FIŞA DE LECTURĂ – ORGANIZAREA INFORMAŢIILOR

Tema, conceptul: Moralitate

Definiţie „Moralitatea este un proces psihic uman prin care, unui set de
situatii si comportamente mai vag sau mai precis definite,
manifestate de propria persoana sau de terti, ii este asociata o
reactie interna, preponderent o caracterizare pe axa moralitatii,
pozitiv-negativ (bine-rau, moral-imoral)”.(Digulescu, 2012)
Consider ca moralitatea este subiectiva, depinzand de trasaturile
cognitive si psihice ale fiecarui individ. Ea este data de diferite
perceptii care definesc modul si limitele de actiune ale indivizilor cu
capacitate de actiune proprie,care daca fac contrariul, conduce la
imoralitate.
Descriere, Potrivit lui Piaget, exista o relatie directa intre dezvoltarea cognitiva
caracteristici si dezvoltarea morala. Din aceasta perspectiva, adolescentii, fiindca
pot sa foloseasca gandirea abstracta, devin capabili de rationamente
complexe referitoare la chestiunile morale. Totodata porneste si
tendinta lor spre altruism si empatie.
Conform Teoriei lui Kohlberg, copii se dezvolta stadial(trec in
ordine prin ficare stadiu, asimilandu-l pe cel anterior). El sustine ca
aceste rezultate nu depind de rezultatele maturizarii sau ale
scolarizarii, ci sunt rezultatul gandirii asupra problemei morale
(experiente sociale).
Kohlberg a investigat din aceste considerente copii şi adolescenţi
în privinţa dilemelor morale şi a descoperit noi stadii, dincolo de cele
formulate de Piaget. Astfel, în opinia sa sunt 6 stadii, doar primele
trei dintre ele împărtăşesc unele aspecte cu teoria lui Piaget(Crain,
2004, pag 160):
1. Moralitate preconventionala:
1) Orientarea spre pedeapsă şi supunere;
2) Orientarea instrumental-relativistă.
2. Moralitate conventionala:
1) Concordanţa interpersonală sau orientarea;
2) Orientarea spre lege şi ordine.
3. Moralitate postconventionala:
1) Orientarea contractului social;
2) Stadiul principiilor etice universale.
„Kohlberg numeşte acest stadiu al gândirii preconvenţionale pentru
că deocamdată copiii nu pot fi consideraţi încă membrii ai societăţii
active.” (Colby, Kohlberg & Kauffman, 1987, pag. 55). „ La nivelul
stadiului al patrulea, au o anumită concepţie despre funcţionarea
societăţii ca un tot şi rolul legilor în acest context, concepţie care
depăşeşte cu mult gândirea primului stadiu. ” (Kohlberg, 1976).
Subiecţii stadiului al cincilea vorbesc despre „moralitate” şi „drepturi”
care pot fi mai importante decât regulile, legile generale. „ Argumente
în favoarea furtului lui Heinz „Este de datoria soţului să încerce să-şi
salveze soţia.” Faptul că viaţa sa e în pericol depăşeşte orice
standard impus, viaţa este mai importantă decât proprietatea”
(Kohlberg, 1976). ” În urma cercetărilor realizate nu au rezultat
diferenţe semnificative între gândirea morală a stadiilor al cincilea şi
al şaselea (…) Astfel Kohlberg a renunţat la stadiul al şaselea
numindu-l un stadiu teoretic şi a considerat toate răspunsurile

1
 postconvenţionale ca aparţinând stadiului al cincilea” (Crain, 2004,
pag. 163).
Exemple Voi oferi un exemplu din viata personala.
Doua fete: G., B. si un baiat T. (varte cuprinse intre 9 si 10 ani) se
jucau in curtea scolii. G. este o persoana destul de vulcanica si
suparacioasa, pe cand B. este o fire calma si ajutatoare. T. era un
baiat domol si agresiv verbal (uneori).
In timp ce se jucau T. incepe sa ii vorbeasca urat lu B.. Ea nu il
baga in seama, in acest timp intervine G. si ii spune (lui B.) sa ii
vorbeasca la fel si sa spuna lucruri urate despre mama lui T. , B
refuza sa faca asta pentru ca nu ar fi corect. Vazand acestea, G. ii
spune baiatului ca B. a spus lucruri foarte urate despre mama lui. G.
Este foarte convigatoare si manipuleaza pe toata lumea, indiferent
de cat de mult ar spune B. ca nu e adevarat.

In aceasta intamplare putem observa mai multe aspecte interesante.

Inteligenta emotionala a lui G. care era destul de mare insa folosita
in scopuri rele. Desvoltarea morala a lui B. care era la un nivel destul
de inalt si a ales sa fie corecta pana la final. Si EQ mic al baiatului
agresiv care nu era capabil sa isi gestioneze emotiile.
Comentariu Relatii cu alte concepte sau sisteme psihice.
Critic Dezvoltarea morala si inteligenta emotionala.
„Mayer şi Salovey consideră inteligenţa emoţională drept o abilitate
care permite omului să îşi perceapă cât mai corect emoţiile şi să le
exprime, să acceadă la sentimente care facilitează gândirea, precum
şi autoreglarea propriilor emoţii.„ (Roco, 2004, p. 140).„ O cercetare
din România ce a investigat relaţia dintre inteligenţă emoţională şi
judecată morală este cea a Mihaelei Roco. (…) Nivelul de judecată
morală al studenţilor cu scoruri ridicate la asertivitate se structurează
la nivelul de judecată morală matură în timp ce răspunsurile
studenţilor cu scor scăzut la asertivitate Inteligenţă emoţională şi
gândire morală află la un nivel de judecată morală imatură. Pentru
inteligenţa emoţională a fost luat indicator definitoriu asertivitatea”.
( Roco, 2004, pag. 222)
Pareri, opinii argumentate.
Moralitatea ne ajuta sa vedem binele si raul, la nivel de grup social.
De altfel ea este dobandita in urma experientelor noastre de viata si
se modeleaza in fucntie de sistemele noastre psihice Din punctul
meu de vedere, moralitatii nu ii se acorda atentia meritata. Consider
ca in scoli ar trebuie sa se prezinte diverse dileme(ex: dilema lui
Heinz) si sa fie dezbatute, astfel copilul isi va crea o gandire
sanatoasa.

Autorul fişei Sursa bibliografică

Nume, an, 1) Digulescu, M. (2012, 2 noiembrie). Asupra moralitatii.
Specializare Reflectii despre Societate ale lui Mircea Digulescu (Blog).
Disponibil la: http://reflectii-despre-
societate.blogspot.com/2012/11/asupra-moralitatii.html
Consultat/Accesat la : 28 decembrie 2020
2) Crain, W. (2004), Theories of Development: Concepts and
Applications, New Jersey: Pearson Education Inc., pag. 160-
163
3) Colby, A., Kohlberg, L. & Kauffman, K. (1987), Theoretical
introduction to the measurement of moral judgment. The

2
 measurement of moral judgment (Vol. 1), Cambridge, UK:
Cambridge University Press, pag. 55.
4) Kohlberg, L. (1976), Moral stages and moralization: The
cognitive-developmental approach. Moral development and
behavior: Theory, research, and social issues, New York:
Holt, Rinehart & Winston.
5) Neamtu, G. (2016), Enciclopedia Asistentei Sociale, Iasi:
Polirom, pag. 53.
6) Roco, M. & Radu, S. (2007), Cercetări empirice privind relaţia
între inteligenţă emoţională şi gândirea morală, pag. 222.

FIŞA DE LECTURĂ – ORGANIZAREA INFORMAŢIILOR

Tema, conceptul Personalitatea

Definiţie Conform lui Allport, personalitatea este ” organizarea dinamica in

cadrul individului a acelor sisteme psiho-fizice care determina
gandirea si comportamentul sau caracteristic” (Luca, 2010, pag. 3)
„Pe scurt, personalitatea este persoana plus o notă de valoare, ea
este organizarea superioară a persoanei. (…) Prin conceptul de
persoană desemnăm, pe de o parte, sistemul atributelor, structurilor
şi valorilor de care dispune o persoană, iar pe de altă parte,
persoana luată pe latura funcţiilor ei social-istorice” (Zlate, 2000, pag.
232)
In concluzie personalitatea este organizarea dinamica a sistemelor
psihice, care apartin unui individ. Aceasta este superioara individului
si de asemenea aceasta defineste individul.
Descriere, „ Eyesnk (1967) a propus un model al personalitatii bazat pe trei
caracteristici dimensiuni de natura biologica: introversia/ extraversia, nevrotismul
si psihoticismul. El a demonstrat ca dihotomia introversie/ extraversie
are un corespondent in diferentele de functionare a sitemului
activator reticular ascendent” (Luca, 2010, pag. 61)
Acest lucru inseamna ca SRAA este mai activ la introverti asta
inseamna ca sensibilitatea lor la stimuli este mai mare- nevoie de
stimulare mica, iar la extraverti este mai putin activ si respectiv
sensibilitate mai mica- nevoie de stimulare mare.
„La nivelul optim de stimulare pentru un extravert, introvertul se simte
suprasolicitat, coplesit, in timp ce, la un nivel de stimulare acceptabil
pentru un introvert, extravertul se plictiseste. Pe extravert il oboseste
subsolicitarea, pe introvert suprasolicitarea.” (Luca, 2010, pag. 62)
Caracteristi definitorii ale introvertului respectiv extravertului:
Introvertul:
 Este mai retras;
 Nu ii place sa se implice in activitati de grup, se simte mai
confortabil cititnd o carte acasa, in fotoliul lui;
 Cand vine vorba de studiu, este mai organizat si mai atent la
detalii, durata de rezolvare a unei teme poate fi mai lunga
decat cea normala, iar rezultatele scolare sunt de obicei
foarte bune.
 Este o persoana mai putin activa comparativ cu extravertul;
 De altfel ca aspecte fizice, introvertii sunt mai costelivi, inalti,

3
 palizi, ”transparenti”
Extravertul:
 Este o persoana activa;
 Ii place sa fie in centrul atentiei, indiferent de context;
 Este o persoana care are un volum mai ridicat cand vorbeste
si de obicei vorbeste mult;
 Este o persoana care ii place sa se implice ina ctivitati;
 Este in mare parte plina de viata;
 Din punct de vedere al studiului, este o persoana superficiala,
Rezolva probleme cu o mare rapiditate insa cu un procent
mai mare de greseli;
 Este o persoana extravaganta, se observa si din
vestimentatie, se imbraca mai colorat, mai viu;
Studiile arata ca adolscentii sunt predominant extraverti si cand
incep sa se maturizeze, usor usor devin introverti.
Exemple Raspunsul la substantele psihotrope:
Introvertii, avand o activitate mai mare la nivel bazal, au nevoie de o
mai mica stimulare comparativ cu extravertii.
Raspunsul la substantele depresoare:
In sens invers se intampla in situatia substantelor depresoare.
Introvertii au nevoie de o cantitae mai mare de substante pentru a se
relaxa (deoarece sunt mai usor excitabili), in comparatie cu
extravertii care au nevoie de o cantitate mult mai mica pentru a se
relaxa.

Comentariu Relatii dintre inteligenta si personalitate.

Critic „ Inteligenta apare ca o calitate a intregii activitati mintale, ca
expresia organizarii superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a
celor afective motivationale si volutionale” (Tomsa, 2015, pag. 5)
„Desi inteligenta este o parte, o latura a personalitatii, ea intra in
interactiune nu doar cu fiecare dintre celelalte parti sau laturi ale
personalitatii, ci si cu intregul, care este insasi
personalitatea.”(Tomsa, pag.6)
„ Relatiile deprinse de Sarton:
- precizia indeplinirii unei activitati depinde de inteligenta, in
timp ce calitatea rezultatului, de personalitate (…);
- rapiditatea depinde de inteligenta, efortul depinde de
personalitate (…);
- asocierea imaginilor sau ideilor depinde de inteligenta,
supletea sau rigurositatea asocierilor depinde de
personalotate (…);
- nivelul de dezvoltare al inteligentei ( inalt, mediu, scazut) este
o trasatura intrinseca inteligentei, modul de utilizare al lui este
influenttat de personalitate (…);
- dezechilibrarile dintre inteligenta si personalitate: tirania
personalitatii duce la caderea in sclavie a inteligentei,”
( Tomsa, 2015, Pag. 6-7)

Pareri, opinii argumentate.

Consider ca personalitatea este organizare superioara persoanei,

4
 este un sistem hipercomplex si unic. Fiind atat de complexa este
foarte greu sa cream o definitie clara, la fel ca la moralitate.
Personalitatea da culoare si forma omului.
”Inteligenta fara personalitate devine un fel de marioneta, iar
personalitatea fara inteligenta un despot. ”

Autorul fişei Sursa bibliografică (autor, anul apariţiei, titlul, oraşul, editura,
Nume, an, pagina/ paginile)
Specializare 1. Luca, M. (2010), Introducere in psihologia personalitatii,
Brasov: Editura Universitatii Transilvania din Brasov, pag. 3,
61-62.
2. Zlate, M. (2000), Fundamentele Psihologiei, Bucuresti: Pro
Humanitate, pag. 232.
3. Tomsa, R. (2015), Relatia dintre inteligenta si personalitate,
Bucuresti: Universitatea Bucuresti, pag. 5, 6, 7.
4. Neveanu, P. (2013), Tratat de psihologie generala, Bucuresti:
Trei.

FIŞA DE LECTURĂ – ORGANIZAREA INFORMAŢIILOR

Tema, conceptul Temperamentul

Definiţie Temperamentul ”constituie latura dinamico-energetica a
personalitatii. Dinamica, deoarece ne furnizeaza informatii cu privire
la cat de iute sau de lenta, mobila sau rigida, accelerata sau
domoala, uniforma sau neuniforma este conduita individului.
Energetica, deoarece ne arata care este cantitatea de energie de
care dispune un individ si mai ales modul cum este consumata
aceasta. Temperamentul este una dintre laturile personalitati care se
exprima cel mai pregnant in conduita si comportament (miscari,
reactii afective, vorbire)* (Zlate, 2000, pag. 243)
In concluzie temperamentul este un proces psihic care determina
dinamica si energetica comportamentului si conduitei.
Descriere, „In structura de asamblu a personalitatii temperamentul este latura
caracteristici de forma si nu latura de continut, ne arata cum se exteriorizeaza si
se manifesta o persoana intr-o situatie concreta. Reprezinta modul
de a fi. Dupa cum ne prezinta Hipocrate si Galenus, ei au pus
temeliile temperamentului, avem cele 4 umori: sangele, flegma, ila
neagra si bila gabena.” (Negura, 2017, pag.5) Acestea in functie de
predominanta lor determina temperamentul omului.
Voma analiza scurt, cele 4 tipuri de temperament:
1. Sangele= Sangvinicul: la aceste persoane predomina
sangele avand o irigatie mai bogata a sangelui, sunt
persoane zambitoare,fericite si atitudine optimista.
2. Flegma= Flegmaticul: aici predomina limfa, sunt persoane
apatice, d.p.d.v. psihocomportamental inerte
3. Bila neagra= Melancolici: sunt persoane intense in interior,
simt foarte bine, insa sunt palide si ”triste”
4. Bila galbena= Colerici: este o fire energica, agitata si

5
 impulsiva cu tendinte de agresivitate.
Persoane care au un singur tip de temperament sunt extrem de
rare. Toti le avem pe toate 4, insa unul singur predominana si fiecare
tip iese la iveala in functie de circumstante.

Exemple Se presupune ca se intalnesc o persoana predominant colerica, o

persoana predominant sangvinica, o persoana predominant
flegmatica si o persoana predominant melancolica. Ei vor sa mearga
la un film, se decid sa ia un taxi pana la destinatie. In drum spre film
taximetristul trece printr-o zona nepopulata si se defecteaza motorul.
Taximetristul incearca sa rezolve problema, intre timp persoanele in
fata aceleiasi situatii (neplacute) reactioneaza foarte diferit si unic.
 Colericul poate deveni mai agresiv in orice moment;
 Flegmaticul trateaza totul cu calm si poate parea
dezinteresat;
 Sangvinicul poate fi foarte optimist si sa incerce sa aduca
zambetul pe buze;
 Melancolicul poate fi prea dramatic.

Comentariu
Critic Relatii cu alte concepte sau sisteme psihice.
„ Temperamentul este ansamblul de însuşiri ale personalităţii care
determină dinamica şi energia cu care se produc procesele psihice şi
actele de comportament”. (Negura, 2017 , pag. 5)
„Caracterul este ansamblul trăsăturilor fundamentale psiho-morale
ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare al
acesteia, în ideile și în acțiunile sau inancțiunile sale, reflectând
moralitatea acestora.”(Hotca, 2017)
In teorie scrie ca temperamentul ramane constant pe toata
perioada vietii, pe cand aracterul este modelat, el este dobandit.
Temepramentul este congenital, ne nastem cu el, iar caracterul este
survenit, putem spune post natal.
Caracterul si temperamentul se influenteaza unul pe celalalt!
Pareri, opinii argumentate
Consider ca temperamentul nu ne defineste ca persoana, insa
poate aduce plusuri si minusuri in egala masura. Temperamentul
defineste modul nostru de reactie in diferite situatii. Aces lucru poate
baga bete in roate, doarece uneori reactiile nu sunt cele asteptate
sau din contra poate aduce si beneficii.
De altfel mai consider ca el poate fi modelat odata cu cresterea
noastra, prin abilitatea de autoeducare.

Autorul fişei Sursa bibliografică (autor, anul apariţiei, titlul, oraşul, editura,
Nume, an, pagina/ paginile)
Specializare 1. Zlate, M. (2000), Fundamentele Psihologiei, Bucuresti: Pro
Humanitate, pag. 243
2. Negura, I. (2017), Psihologia personalitatii, pag. 5. Disponibil
la:
https://psyexcelsior.files.wordpress.com/2017/02/psihologia-
personalitc483c89bii-note-curs.pdf
3. Hotca, M. (2017, 30 noiembrie), Temperamentul, caracterul,
aptitudinile speciale și inteligența – elementele esențiale ale
personalității omului (Blog). Disponibil la:

6
https://www.juridice.ro/essentials/1863/temperamentul-
caracterul-aptitudinile-speciale-si-inteligenta-elementele-
esentiale-ale-personalitatii-omului