UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Specializarea: Psihologie

Teză de licență:
Rolul moderator al sexului în relaţia dintre motivele pentru a fuma tutun şi distresul legat de
pandemia de COVID-19.

Student: Coca N. Mirel-Valentin

ABSTRACT:

Întreaga lume se confruntă cu o criză sanitară cauzată epidemiei de coronavirus COVID-29.

Deși la nivel mondial specialiștii din domeniul sănătății, anunță că în viitorul apropiat se va

reuși conceperea unei forme de tratament și prevenirea pentru acest virus periculos, societatea

se confruntă cu consecințele directe și indirecte ca urmare a acestei crize medicale. Impactul

negativ asupra economiei, volatilitatea pieței muncii și creșterea ratei șomajului, se pot printre

elementele pregnante ce au fost influențate direct de pandemie, care la rândul lor alături de

alte elemente contribuie la deteriorarea sănătății mentale. Distresul ce apare este cauzat de

posibilitatea infectării cu COVID-19, anxietatea generalizată vizavi de întreaga situație

economică și socială, precum și stresul aferent. Consumul de nicotină este un tip de

conportament dăunător pentru sănătatea fizică cât și psihică a individului și este corelat în

principal cu distresul, vârsta și genul dar poate varia în funcție de gravitate și alte variabile

cum ar fi motivele. Lucrarea de față își propune să exploreze modul în care distresul cauzat de

pandemie a contribuit la modificarea consumului de nicotină și care sunt implicațiile

motivelor din spatele acestuia.

 Introducere

Dependența de nicotină sau fumatul în termeni utilizați în mod rutinier, reprezintă un factor

de risc pentru sănătatea oamenilor, având impicații majore în afecțiuni pulmare și cardiace,

precum cancerul de plămân. Recunoscută drept o adicție cu efecte foarte dăunătoare pentru

sănătate, dependența de nicotină este considerată în baza studiilor ca fiind responsabilă de

700.000 de decese la nivelul Europei [CITATION Eur16 \l 1048 ].

Încă de dinaintea izbugnirii pandemiei de COVID-19, se manifesta o îngrijorare vizavi de

răspândirea și propagarea dependenței de nicotină și obiceiului de-a fuma în cadrul populației.

În anul 2007, studiile realizate de programele de prevenție a factorilor de risc pentru sănătate

au estimat că în perioada respectivă aproximativ 1 miliard de persoane de pe întreg

mapamond fumau. Acest lucru determinând prevalența bolilor cardiace și pulmonare în rândul

populației de fumători și la decese premature ca urmare a complicațiilor de ordin

medical[ CITATION Sib07 \l 1048 ].

La nivelul Statelor Unite Ale Americii, programele de prevenție și informare pentru factorii

de risc au realizat de-a lungul timpului cercetări pentru detectarea variabilelor predictori ce

pot determina posibilele cauze ale adoptării comportamentului de-a fuma de către individ.

Acest lucru este determinat de aproximaiv 440 000 de decese cauzate de fumat și un cost

suportat de guvern în valaore 75 de miliarde dolari [ CITATION Fen11 \l 1048 ] . Chiar dacă a fost

posibilă determinarea variabilelor predictor pentru fumat relații acestora cu fumat sunt foarte

complexe și nu există omogenitatea rezultatelor din studii [ CITATION Pam11 \l 1048 ]. Există

numeroase studii ce aucercetat și analizat relațiile dintre diverși posibili predictori și fumat,

rezultatele la momentul actual nu au beneficiat de un consens general. Cu toate acestea se

cunosc până în acest moment implicațiile, factorilor, psiho-sociali, economici, și

mediu[ CITATION Gec01 \l 1048 ].

Persoanele care fac experimentează consumul de nicotină în perioada adolescenței au șanse

foarte ridicate ca această să se transforme într-o dependență de-a lungul perioadei

adulte[ CITATION Jon111 \l 1048 ] . Existând cu toate acestea posibilitățile ca persoanele să

renunțe sau să continue această dependența după această perioadă sunt relativ egale. În Statele

Unite rezultatele cercetărilor au arătat că în medie în populația adultă, bărbați ajung să fumeze

pentru prima oară în jurul vârstei de 33 de ani iar femeile în jurul vârstei de 37 de ani. Mediul

familial, statutul socio economic, peer presure, numărul de memebrii într-o familie cât și

atașamentul sunt variabile predictor, suficient de bine delimitate și justificate atât din punct de

vedere statistic cât și teoretic.

Femeile au probabilitatea de-a dobândi o dependență de nicotină ca urmare a a unui

atașament defectos say absenței unei relații poztive cu părinții comparativ cu băieții care la

rândul lor au probabilitatea mai mare în cazul în care persoanele din anturaj, frați sau surori

mai mari fumează ori au o părere pozitivă și părtinitoare vizavi de această dependență

[ CITATION Way07 \l 1048 ]. Din punct de vedere al factorilor economici, persoanele ce provind

din medii cu un statut socio-economic precar tind să devină fumători în proporție mult mai

mare raportat cu persoanele din medii cu statut socio-economic superior, în statele

dezvoltate [ CITATION Ros18 \l 1048 ] . Iar din punct de vedere al personalității, persoanele

fumătoare atât de țigri clasicce cât și electronice, prezintă niveluri mari de mânie și psihotism [

CITATION Cha95 \l 1048 ].

În rândul tinerilor, se constată un fenomen îngrijorător de creștere a numărului dependente

de nicotină, iar într-un studiu desfășurat pe studenții de la o facultate de medicină din Orientul
Mijlociu, s-a constat că un predictor important pentru dependența de nicotină este

stresul[ CITATION Ehs15 \l 1048 ]. Chiar dacă prin intermediul diferitelor programe de prevenție,

intervenție și monitorizare sunt create diverse soluții pentru conștineitzarea riscului la care se

supun persoanele care fumează, se constată o reitgență din partea fumătorilor de-a se

conforma și de-a accepta aceste intervenții [ CITATION Mon09 \l 1048 ].

Criza sanitară impusă de pandemia de COVID-19 a presupus o serie de măsuri care au dus

la o serie de restricții și de modificări comportamentale și atitudinale ale indivizilor. Printre

consecințele acestor limitări pot fi enumerate: singurătatea, lipsa mișcării și plicitiseală

(Vanderbruggen, și alții, 2020; Shadrach, Daniel, & Jill, 2015; Aparna, Anne, & James,

2011).

Studiul de față își propune să investigheze o relație dintre motivele pentru fumat din timpul

pandemeiei și dependența de nicotină moderată de sexul participanților la studiu. Cercetările

din domeniul adicției, în special din domeniul dependenței de tutun utilizează cu precădere

analize statistice bivariate dintre variabile iar în contextul de față, am optat pentru

implementarea unei noi metodologii statistice pentru putea răspunde la ipotezele cercetării:

H1: Sexul participanților pot fi moderatori în relația dintre motive și dependența de

nicotină.

H0: Sexul participanților nu pot fi moderatori în relația dintre motive și dependența de

nicotină.