Sunteți pe pagina 1din 79

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH.

ASACHI” - IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII

MASTER
«EXPERTIZARE-AUDITARE-CERTIFICARE
ENERGETICĂ PENTRU DEZVOLTARE
DURABILĂ ÎN CONSTRUCŢII»

Ing. AVORNICESEI CONSTANTIN EMILIAN

Analiza termo-energetică şi
audit energetic pentru un bloc de
locuinţe – tip duplex.
Adoptarea soluţiilor de protecţie termică.

Îndrumător: Prof. dr. ing. VALENTIN PAVEL


- Iulie 2009 -

CUPRINS:

INTRODUCERE

I. ANALIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ...........................................................................................2

1. PREZENTAREA GENERALĂ A OBIECTIVULUI ANALIZAT.................................................5


1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală............................................................................................5
1.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă..........................................................................5
1.3. Elemente de izolare termică.......................................................................................................6
1.4 Instalaţia de încălzire, de preparare a apei calde de consum , climatizare si instalaţia de
iluminat.............................................................................................................................................6
1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii..................................................................................6
2. FIŞĂ DE ANALIZA TERMICĂ A CLĂDIRII...............................................................................7
2.1 Elemente generale.......................................................................................................................8
2.2 Construcţii...................................................................................................................................9
2.2 Instalatii.....................................................................................................................................11
3. NOTE DE CALCUL- CLADIREA REALA..................................................................................14
3.1 Calculul elementelor anvelopei.................................................................................................14
3.2. Determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent) R:.................................15
3.3. Evaluarea puntilor termice liniare (rosturi orizontale si verticale)..........................................16
3.4. Determinarea rezistenţelor termice corectate R’ [m2K/W] - clădire reală...............................22
3.5. Determinarea necesarului anual normal pentru încălzireError! Bookmark not
defined.25
3.6 Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a instalatiilor de incalzire, apa
calda menajera si electrice pentru iluminat....................................................................................29
4. NOTE DE CALCUL- CLADIREA DE REFERINTA...................................................................34
4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate R’ [m2K/W] ....................Error! Bookmark not
defined.
4.2. Determinarea necesarului anual normal pentru încălzire.........................................................37
4.3 Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a instalatiilor de incalzire, apa
calda menajera si electrice pentru iluminat................................Error! Bookmark not defined.41

II. RAPORT DE AUDIT ENERGETIC.................................................................................................47

1.PREZENTARE GENERALĂ..........................................................................................................47
1.1.Informaţii generale....................................................................................................................48
1.2.Informaţii privind construcţia...................................................................................................49
1.3.Informaţii privind instalaţiile....................................................................................................50
2 PREZENTAREA SOLUŢIILOR DE MODERNIZARE ENERGETICĂ ELEMENTELOR
DE CONSTRUCŢII.........................................................................................................................51
2.1.Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a anvelopei clădirii
2.1.1 Soluţii pentru pereţii exteriori......................................Error! Bookmark not defined.51

2
2.1.2.Soluţii pentru planşeul superior........................................Error! Bookmark not defined.
2.1.3.Soluţii pentru pardoseala peste subsol.............................................................................51
2.1.4. Soluţii pentru elementele de construcţii adiacente casei scării (spaţiu neîncălzit).........51
2.1.5. Soluţii pentru tâmplăria exterioară..................................................................................52
2.2. Soluţii pentru instalaţiile funcţionale.......................................................................................53
2.3. Sinteza soluţiilor de reabilitare termoenergetica......................................................................54
3. NOTE DE CALCUL – CLĂDIRE AMELIORATĂ TERMIC.....................Error! Bookmark not
defined.
3.1. Determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale.............Error! Bookmark not defined.55
3.2. Determinarea rezistenţelor termice corectate R’- clădire ameliorată termic.........................577

3.3. Clădire ameliorată termic – coeficientul global de izolare termică.........................................59


3.4. Determinarea necesarului anual normal de energie pentru încălzire.............Error! Bookmark
not defined.60

III. CERTIFICAT ENERGETIC........................................................................................................70

IV. ANEXE............................................................................................................................................73

1. ANALIZA ECONOMICĂ A SOLUŢIILOR DE MODERNIZARE ENERGETICĂ A


CLĂDIRII:

2. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

3
INTRODUCERE

O mare parte a fondului de locuinte din Romania este formata din blocuri de
locuinte realizate de stat in diferite sisteme constructive.
Consumurile energetice specifice in Romania- pentru incalzire si prepararea apei
calde au valori aproximativ duble fata de cele din tarile UE; ca o consecinta directa si
emisiile poluante sunt mai mari. Situatia particulara existenta in Romania reclama
introducerea unei politici de crestere a eficientei energetice la scara intregii societati, ca
prioritate in cadrul preocuparilor la toate nivelurile.

Un numar semnificativ de blocuri sufera de probleme structurale majore. Marea


majoritate sunt necorespunzator izolate, provocand un disconfort major si punand in
pericol sanatatea si chiar viata, atat datorita caldurii, in timpul verii, cat si datorita frigului,
in timpul iernii. Izolatiile necorespunzatoare, alaturi de infrastructura interna si externa
prost intretinute, conduc la pierderi mari si la costuri ridicate ale utilitatilor.

Reabilitarea termica a cladirilor trebuie privita ca o investitie. Piata imobiliara are o


dinamica din ce in ce mai puternica, vanzarea si cumpararea apartamentelor crescand
considerabil in ultimul timp. Cei care vor avea in proprietate apartamente reabilitate, vor
putea obtine un pret mult mai bun fata de cei care vor detine apartamente in cladiri
nereabilitate. Experienta altor piete imobiliare arata foarte clar ca valoarea apartamentului
creste cu o valoare mai mare decat cheltuiala facuta pentru reabilitare.

Pentru a reabilita termic o cladire este nevoie de un proiect si de un plan de


reabilitare. Prin urmare cunoasterea conditiilor existente este absolut necesara. Cunoasterea
starii reale a cladirii este de o importanta covarsitoare. Numai prin expertiza si audit
energetic se va putea spune care este starea de fapt a unei cladiri, cat se pierde, cat se
consuma, ce masuri trebuie luate pentru a imbunatati situatia reala, existent la un moment
dat, se poate lua o decizie corecta pentru viitor.
Asadar, sub presiunea timpului care se scurge, reabilitarea cladirilor trebuie să se
concretizeze în acţiuni cu efecte în multe domenii şi, în mod special, cu privire la

4
reducerea consumurilor de energie obţinută prin arderea combustibililor fosili. Pentru
aceasta, inginerilor le revin mari responsabilităţi. Deşi cercetarea ştiinţifică mai poate
aduce importante rezultate în domeniul valorificării energiilor regenerabile, totuşi soluţiile
tehnologice care pot fi aplicate imediat, există şi ar trebui introduse fără întârziere, cu
sprijin guvernamental.

I. EXPERTIZĂ TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ

1. PREZENTARE GENERALĂ A OBIECTIVULUI

Obiectivul analizat este o cladire de locuit colectiva tip bloc, dezvoltat pe parter si 4 etaje,
cu structura din diafragme monolite din beton armat si elemente de inchidere exterioare realizate
zidarie de B.C.A. In situatia actuala la fiecatre etaj sunt cate 2 apartamente a cate 3 si 4 camere si
1 grup sanitar.

1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală


Clădirea este situată în Municipiul Suceava, judeţul Suceava
Anul intrării în funcţiune : 1984
Construcţia este orientată cu faţada principală spre vest.
Regimul de înălţime: parter + 4 etaje.
Clădirea conţine următoarele unităţi funcţionale principale:

Număr Suprafaţă Suprafeţe


Tip apartament
ap./scara utilă ap. [m2] totale [m2]
0 1 2 3
Apartament 3 cam. 6 70 420
Apartament 4 cam. 4 80,72 322,88
Hol+Casa scării 17,08 85,4
Arie utilă 828,28
Arie construită 215,28
Arie desfăşurată 1273,36
Arie locuibilă 747,28

Repartiţia apartamentelor:
 parter – 2 apartamente a cate 3 camere
 etaj 1 → etaj 4 cate 1 aparatment 3 camere+1 aparatament 4 camere

5
Caracteristici generale:
 înălţimea liberă a nivelului: 2,80 m;
 acoperişul de tip terasă necirculabilă;
 clădirea este prevăzută cu subsol tehnic partial;
 finisaje:
 la interior: zugrăveli şi vopsitorii obişnuite; pardoseli din parchet şi mozaic;
 la exterior: zugrăveli obişnuite de culoare deschisă;
 pardoselile de la cota ±0.00 nu sunt izolate termic;
 trotuar în jurul clădirii de cca. 0,8 m lăţime;

1.2. Elemente de alcătuire ale structurii de rezistenţă


Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită astfel:
 diafragme transversale si longitudinale din beton armat monolit;
 planşeele sunt realizate din beton armat prefabricat în grosime de 13 cm;
 fundaţiile sunt realizate sub formă de tălpi continue din beton.

Nu s-au realizat lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă.

1.3. Elemente de izolare termică


a. Pereţii exteriori din fatadele longitudinale sunt realizati din diafragme monolite din beton
armat, placate cu blocuri din B.C.A. de 30 cm grosime, caracterizati prin prezenta punţilor
termice, la colţurile clădirii, la intersecţiile cu pereţii interiori, la intersecţile cu planşeele
(inclusiv planşeul acoperişului şi planşeul de la cota ±0.00), la nivelul soclului, pe
perimetrul golurilor de ferestre şi uşi exterioare, în dreptul nervurilor panourilor..
b. Peretii exteriori transversali (fatadele laterale) sunt realizati din diafragme monolite din
beton armat, in grosime de 20 cm; efectul de punt termica se manifesta la colturi (intrande
si iesinde), la intersectiile cu peretii longitudinali, la intersectiile cu planseele curente, la
nivelul aticului si al soclului.
c. Planşeul superior sub acoperişul terasă este izolat cu b.c.a si are punţi termice perimetrale
şi în dreptul pereţilor interiori.
d. Planşeul inferior nu este izolate termic.
e. Tâmplăria exterioară de la ferestre şi uşile de balcon din capetele culoarelor, este din lemn
prevăzută cu 2 foi de geam simplu, de 4 mm grosime. Uşile de acces în clădire sunt din
tâmplărie metalică cu geam simplu.

1.4. Instalaţia de încălzire şi preparare a apei calde de consum si instalatia de


iluminat
Instalaţa de încălzire a fost proiectata cu circulatie fortata, avand temperaturile agentului
termic 90/70 ºC si corpuri de incalzire statice din fonta 624/4 pentru dormitaore, bucatarii si
panouri radiante simple pentru grupurile sanitare.
Apa calda menajera s-a prevazut a se livra centralizat fara conducta de recirculare.
Instalaţia electrică proiectată a fost de tip clasic cu lămpi cu incandescenta peste tot in
cladire
6
Cladirea nu este echipata cu instalatie de ventilare-climatizare.

1.5. Aprecieri privind starea actuală a clădirii


Imobilul prezintă o stare avansata de uzura si degradare. Datorita izolatiei termice
deficitare si a modului de exploatare caracterizat prin grad ridicat de ocupare, surse importante de
vapori, incalzire insuficienta (nu exista instalatie de incalzire), calitatea mediului interior este
necorespunzatoare, fenomenele de condens fiind frecvente, cu consecintele cunoscute (pete de
mucegai, degradarea finisajelor etc). Se semnaleaza deasemenea infiltratii de apa din teren si
temperaturi scazute la nivelul pardoselii parterului.
În consecinţă, se impun măsuri de reabilitare termica si energetica.

2. FIŞĂ DE EXPERTIZĂ TERMICĂ A CLĂDIRII

2.1 Elemente generale


Clădirea: cladire de locuit colectiva-bloc
Adresa: Municipiul Suceava, jud. Suceava
Proprietar: Consiliul Local Suceava

 Destinaţia principală a clădirii:


 locuinţe  birouri  spital
 comerţ  hotel  autorităţi locale / guvern
 şcoală  cultură  altă destinaţie

 Tipul clădirii
 individuală  înşiruită
 bloc  tronson de bloc

 Zona climatică în care este amplasată clădirea: III (Te = – 18 ºC)

 Regimul de înălţime al clădirii: P + 4 E

 Anul construcţiei: 1984

 Proiectant / constructor: Institutul Judetean de Proiectare Bucuresti

 Structura constructivă:
 zidărie portantă  cadre din beton armat
 pereţi structurali din beton armat  stâlpi şi grinzi
 diafragme din beton armat  schelet metalic

 Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:


 partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ
 secţiuni reprezentative ale construcţiei
 detalii de execuţie,
 planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,
 schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară.
7
 planuri pentru instalaţia sanitară,

 Gradul de expunere la vânt:


 adăpostită  moderat adăpostită  liber expusă (neadăpostită)

 Starea subsolului tehnic al clădirii:


 uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună
 uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună
 inundat / inundabil (posibilitate de refulare a apei din canalizarea exterioară)

 Plan de situaţie/schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale

8
SCARA 1:500

P
C3

is c
tratii
P+4 P P+4
arcd

C4
P

C5
C1 C2

Legenda:
Limita Proprietate
C1 bloc de locuinte analizat
C2 magazin
C3 C4 garaje
C5 posta
Stilp electric beton

CLADIRE PROPUSA PENTRU REABILITARE


SI MODERNIZARE
CLADIRI EXISTENTE PROPUSE
PENTRU REPARATII
CLADIRE EXISTENTA IN CARE
POTexist.= 37,2%
SE PROPUNE AMENAJAREA CUTexist.=0,48
UNEI CENTRALE TERMICE

S = 842 mp POTprop.= 34,4%


P = 119,56 m CUTprop.=0,56

2.2 Constructii

9
 Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor
caracteristici termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei
clădirii: tip, suprafaţă, straturi, grosimi, materiale, punţi termice:

□ Pereţi exteriori şi interiori opaci:


Alcătuire:

Straturi componente Coeficient


Suprafaţă
PE Descriere (ie) reducere
[m2]
Material Grosime [m] r [%]
Pereţi Tencuiala int. 0,095
1 exteriori 178,42 Beton armat 0,20 0.85
Nord Tencuiala ext. 0,060
Pereţi Tencuiala int. 0,095
2 exteriori 178,42 Beton armat 0,20 0.85
Sud Tencuiala ext. 0,060
Pereţi Tencuiala int 0,095
3 exteriori 280,60 B.C.A. 0,30 0,87
Eest Tencuiala ext. 0,060
Pereţi Tencuiala int. 0,095
4 exteriori 280,60 B.C.A. 0,30 0,77
Vest Tencuiala ext. 0,060

Suprafaţa exterioară a pereţilor exteriori opaci: 918 mp

Stare:  bună  pete condens  igrasie


Starea finisajelor:  bună tencuială căzută parţial sau total
Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuieli obişnuite în culori deschise
Elemente de umbrire a faţadelor: nu exista

□ Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor):

Straturi componente Coeficient


Suprafaţă
Pcs Descriere (ie) reducere
[m2]
Material Grosime [m] r
1 Pereţi interiori 53,2 Beton armat 0.20 0.8719

□ Placa pe sol

10
Straturi componente Coeficient
Suprafaţă
Psb Descriere (ie) reducere
[m2]
Material Grosime [m] R
Mozaic turnat 0.02
Şapă egalizare 0.03
1 Placa pe sol 192,5 0.917
Placă beton 0.13
pamant 3.00

□ Acoperiş terasă

Tip:  circulabilă  necirculabilă


Stare:  bună  deteriorată
 uscată  umedă
Ultima reparaţie:  < 1 an  1 – 2 ani

 2 – 5 ani  > 5 ani

Straturi componente
Supra Coeficient
(ie)
TA Descriere faţă reducere
[m2] Grosime R
Material
[m]
Planşeu peste Planşeu beton 0.13
ultimul nivel: Termoizolaţie 0.15
1 acoperiş – 192,5 Şapă egalizare M100 0.03 0.8613
terasă Hidroizolaţie 0.02
necirculabil Pietriş 0.04
□ Ferestre / uşi exterioare

FE / Suprafaţă Grad de Prezenţă


Descriere Tipul tâmplăriei
UE [m2] etanşare oblon (i/e)
1 Ferestre lemn, geam dublu 14,55
2 Ferestre Sud lemn, geam dublu 14,55
3 Ferestre Vest lemn, geam dublu 52,35 neetanşe nu există
4 Ferestre Est lemn, geam dublu 45
5 Uşa intrare nord metalica 3,78

Starea tâmplăriei :  bună/foarte bună  evident neetanşă


 fără măsuri de etanşare,
 cu garnituri de etanşare,
 cu măsuri speciale de etanşare;

□ Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune:


uşa de intrare în clădire:

11
 Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă
(interfon, cheie),
 Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în
perioada de neutilizare,
 Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent
deschisă în perioada de neutilizare,

□ Ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de etanşare:


 Ferestre/uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,
 Ferestre/uşi în stare bună dar neetanşe,
 Ferestre /uşi în stare proastă, lipsă sau sparte;

 Caracteristici ale spaţiului locuit/încălzit:


Aria locuibilă / a pardoselii spaţiului încălzit: 2131.36 / 2847.36 mp
Volumul spaţiului încălzit: 7175.35 mc
Înălţimea medie liberă a unui nivel: 2.60 m

2.3 Instalatii

 1. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:


 Sursă proprie cu combustibil: lemne;
 Centrală termică de cartier;
 Termoficare – punct termic central;
 Termoficare – punct termic local;
 Altă sursă sau sursă mixtă;

Tipul sistemului de încălzire:


 Încălzire locală cu sobe;
 Încălzire centrală cu corpuri statice;
 Încălzire centrală cu aer cald;
 Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
 Alt sistem de încălzire .

 2. Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m2]


Tip corp
static În spaţiul În spaţiul În spaţiul În spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
Fonta 624/4 44 0 44 16 0 704
Panou sinplu
10 0 10 3,9 0 39
in tabla

Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară


 superioară
12
 mixtă
Racord la sursa centralizată de căldură: nu e cazul
 racord unic(ptr fiecare scara),  multiplu: ____ puncte,
diametru nominal [mm]:
Contor de căldură: nu e cazul
Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie, coloane): nu e
cazul.

Elemente de reglaj termic şi hidraulic, la nivelul corpurilor statice : nu e cazul

 Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt


funcţionale,( pentru cei care au repartitoare)
 Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj dar cel puţin un sfert
dintre acestea nu sunt funcţionale,
 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin
jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,

Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: nu e cazul

Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:


 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de
încălzire,
 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de
încălzire, mai devreme de trei ani,
 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de
încălzire, cu mai mult de trei ani în urmă,

Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:nu e cazul


 Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcţionale,
 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu sunt
funcţionale,

 3. Date privind instalaţia de apă caldă menajeră:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:


Sursă proprie cu: combustibil gaz metan
 Centrală termică de cartier,
 Termoficare – punct termic central
 Termoficare – punct termic local,
 Altă sursă sau sursă mixtă

Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:


 Din sursă centralizată
Centrală termică proprie
 Boiler de acumulare,
 Preparare locală cu aparat de tip instant a.c.m.
 Preparare locală pe plită,

 Alt sistem de preparare a.c.m.: nu exista

Puncte de consum a.c.m. /a.r.: 0/7

13
Numărul de obiecte sanitare pe tipuri:
Lavoare 10
Vase WC 10
Căzi 10
Duşuri 0
Spalator 10

Racord la sursa centralizată de căldură: nu e cazul

Conducta de recirculare a a.c.m.:


 funcţională,  nu funcţionează,  nu există
Contor de căldură general : nu exista
Debitmetre la nivelul punctelor de consum:
 nu există,  parţial,  peste tot

Alte informatii:
- consumul apei calde este discontinua;
- accesibilitate la racordul de apa calda din subsolul tehnic: nu este cazul
- programul de livrare a apei calde de consum: nu este cazul
- date privind starea armaturilor sii conductelor de a.c.m.: buna
- pierderi de fluid, starea termoizolatiei etc.: buna
- completare ocazionald a instalatiei de incdlzlre. puncte de consum acm cu pierderi:
nu este cazul.

 4. Date privind instalaţia de climatizare


Nu există

 5. Date privind instalaţia de ventilare


Nu există.

 6. Date privind Instalaţia electrică

Instalatia electrica proiectata in anal 1984, prevede iluminatul incandescent 100 % si este
in stare buna.
Consumul de energie pentru iluminat si perntru aparatura electrocasnica este contorizata
individual.
Corpurile de iluminat sunt complete.
Circuitele sunt realizate cu conductori din copru in tuburi montate ingropat.
Aparatele electrocasnice au urmatoarele puteri de consum:

- frigider 40 W, congelator 90 W, televizor 35 W,


- masina de spalat automata 20 W,
- DVD 20W
- calculator +monitor -210 W
- aspirator, 20W,
- fier de calcat,20W,
- aparate diverse,20W,
Puterea instalata pentru iluminat este de cca 7,0 kw .

3. NOTE DE CALCUL

14
Calculul termotehnic al elementelor anvelopei

3.1 Elementele de construcţie perimetrale ale anvelopei clădirii:

Tip element de construcţie Suprafaţa [m2]


0 1 2
Pereţi exteriori Nord diafragme b.a 178,42
Pereţi exteriori Sud diafragme b.a. 178,42
diafragme b.a placate
Pereţi exteriori Vest 280,6
cu b.c.a+zidarie b.c.a
diafragme b.a placate
Pereţi exteriori Est 280,6
cu b.c.a+zidarie b.c.a
Pereţi interiori casa scării diafragme b.a monolit 53,2
Planşeu – terasă terasă necirculabilă 195,2
Placa pe sol placa neizolata termic 195,2
ferestre din lemn 7,2
Tâmplărie exterioară Nord
usi balcon din lemn 7,35
ferestre din lemn 7,2
Tâmplărie exterioară Sud
usi balcon din lemn 7,35
Tâmplărie exterioară Est ferestre din lemn 45
ferestre din lemn 45
Tâmplărie exterioară Vest usi balcon din lemn 7,35
usa metalica exterioara 3,78
Tâmplărie interioară casa scarii usi din lemn 1,89
Total suprafaţă anvelopă A0 1847,31
Volumul încălzit al clădirii V 2695
Raportul A0 / V 0.685
Suprafaţa încălzită Sînc 569,78
Suprafaţa locuibilă Sloc 747,28

3.2. Determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent) R:

Pereţi exteriori est, vest


Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială interioară 0.095 1.02
2 B.C.A. 0.30 0.34 0.6101
3 Tencuială exterioară 0.06 2.03

Pereţi exteriori nord, sud


Nr. Alcătuire δj λj Rezistenţa termică R
15
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială interioară 0.095 1.02
2 Beton armat 0.20 2.03 0.564
3 Tencuială exterioară 0.060 1.02

Pereţi interiori spre casa scării


Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială interioară 0.01 1.02
2 Beton armat 0.20 2.03 0.3386
3 Tencuială exterioară 0.01 1.02

Placa pe sol
Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Mozaic turnat/parchet 0.02 1.91
2 Şapă egalizare 0.03 1.02
3 Planşeu beton armat 0.13 2.03 0.345
Tencuiala tavan
4 0.02 1.02
intrados

Planseu intermediar
Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Mozaic turnat/parchet 0.02 1.91
2 Planşeu beton armat 0.13 2.03
0.364
3 Şapă M 100 0.03 1.01
4 Tencuială interioară 0.095 1.02

Planşeu – terasă
Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială tavan 0.01 1.01
2 Planşeu beton armat 0.13 2.03
3 Şapă M 100 0.03 1.01
0.820
4 Beton pantă 0.12 1.62
5 Termoizolaţie 0.15 0.34
6 Pietriş 0.04 1.16

Ferestre/uşi exterioare şi interioare – tâmplărie dublă

16
FE
Suprafaţă Rezistenţa termică R’
/ Descriere
[m2] [m2K/W]
UE
1 Ferestre din lemn (Nord, Sud,
126,45 0,39
Vest, Est)
3 Uşi metalice la intrare (Vest) 3,78 0.17

3.3. Determinarea rezistenţelor termice corectate R’ [m2K/W] - clădire iniţială

3.3.1. Evaluarea punţilor termice liniare

 ROSTURI VERTICALE

1. ROST VERTICAL DE CAPĂT SAU COLŢ IEŞIND

RV 1a – rost vertical colţ ieşind: intersecţie dintre un perete portant (diafragmă din beton armat)
şi un perete neportant (zidărie de umplutură din b.c.a.);
2

30 10
1

 1  0.28
 2  0.065

10 30

RV 1b – rost vertical colţ ieşind: intersecţie dintre doi pereţi neportanţi (zidărie de umplutură din
b.c.a.)

30 10

  0.065

10 30

17
RV 1c – rost vertical colţ ieşind: intersecţie dintre doi pereţi portanţi (diafragme din beton armat)

20 10

  0.28

10 20

2. ROST VERTICAL CURENT

RV 2a – rost vertical curent: intersecţie dintre un perete exterior neportant (zidărie de umplutură
din b.c.a.) şi un perete interior portant (diafragmă din beton armat)

 
20 10 10

  0.064

20 20 20

RV 2b – rost vertical curent: intersecţie dintre doi pereţi neportanţi (un perete exterior din zidărie
de umplutură din b.c.a. şi un perete interior despărţitor)
 
20 10 10

  0.063

20 20 20

18
3. ROST VERTICAL CURENT, LÂNGĂ UN GOL

RV 3a – rost vertical curent: intersecţie dintre doi pereţi portanţi (o diafragmă exterioară din
beton armat şi o diafragmă interioară din beton armat), lângă un gol

1
2
20 10

 1  0.28
 2  0.20

20 20 10

RV 3b – rost vertical curent: intersecţie dintre doi pereţi neportanţi (un perete exterior din zidărie
de umplutură din b.c.a. şi un perete interior despărţitor), lângă un gol

1

2
20 10 10

 1  0.063
 2  0.18
20 20 20 10

19
 ROSTURI ORIZONTALE

4. ROST ORIZONTAL PLANŞEU ACOPERIŞ

RO 4a – rost orizontal planşeu acoperiş: atic peste un perete exterior portant (diafragmă
exterioară din beton armat).
1010 10

2

1 13 15

 1  0.175
 2  0.198

10 20

5. ROST ORIZONTAL PLANŞEU CURENT

RO 5a – rost orizontal planşeu curent: intersecţie dintre un planşeu curent cu un perete exterior
portant (diafragmă exterioară din beton armat)

2
13

1

 1  0.19
 2  0.175

10 20

20
6. ROST ORIZONTAL PLANŞEU CURENT CU BALCON

RO 6a – rost orizontal planşeu curent: intersecţie dintre un planşeu curent cu balcon cu un perete
exterior portant (diafragmă exterioară din beton armat)

2

13
1

 1  0.28
 2  0.26

10 20

7. ROST ORIZONTAL PLANŞEU INFERIOR

RO 7a – rost orizontal planşeu inferior: soclu la un perete exterior portant (diafragmă exterioară
din beton armat).
10 20

 1  0.275
 2  0.235
2
10 13
≥100

1

10 20

21
8. ROST ORIZONTAL LA DIAFRAGME INTERIOARE

RO 8a – rost orizontal la intersecţia diafragmelor interioare cu planşeul acoperiş


 

15
13

  0.17

20

RO 8b – rost orizontal intersecţia diafragmelor interioare cu planşeul inferior

  0.29

10 13

 

20

9. CONTUR TÂMPLĂRIE

GLAF 9 – conturul tâmplăriei pentru ferestre şi uşi pentru balcon


20 10

  0.26

22
10. ROST VERTICAL COLŢ INTRÂND RV 10

Această punte termică se neglijează deoarece valoarea coeficientului de transfer termic, ψ


este negativă.

1
20 1010
2

20 1010
 1  0.04
 2  0.02

20 20 20

3.4. Determinarea rezistenţelor termice corectate R’ [m2K/W] - clădire reală

Tip punte termica ψ l ψ·l Σ[l·ψ/A] R U’ R’


0 1 2 3 4 5 6 7
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
RO5a - planseu
curent 0.540 9.500 5.130
Contur tamplarie 0.266 14.550 3.870
Buiandrugi 0.266 28.500 7.581
Total Fatada Nord 51.688 0.290 0.564 2.063 0.485
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
RO5a - planseu
curent 0.540 9.500 5.130
Contur tamplarie 0.266 14.550 3.870
Buiandrugi 0.266 28.500 7.581
Total Fatada Sud 51.688 0.290 0.564 2.063 0.485
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV2a - intersectie 0.064 14.000 0.896
RV2b - intersectie 0.063 14.000 0.882
23
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
Contur tamplarie 0.266 45.000 11.970
Buiandrugi 0.266 120.000 31.920
Total Fatada Est 67.334 0.240 0.610 1.879 0.532
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV2b - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV2b - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV1a - colt iesind 0.294 14.000 4.116
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
Contur tamplarie 0.266 56.130 14.931
Buiandrugi 0.266 340.000 90.440
Total Fatada Vest 128.087 0.456 0.610 2.096 0.477
RV10 - colt intrand 0.200 14.000 2.800
RV10 - colt intrand 0.200 14.000 2.800
RO planseu casa
scarii 0.280 13.720 3.842
Contur tamplarie 0.266 1.800 0.479
Buiandrugi 0.266 0.450 0.120
Total P.I. spre casa scarii neincalzit 243.497 17.748 0.338 20.706 1.454
Planşeu inf. 0.51 192.500 98.175
Total planseu peste subsol neincalzit 98.175 0.503 0.345 3.401 0.294
Plandeu intermed 0.365 192.500 70.263
Total planseu intermediar 70.263 0.360 0.364 3.107 0.322
Plandeu sup. 0.373 192.500 71.803
Total planseu superior-Terasa 71.803 0.368 0.820 1.587 0.630

Nota: Coeficientii ψ au fost detereminati prin modelarea puntilor termice.

3.3.1 Calculul rezistenţei termice medii pe clădire

24
3.3.2 Calculul coeficientului global de izolare termica G [W/m³·K]-cladirea reala

G=1/V x ((ΣA*τ )/R’) +0.34n;

Notă: a. RO – rost orizontal; RV – rost vertical; RVT-intersectie


b. Coeficienţii ψ au fost determinaţi prin modelarea pe calculator a punţilor termice.

25
Observaţie: Valoarea coeficientului global G este mult mai mare decât valoarea normată.
Acest lucru implică necesitatea lucrărilor de modernizare/reabilitare termică a elementelor
anvelopei.

3.4. Determinarea necesarului anual normal pentru încălzirea spatiilor –


cladirea de reala

Se determina:
 durata sezonului de incalzire;
 numarul de grade zile;
 necesarul anaul pentru incalzire;
 consumul specific de caldura anual normal pentru incalzire.

Date necesare:

SE
Qanînc =0,024 x ( + 0,33 x B1 x na x V ) x C x NGZ ; [KWh / an]
R

SE - suprafata totala de transfer termic de caldura de la spatiul incalzit catre mediu


inconjurator, masurat in interiorul spatiului incalzit,
SE = 2539,12 mp
R'= rezistenta termica midie corectata a elementului de constructie care delimiteaza spatiul
incalzit de mediul inconjurator,
R'= 0,794 m 2 K/W,?
A
B1 = ( 1+ R ) x fta, unde:

B1= coeficient de corectie a potentialului termodinamic caracteristic aerului proaspat


necesar asigurarii confortului fiziologic,
A= coeficient numeric in functie de tipul cladirii,
A= 0,098 - pentru cladiri individuals (case individuate cu regim redus de inaltime),
fta= factor de temperature pentru aerul interior functie de tip sistem de incalzire,
fta= 1,098 – pentru incalzire cu sobs de teracota din tab.3. NP 048,
0.096
B1 = ( 1+ 0,833 ) x 1,062 = 1,1844

na= nr. de schimburi de air cu exteriorul, caracteristic spatiului incalzit: [h-'],

26
na =0,7 [h-1], -cladirea aflata in interiorul orasului si este considerata in clasa de
adapostire, cu timplarie bunag dar are permiabilitate ridicata, nu este prevazuta cu garniture de
etansare,
C= coeficient de corectie a necesarului de caldura pentru incalzirea spatiilor si tine seama
de regimul de exploatare a instalatiei si de conformatia cladirii,
C= Y CR Cb
unde:
Y = coeficient care tine seama de variatia in temp a temperaturii exterioare,
Y = ….
CR =coeticient care tine seama de reducerea. temperatuni interioare oare pe durata noptji.
CR = 0,938 - punct termic cu reglaj manual,
Cb= coeficient care tine seama de prezenta balcoanelor, Cb =1,00
C = 0,900
V = volumul interior al spatiului incalzit: [m3],
V = 2695 m³
NZ = nr. anual de grade zile corectat pentru cladirea analizata,
NGZ = nr.anual de grade zile de calcul corespunzator temperaturii interioare rezultate de
20 ºC, respectiv temperaturii medii exterioare de 12 °C, ce urmeaza a fi calculat.

3.4.1. Determinarea temperaturii interioare medii a spaţiului încălzit;


Întrucât diferenţa între temperaturile interioare convenţionale de calcul e mai mică de 4 K,
se aplică modul de calcul mono – zonal, temperatura interioară medie a spaţiului încălzit
determinându-se în funcţie de temperaturile interioare de calcul ale spaţiilor încălzite direct şi
indirect, conform prezentării din tabelul următor:

Spatii ti [° C] S [m2] h [m] Vol [m3]


Dormitoare 20 256,08 2,60 665,6
Bucatarie 18 114,7 2,60 298,22
Camera de zi 17 160 2,60 416
Hol 17 177,5 2,60 461,5
Baie 21 39 2,60 101,4
Casa scarii 17 14,7 2,60 38,22
ti =18,9 TOTAL 1980,94

 t k xVk
ti = = 19.72 [° C]
Vinc

3.4.2. Determinarea numărului mediu normalizat de persoane


27
NP = Sloc x i loc = 747,28 x 0,082 = 62,48 [pers];
Sloc = suprafata camerelor de locuit ( camere de zi, dormitoare,etc.)
i loc = indice mediu de ocupare a suprafetei camerelor de locuit,
S loc = 762 mp ; i loc = 0,082 [pers / m2]-pentru mun. Suceava locuinţă colectiva, în mediu urban,

3.4.3. Determinarea aporturilor interioare de căldură


Фintern = Σ Фi , [W]

3.4.3.1. Aporturile de căldură de la persoane


Фpersoane = 65 x NP = 65 x 62,48 = 4061,2 [W] – unde fluxul emis in somn este de 65 W
3.4.3.2. Aporturile de căldură rezultate din utilizarea a.c.c şi activităţi casnice
Фcasnice = 20 + 15 x NP = 957,2 [W]
Фtotal acc+casnice = 957,2 [W]
3.4.3.3. Aporturile de căldură rezultate din prepararea hranei
ФHrană = 100 pentru bucatarie; [W]
3.4.3.4. Aporturile de căldură rezultate din utilizarea aparatelor electrice;
Фap.el = 270 + 40 x NP = 2769,2 [W];
3.4.3.5. Aporturile de căldură rezultate din iluminat;
Фilum = 45+15 =60 [W] pentru locuinte cu suprafete >100mp

Rezultă urmatoarele aporturi interne:


Фintern = Σ Фi = 7947,6 [W];
3.4.3.6. Aportul energetic mediu specific pe clădire;
 int ern 7947, 6
a= = = 9,59 ; [W / m2];
S util 828, 28
.
3.4.4. Determinarea numărului anual de grade zile corectat pentru clădirea analizată (N GZ) şi
durata normală a sezonului de încălzire (Dz)
S-a utilizat Metoda analitică de determinare. Durata sezonului de încălzire şi numărul
corectat de grade zile s-au determinat din verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv
la sfârşitul sezonului de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spaţiul încălzit şi
temperatura exterioară de referinţă a clădirii analizate. Fişele de calcul sunt anexate, iar rezultatele
sunt prezentate in urmatoarele tabele si grafice:

28
Tabel 1. Determinarea necesarului anual normal de caldura si numarului anual de grade
zile NGZ pentru cladirea analizata

Determinarea sezonului de incalzire (Dz)

26.000
Valoare temperatura

22.000
18.000 teR

14.000 tir

10.000
6.000
2.000
-2.000

Luna

Figura 1. Determinarea sezonului de incalzire - DZ

29
3.5 Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a
instalatiilor de incalzire, apa calda menajera si electrice pentru iluminat-
cladirea de reala

30
31
32
33
34
4. NOTE DE CALCUL- CLADIREA DE REFERINTA

4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate R’ [m2K/W]

Tip punte termica ψ l ψ·l Σ[l·ψ/A] R U’ R’


0 1 2 3 4 5 6 7
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
RO5a - planseu
curent 0.540 9.500 5.130
Contur tamplarie 0.266 14.550 3.870
Buiandrugi 0.266 28.500 7.581
Total Fatada Nord 51.688 0.290 0.564 2.063 0.485
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
RO5a - planseu
curent 0.540 9.500 5.130
Contur tamplarie 0.266 14.550 3.870
Buiandrugi 0.266 28.500 7.581
Total Fatada Sud 51.688 0.290 0.564 2.063 0.485
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV2a - intersectie 0.064 14.000 0.896
RV2b - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
Contur tamplarie 0.266 45.000 11.970
Buiandrugi 0.266 120.000 31.920
Total Fatada Est 67.334 0.240 0.610 1.879 0.532
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV2b - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV2b - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV1a - colt iesind 0.294 14.000 4.116
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
Contur tamplarie 0.266 56.130 14.931
Buiandrugi 0.266 340.000 90.440
Total Fatada Vest 128.087 0.456 0.610 2.096 0.477
RV10 - colt intrand 0.200 14.000 2.800
RV10 - colt intrand 0.200 14.000 2.800
RO planseu casa 0.280 13.720 3.842
scarii

35
Contur tamplarie 0.266 1.800 0.479
Buiandrugi 0.266 0.450 0.120
Total P.I. spre casa scarii neincalzit 243.497 17.748 0.338 20.706 1.454
Planşeu inf. 0.51 192.500 98.175
Total planseu peste subsol neincalzit 98.175 0.503 0.345 3.401 0.294
Plandeu intermed 0.365 192.500 70.263
Total planseu intermediar 70.263 0.360 0.364 3.107 0.322
Plandeu sup. 0.373 192.500 71.803
Total planseu superior-Terasa 71.803 0.368 0.820 1.587 0.630

4.1.1. Calculul rezisentelor termice medii si a coeficientului global de izolare termica

Element A[m2] R’ τ   A 
R'
Fatada Nord 178.4 1.200 1 148.667
Fatada Sud 178.4 1.200 1 148.667
Fatada Est 280.6 1.200 1 233.833
Fatada Vest 280.6 1.200 1 233.833
P.I. spre casa scarii 191.8 0.338 0.395 223.996
Planseu peste subsol neincalzit 195.2 1.540 0.395 50.068
Planseu intermediar 195.2 1.250 0.395 61.642
Planseu superior 195.2 4.500 0.395 17.134
Tamplarie lemn-Nord 25.4 0.390 1 65.103
Tamplarie lemn-Sud 25.4 0.390 1 65.103
Tamplarie lemn-Est 45.0 0.390 1 115.385
Tamplarie lemn-Vest 56.1 0.390 1 143.923
Total Anvelopa 1847.310
  A 
 R' 1507.352

 
Rmed 
A i
A  1.226
 R'
 
n - clădire cu dublă expunere şi 0.50
tâmplărie neetanşă
Gref (conform C107/1- 2005) 0.485
GN (pentru A/V = 0,68 şi 5
0.63
niveluri)      
Gref = 0.48 < GN = 0,63
[W/m3∙K]      

Cladire care face parte din caterogia I si are urmatoarele valori ale coeficientilor:

A1= aria suprafetelor opace ale peretilor exteriori, [m2];


A2= aria suprafetei planseului de la ultimul nivel-terasa, [m2];
A3= aria suprafetei planseului peste subsol neincalzit, [m2];
36
A4= aria suprafetelor neopace aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, [m2];
P= perimetrul exterior al spatiului incalzit aferent cladirii, aflat in contact cu solul sau ingropat,
[m];
a,b,c,d,e – rezistentele termice minim necesare ale cladirii care tin cont de zona climatica.

1  A1 A2 A3 A 
Gref      d * P  4  [W / m 3 K ];
V a b c e 

1  950, 25 195, 2 195, 2 151,92 


Gref      1,1*60, 2   0, 485 [W/m³K];
2695  1, 40 3, 0 1, 65 0, 4 

4.2. Determinarea necesarului anual normal pentru încălzirea spatiilor –


cladirea de referinta

37
Se determina:
 durata sezonului de incalzire;
 numarul de grade zile;
 necesarul anaul pentru incalzire;
 consumul specific de caldura anual normal pentru incalzire.

Date necesare:

SE
Qanînc =0,024 x ( + 0,33 x B1 x na x V ) x C x NGZ ; [KWh / an]
R

SE - suprafata totala de transfer termic de caldura de la spatiul incalzit catre mediu


inconjurator, masurat in interiorul spatiului incalzit,
SE = 2539,12 mp
R'= rezistenta termica midie corectata a elementului de constructie care delimiteaza spatiul
incalzit de mediul inconjurator,
R'= 0,794 m 2 K/W,?
A
B1 = ( 1+ R ) x fta, unde:

B1= coeficient de corectie a potentialului termodinamic caracteristic aerului proaspat


necesar asigurarii confortului fiziologic,
A= coeficient numeric in functie de tipul cladirii,
A= 0,098 - pentru cladiri individuals (case individuate cu regim redus de inaltime),
fta= factor de temperature pentru aerul interior functie de tip sistem de incalzire,
fta= 1,098 – pentru incalzire cu sobs de teracota din tab.3. NP 048,
0.096
B1 = ( 1+ 0,833 ) x 1,062 = 1,1844

na= nr. de schimburi de air cu exteriorul, caracteristic spatiului incalzit: [h-'],

na =0,7 [h-1], -cladirea aflata in interiorul orasului si este considerata in clasa de


adapostire, cu timplarie bunag dar are permiabilitate ridicata, nu este prevazuta cu garniture de
etansare,

C= coeficient de corectie a necesarului de caldura pentru incalzirea spatiilor si tine seama


de regimul de exploatare a instalatiei si de conformatia cladirii,
C= Y CR Cb

38
unde:
Y = coeficient care tine seama de variatia in temp a temperaturii exterioare,
Y = ….
CR =coeticient care tine seama de reducerea. temperatuni interioare oare pe durata noptji.
CR = 0,938 - punct termic cu reglaj manual,
Cb= coeficient care tine seama de prezenta balcoanelor, Cb =1,00
C = 0,900
V = volumul interior al spatiului incalzit: [m3],
V = 2695 m³
NZ = nr. anual de grade zile corectat pentru cladirea analizata,
NGZ = nr.anual de grade zile de calcul corespunzator temperaturii interioare rezultate de
20 ºC, respectiv temperaturii medii exterioare de 12 °C, ce urmeaza a fi calculat.

3.4.1. Determinarea temperaturii interioare medii a spaţiului încălzit;


Întrucât diferenţa între temperaturile interioare convenţionale de calcul e mai mică de 4 K,
se aplică modul de calcul mono – zonal, temperatura interioară medie a spaţiului încălzit
determinându-se în funcţie de temperaturile interioare de calcul ale spaţiilor încălzite direct şi
indirect, conform prezentării din tabelul următor:

Spatii ti [° C] S [m2] h [m] Vol [m3]


Dormitoare 20 256,08 2,60 665,6
Bucatarie 18 114,7 2,60 298,22
Camera de zi 17 160 2,60 416
Hol 17 177,5 2,60 461,5
Baie 21 39 2,60 101,4
Casa scarii 17 14,7 2,60 38,22
ti =18,9 TOTAL 1980,94

 t k xVk
ti = = 19.72 [° C]
Vinc

3.4.2. Determinarea numărului mediu normalizat de persoane


NP = Sloc x i loc = 747,28 x 0,082 = 62,48 [pers];
Sloc = suprafata camerelor de locuit ( camere de zi, dormitoare,etc.)
i loc = indice mediu de ocupare a suprafetei camerelor de locuit,
S loc = 762 mp ; i loc = 0,082 [pers / m2]-pentru mun. Suceava locuinţă colectiva, în mediu urban,

39
3.4.3. Determinarea aporturilor interioare de căldură
Фintern = Σ Фi , [W]
3.4.3.1. Aporturile de căldură de la persoane
Фpersoane = 65 x NP = 65 x 62,48 = 4061,2 [W] – unde fluxul emis in somn este de 65 W
3.4.3.2. Aporturile de căldură rezultate din utilizarea a.c.c şi activităţi casnice
Фcasnice = 20 + 15 x NP = 957,2 [W]
Фtotal acc+casnice = 957,2 [W]
3.4.3.3. Aporturile de căldură rezultate din prepararea hranei
ФHrană = 100 pentru bucatarie; [W]
3.4.3.4. Aporturile de căldură rezultate din utilizarea aparatelor electrice;
Фap.el = 270 + 40 x NP = 2769,2 [W];
3.4.3.5. Aporturile de căldură rezultate din iluminat;
Фilum = 45+15 =60 [W] pentru locuinte cu suprafete >100mp

Rezultă urmatoarele aporturi interne:


Фintern = Σ Фi = 7947,6 [W];
3.4.3.6. Aportul energetic mediu specific pe clădire;
 int ern 7947, 6
a= = = 9,59 ; [W / m2];
S util 828, 28
.
3.4.4. Determinarea numărului anual de grade zile corectat pentru clădirea analizată (N GZ) şi
durata normală a sezonului de încălzire (Dz)
S-a utilizat Metoda analitică de determinare. Durata sezonului de încălzire şi numărul
corectat de grade zile s-au determinat din verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv
la sfârşitul sezonului de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spaţiul încălzit şi
temperatura exterioară de referinţă a clădirii analizate. Fişele de calcul sunt anexate, iar rezultatele
sunt prezentate in urmatoarele tabele si grafice:

40
Tabel 2. Determinarea necesarului anual normal de caldura si numarului anual de grade zile
NGZ pentru cladirea analizata

Determinarea sezonului de incalzire (Dz)

26.000
Valoare temperatura

22.000
18.000
teR
14.000 tir
10.000
6.000
2.000
-2.000

Luna

Figura 2. Determinarea sezonului de incalzire - DZ

41
4.3 Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a
instalatiilor de incalzire, apa calda menajera si electrice pentru iluminat-
cladirea de referinta

42
43
44
45
46
47
II. RAPORT DE AUDIT ENERGETIC

1. PREZENTARE GENERALA A CLADIRII

1.1 Informaţii generale


Clădirea: Bloc locuite;
Adresa: Str. Borzoghean, Nr.29, Mun Suceava, jud. Suceava;
Proprietar: Consiliul Local Suceava;
Destinaţia principală a clădirii: locuinţa multifamiliala de tip duplex;
Tipul clădirii: bloc locuinte P + 4E;
Anul construcţiei: 1984;
Proiectant: Institutul Regional de Proiectare Suceava;
Nr. de apartamente: 10;
Structura constructivă: pereţi portanţi din diafragme din beton armat;

1.2 Informaţii privind construcţia


Suprafaţa locuibilă: 747,28 mp;
Suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite: 547,28 mp;
Volumul util al spaţiului încălzit: 2695 mc;
Volumul total al clădirii: 3283,02 mc;

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Rezistenţa corec- Suprafaţa


Tip element de construcţie
tată [m2K/W] [m2]
Pereţi exteriori Nord 0.469 170.850
Pereţi exteriori Sud 0.475 175.140
Pereţi exteriori Vest 0.366 380.685
Pereţi exteriori Est 0.366 378.830
Pereţi interiori spre casa scării 0.338 76.350
Planşeu superior sub terasă 0.820 192.5
Placa inferioara pe sol 0.339 192.5
Tâmplărie exterioară Nord lemn 0.390 25.39
Tâmplărie exterioară Sud lemn 0.390 25.39
lemn 0.390 140.000
Tâmplărie exterioară Est
metal 0.170 4.570
Tâmplărie exterioarăVest lemn 0.390 144.000
Total suprafaţă exterioară 1847.31

Indicele de compactitate al clădirii (SE/V): 0.685;

48
1.3 Informaţii privind instalaţiile

 1. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:


 Sursă proprie cu combustibil: gaz metan pentru tot blocul
 Centrală termică de cartier;
 Termoficare – punct termic central;
 Termoficare – punct termic local;
 Altă sursă sau sursă mixtă;

Tipul sistemului de încălzire:


 Încălzire locală cu sobe;
 Încălzire centrală cu corpuri statice;
 Încălzire centrală cu aer cald;
 Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
 Alt sistem de încălzire .

 2. Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m2]


Tip corp
static În spaţiul În spaţiul În spaţiul În spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
Fonta 624/4 44 0 44 16 0 704
Panou sinplu
10 0 10 3,9 0 39
in tabla

Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară


 superioară
 mixtă
Racord la sursa centralizată de căldură: nu e cazul
 racord unic(ptr fiecare scara),  multiplu: ____ puncte,
diametru nominal [mm]:
Contor de căldură: nu e cazul
Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie, coloane): nu e
cazul.

Elemente de reglaj termic şi hidraulic, la nivelul corpurilor statice : nu e cazul

 Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt


funcţionale (pentru cei care au repartitoare)
 Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj dar cel puţin un sfert
dintre acestea nu sunt funcţionale,
 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin
jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,

Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: nu e cazul

49
Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:
 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de
încălzire,
 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de
încălzire, mai devreme de trei ani,
 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de
încălzire, cu mai mult de trei ani în urmă,

Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:nu e cazul


 Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcţionale,
 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu sunt
funcţionale;

 3. Date privind instalaţia de apă caldă menajeră:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:


Sursă proprie cu: combustibil gaz metan
 Centrală termică de cartier,
 Termoficare – punct termic central
 Termoficare – punct termic local,
 Altă sursă sau sursă mixtă

Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:


 Din sursă centralizată
Centrală termică proprie
 Boiler de acumulare,
 Preparare locală cu aparat de tip instant a.c.m.
 Preparare locală pe plită,
 Alt sistem de preparare a.c.m.: nu exista

Puncte de consum a.c.m. /a.r.: 0/7


Numărul de obiecte sanitare pe tipuri:

Lavoare 10
Vase WC 10
Căzi 10
Duşuri 0
Spalator 10

Racord la sursa centralizată de căldură: nu e cazul

Conducta de recirculare a a.c.m.:


 funcţională,  nu funcţionează,  nu există
Contor de căldură general : nu exista
Debitmetre la nivelul punctelor de consum:
 nu există,  parţial,  peste tot

50
Alte informatii:
- consumul apei calde este discontinua;
- accesibilitate la racordul de apa calda din subsolul tehnic: nu este cazul
- programul de livrare a apei calde de consum: nu este cazul
- date privind starea armaturilor sii conductelor de a.c.m.: buna
- pierderi de fluid, starea termoizolatiei etc.: buna
- completare ocazionala a instalatiei de incalzire, puncte de consum a.c.m. cu pierderi:
nu este cazul.

 4. Date privind instalaţia de climatizare


Nu există

 5. Date privind instalaţia de ventilare


Nu există.

 6. Date privind Instalaţia electrică

Instalatia electrica proiectata in anal 1984, prevede iluminatul incandescent 100 % si este
in stare buna.
Consumul de energie pentru iluminat si perntru aparatura electrocasnica este contorizata
individual.
Corpurile de iluminat sunt complete.
Circuitele sunt realizate cu conductori din copru in tuburi montate ingropat.
Aparatele electrocasnice au urmatoarele puteri de consum:

- frigider 40 W, congelator 90 W, televizor 35 W,


- masina de spalat automata 20 W,
- DVD 20W
- calculator +monitor - 210 W
- aspirator, 20 W,
- fier de calcat, 20 W,
- aparate diverse, 20 W,

Puterea instalata pentru iluminat este de cca 7,0 kw .

51
2. PREZENTAREA SOLUŢIILOR DE MODERNIZARE ENERGETICĂ A
ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII

2.1. Prezentarea soluţiilor de modernizare energetică a anvelopei clădirii

2.1.1. Soluţii pentru pereţii exteriori


a) Varianta 1
Solutia de imbunatatire consta, in aplicarea la exterior a unui strat suplimentar de polistiren
expandat de 10 cm grosime, fixat mecanic cu bolturi impuscate si lipit, peste care se prevede o
protectie lipita. Stratul de protectie poate fi realizat din glet din pasta adeziva in grosime de 5-6
mm armat cu tesatura, din fibre de sticia.
Stratul suplimentar de polistiren expandat se poate aplica,in pricipiu, la exteriorul sau la
interiorul cladirii. Solutia de aplicare a termoizolatiei la interior nu este indicata datorita
comportarii nefavorabile la difuzia vaponlor de apa si a migrarii si concentrarii condensului in
zonele care inevitabil raman neizolate. Pe de alta parte inertia termica scade. Solutia de aplicare a
termoizolanei pe exterior este mai eficienta, conduce la eliminarea puntilor termice si la cresterea
inertiei termice.

Aceasta solutie de termoizolare a cladirii la exterior va fi realizată astfel:


 stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei: verificat şi
eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această soluţie
abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecţie) şi
curăţat de praf şi depuneri;
 stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat, în grosime de 10 cm, este fixat
prin lipire şi/sau mecanic pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil. Stratul de lipire
se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini), lipirea fâcându-
se local, pe fâşii sau în puncte. Fixarea mecanică se realizează cu bolţuri din oţel inoxidabil, cu
expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu
rozetă.

Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi decalate
pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă în rosturi, fapt
care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj.
La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante in formă de L.
Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula de
finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm şi se armează cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă
sau fibre organice.
Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport (inclusiv elasticitate
pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice, fără desprinderea de
suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitate la apa meteorică.
Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice, obţinute prin combinarea
lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce
coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.

52
Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante:
 vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la apă şi
rezistenţă mică la agenţi atmosferici, care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de răşini
sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu
minerali, aspectul fiind mat);
 vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă, care au o bună permeabilitate a
vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate. aderenţă pe orice tip de suport, aspect mat.

Ca variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.


Reţeaua de armare, fixată pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de tipul liantului
folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă - eventual protejate cu o peliculă din material
plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare
hidraulice – sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea stratului
de armare prin suprapunerea corectă a foilor de ţesătură din fibră de sticlă sau fibre organice (min.
10 cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul
golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâşii de
25 cm) sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. La colţurile golurilor de fereastră, pentru
armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu
dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.
Se vor prevedea rosturi de dilatare care separă faţada în câmpuri de cel mult 14 m 2, evitând
alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră, care sunt zone cu concentrări mari de eforturi.
Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se pot prevedea cordoane vinilice sau
profile metalice care să permită mişcarea independentă a faţadei în raport cu elementele de
construcţie.
Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme specializate,
care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la compoziţia mortarului,
dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la tehnologia de execuţie.
Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje:
 rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor
masuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălţime de cca. 2,0 m de
la cota trotuarului; pe suprafaţa soclurilor se pot folosi tencuieli rezistente la lovire din
categoria marmorocului (griş de piatră şi lianţi din răşini sintetice) sau suplimentarea ţesăturii
din fibre de sticlă cu una având rezistenţă la întindere de trei ori mai mare decât cea normală;
 un cost relativ mare;
 durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani;
 limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea soluţiei trebuie
să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură continuitatea stratului termoizolant,
inclusiv şi în special la racordarea cu soclul şi cu aticul acoperişului.
Se va trata cu deosebită atenţie execuţia acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltraţiilor
de apă între izolaţia termică şi peretele suport.
Pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui exterior pe
înălţimea aticului (lungimea zonei de influenţă). La partea superioară, pentru protecţia stratului

53
termoizolant, este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm, continuu, care se
prelungeşte şi sub tencuială.
Pentru a realiza o protecţie termică corespunzătoare şi reducerea efectului punţii termice
orizontale din zona planşeului inferior (de la cota ±0.00) izolaţia termică se va dispune şi pe
înălţimea soclului iar stratul de protecţie va fi armat cu două straturi de ţesătură de fibre de sticlă
sau din fibre organice.
Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolaţiei termice pe o grosime de cca. 3,0 cm, în
zona glafurilor exterioare şi a solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire şi protecţie adecvate
(din aluminiu) precum şi benzi suplimentare din ţesătură de fibră de sticlă sau fibre organice. Se
vor prevedea glafuri noi din tablă zincată de 0,5 mm.
Deoarece o porţiune a peretelui exterior situat din partea de sud a clădirii formează rostul
cucentrala termica, pe această zonă stratul suplimentar de termoizolaţie nu poate fi aplicat la
exterior. În consecinţă, deşi izolarea termică la interior prezintă o serie de dezavantaje, se va
prevedea un strat de polistiren extrudat de 10 cm grosime, dispus la interior, pe peretii casei scarii.
Pentru termoizolarea la interior poate fi adoptată una dintre următoarele soluţiile:
 , rectificată în prealabil, finisate cu tapet etanş la vapori de apă (tapet lavabil din mase plastice);
strat din plăci de polistiren extrudat lipite cu pastă adezivă din ipsos-aracet, direct pe faţa
interioară a peretelui
 strat din plăci de polistiren extrudat, lipite pe perete cu bitum topit, barieră de vapori din carton
asfaltat lipit cu bitum şi tencuială pe plasă de rabiţ, fixată de perete cu mustăţi de sârmă.

b) Varianta 2
Montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de vata minerala semirigida in
grosime de 10 cm respectand aceleasi faze ale procesului tehnologic ca si in varianta precedenta
2.1.2. Soluţii pentru planşeul superior
a) La planşeul de peste ultimul nivel se recomandă o soluţie de refacere a izolaţiei hidrofuge şi de
sporire a izolaţiei termice, ce constă în:
 îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă;
 montarea unui nou strat termoizolant format din plăci de polistiren expandat, cu grosimea
totală de 15 cm şi racordarea pe conturul planşeului pentru micşorarea efectului punţii
termice; este recomandabil să se utilizeze cel puţin două straturi pentru decalarea rosturilor
verticale sau să se folosească plăci de polistiren pravăzute cu falţuri;
 realizarea unei şape armate de 3...4 cm din M100;
 prevederea unei hidroizolaţii noi, alcătuite din materiale agrementate în ţara noastră, ca de
exemplu 2...3 straturi de ţesătură din fibre de sticlă bitumată, între 3...4 straturi de bitum;
 realizare unui strat de protecţie din pietriş, de 3...4 cm grosime.

Soluţia prezintă avantajele următoare:


 corectează majoritatea punţilor termice care reprezintă la clădirea existentă un procent de
circa 15% ;
 protejează volumul încălzit împotriva variaţiilor de temperatură exterioare;
 nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile.

54
2.1.3. Soluţii pentru planseu peste subsol neincalzit
Valoarea minima R' pentru placa, peste subsol neincalzit este de 3,566 [m 2K/W] si este
superioara valorii de 3,000 [m2K/W] recomandata de ANEXA 3 din C 107/1.
Pentru corectarea efectului de punte termica, se recomandă prevederea pe faţa exterioară a
soclului a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună comportare la acţiunea umidităţii: plăci
din polistiren extrudat de 10 cm grosime. Stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin
lipire şi va fi protejat la exterior fie cu tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului, fie
cu o tencuială armată cu ţesătură din fibre de sticlă, în două straturi.

2.1.4. Soluţii pentru elementele de construcţii adiacente casei scării (spaţiu neîncălzit)
Pe suprafaţa pereţilor care despart casa scării de locuinţe se va prevedea, spre casa scării, o
izolaţie din plăci de polistiren expandat în grosime de 5 cm, protejat cu plăci de tencuială uscată
(RIGIPS), fixate prin şuruburi cadmiate.
La tavanul de peste intrare, sub camera de la etajul I, se va realiza o placare cu polistiren de
15 cm grosime şi o tencuială pe rabiţ.

2.1.5. Soluţii pentru tâmplăria exterioară


a) Varianta 1
Imbunatatirea protectiei termite in zona ferestrelor se poate face prin inlocuirea cu tamplarie
noua. Modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se va realiza prin înlocuirea
tâmplăriei vechi din lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan (geam termoizolant dublu 4+9+4),
având spaţiul dintre geamuri umplut cu aer. Se prevăd garnituri de etanşare pe conturul
cercevelelor. Pentru a realiza eliminarea vaporilor de apă rezultaţi în spăţiile locuite tâmplăria se
va prevedea cu clapetă de evacuare. Sursele curente de vapori apar datorită proceselor de preparare
a hranei, de întreţinere şi igienă a locuinţei, de spălare a lenjeriei, prin respiraţie, transpiraţie,
datorită prezenţei plantelor de apartament etc.
De asemeni, se propune înlocuirea uşilor metalice de la intrare cu uşi din PVC prevăzute cu
termoizolaţie şi geam izolator termic. Uşile vor fi echipate cu dispozitiv de închidere automată.

b) Varianta 2
Înlocuirea tâmplăriei vechi din lemn cu tâmplărie PVC cu geam termopan low-e (geam
termoizolant dublu 4+9+4), având spaţiul dintre geamuri umplut cu argon.

2.2 Soluţii pentru instalaţiile funcţionale

2.2.1. Solutii pentru instalatii de incalzire si apa calda menajera

Pentru incalzirea locuintelor si prepararea apei calde de consum s-a preferat debransarea de
la sitemul de incalzire centralizat si se realizarea un sistem de incalzire cu centrala termica de bloc
si boiler.
Sursa de energie pentru incalzirea spatiului sunt gazele naturale, alimentarea facandu-se
printr-o instalatie de utilizare pentru alimentarea cu gaze, avand contorizare separata a fiecarui
apartament.
Instalatia de gaze este racordata la sistemul centralizat cu gaze.

55
Conductele de distributie a gazelor naturale sunt in stare buna, vopsite. Cladirea este
echipata cu aparat de reglare si masura (PRM) a cantitatii de gaze naturale.
Cladirea este alimentata cu ape de la sistemul centralizat, iar instalatie este echipata cu
apometru general. Deasemenea, din punct de vedere al instalaţiilor sanitare, s-au montat aparate de
măsurare a consumului de apă rece şi caldă pentru fiecare apartament.
Nu s-a facut instalatia electrica de iluminat functioneaza normal si este in stare buna,
schimbandu-se doar corpurile de iluminat ce sunt cuprinse in spatiile comune

3. NOTE DE CALCUL – CLĂDIRE AMELIORATĂ TERMIC

3.1 Elementele de construcţie perimetrale ale anvelopei clădirii ameliorate:


Solutii de modernizare pentru cladirea analizata

Tip element de construcţie Suprafaţa [m2]


0 1 2
diafragme b.a+izolatie
Pereţi exteriori Nord 178,42
din polistiren expandat
diafragme b.a+izolatie
Pereţi exteriori Sud 178,42
din polistiren expandat
diafragme b.a placate
cu b.c.a+zidarie b.c.a.
Pereţi exteriori Vest 280,6
+izolatie din polistiren
expandat
diafragme b.a placate
cu b.c.a+zidarie b.c.a.
Pereţi exteriori Est 280,6
+izolatie din polistiren
expandat
diafragme b.a
Pereţi interiori casa scării monolit+izolatie din 53,2
polistiren expandat
Planşeu – terasă terasă necirculabilă 195,2
Placa pe sol placa neizolata termic 195,2
ferestre din PVC 7,2
Tâmplărie exterioară Nord
usi balcon din PVC 7,35
ferestre din PVC 7,2
Tâmplărie exterioară Sud
usi balcon din PVC 7,35
Tâmplărie exterioară Est ferestre din PVC 45
ferestre din PVC 45
Tâmplărie exterioară Vest usi balcon din PVC 7,35
usa metalica exterioara 3,78
Tâmplărie interioară casa scarii usi din PVC 1,89
56
Total suprafaţă anvelopă A0 1847,31
Volumul încălzit al clădirii V 2695
Raportul A0 / V 0,685
Suprafaţa încălzită Sînc 569,78
Suprafaţa locuibilă Sloc 747,28

3.2. Determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent) R:

Pereţi exteriori est, vest


Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială interioară 0.095 1.02
2 B.C.A. 0.30 0.34
3,165
3 Izolatie polistiren (PEX) 0.10 0.04
4 Tencuială exterioară 0.06 2.03

Pereţi exteriori nord, sud


Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială interioară 0.095 1.02
2 Beton armat 0.20 2.03
3,000
3 Izolatie polistiren (PEX) 0.10 0.04
4 Tencuială exterioară 0.06 1.02

Pereţi interiori spre casa scării


Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială interioară 0.01 1.02
2 Beton armat 0.20 2.03
3 Izolatie polistiren (PEX) 0.10 0.04 3,118
4 Placa ipsos carton 0.20 0.032
5 Tencuială exterioară 0.01 1.02

Placa peste subsol neincalzit


Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Mozaic turnat (parchet) 0.02 1.91
2 Şapă egalizare 0.03 1.02
3 Planşeu beton armat 0.13 2.03 2,853
4 Izolatie polistiren (PEX) 0.10 0.04
5 Tencuiala tavan intrados 0.02 1.02

57
Planseu intermediar
Nr. δj λj Rezistenţa termică R
Alcătuire
crt. [m] [W/mK] [m2K/W]
1 Tencuială interioară 0.095 1.02
2 Planşeu beton armat 0.13 2.03
2,730
3 Şapă M 100 0.03 1.01
4 Pardoseala rece/parchet --- ---

Planşeu – terasă
λj
Nr. δj Rezistenţa termică R
Alcătuire [W/m
crt. [m] [m2K/W]
K]
1 Tencuială tavan 0.01 1.01
2 Planşeu beton armat 0.13 2.03
3 Şapă M 100 0.03 1.01
4 Strat de pantă din B.C.A 0.12 1.62 2,903
5 Termoizolaţie PEX 0.15 0.34
6 Hihroizolatie bituminoasa 0.03 0.17
7 Pietriş 0.05 0.70

Ferestre/uşi exterioare şi interioare – tâmplărie dublă


FE
Suprafaţă Rezistenţa termică R’
/ Descriere
[m2] [m2K/W]
UE
1 Ferestre din PVC (Nord, Sud, 126,45
0,5
Vest, Est)
3 Uşa PVC la intrare (Vest) 3,78 0,5

3.2 Determinarea rezistenţelor termice corectate R’- clădire ameliorată termic

Tip punte termica ψ l ψ·l Σ[l·ψ/A] R U’ R’


0 1 2 3 4 5 6 7
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV3a - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a atic 0.373 15.250 5.688
RO5a - planseu curent 0.540 9.500 5.130
Contur tamplarie 0.266 14.550 3.870
Buiandrugi 0.266 28.500 7.581
Total Fatada Nord 51.688 0.290 3.326 0.590 1.694
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV3c - intersectie 0.480 14.000 6.720
RV3c - intersectie 0.480 14.000 6.720
58
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
RO5a - planseu curent 0.540 9.500 5.130
Contur tamplarie 0.266 14.550 3.870
Buiandrugi 0.266 28.500 7.581
Total Fatada Sud 51.688 0.290 3.326 0.590 1.694
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV2b - intersectie 0.064 14.000 0.896
RV2d - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
Contur tamplarie 0.266 45.000 11.970
Buiandrugi 0.266 120.000 31.920
Total Fatada Est 67.334 0.240 3.165 0.556 1.799
RV1a - colt iesind 0.345 14.000 4.830
RV2d - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV2d - intersectie 0.063 14.000 0.882
RV1a - colt iesind 1.172 14.000 16.404
RO7a - soclu 0.540 11.700 6.318
RO4a - atic 0.373 15.250 5.688
Contur tamplarie 0.266 56.130 14.931
Buiandrugi 0.266 340.000 90.440
Total Fatada Vest 140.375 0.500 3.165 0.816 1.225
RV10 - colt intrand 0.200 14.000 2.800
RV10 - colt intrand 0.200 14.000 2.800
RO planseu casa scarii 0.280 13.720 3.842
Contur tamplarie 0.266 1.800 0.479
Buiandrugi 0.266 0.450 0.120
Total P.I. spre casa scarii neincalzit 255.785 18.643 3.441 18.934 1.454
Planşeu peste subsol 0.51 192.500 98.175
Total planseu peste subsol neincalzit 98.175 0.503 3.566 0.853 1.172
Planseu intermediar 0.365 192.500 70.263
Total planseu intermediar 70.263 0.360 2.730 0.726 1.377
Planseu superior-
0.373 192.500 71.803
terasa
Total planseu superior- terasa 71.803 0.368 2.903 0.712 1.404

3.3 Clădire ameliorată termic – coeficientul global de izolare termică

59
3.4. Calculul coeficientului global de izolare termica G [W/m³·K]

G=1/V x ((ΣA* τ )/R’) +0.34n;

3.4. Determinarea necesarului anual normal pentru încălzirea spatiilor –


cladirea ameliorata
60
Se determina:
 durata sezonului de incalzire;
 numarul de grade zile;
 necesarul anaul pentru incalzire;
 consumul specific de caldura anual normal pentru incalzire.

Date necesare:

SE
Qanînc =0,024 x ( + 0,33 x B1 x na x V ) x C x NGZ ; [KWh / an]
R

SE - suprafata totala de transfer termic de caldura de la spatiul incalzit catre mediu


inconjurator, masurat in interiorul spatiului incalzit,
SE = 2539,12 mp
R'= rezistenta termica midie corectata a elementului de constructie care delimiteaza spatiul
incalzit de mediul inconjurator,
R'= 0,794 m 2 K/W,?
A
B1 = ( 1+ R ) x fta, unde:

B1= coeficient de corectie a potentialului termodinamic caracteristic aerului proaspat


necesar asigurarii confortului fiziologic,
A= coeficient numeric in functie de tipul cladirii,
A= 0,098 - pentru cladiri individuals (case individuate cu regim redus de inaltime),
fta= factor de temperature pentru aerul interior functie de tip sistem de incalzire,
fta= 1,098 – pentru incalzire cu sobs de teracota din tab.3. NP 048,
0.096
B1 = ( 1+ 0,833 ) x 1,062 = 1,1844

na= nr. de schimburi de air cu exteriorul, caracteristic spatiului incalzit: [h-'],

na =0,7 [h-1], -cladirea aflata in interiorul orasului si este considerata in clasa de


adapostire, cu timplarie bunag dar are permiabilitate ridicata, nu este prevazuta cu garniture de
etansare,

61
C= coeficient de corectie a necesarului de caldura pentru incalzirea spatiilor si tine seama
de regimul de exploatare a instalatiei si de conformatia cladirii,
C= Y CR Cb
unde:
Y = coeficient care tine seama de variatia in temp a temperaturii exterioare,
Y = ….
CR =coeticient care tine seama de reducerea. temperatuni interioare oare pe durata noptji.
CR = 0,938 - punct termic cu reglaj manual,
Cb= coeficient care tine seama de prezenta balcoanelor, Cb =1,00
C = 0,900
V = volumul interior al spatiului incalzit: [m3],
V = 2695 m³
NZ = nr. anual de grade zile corectat pentru cladirea analizata,
NGZ = nr.anual de grade zile de calcul corespunzator temperaturii interioare rezultate de
20 ºC, respectiv temperaturii medii exterioare de 12 °C, ce urmeaza a fi calculat.

3.4.1. Determinarea temperaturii interioare medii a spaţiului încălzit;


Întrucât diferenţa între temperaturile interioare convenţionale de calcul e mai mică de 4 K,
se aplică modul de calcul mono – zonal, temperatura interioară medie a spaţiului încălzit
determinându-se în funcţie de temperaturile interioare de calcul ale spaţiilor încălzite direct şi
indirect, conform prezentării din tabelul următor:

Spatii ti [° C] S [m2] h [m] Vol [m3]


Dormitoare 20 256,08 2,60 665,6
Bucatarie 18 114,7 2,60 298,22
Camera de zi 17 160 2,60 416
Hol 17 177,5 2,60 461,5
Baie 21 39 2,60 101,4
Casa scarii 17 14,7 2,60 38,22
ti =18,9 TOTAL 1980,94

 t k xVk
ti = = 19.72 [° C]
Vinc

3.4.2. Determinarea numărului mediu normalizat de persoane


NP = Sloc x i loc = 747,28 x 0,082 = 62,48 [pers];
Sloc = suprafata camerelor de locuit ( camere de zi, dormitoare,etc.)
i loc = indice mediu de ocupare a suprafetei camerelor de locuit,

62
S loc = 762 mp ; i loc = 0,082 [pers / m2]-pentru mun. Suceava locuinţă colectiva, în mediu urban,

3.4.3. Determinarea aporturilor interioare de căldură


Фintern = Σ Фi , [W]
3.4.3.1. Aporturile de căldură de la persoane
Фpersoane = 65 x NP = 65 x 62,48 = 4061,2 [W] – unde fluxul emis in somn este de 65 W
3.4.3.2. Aporturile de căldură rezultate din utilizarea a.c.c şi activităţi casnice
Фcasnice = 20 + 15 x NP = 957,2 [W]
Фtotal acc+casnice = 957,2 [W]
3.4.3.3. Aporturile de căldură rezultate din prepararea hranei
ФHrană = 100 pentru bucatarie; [W]
3.4.3.4. Aporturile de căldură rezultate din utilizarea aparatelor electrice;
Фap.el = 270 + 40 x NP = 2769,2 [W];
3.4.3.5. Aporturile de căldură rezultate din iluminat;
Фilum = 45+15 =60 [W] pentru locuinte cu suprafete >100mp

Rezultă urmatoarele aporturi interne:


Фintern = Σ Фi = 7947,6 [W];
3.4.3.6. Aportul energetic mediu specific pe clădire;
 int ern 7947, 6
a= = = 9,59 ; [W / m2];
S util 828, 28
.
3.4.4. Determinarea numărului anual de grade zile corectat pentru clădirea analizată (N GZ) şi
durata normală a sezonului de încălzire (Dz)
S-a utilizat Metoda analitică de determinare. Durata sezonului de încălzire şi numărul
corectat de grade zile s-au determinat din verificarea condiţiei de identitate, la începutul, respectiv
la sfârşitul sezonului de încălzire, dintre temperatura interioară medie redusă din spaţiul încălzit şi
temperatura exterioară de referinţă a clădirii analizate. Fişele de calcul sunt anexate, iar rezultatele
sunt prezentate in urmatoarele tabele si grafice:

63
Tabel 3. Determinarea necesarului anual normal de caldura si numarului anual de grade zile
NGZ pentru cladirea analizata

Determinarea sezonului de incalzire (Dz)

26.000
Valoare temperatura

22.000
18.000
teR
14.000 tir
10.000
6.000
2.000
-2.000

Luna

Figura 3. Determinarea sezonului de incalzire - D

64
4.3 Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a
instalatiilor de incalzire, apa calda menajera si electrice pentru iluminat-
cladirea ameliorata

65
66
67
68
69
70
III CERTIFICAT ENERGETIC

Pentru realizarea certificatului energetic au fost centralizate caracteristicile celor 3 clădiri


în variantele: clădire reală, clădire de referinţă şi clădire eficientă energetic

71
72
Observatie: Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de căldură
pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde menajere, estimat prin expertiză termică şi
energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente şi afectat de penalizări datorate utilizării
neraţionale a energiei.

 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:


po = 1.00 x 1.05 x 1.02 x 1.00 x 1.05 x 1.03 x 1.00 x 1.00 x 1.05 x 1.1 = 10.3

NOTĂ: Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic certificat este de 5 ani de la data
eliberării acestuia.
_________________________
2
Clădirea de referinţă este o clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi
clădirea reală şi în care se asigură utilizarea raţională a energiei termice
3
Clădirea eficientă este o clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi
clădirea reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei termice

73
IV. ANEXE

4. Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii

În cadrul auditului energetic s-au analizat următoarele variante de îmbunătăţire a


performanţelor termice ale anvelopei şi ale instalaţiilor termice:
a. pereţi exteriori (varianta 1) – izolarea termică suplimentară cu 10 cm polistiren expandat
dispus la exterior şi racordat pe conturul golurilor tâmplăriei cu fâşii de 3 cm grosime;
în zona rostului cu blocul H20 izolaţia se va dispune la interior, conform schiţei prezentate mai
sus;
b. pereţi exteriori (varianta 2) – izolarea termică suplimentară cu 10 cm vata minerala dispus la
exterior, protejat cu tencuaiala subtire cu liant organic, şi racordat pe conturul golurilor de
tâmplărie cu fâşii de 3 cm grosime;
c. pereţii interiori ai casei scărilor – izolarea termică suplimentară cu 5 cm polistiren expandat
dispus prin interiorul casei scării, protejat cu plăci din RIGIPS;
d. planşeu superior – izolarea termică suplimentară cu polistiren extrudat de 15 cm protejat cu o
şapă de egalizare de 4 cm armată, din mortar;
e. placa pe sol - izolarea termica suplimentara a placii pe sol cu dispunerea unui strat de
polistiren extrudat de 5 cm grosime sub pardoseala;
f. modernizarea tâmplăriei exterioare (varianta 1) – înlocuirea tâmplăriei vechi din lemn cu
tâmplărie PVC cu geam termopan obişnuit;
g. modernizarea tâmplăriei exterioare (varianta 2) – înlocuirea tâmplăriei vechi din lemn cu
tâmplărie PVC cu geam termopan low-e şi argon;
h. reparaţii ale reţelei de distribuţie şi a instalaţiei interioare de încălzire şi preparare a apei calde
menajere, concomitent cu instalarea de echipamente de contorizare la nivel de scară şi
individual.

Date de intrare:
 costuri utilităţi (preţuri estimative):
 energie termică – 0,1 euro/kWh;
 materiale termoizolante (preţuri estimative):
 polistiren expandat: 73,7 €/mc;
 polistiren extrudat: 197.5 €/mc;
 panouri sandwich cu miez din poliuretan 5 cm montate pe schelet de lemn şi 5 cm polistiren
expandat: 80 €/mp;
 tâmplărie PVC cu geam termopan obişnuit: 43.76 €/mp;
 tâmplărie PVC cu geam termopan low-e şi argon: 59.22 €/mp;
 revitrare loggii (tâmplărie metalică + geam simplu): 43.76 €/mp;
 reparaţii ale reţelei de distribuţie şi a instalaţiei interioare de încălzire şi preparare a apei
calde menajere, concomitent cu instalarea de echipamente de contorizare la nivel de scară şi
individual – 80 ap.

74
t
N 1 f 
Valoarea netă actualizată (NP047 – 2000): VNA  C o  C E  X , X    
t 1 1 i 

unde: Co – costul investiţiei totale în anul zero (euro) – nu se evaluează;


CE – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinţă;
f – rata anuală de creştere a costului căldurii, f = 0,5;
i – rata anulă de depreciere a monedei euro, i = 0,1;
N – durata fizică de viaţă a sistemului analizat (15 ani).
1  0.5
X  15  20,45
1  1.1

Analizând în paralel două valoari VNA specifice unei rezolvări clasice şi unei rezolvări cu
caracter energetic conservativ, ambele soluţii având dotări cu durata de viaţă egală N, se obţine
VNA aferentă investiţiei suplimentare datorate aplicării proiectului de modernizare energetică:

ΔVNA (m)  C (m)  ΔC E  X

unde: Cm – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică;


ΔCE = c.ΔE;
ΔE – economia anuală de energie estimată (kWh/an);
c – costul unităţii de energie (€/kWh);
Condiţia ca o investiţie de modernizare energetică să fie eficientă este: ΔVNA (m)  0 .
Costul unităţii de căldură economisită  (costul unui kWh economisit) pri implementarea
proiectului de modernizare energetică a unei clădiri existente se determină cu relaţia:
C (m)
e (€/kWh]
ΔE

Determinarea performanţelor energetice ale clădirii ca urmare a aplicării soluţiilor de


modernizare energetică
Costul investiţiilor pentru aplicarea soluţiilor de izolare termică se determină cu relaţiile
următoare:
 izolaţii pereţi exteriori opaci cu 10 cm polistiren expandat, racordat pe conturul ferestrelor pe o
lăţime de 10 cm şi pe o grosime de 3 cm:
c T  33,46  Siz  73.7  Viz
(€)
 izolaţii pereţi exteriori opaci cu 5 cm polistiren expandat, protejat cu panouri sandwich 5 cm
pur racordat pe conturul tâmplăriei noi pe o lăţime de 10 cm şi pe o grosime de 3 cm:
c T  80.0  Siz  73.7  Viz (€)
 izolaţii pereţi exteriori opaci cu 10 cm polistiren expandat dispus la interior:
c T  11,4  Siz  73.7  Viz (€)

 izolaţii pereţi interiori spre casa scării cu 5 cm polistiren expandat:


c T  11,4  Siz  73.7  Viz (€)

75
 izolaţii planşeu superior cu 15 cm polistiren extrudat:
c T  22,0  Siz  197.5  Viz (€)
 înlocuire tâmplărie cu PVC cu geam termopan:
c T  43.76  STE (geam termoizolant obişnuit) (€)
c T  59.22  STE (geam termoizolant e-low cu argon) (€)

 reparaţii capitală a reţelei de distribuţie şi a instalaţiei interioare de încălzire şi preparare a apei


calde menajere, concomitent cu instalarea de echipamente de contorizare la nivel de scară şi
individual.
c T  1655  n ap (€)

unde: cT – reprezintă costul investiţiei estimat în euro;


Siz – suprafaţa elementelor de închidere care se izolează suplimentar;
Viz – volumul izolaţiei termice aplicate;
STE – suprafaţa tâmplăriei exterioare care va fi înlocuită;
napt – numărul de apartamente pentru care se preconizează reabilitarea instalaţiei.

Număr total de apartamente: 10.

Varianta 1
Nr. Grosim
Soluţii de modernizare Material
crt. e (m)
Izolaţie termică pereţi exteriori pe suprafaţa
exterioară a pereţilor existenţi, protejată cu tencuială polistiren
1 0.10
subţire (de 5...10 mm) armată cu ţesătură deasă din expandat
fibre de sticlă sau fibre organice
Izolaţie termică pereţi exteriori pe conturul golurilor
de tâmplărie pe 10 cm lăţime, pe suprafaţa exterioară polistiren
2 0.03
a pereţilor existenţi, protejată cu tencuială subţire (de extrudat
5...10 mm) armată cu ţesătură deasă de fibre de sticlă
Izolaţie termică pereţi exteriori pe suprafaţa interioară polistiren
3 0.10
a pereţilor existenţi extrudat
Izolaţie termică planşeu superior amplasată peste polistiren
4 0.15
planşeul existent, protejată cu o şapă de egalizare extrudat
Izolaţie termică pereţi interiori spre casa scării
polistiren
5 protejată cu o placă de tencuială uscată (RIGIPS), 0.05
expandat
fixată prin şuruburi cadmiate
Tâmplărie exterioară (eventual cu clapetă pentru PVC cu
6 controlul evacuării vaporilor de apă) geam –
termopan
Reparaţii capitală a reţelei de distribuţie şi a
instalaţiei interioare de încălzire şi preparare a apei
7 calde menajere, concomitent cu instalarea de –
echipamente de contorizare la nivel de scară şi
individual: ..... ap.

76
CONCLUZII

Locuinta analizata este buna din punct de vedere structural, dar din punct de vedere al
performantelor energetice, are un consum energetic ridicat si un confort termic redus cu costuri
mari, aceasta neincadrindu-se in normativele existente in vigoare, avand un coeficient global
de izolare termica mult mai mare, dublu fata de cel prevazut in reglementarile de specialitate.

Pentru realizarea unui confort cea mac multa energie este necesara la incalzirea spatiilor de
locuit, ceea ce implica un consum ridicat de gaz natural cu costurile aferente.
Tinand cont de calculele facute si analiza termoenergetica a locuintei studiate, izolarea
termica a anvelopei cladirii este o necesitate, avand drept scop realizarea unui confort termic
adecvat cu costuri reduse.

La alegerea variantei de izolare termoenergetica a anvelopei cladirii s-a tinut cont de


urmatoarele aspecte:
- cladirea se prezinta intr-o, stare buna din punct de vedere structural, aerul dintre izolatie si
protectie are un rot important in acest caz,
- consuma energie termica multa cu costuri ridicate si cu un confort termic scazut.,

In urma analizei termoenergetice si auditului efectuat pot fi formulate urmatoarele concluzii:

a. In situatitia actuala, cladirea prezinta un nivel de protectie termica redus, cu mult inferior
exigentelor actuale referitoare la utilizarea eficienta a energiei. Astfel:

 Rezistentele minime corectate pe ele mentele anvelopei prezinta urmatoarele valori,


comparativ cu cele normate :
- pereti exteriori R’ = 0,221 m2 K/ W< 1,35 m2 K/ W= R min , necesar normat
- planseu superior R’ = 0,498 m2 K/ W< 3,3 m2 K/ W= R min , necesar normat
- pardoseala pe sol R’ = 1,936> 1,1 m2 K/ W< 3,3 m2 K/ W= R min , necesar normat (s-a luat
in considerare zona fara beci si influenta favorabila a terenului pan ala cota de -7.00 m sub
nivelul terenului )

 Consumul anual de energie pentru incalzirea spatiilor prezinta valorile :


Q= 1559725.53 [kWh/an]
q = 1208,12 [kWh/ mp.an]

b.Pentru reducerea consumurilor energetice in exploatare si ameliorarea conditiilor d


confort au fost propuse masuri de reabilitare termica a cldirii si de modificare radicala a sistemului
de incalzire . Solutiile sunt prezentate sintetic in tabelul urmator

Sinteza soluţiilor de reabilitare termoenergetica

77
Grosime
strat
Nr.
Soluţii de modernizare Material (cm)
crt.

1. Izolaţie termică pereţi exteriori (inclusiv la soclu) pe suprafaţa


exterioară a pereţilor existenţi, protejată cu tencuială subţire (de polistiren
10
5...10 mm) armată cu ţesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre expandat
organice
Izolaţie termică pereţi exteriori pe conturul golurilor de
tâmplărie pe 20 cm lăţime, pe suprafaţa exterioară a pereţilor polistiren
2. 3
existenţi, protejată cu tencuială subţire (de 5...10 mm) armată cu expandat
ţesătură deasă de fibre de sticlă sau fibre organice
Izolaţie termică planşeu superior amplasată peste planşeul polistiren
3 15
existent, protejată cu o şapă de egalizare extrudat
4 Tâmplărie exterioară din lemn stratificat cu geam termopan
Realizarea unei instalaţii de încălzire centrala +preparare a apei
5. calde menajere , cu o centrala functionind pe baza de lemne.

c. Efectele propunerilor de reabilitare termoenergetica se reflecta in :


 Cresterea valorilor rezistentelor medii corectate ale elementelor anvelopei la valori
superioare celor necesare:
- pereti exteriori R’ = 1,62 m2 K/ W> 1,35 m2 K/ W= R min , necesar normat
- planseu superior R’ = 3,28 m2 K/ W= 3,3 m2 K/ W= R min , necesar normat
- pardoseala pe sol R’ = 2,12> 1,1 m2 K/ W< 3,3 m2 K/ W= R min, necesar normat (s-a luat
in considerare zona fara beci, influenta favorabila a terenului pana la cota de -7.00 m sub
nivelul terenului si efectul favorabil al izolarii termice a soclului)
 Reducerea consumurilor energetice pentru incalzire, consumul energetic anual estimat
prezentand valorile:
Q= 62 554,45 kWh/an
q = 106,79 kWh/ mp.an
i. Indicatorii economici estimati caurmare a aplicarii masurilor de eficietizare prezinta
valorile:
 Durata de recuperare a investitiei
NR aprox. 4 ani
 Pretul unitatii de energie termica economisita anual

e = 83 335 / 221 188 = 0.376 euro/kWh

78
BIBLIOGRAFIE:

1. Gavrilas I. - Reabilitarea acoperisurifor cladirilor civile. Editura CERMI, Iasi, 2000;

2. Gavrilas I. - Fizica constructiflor. Elemente de higrotermica, Editura CERMI, Iasi, 2001;

3. Lazarescu C.D. - Corpuri de incalzire. Noi metode de corpuri de incalzire, Editura


"Gh.Asachi"., Iasi, 1999;

4. Radu A. s.a. - Satisfacerea exigentelor de izolare termica si conservare a energiei in constructii.


Editura Societatii Academice “Matei-Teiu Botez", Iasi , 2003;
5. Stefanescu D., Velicu C. — Cladiri civile. Editura Expertilor Tehnici, Iasii, 1997;

6. C 107/0-02 — Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termite la


cladiri. Revizuite, C107- 82, (Buletinul Constructiilor nr. 8/2003)

7. C107/1-97 — Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la


cladirile de locuit (Buletinul Constructiilor nr. 14/1998)

8. C 107/2-97 — Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica la cladrile cu


alta destinatie decat cele de locuit (Buletinul Constructiilor nr. 14/1998)

9. C107/3-97 — Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor


(Buletinul Constructiilor nr. 13/1998)

10. C 107/4-97 — Ghid pentru calculul peformante or termotehnice ale cladirilor de


locuit (Buletinul Constructiilor nr. 14/1998)

11. C107/5-97 — Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in


contact cu solul (Buletinul Constructiilor nr. 1/1999)

12 C107/6-2002 — Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin


elementele de constructie (Buletinul Constructiilor nr. 14/2002)

13. C107/7-02 — Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale
cladirilor, Revizuire NP200/89 (Buletinul Constructiilor nr. 8/2003)

14. STAS 1907/1997 — Calculul pierderilor de caldura.

79

S-ar putea să vă placă și