Cap.I AER

Raport privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
Capitolul I
CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI
ÎNCONJURĂTOR
I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe
I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător
I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici

în aerul înconjurător
Poluarea reprezintă contaminarea mediului natural și are ca rezultat

instabilitatea, dereglarea și degradarea mediului înconjurător și a organismelor vii.
Aglomerările urbane și industrializarea intensivă au favorizat expunerea unei
populații din ce în ce mai numeroasă la o gamă variată de poluanți atmosferici. În
ceea ce privește efectele asupra stării de sănătate a populației, poluarea atmosferică
este un factor ce determină dezvoltarea mai multor patologii infecțioase și alergice.
Calitatea aerului înseamnă starea aerul din jurul nostru. Degradarea calității aerului
este urmare a emisiilor din diverse surse, atât naturale cât și antropice și se produce
atunci când poluanții ating concentrații suficient de mari pentru a pune în pericol
sănătatea umană și/sau a mediului. Practic, calitatea aerului se determină prin
stabilirea concentraţiei diverşilor poluanţi chimici și/sau biologici din aer, la un
moment dat şi într-un anumit loc și compararea lor cu limitele stabilite de legislația în
vigoare
Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a
Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer
mai curat pentru Europa şi Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice
policiclice în aerul înconjurător.
În județul Bistrița-Năsăud monitorizarea calității aerului în cursul anului 2014
s-a efectuat prin monitorizare automată și monitorizare manuală.
1
Monitorizarea automată
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud monitorizează automat

calitatea aerului în municipiul Bistrița cu ajutorul stației automate de monitorizare a
calității aerului, cod BN-1 care face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a
Calităţii Aerului.
Staţia este de tip – fond urban, având o arie de reprezentativitate de câțiva km2.
Aria în care concentraţia nu diferă de concentraţia măsurată la staţie mai mult decât
cu o "cantitate specifică" (+/- 20%) se numeşte "arie de reprezentativitate".
Staţia de tip urban este destinată evaluării calităţii aerului la distanţă
suficientă faţă de sursele punctuale sau mobile şi se amplasează în zone
rezidenţiale sau centre de afaceri cu densitate mare de populaţie, departe de trafic,
platforme mari industriale sau surse punctuale de emisie majore.
Staţia BN–1 este amplasată în incinta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-
Năsăud, în zona de sud a municipiului Bistriţa limitrof parcului municipal, zonă
rezidenţială.
Poluanţii monitorizaţi de staţie - dioxid de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2, NO,
NOx ), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), pulberi în suspensie (PM10) şi ozon
(O3) - sunt evaluaţi în conformitate cu Legea nr. 104/2011.
Staţia este dotată şi cu un sistem de monitorizare date meteo ce se realizează prin
senzorii pentru direcţia şi viteza vântului, temperatură, umiditate relativă, presiune
atmosferică, radiaţie solară şi precipitaţii.
Datele de calitatea aerului provenite de la staţie sunt prezentate publicului cu ajutorul
unui panou exterior amplasat într-o zonă dens populată, la Bistriţa în parcul din Piaţa
Mihai Eminescu.
I.1.1.2. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici

în aerul înconjurător
În continuare sunt prezentate date privind rezultatele monitorizării calităţii

aerului în anul 2014, care ilustrează calitatea aerului în raport cu valorile limită,
valorile ţintă, praguri de alertă sau de informare, stabilite în legislaţia specifică pentru
fiecare poluant. Graficele sunt realizate pe baza măsurărilor efectuate în staţiile
automate de monitorizare a calităţii aerului, cu respectarea obiectivelor de calitate a
datelor stabilite în Anexa nr.4 din Legea 104/2011, totodată fiind utilizate criteriile de
agregare şi calculul parametrilor statistici, conform Anexei 3, B.1 şi D.2 din Legea nr.
104/2011.
Dioxidul de sulf (SO2)

Concentraţiile de SO2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea
limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (350µg/ m3), care nu trebuie depăşită
mai mult de 24 ori/an calendaristic, valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii
umane (125µg/ m3), care nu trebuie depăşită mai mult de 3 ori/an și pragul de alertă
(500µg/ m3 , concentrație măsurată timp de 3 ore consecutiv).
Dioxidul de sulf se măsoară automat în staţia BN-1 cu analizorul de SO2,
model ML 9850B prin metoda fluorescenţei în ultraviolet.
În anul 2014 nu au existat depășiri ale valorii limită orare pentru protecţia
sănătăţii umane, ale valorii limită zilnice, respectiv a pragului de alertă.
Valoarea medie anuală a fost de 4,57µg/ m3, la o captură de date de 91,2%.
2
Figura I.1.1.1.1. Stația de fond urban BN-1 Bistrița.

Evoluția concentrațiilor medii lunare ale SO2 în anul 2014
6
4
Conc. µg/m3
0
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud
Din fig. I.1.1.1.1. se observă că valorile medii lunare se situează mult sub
valorile limită admise pentru SO2.
Dioxidul de azot (NO2) şi oxizii de azot (NOx)
Concentraţiile de dioxid de azot din aerul înconjurător se evaluează folosind
valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (200µg/m3), care nu trebuie
depăşită mai mult de 18 ori/an şi valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii
umane (40 µg/m3).
Oxizii de azot se măsoară automat în staţia BN-1 cu ajutorul analizorului
NOX, model ML 9841B prin metoda chemiluminescenţei. Din cauza unor defecțiuni
tehnice ale analizorului de NOx, în cursul anului 2014 acesta a funcționat numai în
perioada 19.12.2014 – 29.12.2014, captura de date fiind extrem de mică, respectiv
2,6%.
Monoxidul de carbon (CO)
Concentraţiile de monoxidul de carbon din aerul înconjurător se evaluează
folosind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (10mg/m3), calculată ca
valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă).
Monoxidul de carbon se măsoară automat în staţia BN-1 cu ajutorul
analizorului de CO, ML 9830B prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv.
Figura I.1.1.1.2. – Stația de fond urban BN-1 Bistrița.

Evoluția maximului lunar al mediei mobile la CO în anul 2014
12
10
8
Conc. mg/me
0
Maximul lunar al mediei mobile Valoare limită
3
Din fig. I.1.1.1.2. se observă că valorile maxime zilnice ale mediilor pe 8 ore
sunt mult mai mici decât valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore
Ozonul (O3)
Concentraţiile de ozon din aerul înconjurător se evaluează folosind pragul de
alertă (240 µg/m3 măsurat timp de 3 ore consecutiv) calculat ca medie a
concentraţiilor orare, pragul de informare (180 µg/m3) calculat ca medie a
concentraţiilor orare şi valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120 µg/m3)
calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă), care nu
trebuie depăşită mai mult de 25 ori/an.
Ozonul se măsoară automat în staţia BN-1 cu ajutorul analizorului de O3,
model ML 9810B prin fotometrie în ultraviolet. În cursul anului 2014 analizorul de
ozon nu a funcționat din cauza unor defecțiuni tehnice.
Particule în suspensie (PM10)
Pulberile în suspensie din aer sunt prelevate cu ajutorul pompei TECORA și
analizate automat de către analizorul LSPM 10. Pentru demonstrarea echivalenţei cu
metoda de referinţă (metoda prezentată în SR EN 12341 - determinarea fracţiei
PM10 de materii sub forma de pulberi în suspensie), pulberile se colectează pe filtre
de cuarţ în interiorul staţiei și se analizează în laborator, manual prin metoda
gravimetrică. Staţia BN -1 nu dispune de echipamentul necesar pentru determinarea
pulberilor în suspensie PM2,5.
Concentraţiile de PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10
microni) din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică,
(50μg/m3) care nu trebuie depăşită mai mult de 35ori/an şi valoarea limită anuală,
(40μg/m3).
În cursul anului 2014 pulberile în suspensie s-au determinat nefelometric sau
automat în perioada 25.02.2014 – 21.08.2014 și gravimetric începând din 7 martie
până la sfârșitul anului 2014.
Media anuală pentru PM10 nefelometric a fost de 14,98 μg/m3, la o captură
de date de 38,90%, iar pentru PM10 gravimetric media anuală a fost 17,98 μg/m3,
captura fiind de 81%. Nu au fost depășiri ale valorii limită anuale(40μg/m3) la PM10
nefelometric, nici la PM10 gravimetric. Au fost înregistrate 5 depășiri ale valorii limită
zilnice(50μg/m3) la indicatorului PM10 gravimetric. Figura I.1.1.3. prezintă evoluția
concentrațiilor medii lunare ale indicatorului PM10 gravimetric comparativ cu media
anuală.
Figura I.1.1.1.3. Stația de fond urban BN-1 Bistrița.
Evoluția concentrațiilor medii lunare la PM10 gravimetric în anul 2014
45
40
35
30
Conc. - µg/m3
25
20
15
10
5
0
Valori medii lunare Valoare limită anuală
4
Benzenul (C6H6)
Analizorul de benzen, model ORION BTEX 2000 înregistrează date pentru
benzen, toluen, etilbenzen, orto, meta şi para xilen. Dintre aceștia, singurul indicator
reglementat conform legii 104/2011 privind calitatea aerului este benzenul.
Concentraţiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită
anuală pentru protecţia sănătăţii umane (5μg/m3). În cursul anului 2014 analizorul nu
a funcționat din cauza unor defecțiuni tehnice.
Întocmit,
Carmen MIZGAN
În afara poluanților monitorizați prin stația automată de monitorizare a

calității aerului s-au efectuat și monitorizări manuale pentru indicatorii SO2, NO2 și
NH3 prin analize de lungă durată (24 ore) la nivelul municipiului Bistrița în 4(patru)
puncte de prelevare.
Valorile medii anuale determinate la acești indicatori au fost de 2,4754 µg/mc
pentru SO2, 7,6608 µg/mc pentru NO2 și 28,3766 µg/mc pentru amoniac.
În graficele de mai jos se poate vedea modul în care au evoluat
concentrațiile medii lunare pentru indicatorii monitorizați manual.
Figura I.1.1.1.4.
Monitorizare manuală. Evoluția mediilor lunare pentru indicatori monitorizați
în municipiul Bistrița, anul 2014
5
Tot prin monitorizare manuală se urmărește indicatorul PM10 care se

prelevează la sediul agenției și de analizează gravimetric. În anul 2014 s-au făcut
244 prelevări și s-au analizat pe lângă valoarea gravimetrică și metalele Pb, Cd, Cr,
Cu și Zn din aceste pulberi. Valoarea gravimetrică medie anuală este de 18,13611
µg/mc situându-se atât sub valoarea limită anuală (40µg/mc) cât și sub valorile
pragurilor anuale superior (28µg/mc) și inferior (20µg/mc). În cursul anului 2014 s-au
înregistrat 2 depășiri ale valorii limită zilnică și tot 2 depășiri ale valorii limită pentru
cadmiu.
Figura I.1.1.1.5.
Monitorizarea manuală. Evoluția valorilor medii zilnice
ale pulberile în suspensie PM10 determinate în Bistrița, anul 2014
Întocmit,
Ana Angela CORDOȘ
6
I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor

poluanţi atmosferici
Pentru astabilii tendințele concentrațiilor medii anuale pentru poluanții

monitorizați de stația de fond urban BN-1 s-au luat în considerare numai poluanții
pentru care captura de date a fost de minim 75%, conform Legii 104/ 2011.
În Figura I.1.1.2.1. și I.1.1.2.2. este prezentată evoluția concentrațiilor medii
anuale la SO2 și CO, pentru anii în care captura de date a fost mai mare de 75%.
Se observă o evoluție aproximativ constantă a concentrațiilor anuale la SO2,
înregistrându-se o ușoară scădere în anul 2014 comparativ cu anul 2013. Monoxidul
de carbon a înregistrat o ușoară creștere în anii 2013-2014 comparativ cu anii 2008-
2009, însă valorile medii anuale pentru anii luați în calcul sunt mult mai mici decât
valoarea limită pentru protecția sănătății umane(10mg/m3).
Liniile de tendință ale graficelor indică că în anul 2015 concentrația de SO2
poate să mai scadă în timp ce concentrația de CO poate să mai crească:
Figura I.1.1.2.1
Stația de fond urban BN-1 Bistrița.
Evoluția mediilor anuale ale indicatorului SO2 în perioada 2010-2014
şi tendinţa liniară de evoluție
4
Conc. - µg/m3
0
2010 2011 2013 2014 2015
Figura I.1.1.2.2
Stația de fond urban BN-1 Bistrița.
Evoluția mediilor anuale ale CO în perioada 2010-2014 şi tendinţa liniară de evoluție
0.8
0.7
0.6
0.5
Conc. - mg/m3
0.4
0.3
0.2
0.1
0
2008 2009 2013 2014 2015
7
Pentru restul indicatorilor nu se poate prezenta o tendință, deoarece din

cauza unor defecțiuni tehnice ale analizoarelor respective, capturile de date au fost
mici, neîndeplinind condițiile impuse ca obiective de calitate a datelor.
Întocmit,
Carmen MIZGAN
În ceea ce privește indicatorii determinați prin monitorizare manuală se

constată în 2014 o ușoară creștere a valorilor medii anuale față de anul anterior
pentru toți cei trei indicatori monitorizați. Totuși, tendința pentru ultimii 5 ani este de
creștere la SO2 și de scădere la NO2 și NH3:
Figura I.1.1.2.3
Monitorizare manuală.
Evoluția mediilor anuale ale indicatorilor monitorizați în Bistrița
şi tendinţa liniară de evoluție
40
35
30
25 SO2
20
NO2
15
NH3
10
5
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Întocmit,
Ana Angela CORDOȘ
I.1.1.3. Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului
înconjurător în zonele urbane
În această secțiune se face referire la numărul de depășiri ale valorii limită

zilnice pentru particule în suspensie PM10(50μg/m3), respectiv la numărul de
depășiri ale valorii țintă pentru O3(120 µg/m3). La indicatorul PM10 nefelometric
captura de date a fost mică (38,9%) și nu a existat nici o depășire a valorii limită
zilnice, iar la PM10 gravimetric captura de date a fost de 81%, înregistrându-se 5
depășiri ale valorii limită zilnice de 50 µg/m3.
Conform punctului B.2. din Anexa 3 a Legii 104/2011 se consideră depășire a
valorii limită pentru PM10 numai dacă valoarea limită a fost depășită de mai mult de
35 de ori într-un an calendaristic. În concluzie în cursul anului 2014 nu s-au
înregistrat depășiri la acest indicator. De asemenea în ultimii 5 ani nu au existat
depășiri ale valorii limită zilnice pentru PM10, respectiv a valorii țintă pentru O3.
Analizorul de O3 nu a funcționat în cursul anului 2014, iar pentru anii
precedenți, captura de date a fost sub valoarea impusă de obiectivele de calitate a
datelor.
8
I.1.2. Efectele poluării aerului înconjurător
I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăţii
Stația automată de monitorizare a calității aerului aferentă municipiului

Bistrița este de fond urban, însă după cum am specificat și în secțiunea anterioară ,
în ultimii 5 ani nu au existat depășiri ale valorii limită/valorii țintă.
I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor

Nu este cazul.
I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetaţiei

Nu este cazul.
Întocmit,
Carmen MIZGAN
I.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează

starea de calitate a aerului înconjurător
Orice activitate antropică exercită, prin emisiile produse, o presiune asupra

stării de calitate a mediului înconjurător. Tipul, caracteristicile și cantitatea din fiecare
poluant produs și emis, coroborate cu condițiile climatice și morfogeografice ale
zonei în care se emite, determină intensitatea acesteia.
Un exemplu elocvent este utilizarea combustibililor în gospodării. Această
activitate continuă să rămână una dintre cele mai importante producătoare de
poluanți în atmosferă. După stabilirea tipurilor și cantităților de combustibili utilizați
de populație în anul 2014, s-au calculat cantitățile de poluanți și cantitățile de
energie termică produsă pentru fiecare dintre acești combustibili. Raportul dintre
cantitatea de emisii produse prin arderea combustibilului și cantitatea de energie
termică produsă arată că, din acest punct de vedere, gazul natural este de departe
cel mai prietenos combustibil pentru mediu:
Figura I.2.1.
Raportul între emisiile și energia termică produse la arderea combustibililor pentru
încălzirea populației și prepararea hranei, judeţul Bistriţa-Năsăud, anul 2014
2.712
GPL
24.364
72.794
Lemn și deșeuri
74.850
24.494
gaz natural
0.786
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
% energie termica % emisii
9
Pentru îmbunătățirea sau cel puțin menținerea stării bune de calitate a

aerului, agențiile de mediu urmăresc toate activitățile importante prin stabilirea unor
condiții optime de funcționare (menționate în autorizațiile de mediu), monitorizarea
emisiilor produse prin analize și calcule și coroborarea tuturor acestor date pentru a
determina gradul de poluare produs de fiecare instalație.
I.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici

şi principale surse de emisie
Datele privind cantitățile de poluanți emiși în atmosferă se calculează prin

inventarul anual al emisiilor, utilizând ca bază de calcul datele primite de la operatorii
economici și instituții și prelucrate conform metodologiilor agreate prin legislația
națională și europeană, respectiv EMEP/EEA air pollutant emission inventory
guidebook (2009) și AP 42 - Compilation of Air Pollutant Emission Factors.
Cei mai importanți poluanți atmosferici, din punctul de vedere al acțiunii lor
asupra mediului și sănătății umane sunt grupați în:
A. Emisiile de substanțele acidifiante care modifică pH-ul mediului înconjurător.

Ele pot prejudicia sănătatea umană, ecosistemele, clădirile şi materialele (prin
coroziune). Efectele asociate fiecărui agent poluant depind de potenţialul de
acidifiere al acestuia şi de proprietăţile ecosistemelor şi ale materialelor. Principalii
poluanți cu efect acidifiant sunt amoniacul, oxizii de sulf și oxizii de azot.
Tabel I.2.1.1.
Cantitățile de substanțe acidifiante (în Gg) emise
în județul Bistrița-Năsăud în anul 2014
NH3 NOX SO2 SOX
3.382962164 4.664051367 0.000983749 0.118373307
Amoniacul emis în atmosferă provine preponderent din activitățile agricole, respectiv

creșterea animalelor:
Tabel I.2.1.2.
Contribuția sectoarelor de activitate (exprimată ca % din emisia totală) la
emisiile de amoniac, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
Sector de activitate NH3 - %
Transport rutier 0.3311
Transport nerutier 0.0146
Comercial, instituţional şi gospodării 0.4722
Agricultură 99.1676
Deşeuri 0.0145
Mai mult de 70% din oxizii de azot sunt produși de transportul nerutier și rutier, și
cca.24% rezultă din arderile industriale și neindustriale de combustibili:
10
Tabel I.2.1.3.
Contribuția sectoarelor de activitate (exprimată ca % din emisia totală) la
emisiile de oxizi de azot, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
Sector de activitate NOx - %
Producţia şi distribuţia energiei 0,9820
Utilizarea energiei în industrie 1,3321
Transport rutier 31,5591
Transport nerutier 43,1554
Comercial, instituţional şi gospodării 22,9699
Deşeuri 0,0014
Dioxidul de sulf emis în județul Bistrița-Năsăud în 2014 provine din activități

industriale:
Tabel I.2.1.4.
Sectoarele de activitate cu emisii de dioxid de sulf (exprimate ca % din emisia
totală), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
Sector de activitate SO2 - %
Fabricare acumulatori auto 99.51
Acoperiri metalice - zincare 0.49
Cele mai mari cantități de oxizii de sulf sunt emise de transportul rutier și
nerutier (aproape 75% din emisiile totale de SOx), urmând procesele de arderi
neindustriale (respectiv arderi pentru încălzirea și prepararea hranei pentru populație
și încălzirea spațiilor comerciale, instituționale) și arderi industriale (adică procese de
ardere pentru obținerea energiei termice necesare diverselor procese industriale):
Figura I.2.1.1.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de SOx,
județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
Producţia şi
distribuţia
energiei
0.982% Arderi
Deşeuri
industriale
0.001%
1.332%
Arderi
neindustriale Transport
22.970% rutier
31.559%
Transport
nerutier
43.155%
11
Dintre toate tipurile de arderi, arderile de combustibili pentru încălzirea și

prepararea hranei populației emit cele mai mari cantități de oxizi de sulf. Iar dintre
combustibilii utilizați de populație în județul Bistrița-Năsăud, cele mai mari emisii sunt
produse de lemnul utilizat cu precădere în zona rurală:
Figura I.2.1.2.
Ponderea emisiilor de SOx provenite din încălzirea rezidențială și prepararea hranei
(tone) pe tipuri de combustibili, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
50 46.79
45
40
35
30
25
20 15.96
15 12.14
10
5 3.22
0.56 0.06
0
urban rural urban rural urban rural
gaz natural lemn GPL
Dintre activitățile economice producătoare de oxizi de sulf, la nivelul anului

2014 în județul Bistrița-Năsăud s-au remarcat dintre unitățile înregistrate în
inventarul de emisii, cele din industria de prelucrare a cărnii și de preparare a
mixturilor asfaltice:
Figura I.2.1.4.
Contribuția activităților industriale la emisiile de SOx (în mii tone),
16 14.923
14
12
10 9.237
8
6
4 2.565 2.730
1.887
2 0.986
0
alte activități fabricarea prelucrarea prelucrarea mixtură prelucrarea
industriale alcoolului lemnului laptelui asfaltică cărnii
B. Emisiile de precursori ai ozonului care includ gaze ce duc la formarea

ozonului: oxizii de azot, metanul, oxidul de carbon și compușii organici volatili non-
metanici.
Ozonul este un oxidant puternic, iar ozonul troposferic poate avea efecte
adverse asupra sănătăţii umane şi a ecosistemelor. Contribuţia relativă a
precursorilor ozonului în acest proces poate fi evaluată pe baza potenţialului lor de
formare a ozonului troposferic (TOFP).
12
Tabel I.2.1.5.
Cantitățile de precursori ai ozonului (în Gg) emise
în județul Bistrița-Năsăud în anul 2014
NOX CH4 CO NMVOC
4,6641 0,04268 25,8378 6,5397
Transportul rutier și nerutier rămâne cel mai mare emitent de poluanți din
această categorie.
Tabel I.2.1.6.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de precursori ai ozonului (exprimată ca
% din emisia totală), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
Sector de activitate NOX % CH4 % CO % NMVOC %
Producţia şi distribuţia energiei 0,9820 0 0,1567 0,4568
Utilizarea energiei în industrie 1.3321 0 1,0261 0,3295
Procese industriale 0 0 0 0,9554
Utilizarea solvenților și a altor produse 0 0 0 13,3592
Transport rutier 31,5591 85,8779 11,9410 5,9577
Transport nerutier 43,1554 14,1221 6,5615 3,5845
Comercial, instituţional şi gospodării 22,9699 0 80,3134 58,0779
Agricultură 0 0 0 17,2445
Deşeuri 0,0014 0 0,0013 0,0346
C. Emisiile de particule primare și precursori secundari de particule

Particule materiale sunt emise direct ca particule primare (pulberi în
suspensie) sau se formează în atmosferă din reacţia chimică a emisiilor de gaze
primare (precursori), acestea fiind numite particule secundare. Cei mai importanţi
precursori pentru particule secundare sunt SO2, NOx și NH3 care reacţionează în
atmosferă şi formează compuşi ce condensează şi formează în aer aerosoli
secundari anorganici.
Particulele în suspensie din atmosferă sunt poluanţi ce se transportă pe
distanţe lungi, proveniţi din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de
la suprafaţa solului de către vânt, erupţii vulcanice etc. sau din surse antropice
precum arderile din sectorul energetic, procesele de producţie (industria metalurgică,
industria chimică etc.). Studiile epidemiologice atribuie efecte severe asupra
sănătăţii poluării aerului provocate de PM şi într-o mai mică măsură de ozon.
Tabel I.2.1.7.
Cantitățile de particule primare și precursori secundari de particule (în Gg) emise în
județul Bistrița-Năsăud în anul 2014
NH3 NOX SO2 PM10 PM2.5
3.382962164 4.664051367 0.000984 3.264047905 2.9646185
13
Tabel I.2.1.8.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de particule primare și precursori
secundari de particule (exprimată ca % din emisia totală), județul Bistrița-Năsăud,
anul 2014
Particule Precursori secundari de
materiale particule
Sector de activitate PM10 % PM2.5 % NH3 % NOX % SO2
%
Producţia şi distribuţia energiei 0.011316 0.012459 0 0.9820 0
Utilizarea energiei în industrie 0.705514 0.744785 0 1.3321 0
Procese industriale 8.194943 0.505798 0 0 100
Utilizarea solvenților și a altor 0.000003 0.000002 0 0 0
produse
Transport rutier 2.406830 2.306041 0.3311 31.5591 0
Transport nerutier 3.906204 4.300734 0.0146 43.1554 0
Comercial, instituţional şi 83.04401 91.43004 0.4722 22.9699 0
gospodării 3 4
Agricultură 1.725745 0.695018 99.1676 0 0
Deşeuri 0.005431 0.005117 0.0145 0.0014 0
D. Emisiile de metale grele (Pb, Cd. Hg)

Poluanţii de tip metale grele sunt deosebit de periculoşi prin remanenţa de
lungă durată în sol, precum şi datorită preluării lor de către plante şi animale.
Metalele grele se concentrează la nivelul fiecărui nivel trofic datorită slabei lor
mobilităţi, respectiv concentraţia lor în plante este mai mare decât în sol, în
animalele ierbivore mai mare decât în plante, în ţesuturile carnivorelor mai mare
decât la ierbivore, concentraţia cea mai mare fiind atinsă la capetele lanţurilor trofice,
respectiv la răpitorii de vârf şi implicit la om. Acestor elemente de toxicitate se
adaugă posibilitatea combinării metalelor grele cu minerale şi oligominerale
devenind blocanţi ai acestora, frustrând organismele de aceste elemente
indispensabile vieţii.(ECOS 22-2010)
Tabel I.2.1.9.
Cantitățile de metale grele (în Mg) emise în județul Bistrița-Năsăud în anul 2014
AS CR CU NI SE ZN CD HG PB
0.005 0.039 0.339 0.114 0.003 0.920 0.0130 0.0047 0.3541
Tabel I.2.1.10.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile metale grele (exprimată ca % din
emisia totală), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
AS CR CU NI SE ZN
Producţia şi distribuţia energiei 0.2890 0.2045 0.0138 0.7228 0.0994 0.1712
Utilizarea energiei în industrie 7.9242 8.0258 0.4774 39.0842 2.3251 2.1245
Procese industriale 0 0 0 0 0 0.0642
Transport rutier 0 34.1417 63.7004 2.2243 8.1164 24.9203
Transport nerutier 0 7.9196 26.5717 3.8288 21.4150 6.7792
Comercial, instituţional şi gospodării 91.7594 49.6964 9.2251 54.1379 68.0442 65.8585
Deşeuri 0.0275 0.0119 0.0115 0.0020 0.0000 0.0822
14
Tabel I.2.1.11.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile metale grele (exprimată ca % din
emisia totală), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
CD HG PB
Producţia şi distribuţia energiei 0.4366 0.2788 0.0165
Utilizarea energiei în industrie 3.1822 3.4448 1.6756
Procese industriale 0.0642 0 36.2205
Transport rutier 7.1763 0 3.8858
Transport nerutier 4.8026 0 0
Comercial, instituţional şi gospodării 84.2159 96.0381 45.5079
Deşeuri 0.1863 0.2383 0.4034
Figura I.2.1.5.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de plumb,
prelucrare lemn alte arderi

0.470% industriale incinerare
0.451% deșeuri
arderi comercial/ prelucrare carne 0.403%
instituționale 0.485%
3.057% altele procese
0.287%
transport rutier
16.176%
arderi
rezidențiale
alte produse 42.451%
(cărămizi, sticlă,
acumulatori auto)
36.220%
Cca. 42% din emisiile de plumb provin din arderile rezidențiale și sunt
produse de arderea lemnului iar alte 36% provin din activitatea de fabricare a
acumulatorilor auto, a cărămizilor și țiglelor și a sticlei. La alte procese au fost
incluse fabricarea mixturilor asfaltice, prelucrarea laptelui, fabricarea produselor de
panificație, arderi în agricultură, comprimarea gazelor naturale, cu ponderi sub
0,16% din emisia totală de plumb.
E. Emisiile de POPs
Poluanţii organici persistenţi (POPs) sunt substanţele chimice care rămân

intacte în mediu perioade îndelungate, sunt toxice pentru oameni şi organismele
sălbatice şi care se bioacumulează în ţesuturile grase, sunt volatile şi au o circulaţie
globală prin atmosfera şi apele mărilor şi oceanelor.
15
Tabel I.2.1.12.
Cantitățile de POPs (în Kg) emise în județul Bistrița-Năsăud în anul 2014
Benzo(a)anthracene Chrysene Dibenzo(a,h)anthracene Fluoranthene Phenanthene
4.9804 12.4002 0.6234 28.0529 154.0887

Dintre produşii organici persistenţi grupul de PAH-uri (hidrocarburi

poliaromatice) de mai sus, provin în totalitate din transportul nerutier.
Tabel I.2.1.13.
Benzo(a)pyrene Benzo(b)fluoranhene Benzo(k) Indeno(1,2,3- Total 4
fluoranhene cd)pyrene PAHs
835.5084 856.1146 511.3378 575.2263 25.8007
Total 4PAHs provin în întregime din activitățile sectorului deșeuri, respectiv

din incinerarea deșeurilor industriale iar celelalte PAHs-uri din tabel provin în
proporție de 98-99% din arderi neindustriale, completate de mici cantități provenite
din arderi industriale și transport rutier.
Tabel I.2.1.14.
HCB PCB PCDD/F
0.0230476 0.2297564 0.00278268
Tabel I.2.1.15.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile unor POPs (exprimată ca % din emisia
totală), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
HCB PCB PCDD/F
Deşeuri 0.3124 0 0.2999
Dioxinele și furanii (PCDD/F), compușii bifenil policlorurați (PCB) și

hexaclorciclobenzenul (HCB) provin în proporție de peste 95% din arderile
neindustriale.
I.2.1.1. Energia
Conform datelor furnizate de distribuitorii de gaze naturale din județul

Bistrița-Năsăud, în anul 2014 s-a distribuit gaz natural astfel:
16
Tabel I.2.1.1.1.
Cantitățile de gaz natural distribuite (Nmc) în județul Bistrița-Năsăud în 2014
societatea consumatori consumatori instituţii
TOTAL
distribuitoare industriali casnici publice
CPL Concordia 252969 1041606 1009608 2304183
E-on Gaz 17618790 28420665 5876046 51915501
total județ 17871759 29462271 6885654 54219684
Iar cantitatea de energie obținută prin arderea gazului natural distribuit a fost:
Tabel I.2.1.1.2.
Cantitatea de energie termică (Gj) produsă în județul Bistrița-Năsăud în 2014
consumatori
consumatori casnici instituţii publice TOTAL
industriali
670905.8329 1106014 258487.45 2035406.9
Urmărind evoluția consumului de gaz natural la nivelul județului în ultimii 5

ani ca total și în ultimii 3 ani pe tipuri de folosință, se observă o tendință de scădere
a acestuia:
Figura I.2.1.1.1.
Evoluția consumului total de gaz natural
în județul Bistrița-Năsăud (mii Nmc)
Evoluția consumului de gaz natural în județul Bistrița-Năsăud

pe categorii de folosință (în mii Nmc)
Nu deținem date pentru celelalte tipuri de energie și ceilalți combustibili utilizați.
17
A. Emisiile de substanțe acidifiante
Tabel I.2.1.1.3.
Cantitățile de substanțe acidifiante provenite din sectorul energetic,
NH3 - Gg NOX - Gg SO2 - Gg SOX - Gg
0.015976 1.179262 0 0.118079
Tabel I.2.1.1.4.
Ponderea emisiilor de substanțe acidifiante provenite din sectorul energetic,
ca % din emisiile totale, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
NH3 NOX SO2 SOX
Producţia şi distribuţia energiei 0 0.98202 0 0.08853

Utilizarea energiei în industrie 0 1.33210 0 27.31799
Comercial, instituţional şi gospodării 0.47224 22.96994 0 72.34451
% din emisiile totale 0.472235 25.28406 0 99.75104
Se observă că majoritatea emisiei de oxizi de sulf în atmosferă provine din

arderea combustibililor în scopul obținerii de energie termică și electrică.
B. Emisiile de precursori ai ozonului
Tabel I.2.1.1.5.
Cantitățile de precursori ai ozonului proveniți din sectorul energetic,
NOX - Gg CH4 - g CO - Gg NMVOC - Gg
1.179262 0 21.05685 3.849539
Tabel I.2.1.1.6.
Ponderea emisiilor de precursori ai ozonului proveniți din sectorul energetic,
NOX CH4 CO NMVOC
Producţia şi distribuţia energiei 0.9820 0.0000 0.1567 0.4568
Utilizarea energiei în industrie 1.3321 0.0000 1.0261 0.3295
Comercial, instituţional şi gospodării 22.9699 0.0000 80.3134 58.0779
% din emisiile totale 25.2841 0.0000 81.4963 58.8642
Tabel I.2.1.1.7.
Cantitățile de particule primare și secundari de particule
proveniți din sectorul energetic, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
NH3 - Gg NOX - Gg SO2 - Gg PM10 - Gg PM2.5 - Gg TSP - Gg
0.015976 1.179262 0 2.733994 2.733001 2.871204
18
Tabel I.2.1.1.8.
Ponderea emisiilor de particule primare și precursori secundari de particule provenite
din sectorul energetic din emisiile totale (%), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
NH3 NOX SO2 PM10 PM2.5 TSP
Producţia şi distribuţia energiei 0 0.9820 0 0.0113 0.0125 0.0072

Utilizarea energiei în industrie 0 1.3321 0 0.7054 0.7447 0.4647
Comercial, instituţional şi gospodării 0.4722 22.9699 0 83.0351 91.4300 53.4130
% din emisiile totale 0.4722 25.2841 0 83.7518 92.1873 53.8849
Tabel I.2.1.1.9.
Cantitățile de metale grele ( Mg) provenite din sectorul energetic,
AS CR CU NI SE ZN HG CD PB
0.004695 0.022799 0.038752 0.107073 0.002051 0.62672556 0.004659 0.011401 0.167146
Tabel I.2.1.1.10.
Ponderea emisiilor de metale grele provenite din sectorul energetic
AS CR CU NI SE ZN
Producţia şi distribuţia energiei 0.2890 0.2045 0.0138 0.7228 0.0994 0.1712

Utilizarea energiei în industrie 7.9242 8.0258 0.4774 39.0842 2.3251 2.1245
Comercial, instituţional şi gospodării 91.7594 49.6964 9.2251 54.1379 68.0442 65.8585
% din emisiile totale 99.9725 57.9268 9.7164 93.9449 70.4687 68.1541
CD HG PB
% din emisiile totale 87.8348 99.7617 47.2001
E. Emisiile de POPs
Tabel I.2.1.1.11.
Cantitățile de POPs provenite din sectorul energetic,
Benzo(a)a Benzo(b) Benzo(k) Indeno(1,2,3-
PCDD/F –
nthracene fluoranhene fluoranhene HCB - kg cd)pyrene PCB - kg
g I-TEQ
- Mg - Mg - Mg - Mg
0.833625 0.853011 0.511338 0.022976 0.575226 0.229756 2.77433987
19
I.2.1.2. Industria
A. Emisiile de substanțele acidifiante
Din acest grup de poluanți industria a produs în 2014 doar dioxidul de sulf, în
cantitate de 983,749Kg, provenind din activitățile de fabricare a acumulatorilor auto
și din acoperiri metalice.
Tabel I.2.1.1.3.
Sectoarele de activitate cu emisii de dioxid de sulf (exprimate ca % din emisia totală),
Sector de activitate SO2
Fabricare acumulatori auto 99.51
Acoperiri metalice - zincare 0.49
Dintre precursorii ozonului poluanții produși de industrie în 2014 sunt

compușii organici volatili non-metanici (NMVOC),în cantitate de 936,13096 tone.
Figura I.2.1.1.
Contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de NMVOC,
Fabricarea
altele produselor
1.81% alimentare Aplicarea
impregnare/ 6.45% vopselelor
îmbinare în scop
lemn industrial
21.30% 8.68%
Tiparire
11.13%
Fabricare
polistiren
expandat Degresarea
10.19% 40.45%
20
Tabel I.2.1.1.11.
Cantitățile de particule primare și precursori secundari de particule provenite din
industrie și ponderea ca % din emisiile totale,județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
PM10 - Gg PM2.5 - Gg TSP - Gg
cantitatea 0.26748696 0.014995065 2.328039694
% din emisiile totale 8.1949 0.5058 43.6911
Tabel I.2.1.1.1.
Ponderea emisiilor de particule primare și precursori secundari de particule
ca % din emisiile sectorului industrial, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
PM10 % PM2.5 % TSP %
Asfaltarea drumurilor 99.2610 99.8579 83.0564
Cariere 0.0004 0.0007 0.0001
Construcții și demolări 0.0515 0.0918 0.0118
Fabricarea produselor alimentare si a 0 0 0.1450
Prelucrarea lemnului 0 0 16.5348
Utilizarea altor produse 0 0.0005 0
Procesarea nisipului si pietrișului 0.6766 0.0213 0.2478
Galvanizare 0 0 0.0027
Fabricare sticlă 0.0017 0.0277 0.0002
Fabricare cărămizi și cahle 0.0087 0 0.0011
Tabel I.2.1.1.11.
Cantitățile de metale grele (kg) provenite din sectorul energetic și ponderea ca % din
emisiile totale, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
PB - Mg ZN - Mg
cantitatea 0.128265 0.0005903
% din emisiile totale 36.2205 0.0642
Tabel I.2.1.1.1.
Cantitățile de plumb și zinc generate din activități industriale,
activitatea Pb(kg) Zn(kg)
fabricare acumulatori auto 128.265 0

galvanizare 0 0.5903
E. Din activitățile industriale desfășurate în 2014 la nivelul județului Bistrița-

Năsăud nu s-au emis POPs.
F. Altele
Dintre poluanții specifici activităților din 2014 în județul Bistrița-Năsăud
menționăm aerosolii de acid clorhidric din băile de degresare/ decapare din
21
procesele de galvanizare, în cantitate de 34121,4 grame și emisiile din prelucrarea

lutului în procesul de fabricare a cărămizilor în cantitate de 4553,75 grame.
I.2.1.3. Transportul
Tabel I.2.1.3.1.
Cantitățile de substanțe acidifiante provenite din transport,
NH3 - Gg NOX - Gg SO2 - Gg SOX - Gg
0.011694 3.484724 0 0
Tabel I.2.1.3.2.
Ponderea emisiilor de substanțe acidifiante provenite din transport
% NH3 NOX SO2 SOX
Transport rutier 0.3311 31.5591 0 0

Transport nerutier 0.0146 43.1554 0 0
total 0.3457 74.7145 0 0
Tabel I.2.1.3.3.
Cantitățile de precursori ai ozonului proveniți din transport,
NOX - Gg CH4 - g CO - Gg NMVOC - Gg
3.484724 42684269 4.780634 0.624026
Tabel I.2.1.3.4.
Ponderea emisiilor de precursori ai ozonului proveniți din transport din emisiile totale
(%), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
NOX CH4 CO NMVOC
Transport rutier 31.5591 85.8779 11.9410 5.9577
Transport nerutier 43.1554 14.1221 6.5615 3.5844
total 74.7145 100 18.5025 9.5421
Tabel I.2.1.3.5.
Cantitățile de particule primare și precursori secundari de particule provenite din
transport, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
NH3 - Gg NOX - Gg SO2 - Gg PM10 - Gg PM2.5 - Gg TSP - Gg
0.011694 3.484724 0 0.20606 0.195866 0.1275
22
Tabel I.2.1.3.6.
Ponderea emisiilor de particule primare și precursori secundari de particule provenite
din transport din emisiile totale (%), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
NH3 NOX SO2 PM10 PM2.5
Transport rutier 0.3311 31.5591 0 2.4068 2.3060
Transport nerutier 0.0146 43.1554 0 3.9062 4.3007
0.3457 74.7145 0 6.3130 6.6068
Tabel I.2.1.1.11.
Cantitățile de POPs provenite din sectorul energetic,
CD - Mg CR - Mg CU - Mg NI - Mg PB - Mg SE - Mg ZN - Mg
0.001555 0.016554 0.360038 0.006899 0.057283 0.00086 0.291499
Tabel I.2.1.1.1.
Ponderea emisiilor de metale grele provenite din transport,
din emisiile totale (%), județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
% CD CR CU NI PB SE ZN
Transport rutier 7.1763 34.1417 63.7004 2.2243 16.1760 8.1164 24.9203
Transport 4.8026 7.9196 26.5717 3.8288 0.0000 21.4150 6.7792
nerutier
Total transport 11.9790 42.0613 90.2721 6.0531 16.1760 29.5313 31.6995
E. Emisiile de POPs
POPs provin numai din transportul nerutier.
Tabel I.2.1.1.1.
Emisiile de POPs proveniți din transportul nerutier,
cantitativ și ca % din emisiile totale, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
Benz(A) Benzo(A) Benzo(B) Chryse Dibenzo Fluorant Phenanth
anthrace pyrene fluoranthe ne (A,H) hene ene
neE ne anthracene
Cantitate (kg) 4.980 1.884 3.103 12.400 0.623 28.053 154.088
% din emisia 100 0.23 0.36 100 100 100 100
totala
23
I.2.1.4. Agricultura
Emisii de amoniac din anul 2014, de 3354,8 tone, reprezentând 99,17% din
emisia totală la nivel de județ, provine din agricultură.
Figura I.2.1.4.1
Contribuția sectoarelor agricole la emisiile de NH3,
porci păsări
8.10% 5.78%
cai vaci lapte
9.53% 48.85%
caprine
1.21%
ovine
17.19%
alte bovine
9.33%
Din activitățile agricole au rezultat 1127,7387 tone NMVOC reprezentând 17,24% din
emisia totală.
Figura I.2.1.1.
Contribuția sectoarelor agricole la emisiile de NMVOC,
păsări
10.65%
porci
vaci lapte
15.49%
50.77%
caprine
0.52%
ovine
7.31%
alte bovine
15.27%
24
Tabel I.2.1.1.1.
Situația emisiilor de particule primare și precursori secundari de particule
provenite din agricultură, județul Bistrița-Năsăud, anul 2014
NH3 PM10 PM2.5 TSP
Cantitate (tone) 3354.8028 56.329157 20.604627 0.3133704
% din emisiile totale 99,1676 1,7257 0,6950 0,0059
Figura I.2.1.1.
Contribuția sectoarelor agricole la emisiile de particule primare,
D. Emisiile de metale grele (Pb, Cd. Hg) – nu sunt .
E. Emisiile de POPs – nu sunt.
Din activitățile specifice sectorului deșeuri cantitățile de poluanți emiși

reprezintă sub 1% din emisiile totale la nivel de județ pentru toți poluanții cu excepția
total 4PAHs care provin 100% din incinerarea deșeurilor industriale și agricole.
I.3. Tendinţe şi prognoze privind poluarea aerului

înconjurător
I.3.1. Tendinţe privind emisiile principalilor poluanţi atmosferici
Pentru a determina evoluția și tendințele de evoluție a emisiilor de poluanți

s-au folosit datele din ultimii 3 ani, în care am avut aceeași structură a inventarului
25
de emisii cu o ușoară variație a numărului de operatori, număr care crește odată cu

dezvoltarea sistemului de colectare/prelucrare a datelor.
Figura I.3.1.1.
Evoluția şi tendinţele liniare ale emisiilor totale de substanțe acidifiante,
județul Bistrița-Năsăud
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
2012 2013 2014 2015
NH3 - Gg NOX - Gg SOX - Gg SO2 - Kg
Figura I.3.1.2.
Evoluția emisiilor de substanțe acidifiante (Gg) provenite din sectorul energetic,
1.5 0.03
0.025
1 0.02
0.015 NH3
0.5 0.01
0.005
0 0
2012 2013 2014 2015
NOX - Gg SOX - Gg NH3 - Gg
Figura I.3.1.3.
Evoluția emisiilor de substanțe acidifiante provenite din sectorul industrial
și a echivalentului acidifiant, judeţul Bistriţa-Năsăud
1.2 0.000035
1 0.00003
echivalent acidifiant
0.000025
0.8
0.00002
0.6
0.000015
0.4
0.00001
0.2 0.000005
0 0
2012 2013 2014
NOX (zeci de kg) SO2 (kg) echivalent acidifiant
26
Figura I.3.1.4.
Evoluția emisiilor de NH3 (Gg) ca substanță acidifiantă provenită din sectorul agricol,
judeţul Bistriţa-Năsăud
3.400
3.355
3.300
3.200
3.130 3.136
3.100
3.000
2012 2013 2014
Figura I.3.1.5.
Evoluția emisiilor de substanțe acidifiante provenite din transportul rutiere şi
nerutiere,
Judeţul Bistriţa-Năsăud
0.03 4.0
3.5
NOx
0.02
3.0
0.02 2.5
NH3
2.0
0.01 1.5 NOX
1.0
NH3
0.01
0.5
0.00 0.0
2012 2013 2014
Figura I.3.1.6.
Evoluția emisiilor de substanțe acidifiante provenite din transportul rutier,
după tipul de vehicul, Judeţul Bistriţa-Năsăud
25000
20000
15000
10000
5000
0
Nox(tone) NH3(kg) Nox(tone) NH3(kg) Nox(tone) NH3(kg)
2012 2013 2014
autoturisme vehicule usoare

vehicule grele si autobuze motorete si motociclete
Emisiile de SO2 şi SOx provenite din transport sunt nesemnificative.

27
Cu excepția oxizilor de azot care au o ușoară tendință de creștere (vezi

ecuația liniei de tendință din figura de mai jos) ceilalți precursori ai ozonului scad
ușor în perioada ultimilor 3 ani:
Figura I.3.1.7.
Evoluția şi tendinţele liniare ale emisiilor de precursori ai ozonului, județul Bistrița-
Năsăud
70
yCH4 = -1.9516x + 54.979
60 yCO = -0.4956x + 26.737
50 yNMVOC = -1.035x + 8.9717
40 yNOx = 0.2115x + 2.9337
30
CH4 (Mg)
20 CO (Gg)
NMVOC (Gg)
10
NOX (Gg)
0
2012 2013 2014 2015
În sectorul energetic toți poluanții din grupa precursorilor ozonului au o

tendință ușoară de scădere în ultimii 3 ani:
Figura I.3.1.8.
Evoluția emisiilor de precursori ai ozonului provenite din sectorul energetic,
25.000
22.307 21.923 21.057
20.000
15.000 CO
NMVOC
10.000
NOX
5.000 3.949 3.890 3.850
1.103 0.719 1.179
0.000
2012 2013 2014
28
Aceeași tendință de scădere se observă și la emisiile din sectorul industrial

cu excepția NMVOC. Majoritatea emisiilor de NMVOC din sectorul industrial provin
din activitățile care utilizează solvenți și valorile lor se mențin la un nivel ridicat.
Monoxidul de carbon provine din fabricarea fontei și oțelului, activitate ca re nu s-a
mai desfășurat în 2014:
Figura I.3.1.9.
Evoluția emisiilor de precursori ai ozonului provenite din sectorul industrial,
0.8
NOX (Kg) CO (Kg) NMVOC (Mg)
0.6
0.4
0.2
0
2012 2013 2014
Figura I.3.1.10.
Evoluția emisiilor de NMVOC (precursor al ozonului) provenite din sectorul industrial,
pe categorii de activități, judeţul Bistriţa-Năsăud
1
Alte activități
0.8
Fabricare polistiren
expandat
0.6
Tipărire
0.4
PAFS, prelucrare lemn,
extracție ulei
0.2 Vopsire industrială
0 Fabricare produse
2012 2013 2014 alimentare
În categoria alte activități intră fabricarea fontei și oțelului, activitate care nu
s-a mai desfășurat în 2014, degresarea și curățarea chimică (uscată).
29
Figura I.3.1.11.
Evoluția emisiilor de precursori ai ozonului provenite din transport,
50
48
46
44
42
40
2012 2013 2014
CH4 (Mg)
Creșterea emisiilor la CO, NMVOC și NOx în 2014 se datorează

transportului nerutier.
Figura I.3.1.12.
Evoluția emisiilor de NMVOC (precursor al ozonului) provenite din agricultură,
Judeţul Bistriţa-Năsăud

Figura I.3.1.13.
Evoluția emisiilor de precursori ai ozonului provenite din agricultură,
pe categorii de activități, judeţul Bistriţa-Năsăud
3
2.5
caprine
2 păsări
1.5 porcine
ovine
1
alte bovine
0.5 vaci lapte
0
2012 2013 2014
30
Figura I.3.1.14.
Evoluția şi tendinţele liniare ale emisiilor de particule primare
şi precursori secundari de particule (Gg), județul Bistrița-Năsăud
8 yPM10 = 0.0506x + 3.2479
7 yPM2.5 = -0.0607x + 3.1049
6 yTSP = 1.0163x + 3.0874
5
4
3 PM10
2 PM2.5
1 TSP
0
2012 2013 2014 2015
Emisiile de particule materiale înregistrează o ușoară creștere pentru PM10

și o ușoară scădere pentru PM2,5, după cum arată și liniile de tendință din figura
I.3.1.14.
În sectorul energetic avem o creștere pentru toate tipurile de pulberi

materiale dar aceasta este mai accentuată la pulberile totale (TSP) și mult mai
diminuată la pulberile PM2,5:
Figura I.3.1.15.
Evoluția emisiilor de particule primare
provenite din sectorul energetic, judeţul Bistriţa-Năsăud
4
yPM10 = 0.1252x + 0.1045
yPM2,5 = 0.1252x + 0.1045
3
yTSP = 1.0862x - 0.0971
0
2012 2013 2014
PM10 - Gg 0.017067394 0.780302768 0.267486963
PM2.5 - Gg 0.0008972 0.104114951 0.014995065
TSP - Gg 0.155604464 3.742299327 2.328039694
31
Majoritatea emisiilor de pulberi provin din asfaltarea drumurilor şi din

construcţii și demolări. Observă și din graficul din figura I.3.1.16 că aceste activități
au avut un avânt puternic în 2013:
Figura I.3.1.16.
Evoluția emisiilor de particule primare
provenite din principalele activităţi emitente din sectorul industrial, judeţul Bistriţa-
Năsăud
4 0.12
0.0018 0.00009
3.5 0.0016 0.00008
0.1
3 0.0014 0.00007
0.08 0.0012 0.00006
2.5
PM2.5
PM2.5
0.001 0.00005
2 0.06
0.0008 0.00004
1.5
0.04 0.0006 0.00003
1 0.0004 0.00002
0.02 0.0002 0.00001
0.5
0 0
0 0
2012 2013 2014
2012 2013 2014
Construcții și
Asfaltarea drumurilor demolări
PM10 (Gg) TSP (Gg) PM2.5 (Gg) PM10 (Gg) TSP (Gg) PM2.5 (Gg)
Creșterea emisiilor de pulberi din transporturi se datorează cu precădere

creșterii numărului de utilaje și vehicule nerutiere:
Figura I.3.1.17.
Evoluția emisiilor de particule primare provenite din transport, judeţul Bistriţa-Năsăud
0.40
PM10
0.30
PM2.5
TSP
0.20
0.10
0.00
Transport Transport Transport Transport Transport Transport
rutier nerutier rutier nerutier rutier nerutier
2012 2013 2014
În agricultură emisiile de pulberi au scăzut în 2014 odată cu scăderea

efectivelor de porcine și păsări.
32
Figura I.3.1.18.
Evoluția emisiilor de particule primare (Gg) provenite din agricultură, judeţul Bistriţa-
Năsăud
0.12 PM10 PM2.5
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
2012 2013 2014
La metalelor grele nu avem modificări substanțiale în ceea ce privește

cantitatea emisiilor. Se observă o ușoară creștere a emisiilor din 2014 față de 2013
la toate metalele dar sunt valori mai mari cu puțin decât în 2012 doar la seleniu și
nichel:
Figura I.3.1.19.
Evoluția emisiilor de metalele grele, județul Bistrița-Năsăud
AS (Mg) SE (Mg) CR (Mg) CU (Mg) NI (Mg) ZN (Mg)

0.009 1.8
0.008 1.6
0.007 1.4
0.006 1.2
0.005 1
0.004 0.8
0.003 0.6
0.002 0.4
0.001 0.2
0 0
2012 2013 2014 2012 2013 2014
Dintre metalele grele cele mai importante din punctul de vedere al efectelor
lor asupra sănătății umane și a mediului înconjurător sunt cadmiul, mercurul și
plumbul. Tendința generală pentru aceste metale este de creștere pentru plumb și
de scădere ușoară pentru cadmiu și mercur, așa cum se poate bine observa în
graficul din figura I.3.1.19:
33
Figura I.3.1.20.
Evoluția şi tendinţele liniare ale emisiilor de metalele grele cadmiu, mercur şi plumb
0.016 0.4
0.014 0.35
0.012 0.3
0.01 0.25
Cd, Hg
Pb
0.008 0.2
0.006 0.15
0.004 0.1
0.002 0.05
0 0
2012 2013 2014
CD - Mg HG - Mg PB - Mg
În sectorul energetic emisiile acestor metale grele se mențin la aproximativ

aceleași valori, cu mici modificări:
Figura I.3.1.21.
Evoluția emisiilor de metale grele cadmiu, mercur şi plumb (Mg)
provenite din sectorul energetic, judeţul Bistriţa-Năsăud
0.200
0.150
0.169 0.171 0.167 PB - Mg

0.100
HG - Mg
CD - Mg
0.050
0.005 0.003 0.005
0.000 0.012 0.009 0.011
2012 2013 2014
Dintre procesele industriale, principalele producătoare de metale grele sunt

fabricarea de fontă și oțel, fabricarea sticlei și produselor de sticlă și fabricarea
acumulatorilor auto. Închiderea la începutul lui 2014 a instalației de fabricare a fontei
și oțelului a determinat o scădere substanțială a emisiilor de mercur dar, celelalte
două activități și-au mărit producția și acest lucru se observă în creșterea emisiilor
de cadmiu și plumb:
34
Figura I.3.1.22.
Evoluția emisiilor de e metale grele cadmiu, mercur şi plumb (Mg)
provenite din sectorul industrial judeţul Bistriţa-Năsăud
0.2
0.16
0.12
0.08
0.04
0
2012 2013 2014
CD - kg HG - kg PB - Mg
Tabel I.3.1.1.
Evoluția emisiilor de e metale grele cadmiu, mercur şi plumb (Mg)
provenite din transport, judeţul Bistriţa-Năsăud
CD – Mg HG –g PB – Mg
2012 0.001268799 0.003519589 0.057241758
2013 0.000831033 1.445062938 0.035153057
2014 0.001554917 0 0.057283083
Din agricultură nu au rezultat metale grele.

Din sectorul au rezultat cantităţi mici de metale grele, din activitatea de
incinerare a deșeurilor provenite din industrie, în special deșeuri din activitățile de
abatorizare și prelucrare carne:
Tabel I.3.1.2.
Evoluția emisiilor de metale grele cadmiu, mercur şi plumb (Mg)
provenite din sectorul deșeuri, judeţul Bistriţa-Năsăud
CD - kg HG - g PB - kg
2012 0 0 0
2013 0.06889 56.4135 1.95642
2014 0.02418 11.13 1.4286
E. Emisiile de POPs
Benzo(a)pyrene, benzo(b)fluoranthene, benzo(k)fluoranthene indeno (1,2,3-

c,d) pyrene,HCB, PCB și PCDD/F(dioxine și furani), care toate provin preponderent
din arderile neindustriale, au în ultimii 3 ani o tendință de ușoară scădere. Aceeași
scădere dar mai puternică o înregistrează și total 4PAHs care provin din arderea
deșeurilor industriale:
35
Figura I.3.1.23.
Evoluția şi tendinţele liniare ale emisiilor de POPs
, județul Bistrița-Năsăud
Benzo(A)pyrene -
1 Mg
0.8
Benzo(B)fluoranth
0.6 ene - Mg
0.4 BenzoK)fluoranthe
ne - Mg
0.2
Indeno(1,2,3-
0 CD)pyrene - Mg
2012 2013 2014
8
0.3 y = -0.0009x + 0.0259 y = -0.08x + 3.2063
y = -0.0094x + 0.2604 y = -2.5843x + 9.7108

0.25
6
0.2
4
0.15
0.1
2
0.05
0
0 2012 2013 2014 2015
2012 2013 2014 2015 dioxine/furani (g I-TEQ)
HCB - kg Total 4PAHs (zeci de kg)
POPs din sectorul energetic se mențin la aproximativ aceleași valori:
Figura I.3.1.24.
Evoluția emisiilor de POPs provenite din sectorul energetic,
0.03 0.25
1
0.9
0.025 0.245
0.8
0.02 0.24
0.7
PCB
0.6 0.015 0.235

0.5
0.4 0.01 0.23

0.3
0.2
0.005 0.225
0.1
0 0.22
0
2012 2013 2014
2012 2013 2014
Benzo(A) pyrene - Mg HCB - kg
Benzo(B)fluoranthene - Mg
BenzoK)fluoranthene - Mg dioxine/furani - kg I-TEQ
Indeno(1,2,3-CD)pyrene - Mg PCB - kg
36
POPs proveniți din sectorul industrial au emisii 0(zero) odată cu încetarea

din 2014 a activității de fabricare fontă și hotel:
Tabel I.3.1.3.
Evoluția emisiilor de POPs
provenite din sectorul industrial, judeţul Bistriţa-Năsăud
PCB - kg PCDD/F - g I-TEQ TOTAL 4 PAHS - Mg
2012 0.000722 0.00026889 0.005486
2013 0.0004826 0.00018644 0.0037805
2014 0 0 0
Emisiile de POPs din transporturi a crescut odată cu creșterea transportului

nerutier declarat de operatori pentru inventarele de emisii:
Tabel I.3.1.4.
Evoluția emisiilor de POPs provenite din transport, judeţul Bistriţa-Năsăud
Benzo(A)ant Chrysene Dibenzo(A,H) Fluoranthene Phenanthene

hracene - g -g anthracene - g -g -g
2012 49.54936 123.8593 6.192966 278.6835 1548.241
2013 117.9204 292.9913 14.77022 664.6597 3629.816
2014 4980.415 12400.23 623.3986 28052.94 154088.4
Din agricultură nu rezultă POPs.

Singurul POP care rezultă din activitatea de incinerare de deșeuri industriale
în cantități de 85-100% este grupa dioxinelor și furanilor (PCCD/F) care
Figura I.3.1.25.
Evoluția emisiilor de POPs provenite din sectorul deșeuri, judeţul Bistriţa-Năsăud
PCDD/F - g I-TEQ TOTAL 4 PAHS - Mg
0.08
0.06
0.04
0.02
0
2012 2013 2014
Urmărind datele sintetice pe ultimii 3 ani, prezentate în subcapitolul I.3.,

putem trage unele concluzi cu privire la posibila tendinţă de evoluţie a emisiilor
pentru poluanţii urmăriţi, fără a o putea numi - sub nici o formă – o prognoză.
Practic, liniile de tendinţă liniară ale graficelor privind evoluţia poluanţilor ne
dau o imagine a situației posibile în condiţiile unui curs de dezvoltare asemănător
celui din cei 3 ani luaţi în studiu.
Substanţele acidifiante amoniac, oxizi de sulf şi oxizi de azot au o tendinţă
de creştere în perioada 2012-2014, creştere determinată de sectorul energetic şi
parţial de transport (pentru NOx) şi agricultură (pentru NH3). Sectorul industrial a
37
înregistrat o scădere a emisiilor din această categorie. Dioxidul de sulf, emis exclusiv
de procesele industriale este singurul poluant acidifiant care înregistrează o tendinţă
descrescătoare.
Emisiile de precursori ai ozonului (metan,oxid de carbon, oxizi de sulf şi
compuşi organici non-metanici) au înregistrat toate o tendinţă de scădere, cu toate
că transportul, în special cel nerutier, şi sectorul energetic, au avut o tendinţă de
creştere a emisiilor de NOx (în ambele sectoare de activităţi) şi NMVOC (doar la
transport) .
Particulele materiale au înregistra toate o creştere pe perioada 2012-2014,
mai puţin substanţială pentru PM2,5. Această creştere este determinată de sectorul
transporturilor, în toate celelalte sectoare înregistrându-se o tendinţă de scădere a
acestor emisii.
În privinţa metalelor grele situaţia diferă . Cu toate că transporturile au
determinat creşterea semnificativă a unor poluanţi, la metalele grele această
creştere nu se observă atât de pregnant (valorile din 2014 fiind apropiate de cele din
2012) fapt determinat probabil atât de creşterea calităţii combustibililor cât şi a
calităţii maşinilor. Avem o scădere şi la metalele grele emise din incinerarea
deşeurilor dar sectorul energetic aduce o creştere la emisiile de As, Cr, Cu, Ni, Se.
Pe ansamblul judeţului plumbul are o uşoară tendinţă de creştere a emisiilor în timp
ce cadmiul şi mercurul scad.
Grupul produşilor organici persistenţi (POPs) are în general o tendinţă
descendentă, tendinţă care se datorează scăderii semnificative a emisiilor din
sectoarele industrial,energetic şi a deşeurilor. În schimb, emisiile de POPs din
transport - care de fapt emite între 80 şi 100% din cantităţile totale ale poluanţilor din
această categorie – înregistrează o creştere pe perioada ultimilor 3 ani.
I.4. Politici, acţiuni şi măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii

aerului înconjurător
Strategia naţională a României în privinţa calităţii aerului este transpusă
practic în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Această lege
stabileşte condiţii, criterii şi limite pentru a menţine calitatea aerului în limitele
considerate rezonabile pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
În baza prevederilor acestei legi funcţionează Reţeaua Naţională de Monitorizare a
Calităţii aerului, care cuprinde 142 de staţii de monitorizare continuă a aerului.
Datele şi informaţiile furnizate de această reţea sunt administrate de Serviciul
Central de Evaluare a Calităţii Aerului (CECA).
Tot conform cerinţelor acestei legi se realizează inventarele locale şi
inventarul naţional de emisii de poluanţi în atmosferă.
În baza datelor colectate din toate sursele cu competenţe pe problematica
de mediu se realizează rapoarte şi informări la nivel local, naţional şi european şi se
stabilesc, acolo unde este cazul, obiectivele şi măsurile necesare remedierii
problemelor.
Un document care stabileşte la nivel local obiectivele şi măsurile necesare
pentru respectarea condiţiilor impuse de legislaţie şi îmbunătăţirea calităţii aerului
atmosferic este Planul Local de Acţiune pe Mediu, pe scurt PLAM.
PLAM a judeţului Bistriţa-Năsăud este momentan în stadiul de revizuire.
Acest proces, care se realizează conform prevederilor legale cel puţin odată la 5 ani,
38
a început în octombrie 2014 şi este în curs de desfăşurare. În aceste condiţii, vom

prezenta câteva dintre măsurile propuse pentru problemele legate de poluarea
atmosferei, cu menţiunea că acest document se află în stadiul de draft, forma lui
finală putând fi consultată după încheierea procedurii de revizuire:
Tabel I.4.1.
Obiective şi acţiuni propuse pentru reducerea poluării atmosferei
Obiectivs I: Reducerea poluării atmosferei cu poluanți emiși din surse rezidenţiale

Ţinta: Acţiune
Scăderea cu 10% a concentrațiilor de Utilizarea lemnului uscat pentru sistemele de
poluanți specifici arderilor rezidențiale ardere rezidenţiale din comune şi sate
Utilizarea combustibililor mai puţin poluanţi
(gaze naturale în loc de lemn, cărbune sau
CLU)
Reabilitarea şi reutilizarea sistemelor
centralizate de încălzire şi apă caldă pentru
populaţie – CT de bloc, de cartier
Promovarea si utilizarea sistemelor de
încălzire și producere apă caldă din surse
regenerabile
Îmbunătăţirea eficienţei energetice a
blocurilor de locuinţe prin lucrări de
reabilitare termică
Obiectiv specific II: Reducerea poluării atmosferei cu poluanți emiși din surse industriale
Ţinta: Acţiune
Menținerea nivelului emisiilor de poluanți Monitorizarea extinsă a emisiilor provenind
proveniți din activitățile economice la un nivel din instalații industriale, cuprinzând și
cu cel mult 10% mai mare decât cel din instalațiile de capacitați mici
2014, chiar și în condițiile dezvoltării Impunerea realizării și întreținerii
economice corespunzătoare a sistemelor de reținere
și/sau reducere a emisiilor la sursele
industriale
Realizarea hărților de dispersie a poluanților
la nivel local, cu evidențierea influenței
fiecărei noi surse
Acțiuni de control, verificarea respectării
legislației de mediu, monitorizare,
sancționare in caz de neconformare
Obiectiv specific III: Reducerea poluării atmosferei datorită traficului
Ţinta: Acţiune
Reducerea concentrației poluanților din aer, Extinderea rețelei de transport în comun în
în special PM 10 municipiul Bistrița
Îmbunătățirea programului de
curățare/spălare a arterelor de circulație
rutiera
Achiziționarea de mașini de maturat stradale
cu sisteme de reținere a prafului si spălare
umedă
Realizare variante ocolitoare – Bistrița,
Beclean
Asfaltarea străzilor adiacente zonelor
centrale ale orașelor/ comunelor
39
Întreținerea periodica a cailor de transport

auto
Fluidizarea corespunzătoare a cirulației
rutiere funcție de calitatea străzilor si tipul
zonei de tranziție (industriala sau
rezidențiala)
Obiectiv specific IV: Reducerea poluării atmosferei prin creșterea suprafeței de spații verzi
Ţinta: Acţiune
Reducerea concentrației poluanților din aer, Crearea de noi spaţii verzi în zonele
în special PM 10 rezidenţiale şi/sau în apropierea acestora,
reabilitarea şi întreţinerea celor existente
Realizarea și întreținerea corespunzătoare a
perdelelor vegetale de protecție a căilor de
circulație
Avizarea activităților de tăiere/toaletare de
arbori
Întocmirea registrului spațiilor verzi
Întocmit,
Ana Angela CORDOȘ
40

Cap.I AER

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.I AER

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud, anul 2014

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe

I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător

I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici

Poluarea reprezintă contaminarea mediului natural și are ca rezultat

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud monitorizează automat

I.1.1.2. Nivelul concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici

În continuare sunt prezentate date privind rezultatele monitorizării calităţii

Dioxidul de sulf (SO2)

Figura I.1.1.1.1. Stația de fond urban BN-1 Bistrița.

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Figura I.1.1.1.2. – Stația de fond urban BN-1 Bistrița.

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Valori medii lunare Valoare limită anuală

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

În afara poluanților monitorizați prin stația automată de monitorizare a

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Tot prin monitorizare manuală se urmărește indicatorul PM10 care se

I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor

Pentru astabilii tendințele concentrațiilor medii anuale pentru poluanții

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Pentru restul indicatorilor nu se poate prezenta o tendință, deoarece din

În ceea ce privește indicatorii determinați prin monitorizare manuală se

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

În această secțiune se face referire la numărul de depășiri ale valorii limită

I.1.2. Efectele poluării aerului înconjurător

I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăţii

Stația automată de monitorizare a calității aerului aferentă municipiului

I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor

I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetaţiei

I.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează

Orice activitate antropică exercită, prin emisiile produse, o presiune asupra

% energie termica % emisii

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Pentru îmbunătățirea sau cel puțin menținerea stării bune de calitate a

I.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici

Datele privind cantitățile de poluanți emiși în atmosferă se calculează prin

A. Emisiile de substanțele acidifiante care modifică pH-ul mediului înconjurător.

Amoniacul emis în atmosferă provine preponderent din activitățile agricole, respectiv

Dioxidul de sulf emis în județul Bistrița-Năsăud în 2014 provine din activități

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Dintre toate tipurile de arderi, arderile de combustibili pentru încălzirea și

Dintre activitățile economice producătoare de oxizi de sulf, la nivelul anului

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

B. Emisiile de precursori ai ozonului care includ gaze ce duc la formarea

C. Emisiile de particule primare și precursori secundari de particule

D. Emisiile de metale grele (Pb, Cd. Hg)

prelucrare lemn alte arderi

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Poluanţii organici persistenţi (POPs) sunt substanţele chimice care rămân

4.9804 12.4002 0.6234 28.0529 154.0887

Dintre produşii organici persistenţi grupul de PAH-uri (hidrocarburi

Total 4PAHs provin în întregime din activitățile sectorului deșeuri, respectiv

Dioxinele și furanii (PCDD/F), compușii bifenil policlorurați (PCB) și

Conform datelor furnizate de distribuitorii de gaze naturale din județul

Urmărind evoluția consumului de gaz natural la nivelul județului în ultimii 5

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Evoluția consumului de gaz natural în județul Bistrița-Năsăud

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Nu deținem date pentru celelalte tipuri de energie și ceilalți combustibili utilizați.

A. Emisiile de substanțe acidifiante

Producţia şi distribuţia energiei 0 0.98202 0 0.08853

Se observă că majoritatea emisiei de oxizi de sulf în atmosferă provine din

B. Emisiile de precursori ai ozonului