Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

CAPITOLUL 8

8
8..1
1.. P
POOL
LUUA
ARRE
EAAA
AEER
RUUL
LUUII Ş
ŞII S
SĂĂN
NĂĂT
TAAT
TEEA
A

Sursa: http://poluarea.wordpress.com/

Poluarea aerului implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii, în

atmosferă. Chimicalele, fumul şi alergenii au devenit obişnuite în mediul actual şi uneori
pot produce îmbolnăviri. Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor,
concentraţie, cât şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocând astfel

- 112 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

consecinţe grave. Specialiştii în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între

degradarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm,
cancer şi alte boli. Poluanţii principali care acţionează negativ asupra oragnismului
uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon,
aldehida formică, fenolii, pulberile în suspensie (PM10 şi PM 2,5).
Oxizii de azot (NO, NO2) se formează în procesul de combustie atunci când
combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul
traficului rutier, a activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt
responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei,
efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic, expunerea la
concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse populaţia expusă poate
avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamânilor.
Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare
ducând la emfizem pulmonar.
Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz cu un miros pătrunzător provenit de la
sistemele de încălzire ale populaţiei, centralele termoelectrice, procesele industriale
(siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei şi hârtiei şi, în
măsura mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel. Expunerea la o concentraţie
mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăţi
respiratorii severe. În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice
asupra vegetaţiei şi solului. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselele, fibrele,
hârtia, pielea şi componentele electrice.
Monoxidul de carbon (CO) se formează în principal prin arderea incompletă a
combustibililor fosili. Este un gaz toxic, în concentraţii mari fiind letal (la concentraţii de
aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu
consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. La concentraţii
relativ scăzute: afectează sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce
acuitatea vizuală şi capacitatea fizică, poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în
piept.
Ozonul troposferic (O3) este un gaz foarte oxidant care se concentrează în
stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent
la nivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic", format prin
intermediul unei reacţii dintre oxizi de azot şi compuşi organici volatili. Concentraţia de
ozon la nivelul solului provoacă iritarea tractului respirator, iritarea ochilor si reducerea
funcţiei respiratorii.
Pulberile in suspensie (PM 10 si PM 2.5) reprezintă un amestec complex de
particule foarte mici şi picături de lichid provenite din activitatea industrială, sistemul de
încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu
pulberi produsă de pneurile maşinilor atît la oprirea acestora cît şi datorită arderilor
incomplete.Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte.
O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10
micrometri, care trec prin nas şi gît şi pătrund în alveolele pulmonare, provocînd
inflamaţii şi intoxicări. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv
tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie
scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.
Aldehida formică (CH2O) este emisă în atmosferă de la arderea incompletă a
hidrocarburilor (transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele chimice şi de rafinare

- 113 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

a petrolului) si se acumulează în zonele intens circulate de către autovehicule. În

contact cu pielea, provoacă diferite forme de dermatite, provoacă daune ale căilor
respiratorii (bronhii, plămâni), tumori maligne, mutaţii şi boli cardiovasculare.
Fenolul (C6H60H) pătrunde în atmosferă ca rezultat al pavării drumurilor,
deoarece este parte componentă a asfaltului. Provoacă daune grave ale căilor
respiratorii (atacând bronhiile şi plămânii), tumori maligne, boli cardiovasculare şi
tulburări ale sistemului nervos.
Evaluarea efectelor poluării aerului asupra stării de sănătate poate fi făcută
prin urmărirea efectelor directe asupra stării de sănătate a diverşilor poluanţi
(iritanţi, toxici sistemici, fibrozanţi, cancerigeni) sau prin efectele indirecte -
producerea de disconfort populaţiei.
a) efectele poluantilor iritanţi: sunt cei mai răspândiţi poluanţi atmosferici
datorită omniprezenţei surselor de poluare în mediul de viaţă al omului modern,
combustiilor industriale şi/sau casnice, trafic auto. Poluanţii iritanţi sunt
reprezentaţi de gaze iritante cum ar fi oxizii de sulf şi de azot, azotul amoniacal,
clorul, ozonul, alte substanţe oxidante. Sunt reprezentaţi de asemenea de
particule în suspensie, respirabile PM 10 , PM 2,5 care au ca sursă compoziţia
heterogenă a atmosferei ce generează particule de nitraţi, sulfaţi, amoniu dar
provin şi din erodarea pavimentului străzilor, sol, vegetaţie, procese tehnologice
industriale.
Efectele acute asupra sănătăţii se traduc prin favorizarea apariţiei infecţiilor
acute ale căilor aeriene superioare, a infecţiilor oculare, evoluţie nefastă a bolilor
cronice respiratorii şi cardiovasculare (complicaţii, deces) în condiţiile expunerii la
concentraţii cu mult peste CMA pe o perioadă scurtă de timp, de ordinul zilelelor.
Poluanţii iritanţi pot cauza şi intoxicaţii acute mai ales în condiţii de expunere
profesională.
Efectele cronice ale poluanţilor iritanţi asupra sănătăţii apar la nivele
moderate de expunere pe perioade lungi de timp, de ordinul anilor. Din acest
punct de vedere trebuie considerat rolul etiologic al poluanţilor iritanţi pentru bolile
cronice pulmonare: bronşita cronică, emfizemul pulmonar şi astmul bronşic.
b) efectele poluanţilor toxici sistemici - au o acţiune nocivă, toxică,
ţintită asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului, în acelaşi timp
specifică fiecărui agent poluant în parte. Acest tip de poluanţi provine în cea mai
mare parte din procesele industriale dar şi din traficul rutier. Principalii poluanţi
cu acţiune toxică sistemică sunt plumbul, cadmiul şi mercurul. Direcţia de
Sănătate Publică monitorizează concentraţia acestor poluanţi în pulberile
sedimentabile. În anul 2012 nu s-au inregistrat concentraţii care să producă
efecte asupra stării de sănătate la populaţia generală.
Pericolul poluării generat de traficul auto este acela că gazele de
eşapament sunt evacuate la nivelul de respiraţie al omului. Pericolul acestui tip
de poluare nu este datorat în principal plumbului ca poluant toxic sistemic (în
judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-au înregistrat intoxicaţii cu Pb provenind din gazele
de eşapament) ci mixturii de poluanţi care în condiţii meteorologice nefavorabile
stagnează la nivelul de respiraţie. Nu s-au înregistrat cazuri de creştere a
frecvenţei bolilor respiratorii în relaţie cu poluarea produsă de traficul auto, dar
este nevoie de o optimizare a monitorizării poluării produse prin gazele de
eşapament pentru a avea concluzii ferme.

- 114 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

c) efectele poluanţilor fibrozanţi. În această categorie intră poluanţii care

odată pătrunşi în plămâni determină o reacţie fibroasă adică o dezordine în
distribuţia şi aranjarea colagenului. În general, poluanţii fibrozanţi sunt asociaţi
expunerii profesionale la pulberi iar la populaţia neexpusă profesional, există unele
cercetări care vorbesc de “plamânul îmbătrânit”, apărut la copiii din zonele intens
poluate cu pulberi.
Ca indicatori de riscuri pentru sănătate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
recomandă utilizarea concentraţiei, măsurată în micrograme/metru cub de aer, de PM
10 şi PM 2,5. Fracţiunea grosieră de PM 10 poate afecta căile respiratorii şi plămânii.
Fracţia fină de PM 2,5 reprezintă o problemă de sănătate specială pentru că poate
penetra sistemul respirator profund şi să fie absorbită în fluxul sanguin sau să rămână
încorporată în ţesutul pulmonar pentru perioade lungi de timp.
Din datele Direcţiei de Sănătate Publică, care monitorizează pulberile
sedimentabile prin metoda gravimetrică, nu s-a semnalat o poluare cu praf care
să aibă în timp efecte de tipul celor descrise.
d) poluanţii cancerigeni. În prezent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii
consideră că 80% din totalul cancerelor sunt datorate unor factori de mediu
ambiental şi că dintre aceştia, poluarea atmosferică creşte riscul cancerigen în
populaţia generală, mai ales pentru cancerul bronhopulmonar. Substanţele chimice
din mediul ambiental sunt clasificate după efectul lor cancerigen în cinci grupe
iar evaluarea potenţialului lor carcinogen se face pe bază de criterii stricte.
Conform măsurătorilor făcute de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-
Năsăud, pentru pulberile sedimentabile, valorile medii anuale (reprezentate pe zone în
figura 8.1.1.) nu au depăşit valoarea limită impusă de legislaţia naţională. Se observă că
la nivelul anului 2012 nu sunt diferenţe semnificative între mediul urban şi mediul rural
din punct de vedere al nivelului acestor pulberi, cu toate că se observă că în mediul rural
acestea sunt uşor mai mari.

Figura 8.1.1. Valorile medii ale indicatorului pulberi sedimentabile (g/mp) în judeţul
Bistriţa-Năsăud, anul 2012

7
6.21
6
4,95 5.17
5 4.68
4.38
4.12
3.85 3.60
4

0
Bistriţa Beclean Năsăud Sângeorz- Rodna Anieş Prundu Lechinţa
Băi Bârgăului

Datele privind cantităţile şi concentraţiile principalilor poluanţi emişi în atmosferă

- 115 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

în anul 2012 la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud se vor introducce ulterior în capitolul 2 –

Calitatea aerului,după definitivarea inventarului anual de emisii.
Întocmit,
Sorina ROMAN

8
8..2
2.. E
EFFE
ECCT
TEEL
LEEA
APPE
EII P
POOL
LUUA
ATTE
EAAS
SUUP
PRRA
ASST
TĂĂR
RIIII D
DEE
S
SĂĂNNĂ
ĂTTA
ATTE
E
8
8..2
2..1
1.. A
Appa
appo
otta
abbiillă
ă
Aprovizionarea cu apă în judeţul Bistriţa-Năsăud generează riscuri pentru
sănătatea populaţiei în următoarele situaţii:
1. Pentru sistemele centralizate publice care deservesc localităţile urbane, riscurile
posibile pentru sănătate sunt accidentale şi pot proveni din poluări masive
necontrolate ale sursei de apa, defecţiuni mari la staţia de tratarea apei,
defecţiuni mari în sistemul de distribuţie.
2. Pentru aprovizionarea cu apă prin fântâni, riscurile sunt legate de poluarea
apei care alimentează fântâna sau/şi neintreţinerea igienică a fântânilor.
3. Majoritatea localităţilor rurale au trecut după anul 1990 la sisteme de
aprovizionare cu apă tip microcentrală (captarea apei, decantare, dezinfecţie şi
distribuţie) sau izvoare captate (captare, înmagazinare şi distribuţie), fără o altă
prelucrare a apei. Aceste sisteme nu îndeplinesc condiţiile de siguranţă pentru
sănătatea consumatorilor, prevăzute de legislaţie. Principalele riscuri legate de
aceste sisteme sunt:
absenţa unor perimetre de protecţie a sursei de apă, ceea ce permite
impurificare şi poluarea apei;
absenţa unei minime prelucrări a apei captate: decantare, filtrare sau
dezinfecţie în funcţie de caz;
absenţa supravegherii instalaţiilor de către persoane instruite sau calificate;
absenţa sistemelor de canalizare, ceea ce crează atât risc imediat de
îmbolnăvire pentru populaţie cât şi risc de poluare în timp a sursei de apă.
Apa poate avea o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismului uman.
Patologia hidrică infecţioasă a scăzut semnificativ în prima parte a secolului XX, dar în
ultimele decenii este statistic în creştere, acest fapt datorându-se includerii în categoria
celor transmise hidric a unor boli virale şi parazitare, care stau tot mai mult în atenţia
specialiştilor. Bolile cu transmitere hidrică continuă să facă în lume zilnic peste 25.000
de victime. Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directă sau a
alimentelor contaminate prin apă), dar este posibilă infectarea şi prin spălare şi îmbăiere
(leptospiroza, schistostomiaza, tularemie) şi prin inhalare (aerosoli cu Legionella).
Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil) hidrică sunt: boli microbiene,
boli virale, boli parazitare.
În anul 2012 în judeţul Bistriţa-Năsăud nu s-au înregistrat epidemii hidrice şi nici
cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa din fântâni.
Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate
În judeţul nostru funcţionează două societăţi comerciale care îmbuteliază şi
comercializează apă, una sub formă de masă plată iar cealaltă sub formă de apă de

- 116 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

izvor, ambele fiind autorizate sanitar. Analizele de laborator ale probelor de apă
îmbuteliată au fost corespunzătoare în raport cu valorile admise de lege.
Monitorizarea calităţii apei balneare din staţiunile balneare
În judeţul nostru există o singură staţiune balneară, Sângeorz-Băi, unde
pacienţii celor două baze de tratament, una de la Hotel Someşul (SC Sind Tour Trading
SRL), iar cealaltă de la Hotel Hebe (SC Hebe SA), au la dispoziţie pentru tratament apa
balneară de la Izvoarele 1, 2, 3, 4, 7, 8 şi 9, administrate de către SC Hebe SA, pentru
cură internă.Analizele de laborator a probelor de apă balneară, microbiologice şi chimice
au fost corespunzătoare.
În concluzie putem spune că, în ceea ce priveşte anul 2012, apa potabilă din
sistemele de aprovizionare cu apă a fost corespunzătoare, având în vedere că în
conformitate cu prevederile legale, procentul de probe necorespunzătoare microbiologic,
în reţeaua de distribuţie, nu trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate într-
un an calendaristic.

8
8..2
2..2
2.. A
Appa
adde
e îîm
mbbă
ăiie
erre
e
În anul 2012 au fost monitorizate, în conformitate cu normele de igienă la
unităţile de folosinţă publică, un număr de 15 bazine de înot, recoltându-se 51 probe de
apă din care una a fost necorespunzătoare pentru coliformi totali, motiv pentru care a
fost anunţat administratorul acestuia să ia măsuri de remediere necesare restabilirii
calităţii apei şi a normelor de igienă.

Întocmit,
Sorina Roman

8
8..3
3..E
EFFE
ECCTTE
ELLE
EG GEES
STTIIO
ONNĂ
ĂRRIIII D
DEEŞ
ŞEEU
URRIIL
LOOR
RA AS SU
UPPR
RAA
SSTTĂ
ĂRRIIII D
DEESSĂ
ĂNNĂĂT
TAATTEEAAP POOP
PUULLA
AŢŢIIE
EII
Printre consecințele nedorite ale dezvoltării civilizației umane se numără atît
creșterea cantităţilor de deşeuri generate, dar și a diversității lor. Deșeurile nu determina
numai greutăți și costuri ridicate de colectare, transport, neutralizare, dezinfecție și
deversare în mediul natural, ci și potențiale riscuri pentru sănătate.
Studiile de percepție a riscurilor specifice habitatului uman situează colectarea și
eliminarea deșeurilor pe unul din primele locuri, imediat după alimentarea cu apa și
energie electrică.
Riscurile directe pentru starea de sănătate sunt legate de prezența în deșeuri a
organismelor patogene (bacterii, viruși, protozoare, helminţi), a substanțelor organice în
descompunere cu formare de compuși intermediari rău mirositori și cu potențial toxic, și
a substanțelor chimice toxice prin ele însele, cauze de îmbolnăvire sub forma de boli
infecțioase și de intoxicații, frecvent cu caracter epidemic. Există și riscuri indirecte și
care se datoresc impurificării surselor de apa și implicit a alimentelor, prin gospodărirea
neigienică a deșeurilor.
În plus, depozitarea și colectarea inadecvată servește ca adăpost și hrana
pentru șobolani, muște, gândaci, precum și prezenţa altor vectori care joacă un rol pasiv
în transmiterea bolilor. Nu numai populația în general, dar mai ales cei care lucrează în

- 117 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

serviciile de sănătate şi salubrizare sunt supuși acestui risc. În plus aceştia au și o

posibilitate ridicată de expunere la accidente datorate prezenţei prafului, materialor
inflamabile și a altor materiale toxice sau cu risc crescut asupra sănătăţii umane.
Deșeurile menajere și industriale rezultate la nivelul judeţului, precum și
modalitățile de organizare a depozitării acestora, constituie o problemă majoră, în ceea
ce privește impactul asupra factorilor de mediu (sol, ape de suprafață și ape subterane,
fauna și flora). În prezent, depozitele de deșeuri menajere de pe teritoriul judeţului au
fost închise prin lucrările proiectului „Sistem integrat de management a deşeurilor solide
în judeţul Bistriţa Năsăud”, proiect care include un Depozit ecologic, un Centru de
Management Integrat al Deşeurilor cu staţie de sortare şi staţie de compostare situat în
comuna Dumitra, localitatea Tărpiu, 5 staţii de transfer, şi 5 centre de colectare a
deşeurilor voluminoase, a DEEE-urilor şi a deşeurilor periculoase.
Implementarea proiectului „Sistem integrat de management a deşeurilor solide
în judeţul Bistriţa Năsăud”, are ca scop:
diminuarea impactului asupra mediului şi a riscurilor asupra sănătăţii umane
datorate modului necorespunzător de gestionare a deşeurilor din momentul
de faţă;
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a mediului prin reabilitarea infrastructurii
vechi din sectorul deşeurilor solide;
îmbunătăţirea infrastructurii locale, a serviciilor de deşeuri solide inadecvate
şi depăşite şi dezvoltarea unui sistem modern, în conformitate cu
standardele UE şi cu legislaţia românească;
dezvoltarea durabilă a activităţilor din judeţ;
Cantitatea de deşeuri menajere generată pe cap de locuitor /an în judeţul
Bistriţa Năsăud, este un indice a cărui valoare poate influenţa starea de sănătate a
populaţiei.
Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor este un indicator
care exprimă cantitatea anuală de deşeuri orăşeneşti generate în funcţie de numărul
total de locuitori.

Figura 8.3.1. Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor (tone/locuitor)

0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Urmărind evoluţia valorilor indicatorului de generare a deşeurilor se constată că

acesta a înregistrat o scădere în anul 2012 faţă de 2011 - de la 265 kg/loc/an la 176
kg/loc/an - dar se situează sub valorile perioadei 2006-2011. Această scădere a
- 118 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

indicatorului de generare a deşeurilor se datorează scăderii cantităţilor de deşeuri

menajere generate concomitent cu creşterea numărului populaţiei deservite.
Deşeurile menajere chiar şi când sunt bine gestionate duc la degajare de
mirosuri, praf, emisii de CH4, NH3, CO2, SO2, NOx. În mod obişnuit, aceşti poluanţi
existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute ale
diferitelor tipuri de boli, dar prezenţa lor continuă, chiar în concentraţii mai scăzute nu
este lipsită de efecte nedorite pe termen lung sau scurt.
Prin implementarea proiectului „Sistem integrat de management a deşeurilor
solide în judeţul Bistriţa Năsăud” se vor reduce emisiile de mirosuri, amoniac, oxid de
azot şi mercur în aer. În acelaşi timp, prima celulă pentru depozitarea deşeurilor
menajere va fi dotată cu un sistem de colectare a gazelor de fermentare care vor fi
captate determinând reducerea semnificativă a emisiilor în aer specifice depozitării
deşeurilor menajere.
Cantitatea de deşeuri menajere generată pe cap de locuitor /an în judeţul Bistriţa
Năsăud, este un indice a cărui valoare poate influenţa starea de sănătate a populaţiei.

Întocmit,
Anca ZAHARIE

8
8..3
3..1
1.. D
Deeşşe
euurrii rre
ezzu
ulltta
atte
eddiin
naaccttiiv
viitta
atte
eaam
meed
diicca
allă
ă
Deşeurile rezultate din activitatea medicală reprezintă deşeurile periculoase şi
nepericuloase generate de unităţile sanitare, indiferent de forma lor de organizare. Din
cantitatea totală de deşeuri generată, între 75-90% sunt deşeuri nepericuloase şi doar
10-25% deşeuri periculoase.
Riscurile posibile ale deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală:
 directe, în urma manipulării deşeurilor periculoase rezultate din activitatea
medicală; persoanele care vin în contact cu deşeurile medicale periculoase
prezintă un risc potenţial de îmbolnăvire -sunt expuşi cei care lucrează în cadrul
unităţilor sanitare, care, fie manipulează aceste deşeuri, fie vin în contact cu
acestea ca urmare a unei gestionări incorecte: personal sanitar, pacienţi,
vizitatori, lucrători din servicii auxiliare, cei însărcinati cu colectarea, transportul şi
eliminarea acestor deşeuri.
 indirecte, rezultate în urma tratării prin incinerare a deşeurilor periculoase
rezultate din activitatea medicală şi posibilul impact asupra mediului şi asupra
sănătăţii populaţiei.
Factorii de mediu ce pot fi afectaţi sunt: apa, aerul şi solul.
Aerul atmosferic poate fi afectat prin arderea deşeurilor periculoase în instalaţii
necorespunzătoare, improvizate, dar şi în instalaţii de incinerare performante, dacă
echipamentele de reţinere şi purificare a gazelor de ardere nu funcşionează adecvat.
Prin incinerarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală rezultă emisii
de gaze şi cenuşă.
Emisiile de gaze în atmosferă sunt reprezentate de poluanţi: particule în
suspensie, metale grele, gaze acide, compuşi carbonaţi, dioxid de carbon. Dintre
aceştia, compuşii carbonaţi (dioxinele şi furanii) sunt deosebit de toxici şi persistenţi în

- 119 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

mediul înconjurător, putând fi absorbiti şi depozitaţi de către organismele vii, plante şi

animale.
Cenuşa este un produs secundar al incinerării care, depozitată
necorespunzător, poate afecta pânza freatică.
Apa poate fi poluată prin depozitarea necontrolată a deşeurilor în apropierea
cursurilor de apă sau prin evacuarea apelor uzate provenite de la echipamentele staţiilor
de incinerare: deşeuri chimice lichide, ape uzate de la sistemele de curăţare a filtrelor de
gaze.
Solul poate fi poluat direct, prin depozitarea deşeurilor pe sol în afara unui
depozit controlat, fie prin depozitarea cenuşii rezultate în urma incinerării.
O evaluare mai bună a riscurilor şi a efectelor expunerii poate permite
îmbunătăţirea managementului deşeurilor medicale şi planificarea măsurilor de protecţie
adecvată.
Date despre cantităţile de deşeuri generate în activitatea medicală în anul 2012
în judeţul Bistriţa-Năsăud şi modul lor de gestionare se regăsesc in Capitolul 6. –
Managementul deşeurilor.

Întocmit,
Sorina Roman

8
8..4
4.. P
Peessttiicciid
deelle
e şşii e
effe
eccttu
ull ssu
ubbsstta
annţţe
ello
orr cch
hiim
miicce
e îîn
n
m
me eddiiuu
Pesticidele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care conţin ingrediente
biologic active împotriva dăunătorilor, plantelor şi a produselor agricole stocate, precum
şi pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului şi animalelor. Ingredientele
biologic active sunt, în general, substanţe toxice cu potenţial de degradare a mediului.
Datorită toxicităţii acestora, producerea, ambalarea, depozitarea, transportul şi utilizarea
pesticidelor sunt reglementate prin lege.
Pesticidele sunt singurii compuşi de sinteză special creaţi pentru a fi toxici.
Dintre toţi compuşii toxici sunt singurii care sunt dispersaţi frecvent şi intenţionat în
mediul înconjurător. Pe lângă agricultură pesticidele se utilizează în medicina veterinară,
diferite industrii (textilă), gospodării şi pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Scopul
folosirii lor este îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a alimentelor, nutreţurilor şi
produselor industriale, asigurarea lor în timpul păstrării faţă de dăunători şi boli, ocrotirea
animalelor contra paraziţilor precum şi distrugerea insectelor şi altor transmiţători de boli
la oameni şi animale.
Sursa majoră de poluare cu pesticide o reprezintă utilizarea acestora în
combaterea dăunătorilor în agricultură.
În funcţie de destinaţia pesticidelor, acestea pot fi împărţite în următoarele grupe:
zoocide – pentru combaterea dăunătorilor animali
fungicide şi fungistatice, bactericide şi virocide: combaterea ciupercilor şi
ciupercostaticelor
erbicidele: combaterea buruienilor
regulatori de creştere: mijloace care inhibă sau stimulează procese de creştere la
plante
atractante: mijloace de ademenit
- 120 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

repelente: mijloace pentru respingere

După clasa chimică din care fac parte, pesticidele se clasifică în:
anorganice (compuşi cu arsen, compuşi cu flour, compuşi cu sulf, etc.)
organice: organoclorurate (DDT, HCH, aldrin, dieldrin), organofosforice,
carbamice, piretroizi (insecticide de sinteză, care acţionează asupra insectelor ca
toxice ale sistemului nervos)
Cantitatea de substanţă ce are efect toxic letal asupra unui animal adult poartă
denumirea de doză letală. În practică, pentru caracterizarea toxicităţii unei substanţe se
utilizează indicatorul DL50=doza letală 50%, care reprezintă doza ce provoacă efectul
letal la 50% dintre animalele dintr-un lot testat. După gradul de toxicitate pesticidele pot
fi:
extrem de toxice - DL50 sub 50mg/kg corp, grupa 1 de toxicitate, cuprinde
aproape toate pesticidele din grupa hidrocarburilor clorurate si unele dintre cele
organofosforice;
puternic toxice - DL50 intre 50-200 mg/kg corp, grupa 2 de toxicitate, cuprinde
majoritatea insecticidelor organofosforice;
moderat toxice - DL50 intre 201-1000 mg/kg corp, grupa 3 de toxicitate, cuprinde
majoritatea pesticidelor ;
cu toxicitate redusă - DL50 este 1000 mg/kg corp, grupa 4 de toxicitate, cuprinde
pesticidele nedăunătoare pentru peşti.
Datorită utilizării pesticidelor în agricultură timp îndelungat, în cantităţi mari şi pe
suprafeţe întinse şi pentru că sunt substanţe persistente pe termen lung în mediu, ele
reprezintă una dintre cele mai periculoase surse de poluare. Aceste substanţe se
infiltrează în sol, în apele de suprafaţă şi în pânza freatică, sunt antrenate în atmosferă
de curenţii de aer. De asemenea, utilizate fără discernământ, pesticidele se acumulează
în produsele alimentare, sub formă de reziduuri, fiind periculoase pentru sănătatea
omului şi animalelor.
Pesticidele pot fi responsabile de intoxicaţii prin inhalare, prin contact cutanat
sau prin ingestie. Este foarte important să se respecte strict modul de utilizare şi să fie
păstrate în locuri bine asigurate.
Conform datelor primite de la Unitatea Fitosanitară Bistriţa-Năsăud, în anul 2012
nu s-au semnalat cazuri de impact asupra mediului cu ocazia efectuării tratamentelor
fitosanitare la culturile agricole şi silvice.
Măsurile legate de utilizarea produselor de protecţia plantelor sunt:
 întocmirea şi popularizarea buletinelor de avertizare emise de Staţia de
prognoză şi avertizare a Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, în care sunt indicate
momentul optim de executare a tratamentelor fitosanitare şi dozele ecologice de utilizare
a pesticidelor;
 autorizarea comerţului cu produse de protecţia plantelor numai a agenţilor
economici cu personal atestat pentru această activitate;
 monitorizarea stocurilor de pesticide şi a deşeurilor de produse de protecţia
plantelor, urmărirea asigurării securităţii depozitelor cu astfel de reziduuri, pentru
evitarea riscurilor de impact asupra mediului.
În ceea ce priveşte depozitele de pesticide anterioare anului 1989, pe raza
judeţului Bistriţa-Năsăud mai există un număr de 3 astfel de depozite care sunt
monitorizate şi controlate de autorităţile cu competenţă de control în domeniul protecţiei
mediului şi al substanţelor chimice periculoase;

- 121 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

 controlul anual al nivelului de reziduuri de pesticide în plante şi produse

vegetale;
Au fost prelevate probe de către Unitatea Judeţeană Fitosanitară care au fost
trimise spre analiză la Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în
Plante şi Produse Vegetale din Bucureşti. Conform analizelor efectuate în anul 2012 nu
s-au înregistrat depăşiri ale cantităţilor maxim admise de reziduuri de pesticide.
 prin Poliţia Fifosanitară se acţionează pentru respectarea legislaţiei fitosanitare
privind depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor.
În urma controalelor efectuate în anul 2012 nu s-au înregistrat nereguli.
În anul 2012 Unitatea Fitosanitară Bistriţa-Năsăud a autorizat un număr de 58
fitofarmacii pentru activitatea de comercializare produse fitosanitare. Din punct de
vedere al mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a autorizat un
număr de 3 societăţi pentru activităţi de comercializare a produselor fitosanitare. Nu s-au
înregistrat importuri directe/exporturi de produse de protecţia plantelor în anul 2012.
Tot în cursul anului 2012, pe o suprafaţă de 72.355hectare culturi agricole a fost
aplicată o cantitate totală de aproximativ 60 tone pesticide (din care fungicide 21,21
tone, insecticide 12,16 tone, erbicide 25,93 tone, acaricide 0,19 tone, regulatori de
creştere 0,14 tone), conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultura Bistriţa-
Năsăud. Deoarece pentru anul 2012 Direcţia Fitosanitară, conform cerinţelor Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, raportează pesticidele în cantitate produs comercial şi
nu de substanţă activă iar, până în anul 2011, raportările către agenţia judeţeană de
mediu se refereau la substanţă activă, nu se poate face o estimare a evoluţiei
pesticidelor pentru ultimii ani. Se remarcă totuşi că suprafaţa tratată fizic cu pesticide a
crescut la 72355ha faţă de ultimii 3 ani în care suprafaţa tratată cu pesticide a fost de
aproximativ 45000ha.
Pe lângă monitorizarea pesticidelor utilizate în agricultură, datorită riscului pe
care substanţele şi preparatele chimice periculoase îl prezintă asupra mediului şi
sănătăţii populaţiei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a monitorizat
principalele aspecte ce ţin de domeniul chimicalelor, la nivel judeţean. Substanţele
chimice fac în prezent parte integrantă din toate tipurile de produse şi procese de
producţie iar consumul lor a crescut în ultimii ani, astfel că preocupările legate de ele şi
de efectul lor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, sunt în continuă creştere.
Strategia europeană şi naţională privind chimicalele are ca principale obiective
generale perfecţionarea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului faţă de riscurile
prezentate de acestea, concomitent cu îmbunătăţirea competitivităţii industriei de
chimicale a Uniunii Europene, prin Sistemul de Înregistrare, Evaluare şi Autorizare a
Substanţelor Chimice numit generic REACH.
Regulamentul REACH (1907/2006) se bazează pe principiul conform căruia,
producătorii, importatorii, utilizatorii din aval trebuie să se asigure că produc, importă,
utilizează substanţe ca atare, în amestecuri sau în articole care nu au efecte adverse
asupra sănătăţii umane şi mediului. El prevede un sistem de autorizare pentru a garanta
controlul adecvat al substanţelor care suscită preocupări majore şi înlocuirea progresivă
a acestora, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, cu
substanţe alternative corespunzătoare. Totodată regulamentul solicită înlocuirea
progresivă a celor mai periculoase substanţe chimice, fiind identificate în sensul acesta
o mulţime de alternative adecvate, dar, din păcate, nu se abordează expuneri simultane
la mai multe substanţe chimice. Potrivit REACH, întreprinderile nu pot introduce pe piaţa
europeană substanţe chimice care nu au fost înregistrate la Agenţia Europeană pentru

- 122 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

Substanţe Chimice (ECHA) până la termenul limită de 30 noiembrie 2010. La nivelul

judeţului avem un singur operator economic care s-a înregistrat la ECHA ca şi
producător de substanţe chimice care intră sub incidenţa REACH, şi anume SC
ROMBAT SA Bistriţa.
În anul 2009 a intrat in vigoare Regulamentul CLP (1272/2008) care prevede
obligaţii suplimentare faţă de REACH şi care stabileşte norme prin care sistemul
european de clasificare al substanţelor chimice se aliniază la Sistemul global armonizat
al ONU. Regulamentul CLP solicită operatorilor economici/companiilor să clasifice, să
eticheteze şi să ambaleze adecvat chimicalele periculoase din domeniul propriu de
activitate, înainte de introducerea acestora pe piaţă. Clasificarea este esenţială pentru a
determina dacă un produs chimic este periculos pentru sănătate şi mediul înconjurător şi
pentru a permite furnizarea de informaţii relevante pe etichetele produselor chimice
utilizate de lucrători şi consumatori. Astfel, pericolele pot fi descrise şi etichetate la fel
peste tot în lume.
Datorită aplicării acestor regulamente sectorul industrial european va cunoaşte
mai bine eventualele pericole reprezentate de produsele chimice cu care lucrează, va
utiliza astfel de substanţe în condiţii de siguranţă şi va deveni mai competitiv, fără a
neglija protecţia mediului. În anul 2012, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a
solicitat şi s-a întocmit primul inventar naţional al substanţelor reglementate de
Regulamentul CLP.
Ca parte integrantă a activităţii de implementare a legislaţiei/modificărilor
legislative în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice, la nivelul judeţului Bistriţa-
Năsăud, s-au colectat, prelucrat şi validat date/informaţii din următoarele domenii:
Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)
În anul 2012, în conformitate şi cu evidenţele Direcţiei Judeţene pentru Accize şi
Operaţiuni Vamale, în judeţul nostru nu s-au făcut operaţiuni vamale de import-export
mărfuri care intră sub incidenţa Regulamentului CE 689/2008 privind importul/exportul
anumitor produse chimice periculoase.
Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa Năsăud a actualizat inventarul
operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu substanţe reglementate, în
conformitate cu cerinţele Regulamentului 1005/2009 privind substanţele care depreciază
stratul de ozon. În anul 2012 nu s-au utilizat substanţe care distrug stratul de ozon.
Pentru întreţinerea şi alimentarea echipamentelor frigorifice şi de condiţionare a aerului,
nu au fost utilizate clorofluorocarburi (CFC) şi niciun fel de hidroclorofluorocarburi
(HCFC), nici nou produse şi nici regenerate, reciclate sau recuperate. S-au utilizat
hidrofluorocarburi (HFC 134A, HFC 404A, HFC 407C si HFC 410A) precum si
hidrocarburi saturate aciclice de tipul alcanilor, butan (HC 600) si izobutan (HC 600a),
care sunt substanţe non ODS. Aceste substanţe nu sunt cuprinse în anexele
Regulamentului (CE) nr.1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
substanţele care diminuează stratul de ozon. De asemenea nici solventul utilizat la
maşinile de curăţat cu circuit închis, percloretilena nu este cuprinsă în regulament.
Singura substanţă tip ODS din inventar, este tetraclorura de carbon însă aceasta la
sfârşitul anului 2012, se afla pe stoc într-un singur laborator, nefiind folosită.
Conform informaţiilor primite de la Direcţia Regională pentru Accize şi
Operaţiuni Vamale Cluj – Direcţia judeţeană pentru Accize şi operaţiuni vamale Bistriţa
Năsăud, în cursul anului 2012, nu s-au derulat operaţiuni de import/export cu substanţe
reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1005/2009.
- 123 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

Poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi – POP - sunt substanţe chimice care persistă în
mediul înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera
efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului.
Emisiile de POP provin din patru sectoare economice importante: agricultură,
industrie, transporturi şi energie, la care se pot adăuga şi alte surse ce includ aşezările
umane cu depozite de deşeuri precum şi crematoriile de deşeuri medicale. Cele mai
importante categorii de POP sunt:
-pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen, etc.;
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud colaborează cu Unitatea Fitosanitară
Judeţeană în vederea identificării şi inventarierii POP ce provin din agricultură.
Substanţele de tip POP pe care agenţia le-a inventariat sunt cele provenite din deşeurile
de pesticide anterioare anului 1989, care au fost tratate mai sus, la capitolul “Pesticide”.
- substanţele chimice industriale: hexaclorbenzen (HCB), bifenili policlorurati
(PCB), Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud inventariază anual stadiul
eliminării echipamentelor cu conţinut de PCB. În urma actualizării inventarului
echipamentelor cu PCB pentru anul 2012, la nivelul judeţului mai figurează un număr
de 6 operatori economici care deţin un total de 267 condensatori în funcţiune. Conform
Planurilor, întocmite de operatori şi aprobate de agenţie, 3 dintre operatori vor elimina
condensatorii până în anul 2015, ceilalţi 3 urmând să elimine condensatorii doar la
sfârşitul existenţei utile a acestora.
- produse secundare de ardere: dioxinele şi furanii - cantităţile de dioxine şi furani
emise în atmosferă în anul 2012 au fost de 0.2485 grame I-TEQ (vezi capitolul 2 AER).
Conform inventarului pentru anul 2012 privind importul, exportul, utilizarea
mercurului şi a compuşilor cu mercur, în judeţul Bistriţa-Năsăud avem un număr de 13
unităţi (operatori economici, unităţi spitaliceşti, cabinete stomatologice) care deţin
mercur – ca atare, în aparate de măsură şi control, termometre, lămpi cu vapori de
mercur precum şi săruri pe bază de mercur.

Tabel 8.4.1 Inventarul privind mercurul şi compuşii cu mercur pentru anul 2012
Articol Cantitate (kg)
Mercur metalic importat (aliaj dentar) 0,55
Mercur metalic pe stoc (finele anului 2012) 45,3
Mercur metalic utilizat (AMC-uri plus termom.) 1,143
Deşeuri cu mercur/Deşeuri lămpi cu mercur 0,032/80 buc. lămpi
Lămpi cu vapori mercur 1027 buc.
Sulfat de mercur 0,25
Clorura de mercur (II) 3,2

- 124 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

Fig. 8.4.1. Structura stocului de mercur

2.27% 6.84% Mercur metalic

1.09%
importat (aliaj
dentar)
Mercur metalic pe
stoc (finele anului
2012)
Mercur metalic
utilizat (AMC-uri
plus termom.)
89.80% Deşeuri de mercur

Sursa: APM Bistriţa-Năsăud

În ceea ce priveşte metalele restricţionate: nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu şi
arsen, din inventarul întocmit pentru anul 2012 reiese că principalul utilizator din judeţ este
SC ROMBAT SA, care a utilizat în anul 2012 o cantitate de 22.048 tone de plumb în
procesul de fabricare baterii şi acumulatori auto. Tot ROMBAT SA este şi principalul
producător de compuşi ai metalelor restricţionate, respectiv a oxidului de plumb. Cantitatea
de plumb utilizată şi implicit cantitatea de oxid de plumb produsă au crescut în anul 2012,
faţă de anii anteriori.
Doi dintre operatorii care utilizau de asemenea metale restricţionate şi compuşi în
anii anteriori, respectiv SC BETAK SA şi SC CRISTIRO SA, nu mai utilizează aceste
substanţe datorită renunţării la o parte din activitate sau înlocuirii substanţelor periculoase
cu altele mai puţin periculoase. Operatorul SC NOVAROM CONSTRUCT SRL (fosta
MEBIS SA) a reuşit să elimine în anul 2012 o mare parte din stocurile de săruri de nichel,
cadmiu, plumb, arsen şi staniu, urmând să elimine şi stocul de soluţie uzată pe bază de
crom, conform cu contractele încheiate cu unităţi autorizate în acest sens.
Inventarierea operatorilor economici care intră sub incidenţa reglementărilor privind
detergenţii
În judeţul Bistriţa-Năsăud avem un singur operator economic care produce săpun
prin operaţia de matriţare, din fulgi de săpun vegetal aprovizionaţi de la o unitate din ţară
Cantitatea de săpun de toaletă produsă în anul 2012 a fost de 3860 kg.
Inventarierea clădirilor care conţin azbest în construcţie, al articolelor şi materialelor cu
conţinut de azbest care devin deşeuri, al depozitelor cu deşeuri de azbest – datele
despre acest subiect se regasesc in Capitolul 6 Managementul deseurilor.

Întocmit,
Maria HAŢEG, Viorica BARTIC

- 125 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

8
8..5
5.. M
MEED
DIIU
ULLŞ
ŞII S
SĂĂN
NĂĂT
TAAT
TEEA
A––P
PEER
RSSP
PEEC
CTTIIV
VEE
Mediul ambiant exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din
cele mai importante este acţiunea asupra sănătăţii. Acţiunea mediului poluant asupra
organismului este foarte variată şi complexă; ea poate merge de la simple incomodităţi
în activitatea omului, aşa zisul disconfort, până la perturbări puternice ale stării de
sănătate.
Acţiunea aerului poluant asupra organismului şi sănătăţii este în funcţie de o
serie de factori, care în mare, pot fi împărţiţi în factori care ţin de poluanţi şi factori care
ţin de organismul uman.
Factorii care ţin de poluanţi sunt reprezentati de:
- Natura poluanţilor - sub acest aspect se ştie că prin structura lor chimică sunt
poluanţi mai nocivi, mai activi în acţiunea lor asupra organismului şi poluanţi mai puţin
nocivi.
- Concentraţia în care se găseşte poluantul: în general cu cât concentraţia
poluantului este mai mare cu atât acţiunea sa este mai puternică şi bineînţeles invers.
- Timpul de acţiune - cu cât acest timp este mai îndelungat cu atât acţiunea nocivă a
poluantului este mai puternică.
- Numărul poluanţilor prezenţi concomitent în atmosferă reprezintă un alt factor
care trebuie luat în considerare; foarte rar găsim un singur poluant, de cele mai multe ori
chiar aceeaşi sursă produce un număr mai mare de poluanţi, iar numărul acestora
creşte în cazul prezenţei mai multor surse de poluare. În condiţiile prezenţei mai multor
poluanţi se pot produce două fenomene şi anume: ca poluanţii respectivi să aibă o
acţiune antagonică şi să se anihileze unii pe alţii, fapt mai rar intâlnit, sau din contră, să
acţioneze sinergic asupra organismului şi să se potenţeze reciproc, situaţie mai frecvent
întâlnită.
Factori care ţin de organismul uman:
- Vârsta persoanelor expuse - este mai ales cazul copiilor, care sunt mult mai
sensibili decât organismele adulte.
- Sexul persoanelor expuse - femeile sunt mai sensibile la poluarea atmosferică,
mai ales în anumite momente fiziologice ca: graviditatea, alăptarea şi chiar în timpul
menstruaţiei.
- Starea de sănătate - o sensibilitate mai mare faţă de poluarea atmosferică o
prezintă şi persoanele suferinde, mai ales de insuficienţe renale, insuficienţe hepatice,
insuficienţe respiratorii.
- Activitatea fizică intensă - poate constitui şi ea un factor de creştere a sensibilităţii
organismului datorită faptului că în timpul desfăşurării acestor activităţi creste frecvenţa
respiraţiei, creşte frecvenţa circulaţiei sângelui, ceea ce duce implicit la creşterea
cantităţii de poluanţi care pătrund în organism în aceeaşi perioadă de timp.
Printre cele mai grave probleme de sănătate care pot apărea se numără
afectiunile respiratorii (astm, alergii si afectiuni pulmonare), cancerul, afectiuni
cardiovasculare sau infarctul. Pot aparea grave deficiente de nutritie, probleme cauzate
de temperaturile foarte ridicate, stres si deficiente mentale, malarie, febra galbena, boli
hidrice (afectiuni transmise prin apa potabila) si turbulari comportamentale. Studiile
specialistilor americani au aratat ca omul are capacitatea de a se adapta acestor
schimbari climatice, oricat de drastice si bruste ar fi ele, dar pe fondul unui organism
slabit, repercursiunile pot fi grave.

- 126 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

Dereglările mentale care pot apărea din cauza schimbărilor atmosferice se

manifestă prin fobii, depresii, izolări şi chiar creşterea tentativelor de suicid. Perioadele
prelungite de stres şi melancolie au drept consecinţe depresii şi chiar devieri nervoase
foarte pronunţate. În prezent, stresul de zi cu zi a ajuns deja la cote foarte mari, iar
specialiştii avertizează asupra riscului ca la aceste tensiuni să se adauge schimbările de
metabolism şi cele nervoase datorate schimbărilor climatice. Medicaşia în acest caz
interacţionează cu temperaturile ridicate, iar din acest motiv organismul nu işi mai poate
atinge echilibrul. În aceste condiţii, tensiunea arterială şi colesterolul ating cote ridicate,
iar riscul producerii diabetului ţi infarctului sunt foarte mari. Mai mult, stresul prelungit
este una dintre cauzele apariţiei bolilor cardiovasculare. Pasele de melancolie şi neliniţte
resimţite la schimbările bruşte de temperatură pot fi cauze de stres susţinut, pe fondul
unei vieţi agitate şi a unui psihic labil. Studiile cercetătorilor au arătat că există o
legătură strânsâ între schimbările climatice şi apariţia Alzheimerului şi Parkinsonului, pe
lângă cauzele genetice şi factorii organici.
Schimbările climatice pot influenţa şi calitatea alimentelor, a aerului şi apei.
Astfel, riscul obezităţii sau al dereglărilor alimentare este major.
Chiar dacă la nivelul judeţului Bistriț a-Năsăud calitatea mediului este bună,
conform datelor de monitorizare analizate, nu există studii care să ateste în mod cert şi
absolut că poluanţii din mediu nu sunt responsabili pentru anumite probleme de
sănătate, chiar şi la aceste nivele reduse.

Întocmit,
Sorina ROMAN

8
8..6
6.. R
RAAD
DIIO
OAAC
CTTIIV
VIIT
TAAT
TEEA
AMME
EDDIIU
ULLU
UII
Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite
prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Acesta este un
fenomen natural ce se manifestă în mediu.Radioactivitatea naturală este determinată de
substanţele radioactive de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.),
la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmică (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi
radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele
mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a
diferitelor zone, variind de la un loc la altul.
Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile
de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive
de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia
radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt
expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul
natural de radiaţii.
Alături de radionuclizii naturali în mediu se găsesc radionuclizii artificiali care au
pătruns pe diferite căi:
- intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare;
- accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentul nuclear
de la Cernobâl ).

- 127 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face

parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României,
din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de
Laboratorul Naţional de Referinţă (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului (ANPM).
RNSRM funcţionează cu un număr de 37 Staţii de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi
administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului (APM), precum şi cu 88
staţii automate de monitorizare a debitului dozei gamma absorbite în aer.
Obiectivele principale ale monitorizării radioactivităţii mediului sunt:
1.Detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de
radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
2.Controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului, în
acord cu cerinţele legale, şi limitele autorizate la nivel naţional;
3.Evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la
radiaţii, datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
4.Urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea
consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
5.Furnizarea de informaţii către public.
Sistemul de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului este amplasat în
incinta APM Bistriţa Năsăud, face parte din Reţeaua Naţională a Supravegherii
Radioactivităţii Mediului şi desfăşoară un program de monitorizare permanentă a
radioactivităţii aerului.Debitul dozei gamma absorbite în aer la 1m de sol se determină
cu ajutorul unui sistem fix de măsurare şi anume o staţie automată de monitorizare a
debitului dozei gamma şi a parametrilor meteo cu transmiterea datelor în timp real către
Laboratorul de Radioactivitate al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (
temperatura, umiditatea, viteza vântului, direcţia vântului, cantitatea de precipitaţii
căzută, presiunea absolută, presiunea relativă, latitudinea şi longitudinea).
Valoarea medie anuală a debitului dozei gama în aer în judeţul Bistriţa Năsăud
în anul 2012 a fost de 0,1147 µSv/h. Limita de avertizare pentru debitul dozei gamma,
conform O.M. 338 din 2002, este de 1μ Sv/h.
Valorile medii lunare ale debitului dozei de radiaţii gama absorbite în aer, de la
cei doi contori Geiger Muller, sunt prezentate mai tabelul de mai jos:

Tabelul 8.6.1. Valori medii lunare ale debitelor dozelor gamma înregistrate la cele două
contoare Geiger-Muller în anul 2012
Luna Media lunară- doza 1(µSv/h) Media lunară- doza 2(µSv/h)
Ianuarie 0,1230 0,1097
Februarie 0,1171 0,1050
Martie 0,1177 0,1037
Aprilie 0,1223 0,1092
Mai 0,1211 0,1078
Iunie 0,1212 0,1073
Iulie 0,1211 0,1079
August 0,1217 0,1081
septembrie 0,1221 0,1096
octombrie 0,1229 0,1096
- 128 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

noiembrie 0,1228 0,1097

decembrie 0,1236 0,1101
Media anuală 0,1214 0,1082
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Fig.8.6.1.Variaţia mediilor lunare ale debitelor dozei gamma absorbite în aer

Bistriţa, anul 2012
0.13
Debitul dozei gama(µSv/h)

0.125
0.12
0.115
0.11
0.105
0.1
0.095
0.09
ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Doza 1 Doza 2

Tabelul 8.6.2. Valorile înregistrate de cele două contoare (µSv/h) în anul 2012
Debitul dozei gamma(µSv/h)
Media Maxima Minima

Contor doza 1 0,1214 0,1229 0,1211

Contor doza 2 0,1082 0,1101 0,1036
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud

Fig.8.6.2. Valorile înregistrate de cele două contoare (µSv/h) în anul 2012

(Limita de avertizare pentru debitul dozei gamma,conform O.M. 338 din 2002, este de 1μ Sv/h).

0.14
0.12
0.1 0.1229
0.08 0.1101
0.1214
0.06 0.1082
0.04
0.02 0.1211
0.1036
0
Contor doza 1 Contor doza 2

Maxima Minima Media

- 129 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

Fluxul de date, atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat
de către Staţia RA Bistriţa-Năsăud prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM –
ANPM - Bucureşti, datele fiind introduse în Baza Naţională de Date de Radioactivitate a
Mediului, apoi fiind realizat un transfer de date între România şi celelalte state din
Uniunea Europeană pe platforma EURDEP (European Data Exchange Platform).
Concluzii. Analizele efectuate în cadrul programului de supraveghere
permanentă a radioactivităţii aerului au indicat faptul că activităţile economice
desfăşurate în această zonă nu produc modificarea fondului radioactiv natural, valorile
debitului dozei de radiatii gamma, atât cele orare, cât şi valorile medii lunare şi anuale
situându-se sub limita de avertizare.

Întocmit,
Daniela Moldovan

8
8..6
6..1
1.. M
Moon
niitto
orriizza
arre
eaaa accttiiv
viittă
ăţţiiii a
appe
eii p
pootta
abbiille
e cco
onnffo
orrm
m
L eg ii 4 5
Legii 458/20028 / 2 0 0 2

Supravegherea sănătăţii în relaţia cu calitatea apei potabile. În conformitate

cu prevederile Legii nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile, Direcţia de
Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud asigură supravegherea şi controlul
monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită
consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru
sănătatea publică. În anul 2012 au fost monitorizate 19 zone de aprovizionare cu apă,
din care 6 sisteme de aprovizionare cu apă potabilă mari care furnizează în medie o
cantitate de apă mai mare de 1.000 m 3/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de
persoane şi 13 aprovizionări mici cu apă potabilă care furnizează în medie o cantitate de
apă între 10 şi 1.000 m3/zi. S-au recoltat in total 1055 probe de apă, din care pentru
Bistriţa 436 probe de apă, Beclean 85 probe de apă, Năsăud 81 probe de apă,
Sângeorz-Băi 69 probe de apă, Bistriţa-Bârgăului 55 probe de apă şi Rodna 75 probe
de apă, toţi parametrii analizaţi încadrându-se în limitele prevăzute de lege.
Au fost prelevate un număr de 254 probe de apă de la aprovizionările mici cu
apă potabilă, din care au fost necorespunzătoare 12 probe pentru enterococi şi 9 pentru
E. coli, motiv pentru care au fost anunţate primăriile care administrează aceste sisteme
de aprovizionare cu apă potabilă să ia măsuri de remediere necesare restabilirii calităț ii
apei.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud nu monitorizează radioactivitatea
factorului de mediu apă. Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile s-a
desfăşurat de către Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, sub coordonarea
Laboratorului de Igiena Radiaţiilor din cadrul DSPJ Mureş. Toate analizele de laborator
ale probelor de apă potabilă prelevate în anul 2012 din reţelele de distribuţie din judeţul
nostru au fost corespunzătoare în raport cu valorile admise din Legea 458/2002.

Întocmit,
Sorina ROMAN

- 130 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

8
8..7
7.. P
Poollu
uaarre
eaa ffo
onniiccă
ă şşii ssă
ănnă
ătta
atte
eaa
Poluarea fonică sau sonoră constă în sunete produse de activitatea umană sau
industrială, trafic, care afectează sau dezechilibrează activitatea omului sau animalelor.
Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multor sunete. Este produs de
surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni etc
Alături de alţi poluanţi, zgomotul în anumite situaţii devine factor de disconfort mergând
până la a reprezenta un potenţial pericol pentru starea de sănătate a persoanelor
expuse. În natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de
scurtă durată. Sunete precum murmurul apei unui izvor, ciripitul păsărelelor, sunetul
valurilor, al unei cascade, freamătul frunzelor sunt întotdeauna plăcute omului, ele
liniştesc, elimină stresul, dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind înlocuite de zgomotul
provocat de industrie şi transport. Marea majoritate a activităţilor omeneşti este
generatoare de zgomote: alarmele, lucrările din construcţii, sistemele energetice, muzica
intensă, vorbirea puternică, sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de
traficul auto sau aerian (traficul aerian în special cel supersonic prezintă o sursa de
zgomot cu implicaţii puternice, unele motoare aviatice se aud de la 30 km). Cuvântul în
engleză “noise” care corespunde termenului “zgomot”, provine de la cuvântul latin
“noxia” care s-ar putea traduce prin “prejudiciu, rană”.
În oraşele moderne, în special în metropole, cauza principală a poluării fonice o
constituie traficul rutier în continuă creştere, cauzat atât de creşterea numărului de
vehicule cât şi de viteza acestora. Pe autostrăzi de multe ori nivelul zgomotului
depăşeşte 80 dB. Nici localităţile mici nu sunt ferite de poluarea sonoră atunci când sunt
străbătute de artere de circulaţie importante.
Poluarea fonică este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă
europenii la ora actuală, alături de poluarea atmosferică şi managementul deşeurilor.
Conform unor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), jumătate din
europeni trăiesc într-un zgomot permanent, iar o treime suferă de insomnii din cauza
poluării sonore. Nu doar poluarea fonică stradală este deranjantă, dar şi cea produsă de
obiectele electrocasnice din gospodării sau de vecinii gălăgioşi.
Traficul, indiferent sub ce forma se găseşte, este se pare cea mai mare formă
de ameninţare de poluare sonoră. Traficul din oraşe, traficul naval(deasupra şi pe sub
apă) este dăunător omenirii dar şi animalelor acvatice, care comunică prin sunete ce se
pot confunda cu sunetele provenite de la detectoarele cu ultrasunete.
În ultimii 30 de ani, statele lumii au depus eforturi maxime pentru a controla
poluarea sonoră, dar cu toate acestea, rezultatele sunt mult sub aşteptări.
WFAE, respectiv Forumul Mondial pentru Acustică Ecologică a fost înfiinţat în 1993 ca şi
organizaţie internaţională care cuprinde organizaţii şi persoane individuale ce
împărtăşesc aceleaşi temeri privind situaţia actuală a zgomotului pe planeta noastră.
Forumul promovează educaţia pentru menţinerea unui mediu ecologic, studii şi cercetări
în domeniul poluării fonice, diseminarea informaţiilor, măsuri de protecţie şi prevenire,
echilibrarea dezechilibrelor ecologice datorate zgomotelor. Începând cu anul 2000,
WFAE are o publicaţie bianuală (“Soundscape”) pentru dialog, cercetări, comentarii,
critici şi perspective.
Directiva europeană privind zgomotul are ca scop evitarea, prevenirea sau
reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul
ambiental. Ea stabileşte cadrul general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a
zgomotului emis de principale sursele de zgomot. Implementarea sa se efectuează prin:

- 131 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

realizarea hărţilor de zgomot;

asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiental şi
efectele acestuia;
adoptarea pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune pentru
prevenirea şi reducerea zgomotului.
În perioada 2007-2008 s-au întocmit hărţi de zgomot pentru aglomerările cu
peste 250 000 locuitori, precum şi pentru drumurile naţionale principale, căile ferate
principale şi aeroporturile mari. Aglomerarea este definită de legislaţie ca fiind o parte a
unui teritoriu cu o populaţie al cărui număr depăşeşte 100 000 de locuitori sau cu o
densitate a populaţiei necesară îndeplinirii condiţiilor de zonă urbană. În cursul anului
2009 s-au elaborat planurile de acţiune care cuprind măsuri de reducere a nivelurilor de
zgomot, acolo unde acestea depăşesc limitele impuse şi de protejare a zonele liniştite
din aglomerări (“zona liniştită” este o zonă de minim 4,5ha şi care nu este expusă unui
nivel de zgomot echivalent zi-seară-noapte mai mare de 55dB). Restul aglomerărilor din
ţară au început procesul de întocmire a hărţilor de zgomot, respectiv a planurilor de
acţiune pentru zgomot în cursul anului 2011. În cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest
din care face parte şi judeţul Bistriţa-Năsăud au întocmit hărţi de zgomot: municipiul
Cluj-Napoca în prima etapă (2007-2008) şi municipiile Oradea şi Baia Mare în etapa a
doua (2011-2012). Din punct de vedere administrativ municipiul Bistriţa cuprinde oraşul
propriu-zis şi 6 localităţi componente – Sigmir, Slătiniţa, Ghinda, Sărata, Unirea şi
Viişoara. Populaţia este de 70.080 locuitori (conform Recensământului Populaț iei ș i
Locuinț elor – 2011) cu o densitate de 481,7 locuitori/km 2, ceea ce nu îndeplineşte
condiţia de aglomerare conform directivei europene privind zgomotul, ca urmare
întocmirea hărţilor de zgomot nu reprezintă o necesitate.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa–Năsăud monitorizează conform
planului de monitorizare anual nivelul de zgomot pe principalele artere de circulaţie din
judeţ precum şi în alte zone funcţionale ale municipiul Bistriţa, stabilite în conformitate cu
prevederile standardizate. În cursul anului 2012 nu s-au efectuat determinări de zgomot,
sonometrul fiind defect.
Compartimentul de medicina muncii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică
Bistriţa-Năsăud a desfăşurat activităţi în cadrul a 20 de unităţi din judeţ, privind
evaluarea riscurilor legate de expunerea la zgomot, modul în care prin măsuri tehico-
organizatorice se încearcă evitarea sau reducerea expunerii la zgomot de către
angajator, precum şi modul în care se efectuează protecţia individuală împotriva
riscurilor generate de expunerea la zgomot. S-a urmărit modul în care s-a facut
spravegherea sănătăţii lucrătorilor expuşi la zgomot, îmbunătăț irea mijloacelor de
prevenire a instalării deficitului auditiv, monitorizându-se incidenţa bolilor profesionale,
morbiditatea şi absenteismului medical prin boala profesională.
Poliţia locală a municipiului Bistriţa a efectuat în cursul anului 2012 un număr de
17 determinări de zgomot ca urmare:
a sesizărilor privind depăşirea limitelor legale de zgomot (temei legal – OMS nr.
536/1997,respectiv HCL 39/ 2011 privind aprobarea regulamentului de autorizare
şi desfăşurare a activităţilor comerciale pe raza municipiului Bistriţa);
verificărilor în cadrul controalelor de noapte, conform planului de control anual;
solicitărilor din partea Comisiei de analiză a dosarelor depuse în vederea
eliberării certificatelor de funcț ionare din cadrul Primăriei municipiului Bistriț a.
S-a înregistrat un singur caz în care limitele de zgomot au fost depăşite din cauza
activităţii agentului economic monitorizat. În această situaţie a fost înştiinţată Comisia de

- 132 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

analiză a dosarelor depuse pentru obţinerea certificatelor de funcţionare constituită în

cadrul primăriei şi s-a redus programul de funcţionare al agentului economic respectiv.
Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate a populaţiei.
Zgomotul esre foarte periculos, acţiunea sa se manifestă cu timpul, pe nesimţite.
Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbeşte despre “maladia zgomotului”, cu
afectarea sistemului nervos şi auditiv. Actiunea primară a zgomotului puternic are
influenţă negativa nu doar asupra urechii, dar şi asupra sistemului nervos, producând
ameţeli, cefalee, oboseală. Muzica puternică poate crea stări de depresie.
În statele europene circa 40% din populaţie este expusă zgomotului produs de
traficul rutier cu o intensitatea de 55 dB şi 20% zgomotelor de peste 65 dB. Dacă se iau
în considerare toate zgomotele produse de transporturi, atunci peste 50% din populaţia
Europei nu are confortul sonor normal la domiciliu şi 30% este afectată în timpul nopţii.
Poluarea sonoră este mai severă în ţările în curs de dezvoltare prin densitatea crescută
a circulaţiei şi prin absenţa centurilor de circulaţie în marile oraşe. Se apreciază că în
aceste ţări intensitatea sonoră este pe parcursul a 24 de ore în domeniul 75-80 dB.
Conform unui studiu de specialitate efectuat asupra mai multor persoane din
Europa, 40 % din populaţia Franţei, 34 % din Germania, 33 % din Spania sunt de părere
că zgomotul provocat de vecini sau cel din stradă este de-a dreptul iritant şi că le
creează zilnic probleme la nivelul stării psihice. În întreaga lume, conform OMS, 120
milioane de oameni suferă de afecţiuni ale auzului din cauza expunerii prelungite la
zgomot. Zgomotul acţionează direct asupra urechii, exercitând atât efecte auditive, cât şi
efecte extraauditive. Efectele resimţite sunt: reducerea atenţiei, a capacităţii de muncă,
deci creşterea riscului de producer a accidentelor, instalarea oboselii auditive, care
poate dispare odată cu dispariţia zgomotului, traumatisme, ca urmare a expunerii la
zgomote intense un timp scurt. Aceste traume pot fi: ameţeli, dureri, lezarea aparatului
auditiv şi chiar ruperea timpanului, scăderi în greutate, nervozitate, tahicardie, tulburări
ale somnului, deficienţă în recunoaşterea culorilor, în special a culorii roşie, surditate la
perceperea sunetelor de înaltă frecvenţă. Efectele depind de natura persoanei, de
complexitatea, natura şi intensitatea zgomotelor. Efectele imediate şi pasagere sunt
afecţiunile cardiovasculare (creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale), diminuarea
atenţiei şi a capacităţii de memorare, agitaţia, reducerea câmpului vizual, afecţiuni
gastro-intestinale. Efectele pe termen lung însă duc la oboseală fizică şi nervozitate,
insomnie, bulimie, hipertensiune arterială cronică, anxietate, comportamente depresive
şi chiar agresive.
În momentul de faţă, oamenii de ştiinţă studiază acţiunea poluării fonice asupra
organismului uman. Cercetările actuale au demonstrat că un nivel foarte mare al
zgomotului acţionează într-adevăr negativ, dar şi liniştea foarte apăsătoare este
cauzatoare de nelinişte. Prin urmare, sunetele cu o anumită intensitate sunt necesare.
Fiecare persoană are un anumit nivel de toleranţă la zgomot intrând acum în joc factori
precum vârsta, starea de sănătate sau chiar temperamental.
Zgomotul afectează şi animalele, producându-le stres, creşterea riscului de
mortalitate, probleme de comunicare care afectează reproducerea şi navigarea
organismelor acvatice, pierderea temporară sau definitivă a auzului, restrângerea
habitatului care poate merge până la extincţia speciei (un exemplu este moartea unor
specii de balene din cauza detectoarelor militare cu ultrasunete). Cercetările recente
demonstrează efectele sunetelor produse de om asupra organismelor marine, precum
mamifere, broască ţestoasă şi alte organisme marine. Zgomotele echivalente cu cele

- 133 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la maimuţe o creştere cu

peste 30% a tensiunii arteriale şi o creştere a nivelului glucozei în sânge.
Ca o concluzie la cele de mai sus, efectele produse de poluarea fonică sunt nu
numai de natură medicală ci şi socială provocând:
Auz deficitar care poate fi acompaniat de tinnitus (zgomot în urechi) care apare la
frecvenţe cuprinse între 3 000–6 000 Hz;
Dificultatea de a înţelege vorbirea, ca efect secundar al poluării sonore;
Tulburări de somn - acesta este efectul major al poluării fonice pe durata nopţii
sau ca urmare a zgomotului pe durata zilei. Somnul neîntrerupt este o condiţie
pentru o stare fiziologică şi mentală bună, iar absenţa acestuia conduce la
creşterea tensiunii arteriale, palpitaţii, vasoconstricţie, modificări de respiraţie,
aritmie cardiacă. Pentru un somn liniştit, nivelul de zgomot de fond trebuie să
situeze pe la 30 dB;
Afectarea funcţiilor fiziologice, în cazul muncitorilor expuşi în permanenţa la
zgomot, a populaţiei care locuieşte lângă aeroport. După expunere prelungită
apar efecte permanente, ca de exemplu hipertensiunea arterială, boli ischemice
de miocard, modificări ale reflexelor;
Boli mentale. Poluarea sonoră în sine nu conduce la boli mentale dar poate
accelera sau intensifica dezvoltarea latentă a acestora. Expunerea la nivele
ridicate de zgomot poate fi asociată cu apariţia nevrozelor;
Afectarea performanţelor cognitive: cititul, atenţia, rezolvarea problemelor,
memorarea, performanţele intelectuale;
Efecte sociale şi de comportament (cum ar fi indispoziţia, supărarea) care în
general sunt complexe, subtile, indirecte şi rezultate ca urmare a interacţiunii cu
mai multe variabile non-auditive. Zgomotele de peste 80 dB diminuează
comportamentul civilizat şi cresc agresivitatea. Efectele sunt mai puternice atunci
când intensitatea sunetului este însoţită de vibraţii de frecvenţă joasă sau când
sunetul este însoţit de impulsuri sonore;
Efecte combinate asupra sănătăţii cauzate de zgomot şi alte surse mixte. În
mediu coexistă sunete diferite, din surse diferite care combinate pot avea un efect
cumulat asupra organismelor, în special asupra calităţii somnului de noapte;
Afectarea unor subgrupe vulnerabile care necesită mai multă protecţie faţă de
poluarea sonoră, cum ar fi persoanele cu hipertensiune, bolnavi internaţi în
spitale, cei cu probleme auditive, fetuşi, sugari, copii mici, bătrâni.

Întocmit,
Carmen Mizgan

8
8..8
8.. T
TEEN
NDDIIN
NŢŢE
E
Institutul Naţional de Sănătate Publică a elaborat raportul „ROMANIA 2011 -
Profilul stării de sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI”, urmare a
desfăşurării Programului de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice (2003-
2008). Acest program a avut ca obiectiv principal furnizarea de informaţii comparative
asupra stării de sănătate a cetăţenilor europeni, pe baza unor indicatori de sănătate şi
culegerea datelor necesare. Procesul de culegere a datelor s-a bazat pe o serie de

- 134 -
 Raport anual privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud pe anul 2012

indicatori de sănătate aplicabili pe tot teritoriul Europei şi comparabili între statele

membre, precum şi pe un set de definiţii şi metode de culegere şi utilizare a datelor
stabilite de comun acord între acestea. S-a elaborat astfel o listă de 88 de indicatori de
sănătate în Comunitatea Europeană (ECHI).
Analiza stării de sănătate a populaţiei României, rezultate prin prisma acestor
indicatori şi pe baza informaţiilor din această bază de date, a relevat o stare de sănătate
mai precară comparativ cu nivelul mediu al UE.
Astfel, românii trăiesc mai puţin, au o natalitate mai redusă şi o rată totală de
fertilitate sub media UE. Prin prisma componenţei negative a reproducerii, românii au o
mortalitate peste medie, atât generală, căt şi pe diferite cauze de boală. Prin prisma
serviciilor de sănătate, în România exstă mai puţină infrastructură şi mai puţin personal
comparativ cu alte state din UE. Analiza comparativă a determinanţilor sănătăţii a
relevat, oarecum surprinzător, niveluri de expunere mai mari comparativ cu UE, care au
insă o tendinţă descrescătoare (ex. nivelul de poluare atmosferică urbană).
Există o strânsă interdependenţă între schimbările din mediul nostru de viaţă şi
muncă şi starea noastră de sănătate, care ne poate oferi o calitate a vieţii mai mult sau
mai putin satisfăcătoare. Ritmul de dezvoltare al societăţii moderne şi ritmul de
exploatare a resurselor pe care ni le oferă mediul au dus la schimbări în modul de
adaptare şi reacţionare a populaţiei, pentru a avea o sănătate cât mai optimă. Creşterea
nivelului de cunoaştere a impactului pe care factorii de mediu îl au asupra sănătăţii
populaț iei a dus la o conştientizare a acestui lucru şi la unirea domeniilor cu implicare
în vederea scăderii degradării mediului şi implicit, a stării de sănătate a populaţiei.

Întocmit,
Sorina ROMAN

- 135 -