4127 CAPITOLUL4Apa2007bn

Raport privind starea factorilor de mediu în judeţul Bistriţa-Năsăud – anul 2007
CAPITOLUL 4.
APA
38
4.1 INTRODUCERE
Lungimea totală a reţelei hidrografice a judeţului Bistriţa-Năsăud este de 3030

km, fiind reprezentată
o în principal de râul Someşul Mare şi afluenţii săi, dintre care cel mai
important este râul Bistriţa
o lacuri: Lala Mare (în apropierea vârfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m),
Lala Mică, Ineu, Cetatele (cunoscut şi ca Tăul Căianului), Colibiţa (în
munţii Bîrgăului), Tăul Zânelor; pe râul Bistrita, în aval de Colibiţa, se
afla lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane m 3.
Figura 4.1.1.
Lacul Lala Mare
o ape subterane (ape de suprafaţă şi de adâncime),

o izvoare de ape minerale.
4.2 CADRU LEGISLATIV
Reţeaua hidrologică a judeţului Bistriţa-Năsăud este gestionată de Direcţia

Apelor Someş-Tisa, sucursală bazinală a Administraţiei Naţionale Apele Române
RA, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Bistriţa-Năsăud.
Din punct de vedere legislativ, principalele acte normative ce stau la baza
activităţilor privind gospodărirea apelor sunt:
o Legea nr. 107/1996 LEGEA APELOR,
39
o Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996

o Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
o Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea legii 458/2002
o HG nr. 662/7.07.2005 privind modificarea HG nr. 100/2002 pentru aprobarea
Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafaţa
utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de măsurare şi
frecvenţa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafaţă destinate
producerii de apa potabila
o HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate
o NTPA-011- Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea
apelor uzate orăşeneşti (Anexa 1)
o NTPA-002/2002 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor
uzate din reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de
epurare
o NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a
apelor uzate industriale si orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali
o HG nr.352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor
uzate - M.Of nr.398/11.05.2005
o HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele
naturale amenajate pentru îmbăiere -M Of nr.350/27.05.2002
o OM nr. 245/26.03.2005 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului
substanţelor periculoase din lista I si II a substanţelor prioritare/prioritar
periculoase în mediul acvatic M.Of nr.565 din 01.07.2005
o Ordinul nr. 281/1997 al MAPPM referitor la Procedura privind mecanismul de
acces la informaţia de gospodărirea apelor - M.Of nr.100 bis/26.05.1997
o Ordinul nr. 1.146/2002 al MAPM pentru aprobarea Normativului privind
obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă - M.Of
nr.197/27.03.2003
4.3 RESURSELE DE APĂ
4.3.1 RESURSELE DE APĂ TEORETIC ŞI TEHNIC UTILIZABILE
Din datele furnizate de către SGA Bistriţa-Năsăud, resursele totale teoretice

de apă, din judeţul nostru, sunt de 2125,3 mil.mc., din care 514,14 mil.mc. utilizabile,
adică un procent de 24%. Repartiţia acestor resurse funcţie de provenienţă este cea
prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.1.
Resursa de suprafaţă Resursa din subteran
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
(mil. mc) (mil. mc) (mil. mc) (mil. mc)
2.106 509 19,3 5,14
4.3.2. PRELEVĂRI DE APĂ
Conform datelor furnizate de SGA Bistriţa Năsăud, prelevările de apă din judeţ
în anul 2007 sunt cele prezentate în tabelul de mai jos :
40
Insuficient epurate Suficient epurate
4,4 13,7
Tabel 4.3.2.1.
TOTAL judeţ
PRELEVĂRI APĂ PE CATEGORII, pentru
Bistriţa-Năsăud
Apă de suprafaţă 1
Număr captări Apă subterană 18 + 2*
TOTAL 19 + 2
POPULAŢIE
Apă de suprafaţă 9 294 964
Volume anuale
Apă subterană 1 876 400
captate(mc)
TOTAL 11 171 364
Număr captări Apă subterană 14 + 2*
TOTAL 36 + 2
INDUSTRIE
Volume anuale
Apă subterană 1 319 157
captate(mc)
TOTAL 9 770 887
Număr captări Apă subterană 1
TOTAL 5
IRIGAŢII
Apă de suprafaţă 22 700
Volume anuale
Apă subterană 210
captate(mc)
TOTAL 22 910
TOTAL 6
PISCICULTURĂ
Volume anuale
captate(mc)
TOTAL 4 412 100
ZOOTEHNIE Volume anuale
Apă subterană 29 760
captate(mc)
* cele două captări din subteran sunt şi pentru industrie şi pentru populaţie
4.3.3. MECANISMUL ECONOMIC ÎN DOMENIUL APELOR
Conform datelor furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud, contribuţiile specifice de

gospodărire a apelor colectate în anul 2007 au fost:
- pentru utilizarea resurselor de apă de suprafaţă: 674.536,81 RON
- pentru utilizarea resurselor de apă subterană: 137.094,38 RON;
- pentru primirea apelor uzate în resursele de apă de suprafaţă: 387.672,46
RON;
- pentru potenţialul hidroenergetic: 61.275,57 RON;
- pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile minore ale cursurilor de
apă: 721.717,50 RON.
Pentru depăşirea valorii concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe
impurificatoare evacuate în resursele de apă s-a aplicat o penalitate în valoare de
933,82 RON.
Notă: - valorile menţionate mai sus nu conţin TVA.
41
4.4. APE DE SUPRAFAŢĂ
4.4.1. STAREA RÂURILOR INTERIOARE
Gospodărirea durabilă şi echilibrată a resurselor de apă sub aspect calitativ

necesită satisfacerea tuturor folosinţelor de apă dintr-un bazin hidrografic fără
neglijarea problemelor de mediu, apa fiind privită ca o resursă naturală, un factor
economic, dar şi parte integrantă a sistemelor acvatice. Protecţia şi gestiunea
sistemelor acvatice presupune în primul rând cunoaşterea regimului calitativ al apelor
şi a efectelor determinate de extinderea folosinţelor, având în vedere menţinerea şi
restabilirea proprietăţilor naturale, a funcţiilor ecologice ale sistemelor acvatice.
Conform datelor furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud, în bazinul hidrografic
SOMEŞ, pentru subsistemul apelor curgătoare de suprafaţă se folosesc informaţii în
flux lent obţinute cu o frecvenţă cel mult lunară în 66 de secţiuni, precum şi informaţii
în flux rapid cu frecvenţă zilnică în 2 secţiuni de supraveghere şi cu frecvenţă
săptămânală într-o secţiune de supraveghere. În scopul monitorizării apelor de
suprafaţă utilizate în scopul potabilizării conform directivelor 75/440/EEC şi
79/869/EEC, în bazinul hidrografic SOMEŞ au fost identificate 13 secţiuni pentru
care s-a stabilit frecvenţa de recoltare în raport cu numărul populaţiei deservite.
Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă în bazinul
hidrografic SOMEŞ-CRASNA în anul 2007 s-au organizat campanii de recoltare a
probelor de apă la un număr de 64 secţiuni de monitorizare a reţelei hidrografice.
Determinările de laborator au cuprins analizele fizico-chimice, biologice şi
microbiologice.
Fiecare indicator fizico-chimic a fost încadrat în categoria de calitate prin
compararea valorii de sinteză (medie aritmetică) cu valoarea limită admisibilă
conform “Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea
stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă”, aprobat prin Ordinul nr. 161/2006.
Starea calităţii apei a fost apreciată în urma încadrării în clase de calitate a
grupelor de indicatori. Această încadrare a fost stabilită la rândul ei pe baza ponderii
fiecărui element de calitate chimică şi fizico-chimică determinat prin comparaţie cu
valorile limită prevăzute:
 grupa “Regimul oxigenului” (RO) ce cuprinde: oxigenul dizolvat,
CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5
 grupa “Nutrienţi” (RN) ce cuprinde: amoniu, azotaţi, azotiţi, azot
total, fosfaţi, fosfor total
 grupa “Salinitate” (S) ce cuprinde: reziduu fix, cloruri, sulfaţi,
sodiu, potasiu, calciu, magneziu
 grupa “Poluanţi toxici şi specifici de origine naturală” (TS) ce
cuprinde: metale ca zinc, cupru, crom altele decât cele cuprinse
în lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase
 grupa “Alţi indicatori chimici relevanţi” (TO) ce cuprinde :
detergenţi, fenoli, cianuri
 caracterizare generală (G).
Subbazinul Someşul Mare cuprinde 17 secţiuni, din care 3 pe cursul

principal :
 râul SOMEŞUL MARE amonte confluenţă PÂRÂUL MARIA,
secţiune de referinţă;
 râul SOMEŞUL MARE la SĂSARM
 râul SOMEŞUL MARE la CUZDRIOARA, amonte confluenţă
SOMEŞ MIC (jud. Cluj).
42
Celelalte 14 secţiuni sunt amplasate pe afluenţi astfel:

 pârâul BĂILOR, amonte S.E. VALEA VINULUI;
 pârâul BĂILOR la RODNA;
 râul ANIEŞ, amonte confluenţă SOMEŞ;
 râul ILVA, amonte confluenţă SOMEŞ;
 râul REBRA, amonte confluenţă SOMEŞ;
 râul SĂLĂUŢA amonte ROMULI;
 râul SĂLĂUŢA la SALVA, amonte confluenţă SOMEŞ;
 râul ŞIEU amonte localitate ŞIEUŢ;
 râul BISTRIŢA aval acumulare COLIBIŢA, priza BISTRIŢA
BÂRGĂULUI;
 râul BISTRIŢA, priza BISTRIŢA;
 râul BISTRIŢA la SĂRATA, amonte confluenţă ŞIEU;
 râul DIPŞA la CHIRALEŞ, amonte confluenţă ŞIEU;
 râul ŞIEU la ŞINTEREAG, amonte confluenţă SOMEŞ;
 râul ILIŞUA, amonte confluenţă SOMEŞ;
Râul SOMEŞUL MARE a înregistrat, în anul 2007, o stare ecologică foarte

bună pe un tronson de 25 de km până la confluenţa cu pârâul Băilor si o stare
ecologică bună pe un tronson de 105 km până la confluenţa cu Someşul Mic.
Pârâul BĂILOR a înregistrat, în anul 2007, o stare ecologică foarte bună pe un
tronson de 6 km (până la S.E. Valea Vinului) după care, pe tonsonul de 8 km până
la confluenţa cu Someşul Mare, starea ecologică a fost moderata.
Râul ANIEŞ a înregistrat o stare ecologică foarte bună , pe toată lungimea de
20 km.
Râul ILVA a înregistrat o stare ecologică bună, pe toată lungimea de 51 km.
Râul REBRA a înregistrat o stare ecologică foarte bună, pe toată lungimea de
44 km.
Râul SĂLĂUŢA a înregistrat o stare ecologică foarte bună, pe toată lungimea
de 44 km.
Râul ŞIEU, de la izvoare până la confluenţa cu râul BISTRIŢA a înregistrat o
stare ecologică foarte bună pe un tronson de 37 de km după care pe tronsonul de
34 de km până la confluenţa cu râul SOMEŞ, o stare ecologică buna.
Râul BISTRIŢA s-a încadrat în o stare ecologică foarte bună, pe toată lungimea
de 67 km.
Râul DIPŞA a înregistrat o stare ecologică moderată, conform caracterizării
generale din punct de vedere fizico-chimic, pe toată lungimea de 35 de km.
Râul ILIŞUA a înregistrat o stare ecologică foarte bună, pe toată lungimea de
52 km.
În secţiunile de control calitatea apei se prezintă astfel:

1. Râul Someşul Mare amonte confluenţă cu Pârâul Maria
Această secţiune este caracteristică corpului de apă cu codul RO II 1.WB1 de
tip CA1 (corp de apă natural fără modificări calitative) constituit din cursuri de apă cu
tipologia RO 01a.
Tipul de monitoring derulat în această secţiune a fost de tip supraveghere, dar
datorită caracteristicilor sale, secţiunea face parte şi din programul de evaluare a
secţiunilor de referinţă pentru tipologia mai sus amintită.
Calitatea apei râului SOMEŞUL MARE, din punct de vedere chimic, este la
nivelul clasei I de calitate cu toate că valorile pentru indicatorii Cu şi Fe luate
individual sunt superioare acestei clase, dar acestea se datorează fondului natural.
43
Fitoplanctonul a fost dominat de diatomee, valoarea medie a indexului saprob

a fost de 1,45, valoare ce încadrează apa râului în clasa I de calitate.
Microfitobentosul a fost reprezentat de alge ce aparţin încrengăturilor
Bacillariophyta şi Chlorophyta cu o valoare medie a indexului saprob de 1,43 valoare
ce se încadrează în clasa I de calitate.
Zoobentosul a fost reprezentat de Gastropoda, Hydrachnidia, Ephemeroptera,
Plecoptera, Trichoptera şi Coleoptera. Valoarea indexului saprob MZB a fost de 1,36
încadrându-se în aceeaşi clasă de calitate I.
2. Valea Băilor amonte S.E. Valea Vinului
Această secţiune este caracteristică corpului de apă cu codul RO II 1.WB12
de tip CA1 (corp de apă natural fără modificări calitative) constituit din cursuri de apă
cu tipologia RO 01a.
Tipul de monitoring derulat în această secţiune a fost de tip supraveghere.
Fizico-chimic VALEA BĂILOR se încadrează calitativ în această secţiune în
clasa I de calitate la toate grupele de indicatori.
Atât fitoplanctonul cât şi algele bentice au fost dominate de diatomee.Valorile
medii ale indexului saprob de 1,17 respectiv 1,43 încadrează apa în clasa I de
calitate.
Zoobentosul reprezentat de ephemeroptere, plecoptere, trichoptere şi
coleoptere se încadrează în aceeaşi clasă de calitate I cu un index saprob de 1,47.
3. Valea Băilor la Rodna
de tip CA6 (corp puternic modificat cu modificări calitative) constituit din cursuri de
apă cu tipologia RO 01a.
Tipul de monitoring derulat în această secţiune a fost de tip operaţional
datorită presiunilor antropice exercitate prin modificările hidromorfologice aduse
albiei şi a încărcării ridicate a apei ca urmare a activităţiilor economice desfăşurate în
zonă.
Această secţiune aflată pe tronsonul inferior al VĂII BĂILOR se încadrează
calitativ în clasa a III-a de calitate. Indicatorii determinanţi pentru această stare de
fapte sunt: zincul, cuprul, manganul şi fierul, cauza fiind necaptarea apelor de mină
de la E.M. Rodna-Mina Valea Vinului.
Fitoplanctonul dominat de alge din încrengătura Bacillariophyta cu o valoare
medie a indexului saprob de 1,61, iar microfitobentosul dominat de alge tot din
încrengătura Bacillariophyta cu o valoare a indexului saprob de 1,82 încadrează
apa în clasa II de calitate.
Zoobentosul reprezentat de Hydrachnidia, Ephemeroptera, Trichoptera şi
Oligochaeta cu o medie a indexului saprob de 2,02, încadrează apa în clasa II de
calitate.
4. Râul Anieş amonte confluenţă cu Someşul Mare
de tip CA3 (corp de apă candidat la puternic modificat, fără modificări calitative)
constituit din cursuri de apă cu tipologia RO 01a.
Tipul de monitoring derulat în această secţiune a fost de tip supraveghere dar,
secţiunea serveşte şi pentru urmărirea calităţii râului ANIEŞ care este şi sursa de
apă brută pentru alimentare cu apă a localităţii RODNA.
Râul a înregistrat clasa I de calitate din punct de vedere a stăii chimice şi
fizico-chimice.
Componenţa taxonomică a fitoplanctonului şi a microfitobentosului a fost
dominată de diatomee respectiv diatomee şi chlorophyte.
Zoobentosul a fost reprezentat de ephemeroptere, plecoptere, trichoptere,
coleoptere şi diptere. Valorile medii ale indexului saprob ale tuturor componentelor
44
analizate de 1,62 , 1,74 respectiv 2.41 încadrează apa în clasa I de calitate

respectiv clasa a treia pentru MZB.
Din punct de vedere bacteriologic, apa se încadrează în categoria de calitate
A1.
5. Râul Ilva amonte confluenţă cu Someşul Mare
Din punct de vedere fizico chimic calitatea apei râului ILVA s-a încadrat în
clasa I de calitate datorită încadrării date de toţi indicatorii grupelor “Regimul
oxigenului”, “Nutrienţi”, “Poluanţi toxici şi specifici de origine naturală”.
Fitoplanctonul a fost reprezentat de alge din încrengătura Bacillariophyta
având o valoare medie a indexului saprob de 2,17 valoare ce se încadrează în clasa
II de calitate.
Microfitobentosul a fost reprezentat de alge din încrengăturile Cyanobacteria,
Bacillariophyta şi Chlorophyta. Valoarea medie a indexului saprob a fost tot de 2,22
încadrându-se în aceeaşi clasă II de calitate.
Zoobentosul reprezentat de Hydrachnidia Ephemeroptera, Trichoptera,
Oligochaeta şi Diptera cu valoarea medie a indexului saprob de 2,16 se încadrează
în clasa II de calitate
6. Râul Rebra la Rebrişoara
de tip CA4 (corp de apă candidat la puternic modificat, cu modificări calitative)
secţiunea serveşte şi pentru urmărirea calităţii râului REBRA care este şi sursa de
apă brută pentru alimentare cu apă a localităţii NĂSĂUD.
În anul 2007 starea chimică şi fizico-chimică apei râului s-a încadrat în limitele
clasei I de calitate.
Fitoplanctonul dominat de diatomee se încadrează în clasa I de calitate având
o valoare a indexului saprob de 1,52.
Microfitobentosul a fost reprezentat de alge din încrengătura Bacillariophyta şi
Chlorophyta. Indexul saprob a avut valoarea medie de 1,67 încadrându-se în clasa I
de calitate.
Zoobentosul a fost reprezentat de Hydrachnidia, Ephemeroptera, Trichoptera,
Plecoptera, Oligochaeta şi Diptera. Valoarea indexului saprob de 1,93 se
încadrează în clasa II de calitate.
Din punct de vedere bacteriologic, comparând valorile medii obţinute cu
limitele prevăzute în H.G. 100/2002 (Norme de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare) apa se încadrează în
categoria de calitate A2 pentru coliformi totali şi fecali, iar pentru streptococi fecali în
categoria de calitate A1.
7. Râul Sălăuţa amonte Romuli
Starea chimică şi fizico-chimică a apei în această secţiune s-a încadrat în
limitele clasei I de calitate.
45
Comunitatea fitoplanctonului şi a algelor bentice a fost dominată de

diatomee.Valoarea medie a indexului saprob a fost pentru fitoplancton de 1,42 iar
pentru alge bentice tot 1,42 valori ce încadrează apa în clasa I de calitate.
Tot în aceeaşi clasă II se încadrează cursul de apă şi d.p.d.v. al zoobentosului
cu o medie a indexului saprob de 1,84 fiind reprezentat de Gastropoda,
Ephemeroptere, Plecoptere, Trichoptere şi Oligochaeta.
8. Râul Sălăuţa la Salva
datorită presiunilor antropice exercitate prin modificările hidromorfologice aduse
albiei şi a încărcării ridicate a apei ca urmare a aglomerărilor umane din zonă.
În această secţiune s-a înregistrat o stare chimică şi fizico-chimică foarte
bună. Astfel grupele “Regimul oxigenului”, “Nutrienţi”, “Salinitate” şi “Poluanţi toxici şi
specifici de origine naturală”se încadrează în clasa I de calitate.
Fitoplanctonul a fost reprezentat de alge din încrengătura Bacillariphyta.
Valoarea medie a indexului saprob a fost de 1,78 încadrând apa în clasa I de
calitate.
Microfitobentosul a fost reprezentat de alge din încrengătura Bacillariophyta şi
Chlorophyta. Media indexului saprob de 1,89 încadrează apa în clasa II de calitate.
Zoobentosul a fost dominat de Ephemeroptera, Trichoptera, Coleoptera
Oligochaeta şi Diptera. Valoarea indexului saprob MZB a fost de 2,70 valoare ce
încadrează apa în clasa IV de calitate.
9. Râul Someşul Mare la Săsarm
tip CA4 (corp de apă candidat la puternic modificat, cu modificări calitative) constituit
din cursuri de apă cu tipologia RO 08a.
datorită presiunilor antropice exercitate prin modificările hidromorfologice şi a
încărcării ridicate a apei dar, secţiunea serveşte şi pentru urmărirea calităţii râului
SOMEŞUL MARE care este şi sursa de apă brută pentru alimentare cu apă a
localităţii BECLEAN.
Calitatea apei râului SOMEŞUL MARE , din punct de vedere chimic, este la
nivelul clasei II de calitate cu toate că valorile pentru indicatorului Fe este superior
acestei clase.
Componenţa taxonomică a fitoplanctonului şi a microfitobentosului a fost
reprezentată de diatomee şi chlorophyte. Valorile medii ale indexului saprob au fost
de 1,74 respectiv 1,82, valori ce încadrează apa în clasa I respectiv II de calitate.
Zoobentosul a fost reprezentat de ephemeroptere, trichoptere, oligochaete şi
diptere cu o valoare medie a indexului saprob de 1,95, valoare ce încadrează apa în
clasa II de calitate.
10. Râul Şieu amonte localitate Şieuţ
de tip CA2 (corp de apă natural cu modificări calitative) constituit din cursuri de apă
46
În această secţiune apa râului s-a încadrat în limitele clasei I de calitate

datorită încadrării date de indicatorii tuturor grupelor de indicatori fizico-chimici.
Componenţa taxonomică a fitoplanctonului a fost dominată de alge din
încrengătura Cyanobacteria şi Bacillariophyta. Valoarea indexului saprob a fost de
1,71, valoare ce încadrează apa în clasa I de calitate.
Microfitobentosul a fost reprezentat de Cyanobacteria, Bacillariophyta şi
Chlorophyta cu o valoare medie a indexului saprob de 2,02 încadrându-se în aceeaşi
clasă de calitate II.
Zoobentosul a fost dominat de oligochaete, ephemeroptere, trichoptere şi
diptere. Valoarea indexului saprob a fost de 2,82 valoare ce încadrează apa în clasa
IV de calitate.
11. Râul Bistriţa aval acumulare Colibiţa (priză Bistriţa Bârgăului)
de tip CA5 (corp de apă candidat la puternic modificat, fără modificări calitative)
secţiunea serveşte şi pentru urmărirea calităţii râului BISTRIŢA care este şi sursa de
apă brută pentru alimentare cu apă a localităţii BISTRIŢA.
Din punct de vedere fizico-chimic, râul BISTRIŢA nu prezintă modificări ale
calităţii apei faţă de anii anteriori. În această secţiune apa râului s-a încadrat în
limitele clasei I de calitate.
Fitoplanctonul a fost dominat de alge din încrengătura Bacillariphyta cu o
valoare medie a indexului saprob de 1,52. Valoarea medie încadrează apa în clasa I
de calitate.
Componenţa specifică a microfitobentosului reprezentată de alge din
încrengătura Bacillariophyta şi Chlorophyta înscrie apa în aceeaşi clasă de calitate I,
cu un index saprob de 1,61.
Zoobentosul reprezentat de Ephemeroptera, Trichoptera, Gastropoda,
Hydrachnidia înscrie apa în clasa I de calitate , cu un index saprob de 1,74.
12. Bistriţa – Priză oraş Bistriţa
secţiunea serveşte şi pentru urmărirea calităţii râului BISTRIŢA care este şi sursa de
apă brută pentru alimentare cu apă a localităţii BISTRIŢA.
Calitatea apei râului, din punct de vedere chimic, este la nivelul clasei I de
calitate cu toate că valorile pentru indicatorii Fe şi Cu luate individual sunt superioare
acestei clase, dar aceasta se datorează fondului natural.
Fitoplanctonul a fost reprezentat de diatomee şi chlorophyte cu o valoare
medie a indexului saprob de 1,74 corespunzător clasei I de calitate.
Comunitatea algelor bentice a fost dominată de diatomee şi chlorophyte cu un
index saprob de 1,76 valoare ce înscrie apa în aceeaşi clasă I de calitate.
Zoobentosul a fost reprezentat de trichoptere, ephemeroptere, oligochaete,
diptere. Valoarea medie a indexului saprob 2,57 se înscrie în clasa de calitate III.
Din punct de vedere bacteriologic, apa se încadrează în categoria de calitate
A2.
47
13. Râul Bistriţa la Sărata

încărcării ridicate a apei ca urmare a apelor oraşeneşti din zonă.
În această secţiune apa râului s-a încadrat în limitele clasei I de calitate
datorită încadrării datelor tuturor grupelor de indicatorii cu toate ca luate individual
valorile pentru Cu şi Fe sunt peste aceasta clasă deoarece secţiunea este situată
în aval de evacuările de ape uzate insuficient epurate ale municipiul Bistriţa.
Fitoplanctonul a fost reprezentat de diatomee, cu o valoare a indexului saprob
de 2,00, apa se înscrie în clasa II de calitate.
Componenţa taxonomică a microfitobentosului a fost reprezentată de alge din
încrengăturile: Cyanobacteria, Bacillariophyta, Chlorophyta. Media indexului saprob
de 1.50 încadrează apa în clasa I de calitate.
Zoobentosul a fost reprezentat de Oligochaeta, Trichoptera, Hirudinea,
Ephemeroptera şi Diptera. Valoarea indexului saprob de 2,77 se încadrează în clasa
IV de calitate.
14. Râul Dipşa la Chiraleş
de tip CA6 (corp de apă puternic modificat, cu modificări calitative) constituit din
cursuri de apă cu tipologia RO 07a.
încărcării apei datorată aglomerărilor umane.
În această secţiune apa râului DIPŞA s-a încadrat în limitele clasei a III-a de
calitate datorită încadrării date de indicatorii grupei “ “Poluanţi toxici şi specifici de
origine naturală” în special de Fe şi Mn.
Fitoplanctonul a fost reprezentat de Cyanobacteria, Bacillariophyta şi
Chlorophyta. Valoarea indexului saprob de 1.67 încadrează apa în clasa I de calitate.
Microfitobentosul a fost reprezentat de specii din Cyanobacteria,
Bacillariphyta, Chlorophyta. Media indexului saprob a fost de 1.42 , valoare ce
încadrează apa în clasa I de calitate.
Valoarea indexului saprob pentru zoobentos a fost de 2,62 , valoare ce
încadrează apa în clasa III de calitate. Zoobentosul a fost dominat de: Oligochaeta,
Hirudinea, Ephemeroptera, Trichoptera şi Diptera.
15. Râul Şieu la Şintereag
încărcării ridicate a apei ca urmare a apelor oraşeneşti din zonă.
Caracterizarea generală încadrează râul ŞIEU în limitele clasei a II-a de
calitate datorită încadrării date de indicatorii grupelor “Regimul oxigenului”,
”Salinitate” şi “Poluanţi toxici şi specifici de origine naturală”.
Fitoplanctonul a fost dominat de Bacillariophyta şi Chlorophyta, cu o valoare a
indexului saprob de 2,38 , valoare ce încadrează apa în clasa III de calitate.
48
Microfitobentosul a fost reprezentat de alge ce aparţin următoarelor

încrengături: Cyanobacteria, Bacillariophyta şi Chlorophyta. Apa se înscrie în clasa
III de calitate cu un index saprob de 2,38.
Zoobentosul a fost reprezentat de Oligochaeta, Ephemeroptera, Hirudinea şi
Diptera cu o valoare a indexului saprob de 2,88 valoare ce se încadrează în clasa IV
de calitate.
16. Râul Ilişua amonte confluenţă Someşul Mare
tip CA1 (corp de apă natural fără modificări calitative) constituit din cursuri de apă cu
tipologia RO 01a.
În această secţiune apa râului ILIŞUA s-a încadrat în limitele clasei I de
calitate, starea chimică şi fizico-chimică fiind foarte bună.
Componenţa taxonomică a fitoplanctonului a fost dominată de diatomee.
Valoarea medie a indexului saprob de 2,03 încadrează apa în clasa II de calitate.
Microfitobentosul a fost reprezentat de Cyanobacteria, Bacillariophyta şi
Chlorophyta. Valoarea medie a indexului saprob de 2,32 încadrează apa în clasa III
de calitate.
Zoobentosul a fost dominat de Ephemeroptera, Trichoptera, Oligochaeta,
Amphypoda şi Diptera. Valoarea indexului saprob de 2,33 încadrează apa în clasa III
de calitate.
17. Râul Someşul Mare amonte confluenţă cu Someşul Mic (la
Cuzdrioara)
Secţiunea este caracteristică corpului de apă cu codul RO II 1.WB4 de tip CA 4
(corp de apă candidat la puternic modificat, cu modificări calitative) constituit din
cursuri de apă cu tipologia RO 08a.
încărcării ridicate a apei.
Secţiunea este amplasată în amonte de priza de apă a S.C. "Someş" S.A Dej
care constituie sursa de apă brută în alimentarea cu apă potabilă a municipiului Dej.
Pe ansamblu în această secţiune calitatea apei se încadrează în clasa a II-a de
calitate la grupele:”Regimul oxigenului” ,“Salinitate” şi “Substanţe toxice organice”.
Valorile de sinteză care depăşesc concentraţiile limită ale clasei a II-a de calitate se
datorează atât evacuărilor de ape uzate insuficient epurate de la staţia de epurare a
oraşului Beclean şi S.C. Dan Steel S.A. Beclean cât şi a fondului natural.
Fitoplanctonul este compus din specii aparţinând încrengăturilor
Bacillariophyta, Chlorophyta şi Euglenophyta, dominante fiind diatomeele.
Biocenoza zoobentonică se caracterizează prin prezenţa oligochetelor şi a larvelor
de insecte: efemeroptere, trichoptere şi diptere. Valoarea medie a indexului saprob al
zoobentosului este de 2.44, valoare care încadrează apa în clasa a III a de calitate
conform Ordinului 161/2006. Fitoplanctonul are un indice saprob de 2.17, valoare
care încadrează apa în clasa II a de calitate. Din punct de vedere bacteriologic s-a
constatat: coliformii totali au avut o valoare medie de 120 nr/100ml având un
interval cu prins intre o valoare minima şi maxima de 39-280 nr/100ml, coliformii
fecali au avut o valoare medie de 41 nr/100ml un minim de 13 nr/100ml şi un maxim
de 140 nr/100ml iar streptococii fecali au avut o valoare medie de 18 nr/100ml, o
valoare minima de 6 şi un maxim de 33 nr/100ml.
Analiza biologică a conţinutului de clorofila „a”, ce furnizează informaţii asupra
biomasei şi activităţii fotosintetice a algelor, încadrează cursul la acest indicator în
clasa I-a de calitate, iar concentraţia acestuia (0,94 µg/l) nu indică fenomene de
proliferare algală sau pustiire biologică în cursul anului 2007.
49
Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru

potabilizare, în conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi
79/869/EEC transpuse în legislaţia naţională prin H.G. nr. 100/07.02.2002 pentru
aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de
suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA – 013) şi a Normativului privind
metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de
suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA – 014), în bazinul hidrografic
SOMEŞ-CRASNA în anul 2007 s-au organizat campanii de recoltare a probelor de
apă la un număr de 14 secţiuni de monitorizare a acestora cu o frecvenţă stabilită în
funcţie de numărul populaţiei deservite de fiecare sursă conform tabelului nr. 2.5.
Tabel 4.4.1.1.
Debit
Populati Tehnologi Frecventa
Nr Sectiune Utilizator mediu
Cursul e a standard de
cr a de de apa pentru zilnic
de apă deservita de tratare monitorizare
t prelevare potabilizare prelevat
nr. a staţiei propusa
l/s
S.C. AQUABIS
Priza
1 Anies S.A. 9644 11,48 A2 8/an
Anies
S.A.C. Rodna
Priza S.C. G.C.L.
2 Rebra 8615 45,15 A2 8/an
Nasaud S.A. Nasaud
Priza Somes S.C. EDILITARA
3 8890 54,28 A2 12/an
Beclean Mare S.A. Beclean
Priza S.C. AQUABIS
4 Bistrita Bistrita S.A. 4626 12,37 A2 4/an
Bargaului Bistrita Bargaului
S.C. AQUABIS
Priza
5 Bistrita S.A. 85606 408,83 A2 12/an
Bistrita
Bistrita
S.C. AQUABIS
Priza Geamăn
6 S.A. 3250 8,28 A2 12/an
Cuşma u
Bistrita
Determinările de laborator au cuprins analizele fizico-chimice şi microbiologice

conform anexei 2c la NTPA 014.
Fiecare indicator fizico-chimic a fost încadrat în categoria de calitate prin
compararea valorii individuale determinate în fiecare campanie de recoltare cu
valorile din anexa 1b cuprinzând "Caracteristicile apei de suprafaţă utilizate la
obţinerea apei potabile", conform NTPA 013, respectiv cu cele obligatorii cuprinse în
coloana I şi care sunt valori maxim admisibile sau în lipsa acestora cu cele
orientative cuprinse în coloana G şi care reprezintă valori recomandate utilizare ca
linii directoare sau valori ghid pentru stabilirea valorii limită pentru a stabilii
încadrarea în categoria de apă de suprafaţă transformată în apă potabilă.
A fost apreciată calitatea apei de suprafaţă pe baza condiţiilor pentru
potabilizare, astfel:
a) la 95% din numărul de probe prelevate parametrii
au valori sub cele cuprinse în coloana I;
b) la 90% din numărul de probe prelevate parametrii
respectă celelalte cerinţe cuprinse în anexa 1b) ;
c) cele 5-10% din probe sunt considerate bune dacă:
- calitatea apei nu se abate cu mai mult de 50% de la valoarea
stabilita (cu excepţia: temperatura, pH, oxigen dizolvat şi
50
indicatori biologici);
- nu prezintă pericol pentru sănătatea publică;
- valorile parametrilor analizaţi la probe consecutive se încadrează
în valorile stabilite pentru parametrii relevanţi/de interes.
La calculul procentelor de mai sus nu se iau în considerare valorile mai
ridicate decât cele pentru apa de suprafaţă respectivă, dacă sunt cauzate de viituri,
dezastre naturale sau condiţii meteorologice anormale.
Derogări de la prevederile normelor de calitate se pot acorda în următoarele
situaţii:
a) în caz de inundaţii sau alte dezastre naturale;
b) în cazul parametrilor marcaţi cu O (coloraţie, temperatura, azotaţi,
cupru, sulfaţi, amoniu)
c) dacă apa de suprafaţă se îmbogăţeşte pe cale naturală cu anumite
substanţe ceea ce conduce la depăşirea valorilor prevăzute pentru
categoriile A1, A2 şi A3;
d) în cazul apelor de suprafaţă puţin adânci sau al lacurilor aparent
stagnante (pentru indicatorii: azotaţi, fier, mangan, fosfaţi, CCO-Cr,
saturaţie O2, CBO5) cu o adâncime sub 20 m, cu un schimb de apă mai
redus de un an şi în care nu se descarcă ape uzate.
Prin îmbogăţire naturală se înţelege procesul prin care, fără intervenţia omului,
o masă de apă primeşte din sol animite substanţe pe care acesta le conţine.
În urma stabilirii calităţii apei de suprafaţă a fost reanalizată corespondenţa
dintre aceasta şi tehnologia standard pe care trebuie să o asigure fiecare staţie de
tratare. Rezultatele reanalizării acestei corespondenţe sunt prezentate în continuare.
Tabel 4.4.1.2.
Calitatea apei Indicatori
Tehnologia
Sectiunea pe baza depăşiţi faţă de
Nr. Cursul de standard de
de condiţiilor categoria cerută
crt. apă tratare a
prelevare pentru de tehnologia de
staţiei
potabilizare tratare
Priza
1 Anies A2 A2 -
Anies
Priza
2 Rebra A2 A2 -
Nasaud
Priza Somes
3 A2 A2 -
Beclean Mare
Priza
4 Bistrita Bistrita A2 A2 -
Bargaului
Priza Amoniu ( o data cu
5 Bistrita A2 A2
Bistrita 35 % )
Priza
6 Geamănu A2 A2 -
Cuşma
Indicatorii menţionaţi în ultima coloană a tabelului de mai sus ca prezentând

depăşiri şi în urma verificării respectării condiţiilor pentru potabilizare prevăzute de
NTPA 013 “Norme de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă
utilizate pentru potabilizare”, nu influenţează caracteristicile de calitate
corespunzătoare nivelului apei brute, exitând o concordanţă deplină între calitatea
apei de suprafaţă utilizare pentru potabilizare şi nivelul de tratare asigurat de staţia
de tratare.
51
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat, conform planului

propriu de monitorizare, o serie de determinări momentane ale calităţii apelor de
suprafaţă în aval de zone cu restituţii concentrate. Datele medii obţinute la
determinările efectuate în anul 2007, sunt prezentate în tabelul nr. 2.3.1.1.
Din rezultatele analizelor efectuate se constată că apele de suprafaţă se
încadrează în general în clasa de calitate I cu unele excepţii. Astfel:
 râul Bistriţa înregistrează valori mai ridicate
o la indicatorii CCO-Mn, azot amoniacal şi azotiţi în amonte de
municipiul Bistriţa (la Unirea şi balastiera Livezile);
o la indicatorul azot amoniacal în aval de depozitul municipal de
deşeuri menajere;
o la indicatorii azot amoniacal şi fier la ieşirea din judeţ, în Baţa
 în aval de toate staţiile de epurare monitorizate se înregistrează valori ridicate
la indicatorii din grupa azotului, datorită lipsei treptei terţiare de epurare, dar şi
unele depăşiri la indicatorii CCO-Mn şi fier.
52
Tabel 4.4.1.3.
VALORILE MEDII ALE ANALIZELOR DE APE efectuate de APM Bistriţa-Năsăud în anul 2007
APE DE SUPRAFAŢĂ I II III IV V
APE FREATICE Fântâni - depăşirea val.limită
APE REZIDUALE Sunt depasite limitele impuse prin HG 352/2005 anexa 3 tab.1
sunt depasite limitele exceptionale (din paranteza la tab.! Anexa 3)
CCO- Rez. Fe2+,3
pH Cond Susp NH4+ NO2- NO3- SO42- Cl- Alcal. DT Ca2+ + Extr Pb
Loc prelevare probe Tip Mn fix
APA 2006 apa mgO unit.d
unit.pH µS mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l µg/l
2/l urit.
Râu Bistriţa - amonte
rampa deşeuri 7.98 210 4.24 157 1.56 0.004 1.71
menajere
Râu Bistriţa - aval
rampa deşeuri 8.03 264 6.55 198 1.59 0.007 2.08
menajere
Râu Bistriţa - Volady-
7.768 232 5.603 139.1 176 0.528 0.157 0.59 37.63 34.25 11.433 35.17 0.22
Unirea
Râu Bistriţa – amonte

7.785 249 4.7825 186 1.093 0.032 1.53
balastiera Livezile
Râu Bistriţa - aval S 7.56 250 5.9975 187 0.953 0.02 1.33
balastiera Livezile
amonte Beclean la
confluenţa Şieu cu 7.81 456 2.13 342 0.56 0.01 1.05 34.67 66.75 1.65 4.03 35.67 0.07 0.00
Someşul Mare
Valea Castailor -
7.96 67.82 0.0044
Amonte Rombat
Valea Castailor - Aval
8.00 70.91 0.0045
Rombat
raul Somesul Mare la
8.26 375 5.63 281 0.51 0.03 3.00 41.00 57.00 2.40 19.00 0.30
Bata (iesire judet)
Valea Bailor 7.87 265 3.23 199 0.23 0.03 0.00 48.50 30.50 1.15 25.50 0.44
43
CCO- Rez. Fe2+,3

pH Cond Susp NH4+ NO2- NO3- SO42- Cl- Alcal. DT Ca2+ + Extr Pb
Mn fix
Loc prelevare probe Tip
mg/l
APA 2006 apa mgO unit.d
unit.pH µS mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l µg/l
2/l urit.
râul Someş -aval

7.88 306 9.75 230 0.48 0.04 1.53 33.25 34.75 1.03 39.50 0.17
S.Ep.Nasaud-
râul Someş -aval S.Ep
7.76 339 5.46 255 0.55 0.02 1.45 31.67 16.75 2.10 24.00 0.21
Beclean
S 7.83 268 6.45 201 0.67 0.07 2.25 37.00 32.75 1.63 36.25 0.42
Rodna
râul Bistriţa aval S.Ep.
7.83 308 6.40 231 1.57 0.02 1.30 34.25 36.75 4.87 36.25 0.15
Bistrita
7.99 265 6.64 198 0.44 0.04 1.05 27.75 34.25 1.33 37.75 0.32
Sângeorz Băi
Lac COLIBIŢA 8.49 171 1.60 129 0.04 0.00 0.00 24.75 15.00 19.50 0.13
Epurare Nasaud -
7.71 16.87 41.00 5.59 0.27 5.38 46.00 74.50 0.30 76.25 0.91 9.50
iesire
Epurare Bistrita - iesire 7.60 14.19 37.33 4.88 0.12 3.36 55.25 67.00 42.75 0.38 6.67
Epurare Beclean -
7.46 35.03 35.67 9.54 0.13 5.44 75.33 51.00 39.00 1.44 9.25
iesire R
Epurare Rodna – iesire 111.5
6.84 25.17 3.70 0.15 6.85 69.25 74.75 0.10 39.25 0.54 18.00
statie 0
Epurare Singeorz Bai –
7.61 16.51 60.00 5.52 0.07 4.10 34.00 75.50 43.25 0.45 8.75
iesire statie
Fantana - Rebrişoara,
F 7.91 726 14.27 545 0.32 0.01 58.00 24.00 7.40 56
Roş Maria
Fantana - Poiana Ilvei,
7.69 475 3.15 356 0.08 0.01 1.00 39.00 76.00 3.20 18.60 49 0.18
nr.6
Fantana - Prundu
7.20 298 4.47 224 0.00 0.01 1.10 27.00 43.00 205.00 17.00 54 0.00
Bârgăului, nr.421
Fantana - Beclean 7.45 204 1.91 153 0.49 0.01 3.70 32.00 32.00 1.60 25.00 61 0.01
Fantana - loc. Cheţiu,
7.31 1236 11.67 927 1.21 0.05 87.00 82.00 11.00 32.00 160 0.63
nr.89
44
4.4.2. STAREA LACURILOR
Similar anului precedent, în cadrul bazinului hidrografic Someş au fost

supravegheate un număr de 4 lacuri de acumulare cu folosinţă multiplă aflate în
administrarea Direcţiei Apelor “Someş-Tisa”, dar au fost analizate şi unele lacuri
naturale.
În judeţul Bistriţa Năsăud s-a monitorizat doar laczl de acumulare Colibiţa.
Acumularea Colibiţa situată pe râul Bistriţa a fost dată în funcţiune în anul 1982,
având un volum de 83,26 milioane m3 apă. Scopul acestui lac este multiplu:
alimentare cu apă potabilă, energetic (32,6 milioane m 3), atenuarea undelor de
viitură şi prevenirea inundaţiilor (47,97 milioane m 3), precum şi agrement.
4.4.2.1. Calitatea principalelor lacuri din judeţ în raport cu gradul de troficitate
În vederea stabilirii stadiului trofic al acumulării şi a gradului de eutrofizare a

lacului Colibiţa s-au efectuat patru campanii de recoltare în următoarele secţiuni :
baraj 0-5-10 m , mijloc lac 0-5-10 m şi coadă lac 0 m .
În anul 2007 prelevările de probe din lac s-au efectuat în lunile mai, iunie,
august şi octombrie, obţinându-se date referitoare la chimismul şi biologia apei .
În toate campaniile de recoltare culoarea şi mirosul apei nu au prezentat
caracteristici deosebite .
Din punct de vedere biologic, valorile biomasei fitoplanctonice, încadrează apa
lacului în categoria lacurilor ultraoligotrofe. Fitoplanctonul a fost reprezentat de
diatomee, peridinee şi clorofite. Categoria lacului este mezotrof.
În campania din luna mai temperatura apei la suprafaţă a fost de 18 grade C,
iar la adâncimea de 10 m a fost de 14 grade C.
În luna mai valorile determinate pentru biomasa fitoplanctonică s-au situat
între 0,114-0,690 mg/l, valori corespunzătoare stadiului ultraoligotrof.
Structura fitoplanctonului a fost dominată de prezenţa speciilor din încrengătura
Bacillariophyta, Chrysophyta şi Cryptophyta. Numărul de celule / litru a fost cuprins
între 80000 – 130000.
În luna iunie 2007 valorile determinate pentru biomasa fitoplanctonică s-au
situat între 0,105-0,815 mg/l, valori corespunzătoare stadiului ultraoligotrof.
Structura fitoplanctonului s-a caracterizat prin prezenţa speciilor din următoarele
grupe : Bacillariophyta (Synedra acus, Asterionella formosa, Cyclotella ocellata,
Cyclotella comta, Fragilaria crotonensis, Ceratoneis arcus), Cryptophyta
(Chroomonas acuta), Pyrrhophyta (Ceratium hirundinela), Chlorophyta
(Dictyosphaerium ehrenbergianum). Numărul de celule / litru a fost cuprins între
40000 – 140000.
În luna august 2007 valorile determinate pentru biomasa fitoplanctonică s-au
situat între 0,6 valoare corespunzătoare stadiului ultraoligotrof şi 1,629 mg/l, valoare
corespunzătoare stadiului oligotrof. Fitoplanctonul a fost reprezentat de următoarele
grupe sistematice : Bacillariophyta , Pyrrhophyta şi Chlorophyta. Numărul de celule
/litru a oscilat între 80000 – 150000.
În campania de prelevare din luna octombrie valorile determinate pentru
clorofila “a” s-au situat între 0 µg/l, valoare corespunzătoare stadiului ultraoligotrof şi
3,55 µg/l, valoare corespunzătoare stadiului mezotrof. Valorile determinate pentru
biomasa fitoplanctonică s-au situat între 0,468 mg/l, valoare corespunzătoare
stadiului ultraoligotrof şi 3,223 mg/l, valoare corespunzătoare stadiului mezotrof.
45
Fitoplanctonul a fost reprezentat de Cyanobacteria (Aphanothece clathrata),

Bacillariophyta (Asterionella formosa, Synedra acus, Cyclotella ocellata, Cyclotella
comta), Pyrrhophyta (Ceratium hirundinella) şi Chlorophyta (Cosmarium formulosum,
Pandorina morum ). Numărul de celule / litru a avut valori cuprinse între 80000 –
170000.
În anul 2007 , nu au fost fenomene de înflorire a apei lacului .
4.4.2.2. Calitatea principalelor lacuri din judeţ în raport cu chimismul apei
Pe baza analizelor fizico-chimice, s-a constatat că apa lacului se încadrează

în categoria I de calitate, la toate grupele de indicatori. Valorile fosforului total
încadrează apa lacului în categoria eutrofa iar valoarea azotului mineral total în
categoria oligotrof.
Din interpretarea analizelor chimice s-a constatat că, în toate secţiunile
monitorizate, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate. Saturaţia în oxigen nu a
scăzut sub 85,5%. Valorile înregistrate pentru fosforul total s-au situat între 0,002-
0,13 mg/l, valori corespunzătoare stadiului eutrof. Valorile determinate pentru azotul
mineral total s-au situat între 0,145 mg/l, valoare corespunzătoare stadiului eutrof şi
0,334 mg/l, valoare corespunzătoare stadiului oligotrof. Valorile determinate pentru
clorofila “a” s-au situat între 0 µg/l, valoare corespunzătoare stadiului ultraoligotrof şi
1,78 µg/l, valoare corespunzătoare stadiului oligotrof.
În luna iunie 2007 temperatura apei la suprafaţă a fost de 22-23 grade C iar
în adâncime a fost de 16 grade C. Pe baza analizelor chimice, s-a constatat că în
toate secţiunile monitorizate apa lacului se încadrează în clasa I de calitate la regimul
de oxigen. Saturaţia în oxigen nu a scăzut sub 73,9 %. Valorile înregistrate pentru
fosforul total s-au situat între 0,007 mg/l valoare corespunzătoare stadiului
ultraologotrof şi 0,13 mg/l, valori corespunzătoare stadiului hipertrof. Valorile
determinate pentru azotul mineral total s-au situat între 0,331 mg/l, valoare
corespunzătoare stadiului oligotrof şi 0,429 mg/l, valoare corespunzătoare stadiului
mezotrof. Valorile determinate pentru clorofila “a” s-au situat între 0 µg/l, valoare
corespunzătoare stadiului ultraoligotrof şi 1,78 µg/l, valoare corespunzătoare
stadiului oligotrof.
În luna august 2007 temperatura apei la suprafaţă a fost de 18-20 grade C iar
la adâncimea de 10 m în secţiunea baraj şi la mijlocul lacului a fost de 15 respectiv
16 grade C. Pe baza analizelor chimice, s-a constatat că în toate secţiunile
monitorizate apa lacului se încadrează în clasa I de calitate la regimul de oxigen.
Saturaţia în oxigen nu a scăzut sub 82,8 %. Valorile înregistrate pentru fosforul total
s-au situat între 0,007 mg/l valoare corespunzătoare stadiului ultraologotrof şi 0,39
mg/l, valori corespunzătoare stadiului eutrof. Valorile determinate pentru azotul
mineral total s-au situat între 0,282-0,384 mg/l, valori corespunzătoare stadiului
oligotrof . Valorile determinate pentru clorofila “a” s-au situat între 0 µg/l, valoare
corespunzătoare stadiului ultraoligotrof şi 2,96 µg/l, valoare corespunzătoare
stadiului mezotrof.
În ceea ce priveşte temperatura apei şi în toamnă s-a înregistrat o scădere a
acesteia de la suprafaţă spre adâncime , respectiv 13 şi 11 grade C. În campania de
prelevare din luna octombrie pe baza analizelor chimice, s-a constatat că în toate
secţiunile monitorizate apa lacului se încadrează în clasa I de calitate la regimul de
oxigen. Saturaţia în oxigen nu a scăzut sub 70,0%. Valorile înregistrate pentru
fosforul total s-au situat între 0,002 mg/l, valoare corespunzătoare stadiului
ultraoligotrof şi 0,021 mg/l, valoare corespunzătoare stadiului mezotrof. Valorile
46
determinate pentru azotul mineral total s-au situat între 0,300-0,403 mg/l, valori
corespunzătoare stadiului oligotrof respectiv mezotrof.
4.4.3. STAREA FLUVIULUI DUNĂREA

Nu este cazul.
4.4.4. CALITATEA APEI DUNĂRII PE TERITORIUL REZERVAŢIEI BIOSFEREI

DELTA DUNĂRII
Nu este cazul.
4.5. APE SUBTERANE
În cadrul Programului de modernizare şi dezvoltare a Sistemului Naţional de

Monitoring Integrat al Apelor, în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene din
B.H. Someş-Tisa, în anul 2007 s-a desfăşurat şi o activitate sistematică de urmărire
a calităţii apelor subterane.
Conform Ghidului Metodologic pentru modernizarea activităţii de
monitorizare a apelor subterane (primit de la INHGA în anul 2005), criteriile luate
în considerare pentru monitoringul calitativ au vizat:
 reprezentativitatea corpului de apă subterană,
 criteriul transfrontier,
 criteriul presiunilor antropice datorate poluării cu substante
prioritare/prioritare periculoase;
 criteriul reţelei EUROWATERNET, unde densitatea forajelor de
observaţie depinde de intesitatea impactului.
Forajele sunt monitorizate specific, funcţie de tipul programului de
monitorizare:
 de supraveghere S (cuprinde toate forajele),
 operaţional O (38 foraje în zone cu risc calitativ),
 convenţii internaţionale CI (17 foraje situate în apropierea graniţei
cuprinse în corpuri de apă trasfrontiere),
 zone vulnerabile ZV (38 foraje situate în zonele vulnerabile la poluarea
cu nitraţi din surse agricole, conform HG 964/2001)
 şi programul de potabilizare P (8 foraje amplasate în corpuri de apă
subterană utilizate în scop potabil, in cazul captarilor cu debite de
exploatare mai mari de 20 l/s).
La evaluarea calitativă a apelor subterane se iau de asemenea în considerare
şi rezultatele obţinute prin automonitoringul forajelor de observaţie şi control al
poluării, amplasate în zona surselor semnificative de poluare, precum şi analizele
primite de la Direcţiile de Sănătate Publică judeţene ce cuprind fântânile domestice
din mediul rural.
Până in anul 2004, calitatea apelor subterane din B.H. Someş-Tisa s-a urmărit
prin investigarea forajelor aferente celor 7 hidrostructuri delimitate: Cămpia
Someşului, Subbazinul Someş Mic şi afluenţi, Subbazinul Someş Mare şi afluenţi,
Subbazinul Someş Inferior şi afluenţi, Subbazinul Crasna şi afluenţi, Subbazinul Tisa
şi afluenţi, Cămpia de dune Carei.
47
Pentru realizarea capitolului 4 din cadrul Planului de Management al Spaţiului

hidrografic Someş-Tisa, cu privire la caracterizarea apelor subterane, Institutul
Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor a identificat şi delimitat 15 corpuri de
ape subterane, la care s-a mai adăugat unul nou propus in anul 2006, dintre care pe
teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud intră corpul ROSO09 - Someş Mare, lunca şi
terase
Codul corpurilor de ape subterane (ex: ROSO01) are următoarea structură:
RO - ape subterane România
SO - Direcţia apelor Someş-Tisa
09 - numărul corpului de apă
Identificarea si delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut pe baza
criteriilor geologic, hidrodinamic şi starea corpului de apa (calitativa şi cantitativă).
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care
există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite
exploatabile mai mari de 10 m 3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale
de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă,
conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/EC.
Starea globală a calităţii resurselor de apă freatică
Caracterizarea calităţii apelor freatice din cadrul principalelor corpuri
investigate, are la bază analizarea indicatorilor generali care se referă la regimul
natural al chimismului apelor subterane precum şi a indicatorilor specifici prezenţi
datorită unor surse de poluare.
Indicatorii fizico-chimici analizaţi în conformitate cu Directiva Cadru a Apei şi
prevăzuţi de Ghidul Metodologic pentru modernizarea activităţii de monitorizare a
apelor subterane, se grupează în următoarele categorii:
- generali (G): conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate;
- substanţe organice (SO): oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr;
- nutrienţi (N): azotiţi, azotaţi, amoniu, ortofosfaţi;
- substanţe periculoase-metale grele (SP-MG): plumb, nichel, cadmiu,
mercur
- substanţe periculoase-micropoluanţi organici (SP-MO): pesticide,
naftalina, antracen, benz-a-piren, benz (b+k)fluorantren, benzen si
compusi benzenici, trihalometani, compuşi organici cloruraţi, etc.
- alti parametri (AP): fier, mangan, cloruri, sulfaţi, sodiu, potasiu,
carbonaţi, bicarbonaţi, duritate totala, detergenti, cianuri, zinc, cupru,
crom total, arsen, alte pesticide
- indicatori bacteriologici (bacili coliformi totali, bacili coliformi fecali)
Compararea valorilor de chimism la forajele analizate cu concentraţiile
admisibile (CMA) din legea 458/2002 (completată cu legea 311/2004), privind
calitatea apei potabile, a dus la o evaluare a depăşirilor existente. Având in vedere
că în legea 458/2002 (completată cu legea 311/2004), privind calitatea apei potabile,
nu sunt reglementate concentraţii admisibile pentru toţi indicatorii analizaţi,
comentariile referitoare la anumiţi indicatori (ex: reziduu fix, oxigen dizolvat, fosfaţi,
fenoli) se vor face dupa STAS-ul 1342/91, apă potabilă.
În corpul ROSO09/ Someşul Mare - luncă şi terase, s-au primit date de la 5
foraje. În funcţie de tipul programului de monitorizare, 3 foraje fac parte din
programul (O) şi 3 foraje din programul (ZV). În conformitate cu legea apei potabile,
apa forajelor analizate prezintă depăşiri la urmatorii indicatori :
- amoniu la toate forajele, (maxima valorilor medii înregistrându-se la
forajul Reteag F2: 2,70 mg/l),
48
- oxigen dizolvat,
- fier şi mangan la patru foraje
- cupru la forajele Salva F1, Sărata F1 şi Rusu Bârgăului F1.
- la indicatorii nichel şi plumb au fost depăşiri doar la forajul Sărata F1.
Codificând unele deficienţe ce rezultă din chimismul acestor determinări, se

structurează următoarele cazuri distincte:
I – suma cationi  suma anioni < 5 mval - erori foarte mari la determinare
J – suma cationi  suma anioni - balanţa ionică nu se acceptă
K– reziduu fix < 500 mg/l şi RE > 2 - analiza nu se poate accepta
L – reziduu fix > 500 mg/l şi RE < 2 - analiza nu se poate accepta
reziduu fix > 4 - analiza nu se poate accepta
M – RE (factorul de eroare) > 9 - analiza nu se poate accepta
astfel încât, pe corpuri, rezultă următoarele deficienţe cu referire la realizarea
balanţei ionice:
Tabel 4.5.1.
N Deficienţe
Corpul de apă subterană
r M L J I K
1 ROSO09/ Someş Mare, 3 1 0 7 0
lunca şi terase
4.6. APA POTABILĂ (distribuţie centralizată a apei, reţele de alimentare cu

apă – zone urbane, zone rurale, surse de apă, calitatea apei)
Apa potabilă în judeţul Bistriţa-Năsăud este asigurată atât prin reţele publice
de alimentare şi distribuţie (cu precădere în zona urbană) cât şi prin fântâni.
 În zona municipiul Bistriţa şi împrejurimi,
o conform datelor furnizate de SC AQUABIS SA Bistriţa,
 reţeaua de transport şi distribuţie apă potabilă aparţinând acestei societăţi are
o lungime de 538,7 km desevind un număr de 25 de localităţi, cuprinzând
tronsoanele
 Cuşma, Bistriţa, Lechinţa, Galaţii Bistriţei, Teaca, Cetate, Dumitra –
cu 478,85 km reţea
 Bistriţa Bârgăului, Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului, Susenii
Bârgăului – cu 17,3 km reţea
 Anieş, Rodna, Maieru, Feldru – cu 47,63 km reţea
 numărul utilizatorilor de apă potabilă din această reţea a fost în 2007 de
99532 populaţie racordată repartizate conform tabelului următor:
Tabel 4.6.1.
nr. agenţi nr. asociaţii
nr. particulari total
economici locatari
sistem Bistriţa 1612 1269 9108 11989
sistem Bârgău 76 12 1099 1187
sistem Rodna 105 16 2460 2516
Total 1793 1297 12667 15757
 volumul de apă potabilă distribuită a fost de 6474 mii mc din care
49
 13906 mii mc din surse de suprafaţă , cu distribuţia

 12893 mii mc din râul Bistriţa preluaţi de Staţia de tratare
Bistriţa
 390 mii mc din râul Bistriţa preluaţi de Staţia de tratare
Bistriţa Bârgăului
 261 mii mc din pârâul Geamănu preluaţi la Cuşma
 362 mii mc din râul Anieş preluaţi de Staţia de tratare Rodna
 512 mii mc din subteran din care
 500 mii mc din izvoarele Cuşma
 12 mii mc din izvoare Colibiţa;
 consumul mediu zilnic a fost de 190 litri/locuitor./zi, în scădere faţă de 2006
când a fost de 200 litri/locuitor./zi ;
 În oraşul Beclean
o conform datelor furnizate de primăria oraşului, există 185 de fântâni
folosite ca sursă de apă potabilă
o reţeaua de alimentare cu apă potabilă (conform datelor furnizate de SC
EDILITARA SA)
 are o lungime de 89,6 km din care 33,5 km în oraşul Beclean (la fel ca în anul
anterior); 11km în Braniştea, 16,1 km în Chiuza, 29 km în Uriu,
 numărul utilizatorilor deserviţi de această reţea este de peste 12000, în 9
localităţi, din care 8750 de locuitori în Beclean, 1437 din sistemul Săsarm-
Chuiza-Piatra, 1080 din sistemul Măluţ-Braniştea şi 954 din sistemul Cristeşti-
Uriu-Ilişua,
 cantitatea de apă potabilă distribuită în 2007 a fost de 869 mii mc din care 405
mii pentru populaţie şi 454 mii mc pentru agenţi economici şi instituţii publice,
pierderea înregistrată la distribuţie fiind de cca. 36%;
 consumul mediu zilnic a fost de 125 litri/locuitor/zi ;
 pierderile înregistrate la distribuţie au fost de 34%.
 În oraşul Sângeorz-Băi
o conform datelor furnizate de primăria oraşului, există 120 de fântâni
folosite ca sursă de apă potabilă
o reţeaua de alimentare cu apă potabilă (conform datelor furnizate de
Primăria Sângeorz-Băi),:
 are o lungime de 37,5 km, fără a suferii modificări faţă de anul anterior;
 numărul de branşamente este de 2550 pentru populaţie (respectiv un număr
de cca. 8500 de locuitori deserviţi) şi 100 pentru agenţi economici;
 staţia de tratare a apei potabile este alimentată din 9 puţuri de medie
adâncime
 cantitatea de apă brută din sistem a fost in anul 2007 de 1496500 mc din care
s-au vândut 304640 mc, rezultând o pierdere de 79,64%
 În oraşul Năsăud, conform datelor furnizate de primăria oraşului
o se utilizează pentru apa potabilă un număr de 6 fântâni comunale
o reţeaua de distribuţie a apei potabile
 avea în 2007 lungimea de 36,2 km,
 numărul utilizatorilor deserviţi de această reţea este de cca. 8615.
Din datele furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud reţelele de alimentare cu apă la

nivelul judeţului au următoarea structură:
50
Tabel 4.6.2.
Reţele apă potabilă
Populaţie
Volum distribuit Număr localităţi
Lungime (km) racordată
(mii mc) deservite
894,073 11.171,364 53 146.590
Nota: - numărul populaţiei racordate este la nivelul anului 2005.
Calitatea apei din fântânile domestice a fost investigată la nivelul anului 2007
prin intermediul DSP, APM şi SGA ale judeţului Bistriţa-Năsăud, in special cele care
au avut în planul de laborator introduse suplimentar fântâni pentru programul ZV.
Sistematizând pe corpuri fântânile cu indicatorii ce au depăşit valorile CMA din
legea 458/2002 (completată cu legea 311/2004, privind calitatea apei potabile), în
corpul ROSO09/ Someş Mare, luncă şi terase s-au primit analize de la 67 fântâni,
majoritatea din gospodării private, cu o gamă redusă de indicatori analizaţi.
Se constată depăşiri ale baremurilor de potabilitate la indicatorii:
 amoniu la două fântâni (Mărişelu şi Târlişua Nr. 236),
 azotaţi la majoritatea fântânilor investigate din acest corp de apă
subterană, valoarea maximă de 700 mg/l, înregistrându-se la fântâna
de la Cociu.
 la CCO-Mn nu s-au făcut determinări în anul 2007.
 din punct de vedere al indicatorilor bacteriologici, majoritatea fântânilor
sunt necorespunzătoare după prevederile normativului de potabilitate.
Suplimentar, în acest corp de apă, au fost propuse spre monitorizare pentru
programul ZV, trei fântâni : Lunca Ilvei, SC Muflonul SRL Chiuza şi Telciu. Fântâna
de la Lunca Ilvei a avut depăşire la fier, cea de la Chiuza la plumb, nichel, fier şi
mangan, iar cea de la Telciu la fier şi mangan.
În tabelul de mai jos se poate observa că, în comparaţie cu anul anterior
(2006) la majoritatea forajelor se înregistrează o înrăutăţire a calităţii, datorată cu
predilecţie indicatorilor amoniac şi metale.
Tabel 4.6.3.
Modificările calitative
ale apelor din foraje în anul 2007 faţă de anul 2006
Nr Îmbunătăţiri Înrăutăţiri
crt Tip foraj (indicatorul (indicatorul Cauzele înrăutăţirii
determinat) determinat)
Foraje de reţea
1 Reteag F2 NH4 -îngrăşăminte agricole
2 Rusu Bârgăului NH4,Fe, Mn - cauze naturale, îngrăşăminte

F1 agricole
Rez. fix
3 Rusu Bârgăului NH4, Ni, Fe, Mn - cauze naturale, îngrăşăminte
F2 agricole, cauze necunoscute
4 Salva F1 NH4,Fe, Mn - cauze naturale, îngrăşăminte
agricole
5 Sărata F1 NH4, Pb, Ni, Fe, - cauze naturale, îngrăşăminte
Mn agricole, cauze necunoscute
51
4.7. APE UZATE
Conform datelor furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud, în anul 2007 au existat un

număr de 49 restituţii. Volumele restituite au fost următoarele:
A. Apă menajeră:
- Apă de suprafaţă: 8.209.323 mc;
- Apă subterană: -
- Total: 8.209.323 mc.
B. Industrie:
- Apă de suprafaţă: 8.564.990 mc,
din care ape de mină 883.009 mc.
- Apă subterană: -
- Total: 8.564.990 mc.
C. Piscicultură:
- Apă de suprafaţă: 4.191.495 mc;
- Apă subterană:
- Total: 4.191.495 mc.
Volume de apă uzate evacuate: 20.965.808 mc.

a). care nu necesită epurare 4.191.495 mc;
b). Care necesită epurare - neepurate 630.720 mc;
- insuficient epurate 104.457,6 mc;
- epurate corespunzător16.039.135,4 mc.
4.7.1. SURSE MAJORE DE POLUARE ŞI GRAD DE POLUARE
Din datele furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud există o serie de agenţi

economici care intră în categoria surselor de poluare a apelor. Această încadrare s-a
făcut în baza rezultatelor obţinute în urma analizării apelor uzate evacuate. Datele
generale privind aceste surse de poluare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
52
53
Tabel. 4.7.1.1 Surse majore de poluare în judeţul Bistriţa-Năsăud

Volum ape
Domeniul de
Surse de poluare Emisar uzate evacuate Poluanti specifici conform autorizaţiilor Grad de epurare
activitate
(mil. mc)
RAJA AQUABIS Colectarea si tratarea Bistrita 10,198 pH; mat. in suspensie; Mat. in
Bistrita Nasaud apelor uzate CCO-Cr; CBO5; suspensie=88,23%
– S.E. Bistrita CAEN-9001 subst. extractibile; CCO-Cr=83,66%
detergenti sintetici; CBO5=92,34%
azot amoniacal; NH4+=16,5%
fosfor total; cianuri; sulfuri si H2S; crom total;
zinc; nichel; plumb; triclorbenzen;
tetracloretilena; tricloretilena; triclormetan.
S.C. EDILITARA Colectarea si tratarea Somes Mare 1,513 pH; mat. in suspensie; Mat. in
S.A. Beclean – apelor uzate CCO-Cr; CBO5; rez. filtrat; subst. extractibile; suspensie=50-60%
S.E. Beclean CAEN-9001 detergenti sintetici; CCO-Mn=50-60%
azot amoniacal; CBO5=65-70%
fosfor total; fenoli; sulfuri si H2S; sulfiti; Cloruri=30-40%
sulfati; cupru; zinc; nichel; plumb; Subst.
triclorbenzen; tetracloretilena; tricloretilena. extractibile=20-25%
NH4=50%
S.C. G.C.L. S.A. Colectarea si tratarea Somes Mare 1,261 pH; mat. in suspensie; Nu s-a realizat
Nasaud apelor uzate CCO-Cr; CBO5; rez. filtrat; subst. extractibile; monitorizarea
– S.E. Nasaud CAEN-9001 detergenti sintetici; influentului in 2007.
azot amoniacal;
fosfor total; fenoli; sulfuri si H2S; cianuri;
zinc; crom total; crom hexavalent; nichel;
plumb; cadmiu; triclorbenzen;
tetracloretilena; tricloretilena; cloroform.
Consiliul Local Sg. Colectarea si tratarea Somes Mare 0,599 pH; mat. in suspensie; Nu s-a realizat
Bai – S.E. Sg. Bai apelor uzate CCO-Cr; CBO5; subst. extractibile; monitorizarea
CAEN-9001 detergenti sintetici; influentului in 2007.
azot amoniacal;
fosfor total; sulfuri si H2S;
45
Volum ape
Domeniul de
Surse de poluare Emisar uzate evacuate Poluanti specifici conform autorizaţiilor Grad de epurare
activitate
(mil. mc)
Consiliul Local Sg. Colectarea si tratarea Somes Mare 0,630 pH; mat. in suspensie;
Bai apelor uzate CCO-Cr; CBO5; subst. extractibile;
- Evacuare directa CAEN-9001 detergenti sintetici;
azot amoniacal; -
fosfor total; sulfuri si H2S;
S.C. DAN STEEL Ind. metalurgica si a Somes Mare 0,173 pH; mat. in suspensie; Nu s-a realizat
GROUP S.A. produselor din metal CCO-Cr; rez. filtrat; subst. extractibile; monitorizarea
Beclean CAEN: detergenti sintetici; influentului in 2007.
2710-Productia de sulfati; cloruri; zinc; fier ionic total
metale feroase sub
forme primare si
semifabricate;
2751
Turnarea fontei;
2851-Tratarea si
acoperirea metalelor
(zincare electrolitica,
zincare termica);
3710-Recuperarea
deseurilor si resturilor
metalice reciclabile.
S.C. Epurarea chimica a Valea Bailor 0,883 pH; mat. in suspensie; Mat. in
CONVERSMIN apelor de mina CCO-Cr; rez. filtrat; sulfati; cloruri; calciu; suspensie=77,05%
S.A. Bucuresti colectate din perimetrul fier ionic total; cupru; zinc; mangan total; CCO-Cr=25,53%
-S.C. RO-MIN minier inchis V. Vinului plumb; nichel. Sulfati=11,38%
S.R.L. Baia Mare – Cloruri=12,09%
S.E. Valea Vinului Pb=0,71%
Fe=65,89%
Cu=54,32%
Zn=1,3%
Mn=25,66%
46
4.7.2. REŢELE DE CANALIZARE
Reţele de canalizare din mediul urban a judeţul Bistriţa Năsăud:

 reţeaua de canalizare gestionată de SC AQUABIS SA Bistriţa are în 2007 o
lungime de 270,6 km din care:
o 260,1 km în Bistriţa
o 5,7 km în Prundu Bârgăului
o 4,8 km în Rodna
 deserveşte 4 localităţi
 populaţia racordată a fost în 2007 de 80987,
 volumul de apă uzată colectată în 2007 a fost de 10430 mii mc
 Reţeaua de canalizare a oraşului Beclean:
are o lungime totală de 21,9 km;
a deservit în 2007 un număr de cca. 7820 locuitori cu 2315 utilizatori din care
1878 apartamente, 265 case, 23 instituţii publice şi 149 agenţi economici
cantitate de apă epurată în 2007 a fost de 1513 mii mc apă uzată colectată de
sistemul de canalizare
 În oraşul Năsăud:
lungimea reţelei de canalizare este în 2007 de 21,9 km din care 3,5 km canal
colector, conform datelor furnizate de primăria oraşului
cantitatea de apă epurată în 2007 a fost de 920000 mc;
populaţia deservită cca. 7600 locuitori.
 Sângeorz-Băi are :
24 km reţea de canalizare;
care deserveşte cca. 4200 de locuitori ;
cantitatea de apă uzată intrată în staţia de epurare în 2007 a fost de 50890 mc
iar cantitatea evacuată direct a fost de 53568 mc.
Din datele furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud reţelele de canalizare la nivelul

judeţului au următoarea structură:
Tabel 4.7.2.1.
Reţele canalizare
Populaţie
Volum evacuat de populaţie Număr localităţi
Lungime (km) racordată
(mii mc) racordate
342,7 8.209,323 9 97.750
Nota: - numărul populaţiei racordate este la nivelul anului 2005.
4.8. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI

A CELOR SUBTERANE
Ca urmare a încheierii negocierilor cu Uniunea Europeană a Cap. 22 –

Mediu, din decembrie 2004, potrivit Poziţiei comune a Uniunii Europene întreg
teritoriul României a fost declarat ca fiind zonă sensibilă. Aceasta a determinat
modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 referitoare la Normativul privind
condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic, prin HG nr. 351 din 2005,
care o modifică şi completează, ca fiind sub incidenţa eutrofizării datorită evacuărilor
de poluanţi bogaţi în azot şi fosfor. Acest lucru implică obligativitatea ca în
aglomerările umane cu peste 10000 l.e. să se sigure colectarea apelor uzate urbane
45
prin sisteme de canalizare şi epurarea lor avansată prin treaptă terţială, pentru
îndepărtarea azotului şi fosforului înainte de evacuarea în receptorii naturali.
În realizarea acestor obiective se are în vedere o perioadă de tranziţie care se
întinde până la 31 decembrie 2018, luându-se în considerare adaptările necesare
referitoare la infrastructură şi costurile de investiţii pe care le implică.
Prin prisma programului de monitorizare realizat asupra apelor de suprafaţă
completat de monitorizarea apelor subterane, au fost desemnate ca zone
vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi/sau fosfaţi, apele identificate a fi poluate sau
susceptibil a fi poluate.
La nivelul anului 2007 în secţiunile din BH Someş din zonele identificate ca
fiind susceptibile de a fi vulnerabile la poluarea cu nitraţi în conformitate cu HG
964/2000 privind Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole, în nici una dintre acestea nu s-a pus în evidenţă o
valoare peste cea prevăzută în normativele în vigoare (50 mg NO 3-/l).
Valoarea indicatorului NO3- măsurat în secţiunile monitorizate sunt :
Tabel 4.8.1.
Nr. Valoare NO3-
Nume râu Nume staţie
crt. (mg NO3-/l)
1. Ilva am. cfl. Someş Mare 0.557
2. Sălăuţa am. loc. Romuli 0.407
3. Sălăuţa p. h. Salva 0.473
4. Şieu am. Şieu 0.646
5. Şieu p. h. Şintereag 0.766
6. Bistriţa Priza Bistriţa Bârgăului 0.478
7. Bistriţa Priza oraş Bistriţa 0.566
8. Bistriţa Sărata 0.739
-râul Ilva tronsonul în amonte de confluenţa cu Someşul Mare, cauza

principală fiind infiltraţiile din sursele agricole respectiv lipsa canalizării şi epurării
apelor menajere din localităţile riverane
-râul Sălăuţa tronsonul am.Romuli – p.h.Salva, cauza principală fiind surse
difuze de natură agricolă
- râul Bistriţa tronsonul priza Bistriţa Bârgăului – Sărata, cauzele principale
fiind sursele difuze agricole respectiv nefuncţionarea staţiei de epurare din Bistriţa
la parametrii corespunzători
-râul Şieu tronsonul amonte Şieu – Şintereag, cauzele principale fiind sursele
difuze agricole respectiv starea calităţii apei râului Bistriţa
În aceste zone, evacuările directe sunt monitorizate cu o frecvenţă mai mare.
De asemenea, ca măsură generală, se impune unităţilor de gospodărire comunală
includerea în programele proprii de Etapizare a lucrărilor şi măsurilor de reabilitare
şi modernizare a staţiilor de epurare existente respectiv de eliminare a poluării difuze
cauzate de lipsa sau deteriorarea reţelei de canalizare.
În anul 2000 au fost nominalizate zone critice din punct de vedere al calităţii
apelor subterane şi s-a stabilit lista punctelor critice de la agenţii economici de unde
pot proveni poluări accidentale. La nivelul anului 2007, determinările fizico-chimice
efectuate confirmă dar şi completează aceste nominalizări. Astfel, în corpul
ROSO09/Someş Mare, lunca şi terase, această listă cuprinde :
- Sucursala minieră Rodna-iaz decantare,
46
- unităţile zootehnice,
- Staţia de tratare şi epurare Bistriţa,
- SC Dan Steel Group (fosta SC Promet SA Beclan), centrale
termice.
Acestor puncte critice bazinale li se adaugă şi pompele de benzină şi
depozitele de carburanţi, o parte dintre ele având deja foraje proprii de urmărire a
poluării, cu monitorizarea unor indicatori specifici de poluare (substanţe extractibile,
subst. organice, Pb)
Problema afectării potenţiale sau efective a apelor subterane se manifestă în
mod curent la unităţile de gospodărire comunala, fiind localizată la fronturile de
captare, forajele de exploatare sau drenuri, precum şi la alimentările cu apă ale
agenţilor economici sau populaţiei rurale, realizate prin izvoare captate şi fântâni.
Acest fenomen se produce datorită nerespectării zonelor de protecţie a perimetrelor
de captare şi foarte rar datorită unor alunecări de teren. În cazul fântânilor din mediul
rural, infestarea acestora se produce datorită amplasării latrinelor vidanjabile dar
nehidroizolate în vecinătatea fântânilor.
În corpul ROSO09/Someş Mare - lunca şi terase, au fost analizate în anul

2007 următoarele foraje, în vederea determinării apariţiei unor eventuale poluări
produse de agenţi economici înscrişi în celor care pot produce poluări accidentale
 două foraje de urmărire a poluării la SC ARIO SA Bistriţa,
 şase foraje de urmărire a poluării de la unitatea Petrom Bistriţa
Năsăud,
 un foraj propriu de observaţie de la SC Dan Steel Group (fosta SC
Promet S.A. Beclean),
 un foraj de la SC Teraplast SA Bistriţa Năsăud
 patru foraje de la unităţi Petrom
În urma analizelor efectuate (cu o gamă redusă de indicatori), remarcăm
impurificarea cu substanţe extractibile, CCO-Cr, CCO-Mn, plumb, nichel, fier şi
mangan la staţiile PECO. La forajele de la SC ARIO SA se observă depăşiri ale
concentraţiilor admisibile la CCO-Mn. La SC TERAPLAST SA s-au depistat
concentraţii crescute la CCO-Mn, CCO-Cr şi plumb.
4.9. OBIECTIVE ŞI MĂSURI PRIVIND ASPECTUL POLUĂRII APEI
4.10. CONCLUZII
47

4127 CAPITOLUL4Apa2007bn

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4127 CAPITOLUL4Apa2007bn

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind starea factorilor de mediu în judeţul Bistriţa-Năsăud – anul 2007

Lungimea totală a reţelei hidrografice a judeţului Bistriţa-Năsăud este de 3030

o ape subterane (ape de suprafaţă şi de adâncime),

4.2 CADRU LEGISLATIV

Reţeaua hidrologică a judeţului Bistriţa-Năsăud este gestionată de Direcţia

o Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996

4.3 RESURSELE DE APĂ

4.3.1 RESURSELE DE APĂ TEORETIC ŞI TEHNIC UTILIZABILE

Din datele furnizate de către SGA Bistriţa-Năsăud, resursele totale teoretice

4.3.2. PRELEVĂRI DE APĂ

4.3.3. MECANISMUL ECONOMIC ÎN DOMENIUL APELOR

Conform datelor furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud, contribuţiile specifice de

4.4. APE DE SUPRAFAŢĂ

4.4.1. STAREA RÂURILOR INTERIOARE

Gospodărirea durabilă şi echilibrată a resurselor de apă sub aspect calitativ

Subbazinul Someşul Mare cuprinde 17 secţiuni, din care 3 pe cursul

Celelalte 14 secţiuni sunt amplasate pe afluenţi astfel:

Râul SOMEŞUL MARE a înregistrat, în anul 2007, o stare ecologică foarte

În secţiunile de control calitatea apei se prezintă astfel:

Fitoplanctonul a fost dominat de diatomee, valoarea medie a indexului saprob

analizate de 1,62 , 1,74 respectiv 2.41 încadrează apa în clasa I de calitate

Comunitatea fitoplanctonului şi a algelor bentice a fost dominată de

În această secţiune apa râului s-a încadrat în limitele clasei I de calitate

13. Râul Bistriţa la Sărata

Microfitobentosul a fost reprezentat de alge ce aparţin următoarelor

Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru

Determinările de laborator au cuprins analizele fizico-chimice şi microbiologice

Indicatorii menţionaţi în ultima coloană a tabelului de mai sus ca prezentând

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat, conform planului

Râu Bistriţa – amonte

CCO- Rez. Fe2+,3

râul Someş -aval

4.4.2. STAREA LACURILOR

Similar anului precedent, în cadrul bazinului hidrografic Someş au fost

4.4.2.1. Calitatea principalelor lacuri din judeţ în raport cu gradul de troficitate

În vederea stabilirii stadiului trofic al acumulării şi a gradului de eutrofizare a

Fitoplanctonul a fost reprezentat de Cyanobacteria (Aphanothece clathrata),

4.4.2.2. Calitatea principalelor lacuri din judeţ în raport cu chimismul apei

Pe baza analizelor fizico-chimice, s-a constatat că apa lacului se încadrează

4.4.3. STAREA FLUVIULUI DUNĂREA

4.4.4. CALITATEA APEI DUNĂRII PE TERITORIUL REZERVAŢIEI BIOSFEREI

4.5. APE SUBTERANE

În cadrul Programului de modernizare şi dezvoltare a Sistemului Naţional de

Pentru realizarea capitolului 4 din cadrul Planului de Management al Spaţiului

Codificând unele deficienţe ce rezultă din chimismul acestor determinări, se

4.6. APA POTABILĂ (distribuţie centralizată a apei, reţele de alimentare cu

 volumul de apă potabilă distribuită a fost de 6474 mii mc din care

 13906 mii mc din surse de suprafaţă , cu distribuţia

Din datele furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud reţelele de alimentare cu apă la

2 Rusu Bârgăului NH4,Fe, Mn - cauze naturale, îngrăşăminte

4.7. APE UZATE

Conform datelor furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud, în anul 2007 au existat un

Volume de apă uzate evacuate: 20.965.808 mc.

4.7.1. SURSE MAJORE DE POLUARE ŞI GRAD DE POLUARE

Din datele furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud există o serie de agenţi

Tabel. 4.7.1.1 Surse majore de poluare în judeţul Bistriţa-Năsăud

4.7.2. REŢELE DE CANALIZARE

Reţele de canalizare din mediul urban a judeţul Bistriţa Năsăud:

Din datele furnizate de SGA Bistriţa-Năsăud reţelele de canalizare la nivelul

4.8. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI

Ca urmare a încheierii negocierilor cu Uniunea Europeană a Cap. 22 –

-râul Ilva tronsonul în amonte de confluenţa cu Someşul Mare, cauza

În corpul ROSO09/Someş Mare - lunca şi terase, au fost analizate în anul