfricare = câte
zile o să mai amânaţi toaite aste,a în viaţa voastră? Dacă îmi
spuneţi: .,Maestr,e nu eşti realist", o să vi râd în faţă. Eu şunt
întotdeallna r�alist. Voi nu sunteţi realişti. Voi aţi ratat foarte
mulle, dar nu mai e nevoie şă fie aşa. Eu vă spun că cel mai
bun mod de a ieşi din asta e să lăsafi totul la · O parte li să
da� voie lui Dumnezeu, să dedicaţii acele momente pur şi
simplu numai Marii Lucrări şl apoi să mer,geţi să .le trăifi
să le trăiţi. Atunci ,o să vedeţi deşpre ce vorbesc.
Vă iubesc - şi o să fiu cu voi, în visele voastre.
Aşa să fie.

Ramtha

74
 HARTA UNUI MAES1RU CĂTRE
MĂREŢIE ŞI EXTRAORDINAR

USTA

Acestea sunt câteva dintre afirmaţiile din Li.sta pentru

crear,e a d�mdui p�s.o nal, predată de Ramtha. Studenţi i
se inspiră din aceste .afirmaţii pentru a ,crea tiparele gândirii
obişnuite şi ale destinului viitQf pe , car,e -doresc să le manifeste
ş,i si le e�erimmteze. Studenţii s1.mt încurajaţi să ajusteze
şi să modifice Usta, pentru a c orespunde intenţiei lor
.
personale. Acest instrument este folosit în disciplinele
Twilight®, Create Your Day® (Cr,eează�ţl ziua] şi Neighbo­
rhood Walk® (Plimbarea}, pr,edate la Şcoala de Uuminare a
lui Ramtna.

1. Eu sunt conştiinţa , christică realizată.

2. Eu sunt plin de energie vitala.
3. Eu sunt mintea mea mai profund, i.
4. . Eu sunt mintea lui Dumnezeu.
5. Tatăl şi cu mine suntem una.
6. Eu sunt puterea lui Dumnezeu. Eu sunt Dumnez,e u.

75
 {n laţa şemineului

7. Eu s.unt inteligenţa atotinţeleaptă, atotounoşcitoar,e.

,8. Eu sunt 1trezit.
'9. Eu sunt iluminat.
10. Conştiinţa mea ,este exitinsă.
1 1. Eu sunt minte nelimitată.
1 2. Creierul meu este deschis.
13. Eu sunt una , cu tot ce este viaţă.
14. Eu sunt bucurie.
15. Eu sunt iubire.
16. Eu văd pe Dumne-zeu în t-oţj oamenii şi in toate
lucrurile.
17. Eu mă iubesc neeondiţi-onat pe mine şi pe alţii..
18. Eu sunt meritoriu.
19 . Eu sunt cel care înţelege.
20. Eu sunt drept.
21. Mintea mea mal măreaţă a apărut
22. E1.1 sunt nemuritor.
23. Fac a ltora ceea ,ce aş vr,e a să îmi f,acă ei mie.
24. Eu sunt tot ce este un maestru.
25. Eu sunt libertate deplină.
26. Eu sunt propria mea putere.
27. Eu îmi asum r,esponsabilttatea pentru viaţa mea.
28. Eu sunt impecabil.
29. Eu sunt moral.
30. Eu sunt neinfrkat.
31. Eu sunt umil.
32. Abilit&ţile mele par. anormale sunt complet
deivoltate.
33. Eu cunosc gândurile altora.

76
--- Schimbar:u liniei .temporale a destinului nostru ---

34. Eu pot să văd lucruri pe care · aJţii nu le vlld.

35. E� cunosc viit-orul :şi îmi fac alegerile în consecinţă.
36. Eu am capadtaitea de pre
, ce>gniţie.
37. Eu am capacit�tea de teleportar,e.
38. Eu îmi părăsesc c o
, rpul în mod regulat Ji îmi
amintesc de ,călătoria mea.
39. Eu dorm în Twilight®.
· 40. Eu sunt un visător lucid.
41. Visele mele sunt vii şi lucide.
42. Eu îmi amintesc visele mele.
43. Eu îmi ·oonb',olez aoţiunile în 'lise.
4-4. Eu visez alte dimensiuni.
45. Eu visez e,cperiEmţe din vieţile anterioare.
46. Eu visez experienţe viitoare.
47. Dumnezeul meu vorbeşte cu min,e în starea de vis.
48. Eu călătoresc în dimensiuni.
49. Eu pot să zbor.
50. Eu mă r,espect pe mine îns,umi.
51. Eu îi respect pe alţii.
52. Eu îmi ,experimentez si.nele conşti,ent.
53. Eu văd cu vedere deplină oorpul meu strălucitor.
54. Eu văd ,corpul strălucitor al lui Ram.
55. Eu văd dar câmpurile de energie ale fiecărui
indMd.
56. ln fi,ecar� zi, bucuria mea creşte.
57. Eu trăiesc în Acum.
58. Eu sunt Punctul Zero.
5'9. Eu am viziuni ale Planului a ·uriu al paradisului.
60. Eu merg la casa lui Ram.

77
 fn fll/<> şemfne1,1/ui -------

61. Eu îmi amintesc de Viaţa mea cu Ramtha,

62. Eu îmi amintesc ,tot ce m-. a invăţat Ramth, a în
Hmpul vieţii lui.
63. Eu îmi amintesc, îmi amintesc, imi amintesc,
64. Eu sunt un călător in timp.
65. Eu intru în comuniune cu fiinţe măreţe.
66. Eu am intrat in contact cu entitatea din spatele uşit
67. Cartea Vi,eţii:i mele este deschisă ş.i eu îmi amintesc.
68. Eu îmi amintesc · vieţile mele anterioar,e .
69. Eu îmi amintesc viitorul meu.
70. Eu Ş\lnt imaginape fabuloasă.
7 1. Eu vizualizei cu uşurinţă şi dimensional.
72. Ceea ce imaginez este real.
73. Ceea ce imagln-ez este r,ealitatea mea primară.
74. Eu sunt un alchimist.
75. Eu am puter,ea să îmi creez viaţa aşa cum vr,eau
si fie.
76. Eu pot să a-e� orke vreau.
77. Manifestările mele au l loc rapid.
78. 'Eu efeotuez schimbarea. Eu sunt pr,egătlt pentru
schimbare.
79. Eu acc�t schimbarea în viaţa mea.
80. Eu eJiber� şi dau drumul trecutului. .
81. Eu trăi, esc în prezent.
82. Eu sunt , evoluat m atitudinea mea.
83. Eu îmi �tipinesc: obiceiurile.
84. 1n fiecare zi, în toate felurile, mi-e din ce în oe mai
binie.
85. Pasiunea mea tnsplri vener. aţie.

78
--- Schimbare;, liniei temporale a destinului nostru ---

86. Eu sunt inspfra·ţie de sine.

87. Talentele mele ·ies la suprafaţă şi se r,evlU"să liber.
88. CreatMtatea mea se revarsă liber.
89. E� sunt minte genială.
90. Eu sunt Corpul , o!!lbastru (Blue Body®).
91. Eu pot să îmi accesei Corpul albastru [Blue
Body®) după voi,e.
92. Eu sunt Shiv.a, distrugătorul imperfecţiu nii şi
creatorul noului.
93. Eu sunt maestrul Twilight®.
94. Impresiile mele Inconştiente sunt realizate.
95. Sistemul meu r,�cular de , ac,tivare , es� limpede.
96. EY am capacitatea si îmi înalţ frecvenţa după voi, e.
97. Eu sunt maestrul mişcării ,energiei.
98. Eu sunt maes,trul concentrării.
99. Puterea mea de conoentrare . a crescut
100. Eu pot să mut obiecte cu m!ntea mea.
101 . Eu trec prln per,eţt
102. Eu realizez labirintul.
103. Eu trec dincolo de spaţiul indo·ielH şi necredinţei
mele personale. .
104. Eu sunt vindecător.
105„ Dumnezeu cur:ge prin mine în unime.
106. Cei pe ,care li ating sunt vindecaţi.
107. Eu sunt maestru al vizualizării la distarţţă.
108. Eu . am încredere în impresiile meJe.
109, Star,e a mea de ,cunoaştere , există.
1 10, Eu sunt maestru ai manif�tirii de obiecte in mâna
mea.

79
 fn fata şemineului

1 11. Eu sunt maestr1u al d�sului.

1 12. Eu sunt maestru al ,câmpului.
· is� c�rtonaşele � ,garâ.
1 13. Eu îmi g
1 14. Eu simt ,culorile.
1 15. Eu văd frecvenţele..
1 16. Eu sunt mai măreţ decât corp-ul meu.
117. Eu sunt mai m.ăr,eţ decât progr,amar,ea
, mea
,genetică.
118. Eu sunt transmutat. Eu încetez să îmbătrân, esc.
11'9. Eu sunt vigur,os în fiinţa me�.
120. Eu posed tenacitate.
121. Eu cuprind o mar,e robusteţe.
122. Corpul meu este puternic şi plin de foiţă.
123. Corpul meu r,eflecti perfecţiunea.
124„ Corpul meu funcţionează, la nivel optim.
1 25. Eu sunt sănătate şi vitalitate strălucitoare.
126. Sistemul meu imunitar funcţionează la nivelul său
optim.
1 27. Corpul meu este vindecat şi refăcut.
128. Corpul meu este cu zec,e ani mai tânăr.
129. Corpul meu este cu doubeci de ani mai tânăr.
130. Eu sunt înălţat
131. Eu lucr� cu mar, e ' bucur-ie.
132. Eu sunt . abunden.ţă pură.
133. Fabuloasa mea bogăţie a sosit.
134. Eu sunt suv�an. Toate datoriile mele sunt ·plătite.
135. Căm�<l mea este plină. Sunt abundent
136. 'fot ce vreau, obţin.
137. ·r:ot ce am sperat să am, am obţinut.

80
--- Schimbarea liniei temporale a destinului nostni �--
13,8. Eu sunt bogăţie şi abundenţă nelimitată.
139. Paharul meu s�a revărsat.
140„ 6u sunt împlinit.
141. Eu sunt suveran la toate nivelurile.
142. Eu tr,anscend limi'tare, a îndoielii şi a necredinţei
mele personale.
143. Eu s\ITTt iertat şi născut din nou.
144. Eu ştiu ce w,eau.
145. Eu sunt ferm.
146. Eu sunt protejat.
147. Eu am supravi,eţuit schimbărilor lumii.
148. Eu tr,ă lesc în sup.raconşHintă.
149. Eu sunt unul dintre cel puţini şi radic, alt
150. Eu sunt tot oe ,este Ramtha.
151. Eu mă desfăşor în lumea de ;os.
152. Eu sunt pace.
153. Eu mă pr�dau călătoriei şi destinului sufletului meu.

81
 EPILOG DE . JZ KNIGHT:
CUM AU ÎNCEPUT TOATE ACESTEA

„ Cu . alte cuvinte, scopul lui este să 1 vină aici şi

să vă lnveţe să fJţf exlr:aordinari. "
 Mă numC:tSc JZ Kni,ght şi sunt proprietara de drept a
ac, estui corp. Ramtha şi cu mine suntem doi oameni diferiţi,
două fiinţe diferite. Avem un punct de realitate comun - şi
de ,obicei, acest punct este corpul meu. Deşi, într�un sens,,
ar,ătăm la fel, de fapt nu arătăm la fel.
'Toată viaţa mea, inci de pe cind eram micuţă, am auzit
voci în cap şi am văzut lucruri minunate, care, pentru mine,
în viaţa mea, erau normale. Am fost destul de norQcoasi să
am o mamă ,care era o fiinţă umană cu capacităţii mediu­
mnioe foarite mari şi ,car,e nu a condamnat niciodată ceea
,ce vedeam ,eu. Toată viaţa am avut ,�erlenţe minunate, dar
�perienţa
· , oea m� importantă , este ci ,aveam aceas,ti iubire
adâncă, atotcupriniâtoare pentru Dumneieu şI ci ,o parte
din mine înţelegea , oe este aceea Dumnezeu. Mai 1tiriiu în
.
viaţă m--arn dus la biserică şi am încercat să ii înţeleg pe
Dumnezeu ,din punctul de veder,e al doctrinei religioase;
mi� fost foarte greu, pentru că acea înţelegere era oarecum
în conflict cu ,c eea ,oe simţeam şi ştiam eu.
Ramtiha face parte din viaţa mea încă de când m-am
n ăscut, dar nu ştiam cine , este şi nici nu ştiam , oe este , el;
ştiam doar d există o fotţă minunată, car� păşeşte alături

8S
 fn iaţa şemineului

de mine, iar când aveam probleme - şi ,crescând, am avut

parte de multă durere m
viată - am avut întotdeauna
, eare
experienţe ,exitraordinar-e ,cu ,această fiinţi , vorbea cu
mine. Puteam să îi aud la fel de dar cum vă aud pe voi,
d.acă ar fi să purtăm o conversaţie. El m,.a ajutat să înţel�g
o mulţime de lucruri în viata mea, care depăşeau , oeea ce
ai fi primit ,ca sfaturi în mod normal.
O.ar el mi-a apărut în bucătărie abia tn 1977, într-o
după-amiază de du·minici, pe când fă(eam piramide cu soţul
meu. Deshidr. atam nişte alimente, pentru că ne pl.ăceau mult
drumeţiile făcute cu ru,cs ac:ul în spate. Când mi-.am pus pe
cap una din piramidele alea ridicole, 'în capătul celălalt ,al
bucătărl el
· ml � înfăţişat această arătare minunată, 'haltă
de trei metri, sc.ânteietoare şi minunată şi semeaţă. Nu prea
te aştepţi s�� aparll aşa ceva
, in bucătărie la două şi jumătate
dupi-<ITT'liaza. Nimeni nu e pregătit vreodată pentru aşa �a.
Astfel, aceea a fos,t clipa în care
, Ramtha şi-a făcut ,efectiv
cunosoută pJ1ezenţa.
Primul lucru pe care i l,.am spus - şi nu ştiu de unde
mi-a venit asta - ,a fost: .,Eşti aş� de frumos. Cine eşti?" El
are
, un iâmbet ca un soare şi e �aordioar de chipeş. Mi�
spus: .,Numele meu este Ramtha CeJ Huminat şi am ventt
să te ajut să 1treci peste şanţ." Ca o persoani naivă ce mi
aflam, reacţia mea imediată a fost să mă uit la podea, pentru
,
d m"'am : gândit că poate se tntâmplase ceva cu podeaua
sau poate fusese aruncat.i o bombă. Nu ştiam. I� din �ea
zl, el a devenit o constantă în Viaţa mea. ln decursul anului
1977 �au întâmplat
, o mulţime de ' lucruri interesante - ,ca
să nu spun mai mult. Atunci a foS:t peri,o ada când cei doi

86
--- Schlmba:fieD liniei temporale a dutlnulvl nostr1.1

copii m�i mici ai mei au ajuns să îl cunoască pe Ramtha

şi d aibll e,<iperi, enţa unor · fenomene lncr,e dibile; la f,el şi
soţul meu.
M ai târziu, în acel . an, după ce m-a învăţat şi cum avea
ceva : greut.ă� să îmi explice , ce anume era el, astfel încât eu
să pot să inţel, eg, mi-" spus intr�o �i : .,O sâ-ţi trimit un
meS1ge:r, · C�re o si iţi aducă nişte cărţii; să le , citeş,t!i , pentru
că atund ai · s i ştii ce sunt eu." Călţile acelea se numeau
,, The Life and Teaching ci the Masters , of t.he Far Easf"' * ,
(�ditura �Vor$$&Co., 1964). Le-am citit şi a m început să
înţeleg că Ramtha, intr-un fe� eca , o astfel de fiinţă, iar asta
m"'a scos _din categorizarea de genul „tu eşti diavolul sau
Dumnezeu" care mă năpăstuia la vr,emea aceea
După ce am ajuns să ii înţeleg, el a petrecut , clipe l·u n, gi
şi multe plimbându�e prin sufrageria mea, cu ,toţi , cei traei
metri al fiinţei sal,e minunate, aşezându�se c, omod pe
, canapea, vorbind cu mine :şi învăţându-mă. Dar lucrul de
, care nu ml-am dat selU'Oa la vr-emea aceea a foş,t d , el ştia
deja tot , ce aveam să îl într,eb şi ştia deja , cum să îmi răspundă,
dar eu habar nu aveam că el ştia toate as,tea.
Din 1977 încoace, el �a , ocupat de min, e cu răbdare,
într-un fel care mi-.a permis să pun un semn de într, ebare
nu asupra autenticităţi'i sale, · Ci asupra unor lucruri despre
mine ca Dumnezeu; m-a invăţ,at, m-.a prins atunci , cind mi
lăsam prinsă în d<:>gme sau în limitări - mă prindea exact
la momentul potrivit şi mă învăţa şi le parcurgeam împreună
pe toate. ,Şi , eu spuneam întotdea\.lna: ,.Ştii, tu , eşti aşa de

• Viaţa şi tnvă irurlle ma�trl or din Otlentul 111depiir1.-1, n,t_

87
 ln faţa şemineu/11i

răbdător. Cred că e minunat Ci · eşti .aşa de răbdător. w El nu

făcea decât să . z ,âmbeaşcă, apoi îmi spunea ,că are 35.000
de ani - ce ,altceva ai putea să faci, într-o p,erio.:idă atât de
lungă? Abia acum vreo zece ani mi-am dat seama d el ştîa
deja ce e
, a ce aveam să il întreb şi că de aceea era aşa de
răbdător. O.ar ca, un mare 'învăţător ce este, ml"'a dat mie
ocazi,a să abordez a�e ,chestiuni, inliuntrul meu. A avut
grapa să-mi vorbească intMm f� care nu era deloc îngâmfat
şi ca un învăţător adevăr,at = m-a lăsat pe mine să îmi
=

dau seama de toate. de una singuri.

Să fac channeling ,cu Ramtha, de la sfârşitul anului
1979 încoace, ,chiar că a fost o ,experienţă. Ram are trei
metri înălţime şi p,oar t, ă două r,obe, în care l,-am văzut
întotdeauna. Deşi sunt mereu aceleaşi, s,unt chiar minunate,
aşa că niciodată nu te plicliseşt!i să le vezi. Roba interioară
este albă ca zăpada şi mer: ge până jos,, unde presupun că
s\,mt pidoarele lui; apoi, pe deas,upra, .are o altă robă, de
un purpuriu minunat. T11ebuie să înţelegeţi că ,eu d1iar am
analizat materialul acestor robe - şi nu e tocmai un material;
e ca un fe:I de lumină. Şi deşi lt.tmina le dă un soi de tr
· anse
parenţă, ,eu înţeleg d ceea ce poar ti ,el ar,e o anumită
realitate.
Faţa lui R�mtha �re pielea de CYloar,ea scorţişoarei; ăsta
e ,oei mai b.u n mod în ,care ,o pot d�crie. Nu. e tocmai maro
şl nici tocmai ,albă sau roşie. E un fel de amestec între
aceste�. Are ochi negri, foarte profunzi, ,care pot să se uite
inlăuntrul itău, j.ar tu să ştii că eşti prMt înlăuntrul tău. Are
nişte sprâncene care ara , tă ca aripile unei păsări şi care se
inalţă deasupra ochilor. Are maxilarul foarte drept şi o gură

, 88
--- Schimbarea liniei . temporale a destinului' nostru

minunată, iar c:::ind iâmbeş,t e, ş,tii că eş,ti tn rai. Are mâini

lungi. , lungi cu degete lungi, pe c�e le foloşeşte într-un mod
foarte e locvent, pentru a-şi demonstra gândtrea.
Astfe! c, ă ·trebuie si v,ă inchipuiţi ci, du·pă ce m-a învăţat
să ies din corp., trăgându-mă efectiv afară, aruncându�mă
în tunel, să mă lovesc de zidul de lumină şi s-ă ri,coşez înapoi
- d�ndu-mi seama ei puştii mei se întorseser,ă de la şcoală.
iar eu abia dacă reuşisem si spăl vasele după mi,cul dejun
- mi-a fost foart� greu să mă obişnuiesc să pi,erd din timpul
meu în acest plan. Nu înţelegeam ce făceam şi unde ml!
duceam, aşa că am awt foarte multe şedinte de exersar,e .
Trebuie să înţelegeţi că ,el îmi făcea asta la ora zece
dimineaţa. iar ,când reveneam ricoşând din zidul alb, era ora
4 şi jumătate. Am avut ,o mar,e problemă să mă ajustez cu
timpul în care nu eram aict Aşa -că am petrecut multă vreme
în care Ramtha m-a învăitat cum să fac asta; a fost amuzant
şi vesel, dar şi absolut înspăimântător uneori. V,ă puteţi
închipu·i cum e să vini la voi, si vi smulgi din ,c:orp, si vi
arunce în tavan şi să spună: ,.Ei bine, cum arată perspectiva
asta?", apoi să vă ,arunce înb'�un tunel - poate ,că cel mal
bun mod de a i deşcrie ,este ea pe o gaură neagră , c:itre
nive'l ul ,următor - iar voi si fiţi �irliţi prin tunel şi si vi
loviţi de zidul acesta alb şi să intr.ap în amnezie.
Astfel, ell mi ajuta s� mă pregătesc, ca si mă înve1e un
lucru ,cu que fusesem deja de acord, înainte de . a ceastă
incarnare, Destinul meu în ,aceast.i viaţă nu era doar să mă
,căsătoresc şi să am ,copii şi să o duc bine în viaţă, d să trec
peste adversităţi şi să las să se întâmple ceea oe fu�e

89
 ln l�ţa şemineului

planificat dinainte să se întâmple - iar , această întâmplare

cuprindea şi o conştiinfi , exitfaordinară, , care e• el
Când arn încercat să rnă unbrac , ca să fiu Ramtha, a
fost amuzant. Nu ştiam , ce să fac. Prima dată când am av,•.-t
o ş,edinfi de channe.ling, am purtat tocuri şi fuş,tă. Eu mă
gândeam iei e ca şi cum m-aş duce la biserică. Aşa că, vă
închipuiţi - dacă ave� puţin timp ca să d studiaţii - cum . ar
arăta el lmbrăcat într-un costum oficial, cu tocuri (ceva , ce
nu a purtat niciodată în vi aţa Jui) ..
E foarte greu să vorbesc , cu oamenii şi să ii fac s, ă
înţeleagă , că eu nu sunt el, d suntem dou, ă fiinţe separate. ,
iar atunci când vorbi� cu mine, în , acest corp, vorbiţi cu mine,
nu cu el. Un, eori. , in ultimii zece ani şi ceva, asta , era o mare
provocare pentru nune în mijloacele de comunicar,e în masă,
pentru că , oamenii nu înţeleg ,cum se poate ca o fiinţă
, omenească să fie inzestf. ată , cu o minte divină şi totuşi să fie
separată de aceasta.
Eu vreau să ştiţi că, deşi i vedeţi pe Ramtha aici, în
, corpul meu, acesta , e_s,te , corpul meu, dar Ramtha nu arati
deloc aşa. Apariţi.a lui în acest corp nu diminueaz,ă măr,eţia
a cine şi ce este el. De asemenea, .ar tr,ebui să mai ştiţi! că,
atunci cand vorbesc , cu voi şi când începeţi să mă într,ebaţi
despr,e lucruri pe care le-a spus eJ, se poate ca eu să nu am
nido i dee despre oe vorbiţi, pentru c ă, atunci c, ând îrni
păr, ăsesc , corpul, s·,.mt plecată şi mă aflu într-un cu totul , alt
Joc şi timp, despre care nu imî amintesc în mod conştient.
Şi oricât de mult timp , ar petrece el cu voi, pentru mine
timpul acela poate să însemne cinci minute, sau trei minute.
lar când r,evin în corp, toată ziua respectivă s,.a scurs, fără

90
--- Schimba,,e?J liniei tflmporale " destinwvi nostru --­

ca eu să fi luat parte la ea. N-am auzit ·Ce v,,a spus şi nu ştiu

c,e a ficut ,e l aici. Când revin, corpul meu est� epuii,at.
Uneori mi-e greu să urc scările şi să îmi schimb hainele, să
mă fac mai prezentabilă pentru ceea ce îmi aduce ziua =
sau � a mai r imas din ,ea.
Ramtha mi-a arătat o mulţime de .lucruri minunate, pe
car,e bănuiesc că oamenii ,care n-au apucat să 1e vadă
niciodată nu pot nici măcar să şi le închipuie, tn cele mai
miree Vise ale lor. Am �ut cel de al douăzeci şl treilea
univers şi am întâlnit fiinţe extraordinare. ,am văzut viaţa cum
vine . şi pleacă. Am urmărit naşter,ea şi vi,aţa şi moartea a
gener,aţii înb",egl, in câteva clipe. Am a.sistat la evenimente
istorice, ca să mă ajute să înţel� mai bine ,ceea ce ·trebuia
să :ştiu. Mi ş-a permis şi p,ăş� � lângă corpul meu din
alte vi� şi să urmăresc ,cum eram şi cine eram - şi ml 5'a
d�t voie si vid cealaltă :parte ,a morţii. A�stea sunt «·arii
preţioase şi privilegiate, la care mi--am dobândit dreptul
undeva, în viaţa mea. Într-un t:el, sa vorbesc altor,a despre
ele este ca şi cum le-aş lua din farmec, pentru că e greu să
transmiţi oamenilor car� nu ,au fost în acele locuri cum ,este
acolo. Fac ,ce pot mai bine să le spun, ca poV(!stitor, d�r tot
nu îmi r-euşeşte.
De asemenea, mai ştiu şi ci motivul pentru car,e ,el
lucrează cu studenţii lui în modu1 tn care o face este pen,tr u
că Ramtha nu vre, a ni,ciodată să vă umbrească, pe niciunul
dintre, voi. Ou alte ,cuvint�, scopul hli este şi vini �id şi să
vă înveţe să fiţii extraordinari. El deja este extraordinar. Şi
ideea nu ,e ca ,el să genereze fenomene minunate. Dac,ă v-a
spus că o să vă trimită mesageri, ,o s&i primiţi din plin. Ideea

91
 ln faţa şemineu/vi

nu e ca el să facă trucu·r i în faţa vo�tr6. Nu aşta e ,et Acelea

sunt instrumentele unul ava, tar care încă mai este un ,guru,
car,e mai ar,e n-evoi-e să fie vener,at, şi nu aşa stau lucrurile
cu el.
Aşa că, iată ce se va întâmpla: ·d vă va învăţa şi vă va
educa, şi vi va permite să , creaţi fenomenul iar voi wţi putea
să o fooep. Apoi, într-o zi, când s·1,mteţi în sta.r,e si manifostaţi
după voi-e şi când sunteţi în stare să vă părăsi� ,corpul şi
sunteţi tn stare să iubi� ,atunci când interes,1,1lui omenesc îi
,este impos,ibil si o facă , ,el o să pătrundă chiar în viaţa
voastră, pentru -că atunci veţi fi gata să împărtăşiţi din ceea
oe este el. Iar ceea ,ce este el, pur şi simplu. , este ceea ,ce vefâ
deveni voi. Până atunci, el este silitor, răbdător, atoateştiutor
:şi atoateînţelegitor, î:n tot ce ne tr·ebui,e nouă să ştim, ca si
putem să ,nvăţărn să fim ace.asta.
Singun.! 1 lucru pe care pot să v:i�I spun este c, ă, dacă
, entarea lui şi dacă începe� să-l iubiţi,
sunteţi inter,esaţi de prez
chiar dacă nu puteţi să-.1 vedeţi, ,e un semn bun, pentru ,c ă
asta înseamnă că în voi ,era important sufletul, îndemnân­
du�vă să vi desfăşuraţi în . aceas,tă waţă, Jar asta �ar putea
să fie împotriva reţelei voastre neuronale. Se poate ·Ca
personalitatea voastră să se ,c erte, şi să discute in
contradictoriu cu voi, dar genul ,acesta de logid devine
1transparent atunci când sufletul vă îndeamnă la ,o anumită
experienţă.
Dacă asta vre, ţi să fa·�ţi. atunci va trebui să vă exercitaţi
răbdarea şi ,concentr<1.rea şi va trebui să faceţi lucrarea. La
început, lucrarea este foarte grea, dar dacă ,aveţi tenacitatea
să vă ţineţi de ea, pot să vă spun că, într-o zi, aoest învăţător

. 92
--- Schimbar:ea linÎei temporale a destinului nostru --­

o să vă scoată la lumtnă. Într-o zi, veţi putea să faceţi toate

lucrurile remarcabîle, pe car,e aţî auzit că le puteau face
maeştrii din mituri şi legende. Veţi putea să le faceţi, pentru
că aceasta ,este ,călători.a. Şi în cele din urmă, acea capacitate
este d�r !'ealitatea unui DurnnE!7:eu care S(t tr�eşte în formă
omenească.
Ei bine asta e ,călătoria mea - şi a fost căl,ătoria mea,
toată viaţ.a. Dacă nu ar O fost important şi dacă nu ar fi fost
aşa ,cum este, cu siguranţă că nu .aş trăi în uitare în cea mai
mare parte a anului, doar de dragul vizitei câtorva persoane
care vor să aibă o experienţă New Age. Asta e mult mai
măr·e ţ decât · orice experienţă New Age. De asemenea, vă
voi sp-une şl d este mult mai important decât capacitatea
de a medita sau ,cap.acit,atea de a foce yoga. Esie vorba
,despre schlmb.ar,ea ,oonşttinţeî în toată viaţa noastr.ă , în ceea
,ce priveşte fiecare idee - şi despre putinţa noastr,a să ne
descătuşăm mintea şi s-o lăsăm nemărginită, · ca să putem
să fim tot ce putem să fim.
Ar mai trebui să ştiţi şi ,că am învăţat că noi putem să
demonstrăm doar c�a ce suntem in stare să demonstrăm.
Dacă .aţi spune ,ei bine, c, e mă impîedid să fac asta, singura
piedică pe care o avem este incapacitatea n-oaştră de a : ne
preda, de a n,e da voie şi de a ne sprijini, chi,ar şi în faţa
propriei noastre r,eţele neuronale a îndoielii. Dacă puteţă să
vă sprijiniţi pe voi înşivă până tr,eceţi de indoî, eli, .atunci vep
reuşi, pentru că acesta este singurul obstacol care vă stă în
cale. Şi, într-o zi, veţi face toate ��st"Et lu,eruri şi veţi .ajunge
să vedeţi toate lucrurile pe care le-am văzut eu ş'i pe c,are
mi s-a permis să le văd.

93
 [n �(<'J şemineului

Aşa că eu am vrut doar să vin şi s� vă arăt că exist.

că îrnl piace ceea CA;! fac şi că sper ,că învăţaţi de la acest
învăţător. Şi - lucru şi mai important - că sper că o să vă
ţineţi de această înviţitură.

JZ Knlght
GLOSARUL LUI RAMTHA
A faee cunotcut necunoşcutl.d. Ace�ştă frază exprimă mandatul
diVin original, , car·e a foşt atribu�t oonşti,nţeî Sursă, de a
manifesta şi de a aduce ia nivel conşUent toate potenţialele
infinite ale Vidulut Aoeastl aflrmatie repr,ezlntă Intenţia de bază
c�re inspir,i procesul dinamic de crea.ţie şi evoluUe.

Al doilea plan. Acesta este planul , e.,d.stenţeii conştiinţei socia e şi al

benzii de fr,ec:vent6 infraroţie. El este . asociat cu dur,erea ş,I cu
suferinţa. Acest plan · 8$te polaritatea negativă a oelvi de.al treilea
plan, al fr,ecventei luminii v:lzilblle.

Al doilea s,igilh.-. Aoest sigiliu este centrul energeti,c al · conştiin; ei

sociale şi al benzii de frecvenţă infraroşe.. El este , asociat , cu
experienţa durerii Ji a suferin(ei şi este localizat în padea
inferioar,ă a abdomenul1.1i.

Al treilea plan. Acesta este planul stirii de oon:şti:inţă , conştientă şi

al benzii de frecve:nţă a luminii vizibi e. Mal este cunoscut şi ca
planul Iu minii şi planul mental. Atunci , clnd energia Planului
Allbaitru este coborâtă I� aoeaiti bandi de frecvenţi, ea se
împarte in pdlarîtate negativă şi pozrtiVă. Ace$ta este p\mdul
la care sufl.etul se împarte in doua, gener!nd astfel fenomenul
de şuf.lete pereche.

. M treilea sigiliu. Acest si, giliu , este , centrul energetic al stării de

, conştiinţi , conşUenti şi ai lben?ii de frecventă a luminii vizibile.
El este asociat cu , controlul, tirania, victlmitara şi putena Est,e
J.ocaliiat în regiune,a plexului solar.

97
 fn faţa şemineului

M patndea plan. Cel de al patrulea plan al existenţei este tlrimul

conştiinţei punte şi al h1ecven,ţei u�trav!o!et. Aoes,t plan este
descris ca şi pianul lui Sh.iva, distrugătorul vechiului şi
creatorul noului. rn acest plan, energia nu este incă împărţită
in poladtate pozttivă şi negativă. Ori� modificări sau
vlndeclri de durată tn , corpul fizic tr-ebuie s! He efectuate mai
intâi la nivelul , celui de al patrulea plan şi . al Corpu ul
Albastru. Acest plan mai , este numit şi PI. anul Albastru sau
Pianul lui Shiva.

Al patrulea sigdiu. Cel de al patrulea si-gili1.1 este asociat cu iubirea

necondiţionată şi � glanda tim\,IŞ. Atunci , când eşţe activat acest
sigiliu, şe secretă un hormon cafe menţine corpul intr-o itare
de sănătate perfectă şi care opr,eşte prooesul de imbătrânire.

Al cincilea plan. Cel de al , cincilea p1an al exiştenţ,e• �te planul

super,conştiinţei şi a! frecvenţei ra�elor X. El mai eşte ounosout
şi sub numde de Planul Auriu sau paradisul.

Al cincilea sigiliu. Aoest S!ig'JJiu este centrul corp,.dui nostru şpiritual,

c�re ne ooneeteazi , cu , ce! de � cincilea plan. Este a&ociat cu
glanda tiroidă şi cu a vorbi şi a trai adevărul fără dualitate.

Al �ea plan. Al �etea plan , este tărâmul hiperconştiinţei şi banda

de fr,ecventă a ra�elor gama. În aoest plan este experimentată
ştarea de , eo11ştienţă in car,e iuntem ,una CI.I tot ce eşte viaţă.

Al şasea sigiliu. Ac�t sigiliu este asociat cu glanda pineală şi cu

banda de frecvenţă a razelor , gama. La activarea acestui sigiliu
se descchide formaţiunea reticula:r, ă care filtrează şi învăluie
cunoaşter,ea minţii subconştiente. Deschiderea creierului se
referă la deşchiderea acestui sigiliu şi .a . a·ctivar,ea eonştiin�eJ şi
a energiei sale.

M şaptelea plan. Pianul al şaptelea , este planul uitraconşti.inţei şi

banda de frecvenţă a Infinitu ,ui Necunoscut. Acest plan este
locul unde a început că!ăto:ria involuţiei. Acest plan a fQŞt erea,t

98
-------- G/0$arvl lui Ram/ha

de Punctul Zero, atunci când a imitat actul de , contemplare , a§

Vidului li când a foşt , c«iat.ă conştiinţa oglindă sau conşiinţa
secundar!. Un pl<m de existenţă sau o dim�,siune , de spaţiu
,şi timp există intr,e , două puncte de conştiinţă. Toate celelalte
planuri au foşt cr,eate prin inoetinirea benii.i de timp şi , d e
frecvenţ6 a celui de . al şaptdea plan.
Al şaptelea $igiliu. Ace.st sigiliu este asociat cu , creştetul capului, cu
glanda pituitari şi , cu atingerea iluminării.
Analogic. A fi analogic înseamnă a trăi în Acum. �Acum'" este
momentul creator şi el se afl! in afara timpului, a trecutului şi
, emoţiilor.
a
Benzile. Benzile ivnt două grupe de câte ş.apte fr,ecvenţe , ca!',e
inoon}oar.� corpul omenesc şi ii ţin laolalt!. fiecare dintre cele
şapte straturi de fr�ţ,i , al, e fi· ecirei benzi corespunde oelor
şapte sigilii ale celor şapte niveluri de con�ienţi din corpul
omenesc. Benzile sunt cSmpul aurie, , care {ace posibil procesul
minţii binar,e şi al minţii , anaJ. ogioe.
C&E. Abr,ev1efe a conceptului de Conştiinţ�i·Energie. Aceasta eşte
marca de serviciu a disciplinei fundamentale a manifestării şi
a inălţăriî CQnştiinţei, care' se predă la Şcoala de Iluminare a
lui Ramtha. Prin aceast! disciplină, studenţii învaţă s.ă a,eeze
o stare analogică a minţii, să îşi deschidă sigili.ile superioar,e şi
şă cre�e r�litate din Vid. .. Semin<1rul introductiv C&E" este
numele Seminarului Introductiv pentru studenţii inoepători, în
car,e aceştia î�ţă despre conceptele şi dlsc:ipUnele fundameri­
tal, e al, e invăţăturilor lui Ramtha. (nvăţăturile Seminarului
intr,odudiv C&.E se pot găsi in Ramtha, · Ghidvl J'ncepătoru/1.1i
pentru creare� r(M/ifăfii şi in Ramth� Creati.ng Personal
Reality · � Caseta 380, 1 (Yelm; Dialogurile lui Ramtha, 1998}.

• Ramtha, C:rea,-,a �alităfii �non•le, n. tn1d.

99
 ln faţa Şfff11ineului

C&E • R. Conştiinţa-şj·Energia cr,eeaz!i natur,a realitâţU.

Cartea Vieţii. Ramtha vorbeşte , despr,e suflet , ca fiind Cartea Vîeţii,

în , care eşte tnregistr.ată toată călă�orla de lnvoiluţle şi evoluţi, e
a fiecărui individ, sub f,ormă de inţelepciune.

C&mpul de nume. Câmpul de nume este denumirea câmpului vast

in car,e s,e practică dlscipllna Lucrului pe Câmp.

Câmpul labirintului. Este denumirea câmpului vast , cu labirintu ,

falosit pentru dis.cipli.na Labirintuiul.

Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt si9il1ul
al patrulea., al dncilea, al şaselea şi al şaptelea.

Cele şapte sigilii. Cele şapte sigilii sunt centri energetici :puternici,
care constituie şap�e niveluri de conştiin ă în , corpul omene�.
Benzile sunt modul în , care corpu! fizic est, e ţinut laola tă,
conform acestor sigilii. La fiecare fiinţă umană, e,ne:r,gla iese in
spirală din pr:lmele trei sigilii sau din primii trei · centri. Energia
care pulsează din primele tr;ei sigilii se manifestă ca sexualitate,
durere sau putere. Atllnci când sunt descuîate sigiliile superi­
oare, se activeaiă un nivel Ş!Uperior de conştiinţ�.

Conştiinţa. Conştiinţa este , copilul care s-.a născut din contemplare.a

de sine a Vidului. Ea este , esenţa şi ţesătura .a tot Tot ce există
îşi are originea in , conştiinţă şi s-.a manifestat în · �terjor prin
asistenta aoes.taia, energia. Un flux de , conştiinţă se r,efer. � la
con inuumul mîntii lui Dumnezeu.

Conftiinţa , corp/minte. · Conştiinţa oorp/minte , este , conştiinţa car,e

aparţine planull,li fi�c . � corpului uman.

Conştiinţa-oglindă. Atunci c. and Punctul Zero a imitat actul de

contempl;are . a Vidului, el a cr,e-at o reflexie a sa în oglindă, un
punct de reterinţă, , car,e a făcut posibilă , explor,area Vidului. A,:;e:,;t.
punct se numeşte conş.tiinţa-oglindl sau conştiinţe secundari.
A se vede-ii Sinele.

J.00
------- G/.OnJrul lui Ramtha

Conţtllnţa pr·mvi. Aceasta este 1Observatorul, m�r�le şine,

Oumne�ul <:linliuntrul p8'1'$0cmei omeneşti.

Conştii nţa seeundară. Atunci când Punctul z�o a imitat actul de

oontempla11e a Vidului, el a cr,eat o r,eflexle in QSlindi a şa, un
punct de r,eferlnţă, eare a făcut posib.Uă ,explorarea Vidului.
Aceasta se numeşte oonştiinţa-oglindl sau conştiinţa secundar!.
A se , vede8 $inele.
Conştiinţa socială. Este , conştiinţa planului al doilea şi a benzii de
fr�n,ţă infraroş:ie. Mai ,este numită şi imaginea personalităţii
omeneşti şi mintea primelor trei sigilii. Conştiinţa sociali se
r,eferă la , c-0nştlinţa co!ecliv! a sodet�ţil omeneşti. Este cdJ.ecţla
de gânduri, de presupuneri, de judecăţi, de prejudecăţi, de .legi,
mon1litate, valori, atitudini, idealuri şi ern,oţii care aparţin
fraternităţii rasei omeneftl.

ConşUinţi--ţi-ener,g ie. Conştiinţa--şl-ener9ia sunt f.otţa dlnamlcl a

creaţi,el; ,ele sunt combinate tn mod Inextricabil. Tot ce exist!
îşi ar,e , originea tn , oonştîinţl şi s-a mani(estat prin modularea
pr,opriului impact ,energetic.

Corpul Albaştru. Este corP',d , care apa!iţine celui de al �trulea �lan

al , existenţei - , conştiinţa punte şi be{lzii de frecvenţi
ultraviolet!. Corpul Albastru domnette peste corpul de lumini
şi peste planul fizic..

Corpul , auriu. Este corpul care aparţine celui de aa cincilea plan,

superconştiinţei şi frecvenţei raiel, or X.

Corpul de lumini. 6$.te a,oelaşi lucru , ca şi , corpul r�dios. Ette corpul

care apa:rţine celui de al treilea plan, al stării de conştiinţă
conş-tient,ă şi , al benzii de frecvenţă , a luminii vizJbile.

Corpul emoţional.. Corpul emoţional este colecţia de emoţii, , atitudini

ş.i tipare electro--chlmlce tr,ecute, care formează reţeaua
neuronal! a cr,eleruh,Ji � definesc personalitatea omenească , a

101
 fn faţa şemineului

unui : iPdivid. Ramtha ii descrie , ca fiind seducţia , cel-of

neiluminaţi şi , ute motivul r-eincarnirii clclke.

Cr�·ţl ziua. Aceasta este marca de serviciu care , denumeşte , o

tehnid creat6 de Ramtha, pentru înllţarea oonţtlinţei şi a
energiei, şi cre.a11ea intenţionati dimineaţa devreme, inainte de
începerea zil, ei, a unui plan , constructiv de experienţe ş,I de
intlmpl&rl pentru o zi. Această tehnică este pr,edată in
o.cluşivitate la Şcoala de Iluminare a tui Ramtha.

Crei-end galben. CreierYI galben este denumirea pe care o foloseşte

Ramtha pentru a desemna neocortexu.I, şediul · gândirii anal�tioe
şi , emoţionale. Motivcl pentru care , este numit or,eâ-erul galben
este acela el! în desenul caricatural, bidimensional, folosit de
Ramtha pentru a preda funcţiile . şi procesele · C!'eierulvi,
neooortexul a foşt colorat in , galben. El a explicat ci diferitele
aspecte ale aeHerului din . acest desen sunt exagerate şi subliniate
prin culori, pentru a sprijini ştudiul şi inţeleger,ec1. Acest desen
a devenit instrumentul standard, folosit in toate lecţii e ulterioare
despre , creier.

Dansul 1n Corpul Albastru. Aceasta , este , o disciplin! predat.I de

R!lmtha, in care studenţii tşl lnalţl nivelul de oonştien,l până
la , conştiinţa , oel\!i de . ai �trulea plan, Această disciplină permite
, aooesar,ea Corpului Albastru şi deschi,derea celui de al patrulea
sigiliu.

Disciplinele Marii Lucrări. Şcoala de Inţelepciune $trlwcţte a .lui

Ramtha eşte dedicată Marii Lucrări. Disciplinele Marii Lucrări
c<1re se practică _<.1 Şcoala de ltuminare , a lui Ramth<.1 s1.mt create
in întregime de Ramtha. Aceste practici sunt iniţieri puternioe,
m care ştudenţii , ay ocazia şi aplice :Ji să �_per:imentue la prima
mână învăţăturile lui Ramtha.

Dumnezei. Dumnezeii sunt (Hnţe avansate din punct de vedere

tehnol, ogic, din , a te sisteme solare, , care au venit pe Pământ
acum 455.000 de ani. Aoeşti Dumn�ei au manipulat genetic

J,02
-------- · Gkmmil lui Ramtha -------­
rasa omenească, amestecând şi modificând ADN-ul nostru cu
al lor. El sunt cel cărora li se datorează evoluţia neocortexului
şi au foJ.osit rasa umană , ca pe o folţ6 de muncă supusă. Dovezi
ale �ces•tor evenimente sunt înregistrate pe tlblJţele şi în
ar,tefac:ele şumeriene. Termenul mai este folosit şi pentru a
descri, e adevărata ident tate a omenirii, , ca Dumn�i ui:ta.ţt

Dumnezeu. fo11ăţlturlle lui Ramtha sunt o , expunere a afirmaţiei c-ă

„Tu �ti Dumnez:eu". Omenirea , este descrisă ca fiind Dumn�eii
uitaţi., fiinţe divine ca naturi, care şi•au uitat moştenirea . şi
adevărata identit�te. �tă afirmaţie este , cea , care fepr,�intă
mesajul provocator al lui Ramtha pentru epoca noastră
modem! - o epocă brăzdată de superstiţii religioase şi de
concepţii eronate C!U privire la divinitate şi la adevărata
cunoaştere a inţelepciunii.

Dumnezeu/bărbat. Realizar,ea d�lină . a unei fiinţe omeneşti.

Dumnezeu/femeie. Realizarea deplină a unei fiinţe omeneşti.

Dumn�eul lăuntric, �sta este • Obs-ervatonil, mar,e'l e ssne,

conştiin� primară, Spiritul, Dumnezeul dinlău�trul persoanei
omeneşti.

Dumnceul Necunoscut. Dumneieul Necunoscut er,a Dumnezeul

unic al stră-mo,ilor l1,1i Ramtha, lemurienli. Dum!'l�eu!
Necunoscut r,eprezinti şi divinitatea uitată şi originea divină , a
persoanei umane.

EmoţU. Emoţia este erectul Cizi, c, bioch mi, c am unei ,experien e.

Emoţiile aparrn trecutuluJ, pentru că ele sunt , expresia
, experienţelor , care sunt deja , cunoscute Ş? cartqgrafi.ate în căil,e
neuronale ale , creierului.

Energia. Energia , este perechea oon:ştiinţ·el-. Tot oe · este conştiinţă

poattă cu sine un impaot ene:rsgetk dinamic, o radiaţie sau , o
expr,esie natur�lă , a sa. La fel, toate form'-lle de e11ergle poartă
cu ,ele , o conştiinţă care le defineşte.

], 03
 fn faţa şemineului

Evoluţie. Evoluţia este călătoria înapoi, acasă, de la nivelurile cele

mai joase de frecvenţă şi masă, pană la cele mai înalte ni11eluri
de conştiin ă şi până la Punctul Zero.

: Forţa vitală. Forţa vitală , este TatăVMama, este Spiritul, respiraţia

vieţii în interiorul persoanei, care este platforma de pe care
persoana işi creează tluiiile, imaginaţia şi visele.
Gândul. 1 Gândul , este d·ferit de cc:mştiinţi, Creierul pr,elucrează un
nux de conştiinţă şi i modlfld pe segmente - imagini
hol, ografice - de amprente ne1m::>nal, e, eilectrioe şi , chimice
numite gânduri. G!ndurile sunt cir!mlzi e din car,e este
construită mintea.
Grila. Aceasta este marca de serviciu care denumeşte o tehnică aeată
de Ramtha pentru înălţarea conştiinţei şi a enerrgiei, şi accesarea
intenţionată a c!mpului de energie al Punctului z,ero
�I a
ţesăturii realităţii, printr-o vizualizare mentală. Această tehnică
se predă în , exclusivitate la Şcoala de Jluminar,e a lui Ramtha.
Hierofant. Hierofantul este un maestru înv�ţltor cap�bil să manifeste
ceea ce pr,edă şi care işi iniţială studenţii într""O astfel de cu­
noaştere.
HiperconştHnţa. Hiperconştiinţa este conştiinţa oelui de al şaselea
pi.an şi a frecvenţei razelor gama.
l eşit , d in , comun. Ramtha folos.eşte acest ouvânt cu o conotaţie
pozitivă, pentru . a exprima ceva sau pe , c ineva care este
extraordinar şi neobişnuit, care acţionează nerestricţionat şj , care
este exoesiv de ourajos sau de vite�.
llumil'NlTe. Iluminarea este r,ealizar� deplină a persoaneii umane,
aUnger,ea nemuririi şi a min,ţ ii nclimitate. Ea este rezultatul
rldldril e:nergl, ei kundalin1, am� se afll la loaza şirei spinării,
până la cel de al şaptelea sigiliu, care desehide părţile latente
a e creieru.ul, Atunci când energia pl runde în creierul mic şi

104
-------- , Glosarul lui R�mtha -�-----­

tn c:reierul mijlociu, şi se deschide nuntea şubc:onşUentă,

tndividul are E?:Kperienţa unui fu1ger orbitor de lumină, care se
numeş�e iluminar,e..
lrdinitul necunoscut. Aceasta , este banda de frecvenţă a , celui de al
şaptelea plan de existenţă şi a ultraconşliinţei.
Involuţia. Involuţia · este , că:l.ătoria de la Punctul Zero, din oei de al
şaptelea plan, până lc1 niv�urile cele mai lente şi mai , denş,e de
fr,ecvenţă şi masă.
JZ J<nistit. JZ Knight , este singura persoan� pe ca1e Ramtha . a numit�
ca să U canalize2e. Ramtha o numeşte pe JZ fiica sa pr,eaiubită,
Ea a fost Ramaya cea mai în vârstă dintre , copiii care i au fost
daţi lui Ramtha în timpuj vieţii sale.
. Kundaiinl. Energia KundwJni este forţa �ita!ă a unei persoane, care
coboară din sigiliile superioare la bai-a şirei splnârli, în timpul
P1,1bertăţli. Este un pachet mar,e de energie, reze:rv�t pmtN
evoluţia umani care eşte r,eprezent�t de obicei ca Yfl şarpe
încolăcit aflat la baz-a şirei spinării. Ace<1Jti energie este diferită
de , ener,gia car,e iese din primele trei $igilii ji , c11re rişpunde de
sGualitate, de dur,er,e şi de sufer nţl, de puter,e şi de victimizare.
fn mod obişnuit, ea este desc:rls!I ca fiind şarpeJ.e c:are doarme
sau dragonul , car,e doarme. Oeplasar,ea energiei l<undallnl c!tre
creştetul capului , este den1.1mită călătoria i.lwninăfii . Aceaştă
călătorie a11e loc atunci , când aoest şarpe � tregeşte şi începe
sl danseze în Jurul Ş,ire:i splnlrli, ionlzlnd lic:hldul spinal ş,î
modlfidndu-i structura moleculari. Acea.st� acţiune pr,ovoacă
deschiderea creierului mijlociu şi a poiţii către mintea
s,uboonştientă.
Labirintul. Este numele dat labirintului folosit , ca parte a , disciplinelor
de la Şcoala de Iluminare a lui Ra.mtha. Studenţii sunt învăţaţi
sl , găsească Intrarea în aoest labirint lega i la ochi, şi să se
deplasiete prin el, ooncentrându-se pe Vid, făr,ă a atinge pereţii

J,06
 ln faţa şemineului

şi fără a-şi folosi ochii şau simţurile. Obiectivul , acestei discipline

ate ca studenţii, legaţi la oohi, să gise�s-ci centrul labirintului
sau o cameră desemnată ca repre:entlnd Vidul.

Usta. Usta este disciplina predată de Ramtha în car,e studentul scrie

o listă a lucrurilor pe care doreşte să le , cunoa.scl şi să le
experimenteze, apol j_nvaţă sA se , concentreze pe , ea intr-o stare
de conşt11n,1 . analogic!. Usta , este harta folosită pentru a
proiecta, a modifica şi a reprograma reţeaua neuronală a unei
persoane. &te inştrumentul care ajută la realizarea unor
modîficări ş.emnîficative şi durabile la nivelul persoanei şi al
·realităţii sale.

lucrul pe Câmp. Lucrul pe , câmp , este una , dtntre , disciplinele

fundamentale ale Şoolii de Jluminare a lui Ramtha. Studenţii
&unt învăţaţi să cre,ez,e un simbol a ceva oe doresc să ştie şi să
, experimenteze, pe , care să i1 d eseneze pe un , cartonaş.
Cartonaşele sunt ex.puse cu
partea nedesenat! în Interior, pe
ba!ustradele 9ardurllor ce înconjoarl un c&mp vast. Studenţii
�i �peri ochii cu m�i de ochi şi se concentrează pe simbolul
lor, lisându-şi corpul sa meargă liber, pentru , a , găsi , cartonaşul ,
prin , aptic!i!re& legii eonft:iinţei şi enef9iei şi a minţii ana.lo9j,ce,

Lumina. Lumina se refe.ă la �I de al treilea plan a! , ex_iştenţei.

Marea Lucra.re. Marea wcrare este aplicarea practică a cunoa$erii

Şoolilor de lnţelepeiune Străveche. Termen•.11 şe refer,ă la
diS<:iplinele pr.in care persoana umana se. ilumlneaz! � ute.
tra.nsmutată la sta11ea de fiinţă nemuritoare, divini.

Mersul ChristJc, Mersld Christic este o dlscip!in! creat! de Ramtha,

în ear,e studentul învaţă să .m.qr,gi foarte ·ncet, fiind într-o stare
de oonştienţă acută. În această disciplină, ştud,entul illVa(i să
m<lnifeşte mintea Chriştici, , cu fiecare pas pe car,e îl faoe.

.Mesager. ro
timpul vieţii lui Ramtha, mesagerul era persoana car,e
râ$pundea de tram,miter� unor anumite mesaje sau informaţii.

106
-------- Glosarul Ivi Raml.ha

Un maestru învăţător are c�pacltatea si rimiti meşagefi altor

oameni, care manifestă cuvintel, e sau intenlia maestrului, �ub
forma unei experienţe sau a 1.1nui �eniment.

Mintea. Mintea este produsul unor fl�uri de conştiinţă-fi-energie care

acţionean . asupra , creierului, crrind forme-gând, segmente
holografice sau tipare neur;osinapUce denumite memori, e..
A1.1X.urile de conştlinţă·şl-ene:rgie ţin , creierul în văaţă. Ele sunt
sursa de aliment,u·e , a , cr,eierulu:i. Capacitatea de a gândi a unei
perşoane este ceea ce dă persoanei o minte.

Mî.ote.a analogică. Mintea analogică înseamnă o singură minte. Ea

este rezultatul alinierii conttii:nţei primar,e şi a conştiinţei
seQ1Jildare, a Observatorului şi a personalităţii. ln , aoeastă star,e
a minlii sunt deschise oei de al patrulea, al cincilea, al şaselea
şi al şaptelea sigiliu al , corpului. &nzlle se rotesc în direoţU
opuse, ca o roată în interion.d unei alte r,oţi, , creând un vârtej
puternic, care permite gândurilor $USţinute tn lobul front.al să
se coaguleze şi s! se manifeste.

Mintea binar,ă . Termenul acesta i'nseamnă două minţi. Este mintea

pr,odus-6 atunci clnd , 11, oceslm , c:unoaşt,e:rsea personaiitlţii
omeneşti şi a oorpului fizic, făr,ă să accesăm mintea noastră
pt'ofundl, subconştient!. Mintea binar.I se baze.azi numai pe
cunoaşterea, percepţia şi procesele -de · gândire ale neooort�utui
şi ale primelor hei sigilll. fn acea.stă star,e a minţii, c:el de al
patrulea, al cincel, e.a„ a1 şaselea şi al şaptelea sigiliu rămân
inchişe.

M1ntea lui Dumnezeu. Mintea lui Dumnezeu ouptinde mintea şi

inţelepciunea faecăfei forrne de viaţă car-e a trăit vreodată in
orloe dimensiune, în orioe timp, �Y car,e va trli vr,eodată pe
orioe plan•ă. pe · ori, oe stea sau in oriee r,egiune a şpaţiului.

Mint��muţi. Mintea•maimuţă se r,efwi la mintea li· ciritoiue şl

nestatomic;ă a perşonalitiţii.

107
 fn faţa şemineu/vi

Mintea subconştientă. Sediul minţii suboonşti�nte eşte creierul mic

sau cr,ei<erul reptilian. Această parte a creierului tşi are propriile
cooexiuoi independente ou l obul fr-ontal şi cu întreg corpul, şi
ar,e puterea de , a accesa mintea lui Dumne�eu, în elepciunea
veaounlor.

Oameni, l, oouri, lucruri, momente şi întâmplări. Acestea sunt

principalele domenii ale , experienţei omen�i, de , care
personalitat� este ataşată , emoţional. Aceste domenii rep11�nti
tr,ecutul persoanei omeneşti şi formează oonţinutul corpu ui
emoţional.

O�ond. Se ref,eră la Observatorul ră.spunl,ător , de co!apsarea

und!/particuli din mecanica cuantică. Acesta reprezintă muele
şine, $pi-ritul , conştiinţa primară, Dumnezeul dinlăuntrul
persoanei omeneyti.

Pânzele albastre.. Pânze!, e albastre reprezint! structur.a de bazl a

, corpului fizic la un nîvea subtil. Este structura invizibilă de schelet
a tlrfamulul fizic, care vibreazl la nivelul frecvenţei ultravldJ.et.

Personalitatea. A se 1vedea Corpul emoţional .

�lanul Extazului. Se refer! la planul de , odlhn!, unde sufletele rşl

planifici urmitoar-ele incamări, după re.capitular-ea vieţii
anterioare. El mai eşte • Cl.lf'!OŞcut JÎ , ca fiind cerul şi j:,aradişul,
unde nu existl sufe.rin.ţ, ă., nu , există dur-ere, nevoie sau lipsi, şi
unde , orice dorinţi se manifest� imedi, at

Planul demonstratlel. P.lanul fizic , este numit şi · planul demonstraţiei.

Este planul în care per,soana are ocazia să işi demonstreze
potenţialitatea cr,eatoare la nivelul masei şi să asiste la forma
materlal! pe car,e , o 1a conftjinţa, , oate aoestea pentru . a•ţi lărgi
nivelul de în el, egere emo l-onală.

Plimbarea. Aceasta este mar,ca de serviciu a unei tehnici create de

JZ Knight, pentru înălţarea conştiinţei :ş-i a energiei, modificlU'e.a
intenţionat! a r,eţelelor noutre neuronale ţi a tiparelor de

108
-------- GIOSdruJ lui Ramtha -------­

gândir,e prestabilite pe care nu le mai dorim, şi înlocuirea lor

cu al,tele no'J , la . alegerea noastră. Această tehnică ate pr,edată
tn · �clusMtate la Şco�a de Iluminare a Iul Ramtha.
Primele trei sigilii. Primele trei sigilii sunt sigiliile s�ualităţii, ale
durerii şi . al e suferinţei, ale puterii ccma controlează. Acestea sunt
s igil'iile QTe sunt implicate in mod obitnu'it în toate
oompJ, e)(.itiţtle dramei omeneşti.
Primul pian. Se ref,eră la planul material sau fizic. Este planul
conştiinţei i magine şi al frecvenţei hertziene. Este forma , cea mai
lentă şi mai densă de conştiinţă--şi-energie , coagulată.
Primul si;gdiu. Pl'.imu sigiliu es�e asociat cu organe2e reproducti�,
cu sexualitatea şi cu supravieţuirea.
Principiul Maml/Tat6. Acest princip u €Ste sursa a lot , ce , este vlatA,
Ta 13, Mama , eternA, Vidul. · rn înv�ţlturile lui Ramtha, Sursa şi
Dw-nn�u ere.a.torul nu sunt acelaşi lucru. Oumnegeu cr,eatorul
este v6zut , ca fiind Punctul Zero �i conştiin\,a primar!, dar nu
ca fiind &Jrşa, sau Vidul in$\JŞL
Procesul de torsiune. Aceasta este marca de servl, clu care denumeşte
o ,tehnici craeaiti de Ramtha, pentru inâlţarea conş iinţei şl
, energiei ş crearea tnteriţionată a unui câmp de torsiune, prin
rolosirea minţii. Prin această tehnică, studentul învaţă să
, oonttruiasd o gaură de vierme în spaţiu/timp, s! modifice
realitatea şi si creeze fenomene dimensionale cum ar fi starea
de , a fi invizibil, levitaţia, bilocaţia, tdeportarea ţi altele. Această
tehnică este predată , e:xch.1ş i11 la Şooala de Iluminare a lui
Ramtha.
Ptooesul de viNalizare in Twllight® . Eşte procesua folosit pentru
a pr,aotica disciplina Listei sau alte iorme de lfilualizar,e .
Punctul Zero. Se referă la punctul initial de conştlenţ,ă, creat de Vld
prin actui contemplării de sine. Punctul Zer,o ,este copilul iniţial
al Vidului, naşterea con,tiinţei.

109
 ln faţa şemineului

Ram. Ram ,este o versiune pr,escurtată a numelui Ramtha. Ramtha

în$eamn& Tatăl ,

Ramaya. Ramtha o numeşte pe JZ Knight fiica lui preaiubită. Ea a ·

fost Ramaya, prima care a devenit oop.Uul adoptat al lui Ramtha
in timpul vieţii sale. Ramth.a a găsit-o pe Ramaya abandonată,
în şte�e Ru.siei. Mulţi oameni ii dădea1.1 hii �mtha oopiii in
timpul marşului, , ca un gest de iubire şi respect suprem; , aceşti
c-0pii aveau să fle cr,escuţi în Casa lui Rilm. El a ajuns să aibă
un număr mare de copli, 133, deşi niciodată nu a avut urmaşi
de sânge.

Ramtha {etimologie). Numele , de Ramtha , cel Uuminat, Domnul

Vântului, inşea:rnnă Tatăl. Se mai refor,ă Ji la Ram, cel care a
, c-oborât din munte în ceea ce se cunoaşte , ca fiind lngrozitoar,ea
zi a lui Ram . ..Se spune dupre . asta în toată . antichitatea. far
în vechiul Egipt , există un bulevard dedicat lui Ram, m.ar·ele
C1.1ceritor. Şi , ei , au foşt destul de intelepţj, încât si lntelea!fi , ci
oricine putea să m,eargă pe bulevardul lui Ram putea să
cucerească vântul.• Q.ivâotul Aram, numele nepotu ui lui Noe,
este f,ormat din substan-.tJvul Araa, care tn limba aramald
înseamnă pământ, sol - şi din cuvântul Ramtha. , care inşegmni
înalt. Acest nume semitic aduce aminte de descin•der,ea lui
�mtha de pe m1;Lntele cel înalt, eu c,a·r,e , a în�put mar,e!e marş,

Recapitularea vieţii. Aceasta este recapitularea incarnării , anterioar,e ,

care , are loc atunci -când persoana , ajunge ln , oei de al treilea
plan, dupi moarte. Persoana a.re · oeuia si fle Observatorul,
actorul şi Nceptorul propriilor sale acţiuni. Pr,oblemele
neregojvate din acea viaţă, c,u,e apar în lumina recapitulării,
stabilesc programul pentru incarnarea următoare.

Reţeaua neuronală. &te o r,eţea de neuroni care efectueaii

impr,eună o funcţie.

Shiva. Domnul Oumneieu Shiva reprezintă Domnul P lanului

Albastru şi al Corpului Albastru. Shiva nu este folosit ca referife

110
-------- , Glosaru/ lui Ramtha

la Z<eitatea singular,ă din hi. nduism. Mai degrabă, , este

r,ept,ezentarea unei stări de conştiinţă c;ar,e apaiţine celui de-al
patrlA, ea plan, benzii de frecvenţă ultravi<olet şi deschiderii oelui
de-al patrulea sigiliu. Shiva nu , est e nici bărbat, nici femeie. Este
o fiinţă androgină, pentru că energia oelui de al patrulea plan
inc! nu a fost separată în polarităţi poiitive şi negative. Aceasta
este o distincţie ·impo·rtanti fali de repr,Emmtarea nindusă
tradiţională a lui Shiva ca fiind o ieitate masculină, care are , o
soţie. Piel,ea de tigru de la p·cioarele sale tridentul şi soarele
şi luna de la nivdul , capului · � prezintă gradul de stăpân al
acestui corp asupra primelor tr,eî sigi1ii de conftiinţi. Energi, a
,
kundalini , este repr"82ientati ca o energie puternică, ce pomqte
de la ban şirei spinării şi iese prin cap. .Aceasta este o altă
distincţie faţă de anumite r,eprezentări hinduse ale lui Shîva, în
car,e energia sub formă de şarpe iese la ni�lul cdul de,al
cincilea sigiliu, prin gât O altă imagine simbolic! , a Iul Shiva
repr�ntă şuviţe lungi de păr întunecat şi , o mulţime de şlr�guri
de perie, care repr,ezintă bogăţîa experienţei sal-e, stăpânită ca
inţelepciune. Tolba şi ar,cul şi slgeţile sunt agentul prin care
Shiva îşi declanşează voinţa puternică, distru,ge .imperfecţiunea
li c.reeazâ noul.
SiMle. Sinele este , adevărata identite,te a persoanei omeneşti, diferită
de penonalit�te. Eşte aş.pectul tranşeendentaa , a! persoanei. , El
se referă la conştiinţa secundară, la călătorul tn călătoria de
involuţie şi de evoluţie, care f.aoe cunoscut necunoscutul.
Suflet. Ramtha se re(eră la suflet ca fiind Cartea Vieţii, în care este
î nregistrată sub formă de tnţe2-epdune întreaga călător.ie de
invcluţle şi evoluţie a individului.
Super,conştiinţ!l. Aceasta QSte conştiinţa celui de al , cincilea phm şi
frecvenţei razelor X.
Tahumo® , Tahumo este dişciplina predată d· e Ramth.a , in care
studentul învaţă capacitatea de a stăpâni , efedde mediului

111
 fn faţa şemineului

tnconjurltor natural - frigul ş,i dldura - asupra , corpului

, omenesc.
TTansmitere şi reoep,i, e. Transmitere şi recepţie este , denumirea
discipllnei pr,edate de Ramtha, în care studentul invaţl să
acceseze informaţii cu ajutorul atrllbute!or creierului mJjlociu,
e,u;luzându-şi per,cepţia senzorială. Această disciplină dezvolt!
capacitatea mediumnică a studentului pentru teiepatie ţi
divinaţie.
Twilight®. Termenul , ut e fok,,s�t pentru � descrie disciplina pTedată
de Rarntha, in care ştudenţii invaţi să îşi aducă corpul într-o
star,e catatomci, simihui , CY somnul profund. , dar păstrându-şi
in aoelaş,i timp starea de cc:mştienţă.
Ultraconştiinţa. Este conştiinţa , celui de a! şaptelea plan şi a benz.i
de frecvenţă a I nfinitului Necunoscut. Este conştiinţa unui
maestru înălţat.
Vidul. Vidul este definit ca un \!Ut .nlmjc la : nivel material, însă toate
lucrurile la nivel poten(ial. A se vedea Principfw Mamă/Tati.
Vindeear� ou ajutorul Corpului Albutru. Est� , o di�iplî!'lă pTedată
de Ham�. în a1re studenţii îşi înalţă ni�IĂ de , oonştienţă până
la , conştiinţa oelui de al patrulea plan . Ji la Corpul Albastru, în
scopul vindecirii sau modificării corpului fi�ic.
Yeshua ben Joseph. Rarntha îl. nun'}eş,te pe Iisus. Hristos cu numeie
.
de Yeshua ben Joseph, urmând tradiţiUe evreieşti ale , aoelei
perioade.

112
- - - - - - - - Glosarul lui Ramtha - - - - - - - -

Figura A. CELE ŞAPTE SIGILII: ŞAPTE NIVELURI

DE CONŞTIINŢĂ ÎN CORPUi,. OMENESC

Al şaselea sigiliu

Al cincilea sigiliu

Al doilea sigiliu

Primul sigiliu

Energia kundalini

Copyright©2004 JZ Knight

113
 În faţa şemineului

Figura B. ŞAPTE NIVELURI DE CONŞTIINŢĂ ŞI

ENERGIE

Punctul zero

Conştiinţa conştientă

Conştiinţa socială

Subconştientul Hertzian

Acum
Copyright©2004 JZ Knight

Figura C. CREIERUL
Neocortex
(creierul
Talamus galben)
Hipotalamus Corpus
Lobul frontal callosum

Creierul
mijlociu
Hipocampusu Glanda
şi Amigdala pineală

Puntea Creierul mic

(lat. pons) Măduva spinării

Formaţiunea Energia
reticulară
Copyright©2004 JZ Knight

114
 Glosarul lui Ramtha

Figura D. MINTEA ANALOGICĂ - TRĂIND ÎN ACUM

Copyright©2000 JZ Knight

115
 fn faţa şemineului

Figura E. ·. EFECTUL OBSERVATORULUI

ŞI CELULA NERVOASĂ

Observatorµ! este cel care produce

colapsarea undei de probabilitate, sub formă de
particulă de re~litate.

.. • ''
·_,,

.:;

Particulă Observatorul

Actul dbservării face Ca

celulele nervoase să transmită şi să producă gândul.

.Axon care transmite

·-- •·-·-~-·--,x__····-, .,,····· ,-.-~ , :,", ) ·
.. (1 -,__,, ,__; j ,_.J -- _..1 , j -. L ?~:!i\\
.., ~ , A . ,'

./~ a~alele de ioni d: sodiu (Na+)

potenţialul acţiunii, iar canalel.e de ioni. ·
..
-
iniţiaz;-
· '(
\
~ ,
_ ·· ·· '. ~, · ,.. {f
de potasiu (K+) ii încheie · . . Dendnte

~ta.
Joncţiune Sinaptică

Transmiterea se poate produce la

· 3 . . . diferite niveluri de potenţial cuantic,
determinate de Ob5"rvator

Copyright©2004 JZ Knight

116
- - - - - - - - Glosarul lui Ramtha - ~ - - - - - -

Figura F. BIOLOGIA CELULARĂ

ŞI CONEXIUNILE PENTRU FORMAREA
GÂNDULUI

SEMNAL SEMNAL
DE LA CREIER .,_ lNAPOI
LACREIER
! t
Neurotransmlţitorl
şi alte molecule . Proteine
şi alte molecule

Ctelerul -este cbl'l'.ec:tat la

toate celttlekuiln corp C) ceh.di obişnulti

Copyright©2004 JZ Knight

117