Tip document: Ordin

Emitent: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

Număr: 31
privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi
Titlu: dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor
din România (SMIAR)
Data: 13 ianuarie 2006
Monitorul
234 din 15 martie 2006
Oficial/Data:
Intrare în vigoare: 15 martie 2006
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
Părţi interesate:
Administraţia Naţională "Apele Române"
monitoring integrat râuri, lacuri - naturale şi de acumulare, ape
Cuvinte cheie: tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate, ape
uzate.
 Ordin nr. 31 din 13/01/2006
privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea
Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)

În temeiul prevederilor art. 35 alin. (11) şi 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (8) din Hotărârea
Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi gospodării apelor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Manualul pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de

Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), prevăzut în anexa*) care face parte
integrantă din prezentul ordin.
(2) Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) are ca scop
stabilirea de programe pentru monitoringul stării apelor.
___________
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 bis în
afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al
Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Art. 2. - Direcţia managementul resurselor de apă din cadrul Ministerului Mediului şi

Gospodăririi Apelor şi Administraţia Naţională "Apele Române" vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului apelor şi
protecţiei mediului nr. 35/2003 pentru aprobarea Metodelor de măsurare şi analiză
folosite la determinarea substanţelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate
evacuate şi apele de suprafaţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
305 din 7 mai 2003, se abrogă.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu
excepţia anexelor nr. 1^A-1^D la manual, care se pun la dispoziţie factorilor interesaţi, la
cerere.

Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Bucureşti, 13 ianuarie 2006.

 Anexă din 13/01/2006
Manual pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring
Integrat al Apelor din România (SMIAR)

Art. 1. - (1) Modernizarea şi dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are

ca scop evaluarea coerentă şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apă şi a evoluţiei
acesteia în timp în vederea stabilirii programelor de măsuri şi a eficienţei acestora şi
presupune parcurgerea unor etape distincte:
> stabilirea subsistemelor de monitorizare;
> stabilirea mediilor de investigare;
> stabilirea structurii spaţiale;
> definirea tipurilor de monitoring;
> stabilirea elementelor de calitate de monitorizare;
> stabilirea frecvenţelor de monitorizare;
> ierarhizarea laboratoarelor.
(2) Strategia de modernizare şi dezvoltare necesită adesea ajustări în timp pe măsură
ce se impune reevaluarea informaţiilor. Dinamica informaţiilor impune o regândire
periodică a strategiei de colectare a informaţiilor şi a activităţilor de monitoring care
decurg din acestea în scopul actualizării abordării. Această dinamică trebuie să ia în
considerare continuitatea în timp a seriilor de măsurători, necesare stabilirii stării
ecologice şi chimice a resurselor de apă precum şi detectării tendinţei semnificative şi
realiste a stării apelor.
Art. 2. - Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 7 sub-
sisteme, şi anume:
1. râuri;
2. lacuri - naturale şi de acumulare;
3. ape tranzitorii;
4. ape costiere;
5. ape subterane;
6. zone protejate;
7. ape uzate.
Art. 3. - (1) Tipurile de programe de monitoring pentru sub-sistemele prevăzute la art.
2 sunt în concordanţă cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu cerinţele legislaţiei prin care a transpus legislaţia
europeană din domeniul ape şi prevede mai multe tipuri de programe de monitoring
pentru apele de suprafaţă şi anume:
I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea stării globale
a apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizând informaţii pentru:
validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a viitoarelor
programe de monitoring, evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a stării de
calitate a resurselor de apă. Monitoringul de supraveghere se realizează pe o perioadă
de un an în cadrul unui ciclu de 6 ani corespunzător planului de gospodărire a apelor,
pentru toate secţiunile de monitorizare, precum şi pentru toate elementele de calitate
biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice generale. În ceilalţi 5 ani ai fiecărui ciclu de
6 ani corespunzător fiecărui plan de gospodărire a apelor, monitoringul de supraveghere
va prelua datele din monitoringul operaţional; după caz, acesta se completează cu acele
elemente ale monitoringului de supraveghere care răspund prevederilor specifice din
legislaţia naţională armonizată cu prevederile aquis-ului comunitar.
II. Programul de monitoring operaţional (O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri
de apă care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de
supraveghere, sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de
mediu. Monitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării ecosistemelor acvatice ce
prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu precum şi evaluarea oricăror
schimbări în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbări apărute datorită
aplicării programului de măsuri stabilit.
III. Programul de monitoring de investigare (I) - trebuie efectuat pentru:
- identificarea cauzelor depăşirilor standardelor de calitate şi altor reglementări din
domeniul gospodăririi apelor,
- identificarea şi certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge
obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele
stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost
încă stabilit,
- stabilirea impactului poluărilor accidentale.
IV. Programul de secţiuni de referinţă (R) - se stabileşte pentru acele secţiuni în regim
natural sau cvasinatural - fără impact antropic sau cu influenţe antropice minime - care
au ca scop stabilirea condiţiilor de referinţă pentru fiecare tip, în conformitate cu
cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
V. Programul "cea mai bună secţiune disponibilă" (CBSD) - se va aplica pentru fiecare
tip de curs de apă care suferă impactul activităţii umane, numit şi corp de apă care
prezintă o singură categorie de risc, pentru care nu a fost posibilă găsirea unei secţiuni
de referinţă. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de apă care
prezintă o singură categorie de risc, se vor selecta secţiuni pentru corpurile de apă cu
mai multe categorii de risc.
VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologică (IC) - se referă la secţiunile
care participă la exerciţiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea
claselor stării ecologice, respectiv valorile limită între starea foarte bună/bună şi dintre
starea bună/moderată, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare.
VII. Programul de potabilizare (P) - se referă la secţiunile de captare apă de suprafaţă
destinată potabilizării cu debit de prelevare >= 100 m3/zi, unde se vor monitoriza
elemente de calitate din HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care
trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a
Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a
probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă cu modificările şi
completările ulterioare şi substanţele prioritare/prioritar periculoase din HG nr. 351/2005
privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor
de substanţe prioritar periculoase;
VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) - se referă la secţiunile de
monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu
nitraţi, inclusiv secţiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate
cu nitraţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile HG nr. 964/2000 privind
aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
proveniţi din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare; în cadrul acestui
program, frecvenţa de monitorizare a formelor de azot, în special a nitraţilor, poate fi
modificată în funcţie de prevederile în vigoare ale legislaţiei specifice conexe HG nr.
964/2000.
IX. Programul de monitoring pentru ihtiofaună (IH) - se referă la zonele salmonicole şi
ciprinicole identificate, iar elemente de calitate fizico-chimice şi frecvenţele de
monitorizare sunt cele prevăzute de HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în
scopul susţinerii vieţii piscicole. Pentru corpurile de apă unde:
- elementele de calitate s-au încadrat în obiectivele de calitate prevăzute în HG
202/2002; programul IH se realizează cu frecvenţa de supraveghere stabilită.
- apa care necesită protecţie şi îmbunătăţire a calităţii pentru a întreţine viaţa piscicolă
situate în aval de sursele de poluare, care nu se încadrează în cerinţele legislaţiei,
impune frecvenţa de monitorizare prevăzută în HG 202/2002; acest program nu se
aplică corpurilor de apă folosite pentru creşterea intensivă a peştilor.
X. Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) - se va aplica în zonele protejate,
unde se vor monitoriza elemente de calitate a mediului hidric caracteristice pentru fauna
şi/sau flora protejată.
XI. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) - va monitoriza acele secţiuni şi
acele elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care
România este parte, cu frecvenţa stabilită în acestea.
XII. Programul de cunoaştere a alterărilor presiunilor morfologice (CAPM) - are ca
scop cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor. În aceste
secţiuni se vor monitoriza obligatoriu elemente de calitate biologice, deoarece pot exista
secţiuni unde se analizează elementele biologice şi hidromorfologice, fără a se analiza
cele fizico-chimice, cu frecvenţă mai mare pentru elemente de calitate mai sensibile la
tipul de alterare hidromorfologică. Secţiunile de monitorizare se vor selecta:
- pentru acele corpuri de apă care sunt la risc/posibil la risc numai datorită alterărilor
hidromorfologice;
- astfel încât să se studieze un singur tip de impact ca: impactul regimului nivelelor în
aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime în aval de un lac de
acumulare sau în aval de prelevări de debite importante, impactul unui obstacol
important asupra speciilor migratoare, impactul dispariţiei zonelor umede asupra florei şi
faunei pe un sector de râu.
(2) În cazul în care o secţiune de monitoring serveşte mai multor tipuri de programe de
monitoring, deci este o secţiune pentru S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS, se vor monitoriza
toate elementele de calitate cerute de fiecare program, alegând frecvenţa cea mai
ridicată pentru fiecare din indicatori şi utilizând datele obţinute pentru completarea
informaţiilor şi chestionarelor în vederea raportărilor cerute de diferitele programe de
monitorizare.
Art. 4. - Monitorizarea sub-sistemului "râuri"
Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de
investigare, elemente de calitate de monitoring, frecvenţa de monitorizare pentru sub-
sistemul râuri se vor completa conform modelelor din tabelul nr. 1 şi tabelul nr. 2; datele
din tabelul nr. 1 se referă la caracteristicile fizico-chimice şi bacteriologice ale mediului
acvatic, iar datele din tabelul 2 se referă la monitorizarea biotei.
a) În coloanele număr 1-3 se va completa: numele râului, numele secţiunii şi corpul de
apă/corpurile de apă care este caracterizat de acea secţiune. Se vor analiza toate
secţiunile din anexele cuprinse în prezentul manual precum şi alte secţiuni dacă este
cazul, astfel încât să se poată ajunge la o cunoaştere a stării tuturor corpurilor de apă;
pentru corpurile de apă în regim natural sau cvasinatural care sunt de acelaşi tip, o
secţiune poate descrie starea mai multor corpuri de apă. Pentru corpurile de apă la risc
trebuie să existe cel puţin o secţiune reprezentativă de monitoring. În cazul în care, pe
un corp de apă la risc sau posibil la risc nu este stabilită o secţiune de monitoring,
starea acestui corp poate fi determinată de o altă secţiune situată pe un alt corp de apă
care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice, cu precizarea
că acest lucru trebuie foarte bine argumentat şi justificat. De asemenea, în această
rubrică corpul/corpurile de apă se prezintă codificat - codul corpului/corpurilor de apă -
iar denumirea completă se prezintă într-o anexă separată.
b) În coloana nr. 4 se menţionează tipurile de programe de monitorizare.
c) În coloanele nr. 5-8 se completează mediile de investigare: A - apă, S - sedimente,
MS - materii în suspensie, B - biota precum şi elemente de calitate de monitorizare,
ţinând cont de categoriile de risc, pentru fiecare mediu de investigare.
Art. 5. - (1) Elemente de calitate de investigare pentru râuri, indiferent de categoriile
de risc se completează în tabelul nr. 3 şi sunt:
a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:
- G - generale - temperatură, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în
suspensie, turbiditate, culoare,
- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5, COT, COD,
- N-nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total, clorofilă "a",
- SP-MG - metale grele din listă substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG
351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanţe prioritar periculoase,
- SP-MO - micropoluanţi organici din HG 351/2005,
- AP - poluanţii din lista I şi II din HG 351/2005, precum şi alţi poluanţi specifici
bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic,
cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfaţi, fluoruri, fenoli, detergenţi anionici activi, AOX.
Selectarea substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic,
relevante pentru a fi monitorizate, se face în urma unei audit al prezenţei substanţelor în
conformitate cu procedura prevăzută în OM nr. 501/2003 privind aprobarea
Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru
mediul acvatic şi apele subterane urmată de analiza completă a identificării prezenţei
acestora, numită "screening" din amonte în aval. Pentru corpurile de apă în regim
natural, fără impact antropic, analiza completă va viza numai substanţele care pot fi
găsite în fondul natural, în special metale grele de origine naturală;
b) elemente de calitate biologice:
- fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index
saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;
-> microfitobentos (mFB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate,
index saprob;
-> macrofite (MF) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate;
-> zoobentos (ZB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index
saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;
-> fauna piscicolă (P) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate,
specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;
- zooplancton (ZPL) - furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări
accidentale;
c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi
fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secţiunile de captare
apă de suprafaţă pentru potabilizare (P), în secţiunile reţelei trans-naţionale de
monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului
Dunărea (ICPDR) şi în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente
de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau internţionale;
d) elemente de calitate ale poluanţilor toxici de origine naturală sau antropică:
- MG - metale grele din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase
din HG nr. 351/2005,
- SP-MO - substanţele prioritare/prioritar periculoase din HG nr. 351/2005, relevante
pentru elemente de calitate biologică de răspuns, în conformitate cu tabel nr. 4;
e) elemente de calitate ecotoxicologice (biota) - care să evidenţieze efectele metalelor
grele şi a poluanţilor organici de origine antropică, prin aplicarea metodologiei de
evaluare de risc şi de impact prevăzută în OM nr. 245/2005 pentru aprobarea
Metodologiei de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al
substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică
şi a Metodologiei de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al
substanţelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste
ecotoxicologice - alge verzi, dafnia, peşti;
f) elemente hidromorfologice:
- regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, legătura cu corpurile de apă
subterană;
- continuitatea râurilor;
- condiţii morfologice: adâncimea râurilor şi variaţia lăţimii, structura şi substratul
patului râului, structura zonei riverane.
(2) Analizele de ecotoxicologie se vor efectua în laboratoare independente acreditate
în domeniu şi numai în secţiunile unde monitoringul cantitativ dovedeşte prezenţa în apă
şi/sau în sedimente a metalelor grele sau a micropoluanţilor organici de tip substanţe
prioritare/prioritar periculoase, în concentraţii ce depăşesc standardele de calitate de
mediu, prevăzute în HG 351/2005 sau în cazul substanţelor periculoase din lista II
relevante la nivel bazinal sau naţional, stabilite în conformitate cu criteriile din Anexa nr.
1^A, pentru care nu sunt stabilite standarde de calitate de mediu în legislaţia în vigoare.
(3) Pentru mediile de investigare "sedimente" şi/sau "suspensii" se monitorizează:
- metalele grele (MG) din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase
din HG 351/2005 şi SP-MO - micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente -
antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren,
hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen,
pentaclorfenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin,
dieldrin, endrin, izodrin,
- formele de nutrienţi - azot total şi fosfor total - în secţiunile transfrontieră de pe râuri
şi în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN), cu aceeaşi frecvenţă ca
cea stabilită pentru mediul de investigare apă.
Art. 6. - Monitorizarea sub-sistemului "lacuri"
(1) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de
investigare, elemente de calitate de monitoring, frecvenţa de monitorizare pentru sub-
sistemul lacuri se completează în tabelele nr. 5-6, astfel:
a) În coloanele 1-3 se completează:
- numele lacului,
- secţiunea: pentru lacurile de acumulare secţiunile sunt: coadă lac, mijloc lac, baraj;
pentru lacurile cu suprafaţă mică se poate renunţa la o secţiune de prelevare, profilul de
prelevare pentru lacurile de acumulare sunt: profil "suprafaţă" pentru secţiunea "coadă
lac", profil "suprafaţă, zona fotică, limită zona fotică" pentru secţiunea "mijloc lac" şi profil
"suprafaţă, zona fotică, limită zona fotică" pentru secţiunea "baraj"; pentru lacurile cu
adâncime şi transparenţă reduse se prelevează numai din profilul suprafaţă.
- corpul de apă/corpurile de apă; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor
antropice şi care sunt de acelaşi tip, este suficientă monitorizarea unui lac, având în
vedere necesitatea evaluării stării corpurilor de apă; de asemenea, în rubrica
corpul/corpurile de apă se prezintă şi codul corpului/corpurilor de apă aparţinând reţelei
hidrografice, iar denumirea completă se prezintă într-o anexă separată, în cazul lacurilor
naturale se scrie denumirea lacului.
Pentru lacurile de acumulare ce au captări de apă pentru potabilizare se prelevează
şi din secţiunea "priză", în conformitate cu HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor
de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru
potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi
analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă cu
modificările şi completările ulterioare. Secţiunile "baraj" şi "priză" se pot cumula în cazul
în care sunt foarte apropiate, având prioritate secţiunea "priză".
Pentru lacurile naturale se stabileşte o singură secţiune, respectiv "mijloc lac", pe
profilul "suprafaţă", cu excepţia lacurilor cu suprafeţe şi/sau adâncimi mari, unde se
stabilesc şi alte secţiuni/profile în funcţie de particularităţile lacului. Pentru lacurile greu
accesibile, secţiunile se stabilesc în funcţie de posibilităţile de prelevare.
 b) În coloana nr. 4 se scriu tipurile de program de monitorizare în mod asemănător cu
prevederile art. 2 litera b).
c) În coloanele 5-8 se completează mediile de investigare: A - apă, S - sedimente, B -
biota, precum şi elementele de calitate de monitorizare, ţinând cont de categoriile de risc
pentru fiecare mediu de investigare, şi anume:
1. elemente de calitate fizico-chimice şi specifice: identic cu elemente de calitate de
investigare pentru râuri, cu excepţia parametrului "turbiditate" care se înlocuieşte cu
parametrul "transparenţă"; elementele de calitate specifice pentru lacuri respectă
relevanţa stabilită de tabelul nr. 7;
2. elemente de calitate bacteriologice: identic cu elemente de calitate de investigare
pentru râuri;
3. elemente de calitate biologice:
- fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate,
biomasă, clorofila "a";
- microfitobentos (mFB) componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate;
- macrofite (MF) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate;
- zoobentos (ZB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate,
diversitate, specii sensibile la impact antropic;
- fauna piscicolă (P) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, specii
sensibile la impact antropic, structura pe vârste;
-> ZPL (zooplancton) - furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări
accidentale;
4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin.
(1) litera e);
5. Elemente hidromorfologice:
- regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, timpul de retenţie, legătura cu
corpurile de apă subterană;
- condiţii morfologice: variaţia adâncimii lacurilor, cantitatea, structura şi substratul
patului lacului, structura ţărmului lacului.
(2) Frecvenţa de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de calitate de
monitorizat este prezentată în conformitate cu frecvenţele prevăzute în tabel nr. 8. În
caz de apariţie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluărilor accidentale, frecvenţa se
măreşte până la dispariţia acestor fenomene.
În cazul poluanţilor de tip SP-MG, SP-MO, AP se realizează cel puţin o dată analiza
completă numai într-o secţiune care este de regulă secţiunea "priza lac" - dacă are
folosinţa de alimentare cu apă pentru potabilizare - sau secţiunea "mijloc" - o probă
compozită în zona fotică, analiză la care se identifică substanţele prioritare/prioritar
periculoase, substanţele din lista I şi II relevante pentru fiecare lac monitorizat.
Substanţele de tip SP-MG, SP-MO, AP se consideră relevante pentru un lac dacă
valoarea concentraţiei constatate este de 80% din valoarea standardului de calitate.
Standardele de calitate sunt prevăzute în HG nr. 351/2005 pentru lista I, lista II şi lista
substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi în Normativul privind clasificarea
calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă
pentru alte substanţe decât cele din HG 351/2005. După identificarea elementelor de
calitate SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare lac, frecvenţa de monitorizare a
acestora este lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Sedimentele se monitorizează în lacurile naturale sau de acumulare numai în
secţiunea "mijloc lac", atât pentru lacurile de acumulare, cât şi pentru cele naturale, cu
frecvenţa de o dată pe an. Pentru probele de sedimente se monitorizează: MG - metale
grele din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,
SP-MO - micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente - antracen, difenileteri
bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen,
hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol,
PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin,
isodrin.
Art. 7. - Monitorizarea sub-sistemului "ape tranzitorii"
(1) Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate în vecinătatea zonei
costiere, unde există un contact şi un amestec între apele dulci care curg dinspre
continent şi apele marine sărate şi pot fi reprezentate de: estuare, delte, lagune, golfuri,
porturi şi canale artificiale unde există un amestec între apele dulci şi apele marine;
ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joacă un rol important în reducerea
încărcărilor de poluanţi transportaţi de râuri şi respectiv, în protecţia mediului marin.
(2) Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variaţii ale salinităţii, variaţii termice
sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acţiunea
vântului, structura laminară a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice
şi anorganice, o creştere rapidă a zonei de sedimentare în comparaţie cu adâncimea
redusă a apei, prezenţa sedimentelor fine, prezenţa abundentă a materiilor organice,
concentraţii mari de nutrienţi care sunt rapid reciclaţi, tendinţe de schimbare rapidă a
mediului, biota variabilă, zonare orizontală şi verticală a biotei.
(3) Monitorizarea apelor tranzitorii necesită o fază preliminară pentru delimitarea lor
fizică, în special pentru estuare şi delte, comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri şi
lagune.
(4) Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv:
- ape tranzitorii fluviale;
- ape tranzitorii lacustre;
- ape tranzitorii marine.
(5) Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apă tranzitorie, informaţiile referitoare la
secţiuni, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate şi
parametrii de monitoring, frecvenţa de monitoring se prezintă diferenţiat, datorită
particularităţilor şi elementelor caracteristice fiecărui tip de apă tranzitorie. Toate
corpurile de apă tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apă la risc/posibil la risc,
pentru care trebuie să existe cel puţin o secţiune reprezentativă de monitoring.
(6) Informaţiile referitoare la apele tranzitorii fluviale, lacustre şi marine se vor
completa în tabelele nr. 9-11 pentru mediul acvatic şi biotă. În primele trei coloane se
completează numele cursului de apă/lacului, numele secţiunii/profilul şi corpul de
apă/corpurile de apă care sunt caracterizate de acea secţiune. În a patra coloană se
menţionează tipurile de programe de monitorizare. Tipurile programelor de monitorizare
sunt în concordanţă cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1006 cu modificările şi completările
ulterioare.
(7) Datorită faptului că apele tranzitorii sunt corpuri de apă la risc/posibil la risc, nu se
pot identifica în prezent secţiuni de referinţă şi se aplică programul "cea mai bună
secţiune disponibilă" (CBSD); acest program se aplică în general pentru corpurile cu o
singură categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de
apă cu o singură categorie de risc, se selectează secţiuni pentru corpurile de apă cu mai
multe categorii de risc.
(8) Programul de monitoring pentru moluşte*) (M) se referă la zonele pretabile pentru
creşterea şi dezvoltarea moluştelor, elementele fizico-chimice şi frecvenţele de
monitorizare fiind cele prevăzute de HG nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte. Pentru corpurile de apă unde parametrii
s-au încadrat în obiectivele de calitate, programul de monitorizare se realizează cu
frecvenţa de supraveghere. Pentru corpurile de apă care necesită protecţie şi
îmbunătăţire a calităţii pentru creşterea şi exploatarea moluştelor, frecvenţa de
monitorizare este cea prevăzută în HG 201/2002. Programul pentru protecţie habitate şi
specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului
hidric caracteristici pentru fauna şi/sau flora protejată. Programul pentru convenţii
internaţionale (CI) monitorizează acele secţiuni şi acei parametrii prevăzuţi în convenţiile
şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecvenţa stabilită în acestea.
În cazul în care o secţiune de monitoring serveşte mai multor tipuri de programe de
monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizează toţi parametrii ceruţi de
fiecare program, alegând frecvenţa cea mai ridicată pentru parametrul respectiv.
___________
*) Acest program se va aplica numai în cazul în care se vor identifica zone pentru
creşterea şi exploatarea moluştelor în apele tranzitorii fluviale şi lacustre. În prezent
aceste zone au fost identificate numai în apele tranzitorii marine şi apele costiere.
(9) Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii, indiferent de categoriile
de risc, sunt:
a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:
- G - generale - temperatura, conductivitate, adâncime Secchi, turbiditate, culoare;
- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;
- N - nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total;
- SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG
351/2005;
- SP-MO - micropoluanţi organici din HG 351/2005;
- AP - poluanţii din lista I şi II din HG 351/2005, precum şi alţi poluanţi specifici
bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;
b) elemente de calitate biologice:
- fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index
saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;
- angiosperme - componenţa taxonomică - abundenţă, diversitate;
 - macroalge - componenţa taxonomică - abundenţă, diversitate;
-> fauna piscicolă (P) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate,
specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;
-> fauna nevertebrată - prezenţă, abundenţă, diversitate;
c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi
fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secţiunile de
îmbăiere, în secţiunile care asigură calitatea apei pentru viaţa moluştelor, în secţiunile
reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru
Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea
acestor elemente de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale şi
internaţionale;
d) elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin.
(1) litera e).
e) elemente hidromorfologice:
- condiţii morfologice: variaţia adâncimii, cantitatea, structura şi substratul patului,
structura zonei de influenţă a mareei;
- regimul mareei: debitul de apă dulce, expunerea la valuri;
(10) Frecvenţa de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu
excepţia fitoplanctonului - a cărui frecvenţă de monitorizare este bianuală, trimestrială
pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestrială pentru elemente de calitate
specifice în apă şi biotă, bilunară la secţiunile de îmbăiere dacă există, bianuală la
secţiunile care asigură calitatea apei pentru viaţa moluştelor.
(11) a) Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apă", selectarea
substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP relevante pentru a fi monitorizate se face în
urma unei analize complete de screening; după identificarea elementelor SP-MG şi SP-
MO relevante pentru fiecare secţiune, frecvenţa de monitorizare a acestora este lunară.
b) Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate:
- biologice: FPL (fitoplancton)- componenţa taxonomică - listă şi nr. specii, densitate,
index saprob, biomasă - se calculează numai în caz de eutrofizare; MA - macroalge -
componenţa taxonomică - listă şi nr. specii, densitate; A - angiosperme - componenţa
taxonomică - listă şi nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componenţa taxonomică -
listă şi nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii
sensibile la impact antropic; P - fauna piscicolă - componenţa taxonomică - listă şi nr.
specii, densitate;
- ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare,
poluări accidentale;
- bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea moluştelor şi lichidul intervalvar.
- ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanţi organici din HG
351/2005, relevanţi pentru biota - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat,
endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan,
naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan,
percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, AP*) - substanţe organohalogenate,
substanţe care afectează gustul moluştelor prin examinarea moluştelor prin degustare,
saxitoxină - analizele se execută din carnea moluştelor. Analizele de ecotoxicologie se
efectuează numai în secţiunile unde analizele dovedesc prezenţa în apă şi/sau în
sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluanţilor organici - substanţe
prioritare/prioritar periculoase, în concentraţii ce depăşesc standardele de mediu,
prevăzute în HG 351/2005.
___________
*) Aceste determinări se vor face numai în cazul în care se vor identifica zone pentru
creşterea şi exploatarea moluştelor în apele tranzitorii fluviale şi lacustre.
c) Pentru mediul de investigare "materii în suspensie", se monitorizează metalele
grele şi indicatorii de azot total şi fosfor total în secţiunile TNMN.
d) Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai în secţiunile
TNMN, elementele de calitate şi frecvenţa fiind cele stabilite pentru TNMN.
În tabele se prezintă frecvenţa de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de
monitorizat, în conformitate cu modelul prevăzut în tabelul nr. 12.
În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza cel puţin o dată o
analiză completă, când se vor identifica substanţele prioritare/prioritar periculoase şi
substanţele din lista I şi II relevante pentru fiecare secţiune, în scopul realizării
inventarului iniţial al resurselor de apă afectate sau posibil afectate de poluarea cu
asemenea substanţe. Substanţele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate
relevante în resursele de apă, pentru o secţiune, dacă valoarea concentraţiei constatate
în acea secţiune este de 80% din valoarea standardului de calitate, prevăzute în HG
351/2005, precum şi pentru clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calităţii
apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.
(12) Pentru ape tranzitorii lacustre, monitorizarea respectă prevederile art. 7, alin. (9)-
(11); completarea se realizează conform modelului din tabelul nr. 13.
(13) Pentru ape tranzitorii marine, monitorizarea respectă prevederile pentru sub-
sistemul "ape costiere" şi se realizează conform modelului din tabelul nr. 14.
Art. 8. - Monitorizarea sub sistemului "ape costiere"
(1) Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de: variaţii ale salinităţii,
variaţii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special
sub acţiunea vântului, structura laminară a masei apei, un aport continuu cu materiale
detritice organice şi anorganice, o creştere rapidă a zonei de sedimentare în comparaţie
cu adâncimea redusă a apei, prezenţa sedimentelor fine, prezenţa abundentă a
materiilor organice, concentraţii mari de nutrienţi care sunt rapid reciclaţi, tendinţe de
schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare orizontală şi verticală a biotei.
(2) Monitoringul cantitativ al subsistemului apelor costiere este definit în funcţie de
variaţia platformei continentale; în acest scop se stabilesc profile reprezentative
perpendiculare pe ţărm şi se aleg pe fiecare profil, verticale unde se efectuează
programul de observaţii şi măsurători.
(3) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de
investigare, elemente şi elemente de calitate de monitoring, frecvenţa de monitorizare
pentru subsistemul ape tranzitorii se completează conform modelelor din tabelele nr. 15-
17 în mod asemănător cu modalitatea de completare prevăzută pentru apele tranzitorii.
(4) Elementele de calitate de investigare pentru ape costiere, indiferent de categoriile
de risc, sunt:
 a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:
- G - generale - temperatură, conductivitate, adâncime Secchi, turbiditate, culoare;
- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;
- N-nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total;
- SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG nr.
351/2005;
- SP-MO - micropoluanţi organici din HG 351/2005;
- AP - poluanţii din lista I şi II din HG 351/2005, precum şi alţi poluanţi specifici
bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;
b) elemente de calitate biologice:
- fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index
saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;
-> fitobentos (FB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index
saprob;
-> zoobentos (ZB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index
saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;
c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi
fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secţiunile de
îmbăiere, în secţiunile care asigură calitatea apei pentru viaţa peştilor, în secţiunile
reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru
Protecţia Dunării şi din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Mării Negre, în
alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul
programelor, convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau internaţionale;
d) elemente hidromorfologice:
- condiţii morfologice, variaţia adâncimii, cantitatea, structura şi substratul patului de
coastă, structura zonei de influenţă a mareei;
- regimul mareei: direcţia curenţilor dominanţi, expunerea la valuri;
(5) Monitorizarea apelor costiere se face:
- la ţărm pentru starea ecologică şi stare chimică;
- la 1 milă marină pentru starea ecologică şi starea chimică;
- la 12 mile marine pentru starea chimică.
Monitorizarea pentru programul "Steagul Albastru" (SA) include acele secţiuni şi acele
elemente prevăzute în cadrul programului, cu frecvenţa stabilită iar monitorizarea pentru
programul de îmbăiere (PI) vizează secţiunile din zonele naturale de îmbăiere,
elementele şi frecvenţele fiind cele prevăzute în HG nr. 459/2002 privind aprobarea
Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere,
respectiv: SP-MG de tip As, Cd, Cr+6, Pb, Hg; SP-MO de tip pesticide; AP includ cianuri,
uleiuri minerale, substanţe tensioactive reacţionând la albastru de metil, fenoli, reziduuri
gudron şi materiale plutitoare; elemente de bacteriologie de tip coliformi totali, coliformi
fecali, streptococi fecali, salmonella, viruşi gastrointestinali.
 (6) Monitorizarea biotei se realizează în mod asemănător cu monitorizarea biotei
apelor tranzitorii iar monitorizarea sedimentelor se realizează o dată pe an pentru
elementele de calitate specifice.
Art. 9. - Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane"
(1) Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" se efectuează în cadrul reţelei
naţionale de foraje hidrogeologice, realizându-se atât monitoringul cantitativ, cât şi cel
calitativ, în scopul cunoaşterii şi controlului stării cantitative şi chimice a corpurilor de
ape subterane.
(2) Informaţiile referitoare la reţeaua de monitoring, elementele şi elemente de calitate
de monitoring, frecvenţa de monitorizare şi aspectele privind prelevarea probelor pentru
subsistemul ape subterane se înscriu în tabelul nr. 18, în conformitate cu prevederile
prezentului manual, astfel:
a) În coloana nr. 1 se completează indicativul şi denumirea secţiunii de monitorizare -
foraj sau izvor, astfel încât aceasta să poată fi identificată pe planurile de situaţie şi în
bazele de date existente la sediul autorităţilor de gospodărire a apelor şi la Institutul
Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor - Laboratorul de Ape Subterane.
b) În coloana nr. 2 se completează codul şi denumirea corpului de apă subterană care
este monitorizat cu ajutorul forajului respectiv, iar în cazul în care corpul de apă
subterană a fost identificat ca fiind la risc, aceasta se va menţiona prin marcarea cu
litera "r". Pentru fiecare corp de apă subterană în regim de curgere natural sau cvasi-
natural şi fără influenţe antropice semnificative este necesar minimum un foraj sau un
izvor, poziţionat în zona de descărcare a corpului de apă subterană, astfel încât
calitatea apei prelevate să fie reprezentativă pentru starea chimică a corpului de apă
subterană.
Pentru celelalte corpuri de apă subterană numărul de secţiuni va fi mai mare,
depinzând de caracteristicile corpului şi de presiunile antropice identificate, fiind
necesare minimum 3 puţuri sau izvoare reprezentative ca secţiuni de monitorizare.
c) În coloana nr. 3 se completează tipul programului şi frecvenţa de monitorizare
specifice secţiunii respective, şi anume:
I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea generală a
fiecărui corp de apă subterană, furnizând informaţii asupra stării cantitative şi asupra
stării calitative.
I.1. În vederea verificării stării cantitative, şi anume a comparării pe termen lung a
prelevărilor medii anuale din corpul de apă subterană respectiv cu resursele de ape
subterane disponibile ale acelui corp, se vor efectua o dată la 6 ani, în toate forajele
reţelei hidrogeologice naţionale, pompări experimentale în trei trepte, inclusiv
determinarea debitelor specifice, cu ocazia efectuării pompărilor pentru desnisipare; În
cadrul programului de supraveghere minimală anuală, nivelurile apelor subterane vor fi
măsurate cu următoarele frecvenţe:
- o dată la 15 zile în forajele care monitorizează corpurile de apă subterană de medie
adâncime;
- o dată la 3 zile, o dată la 6 zile sau o dată la 15 zile - în funcţie de regimul de variaţie
a nivelurilor, specific corpului de apă subterană respectiv - în forajele care monitorizează
corpurile de apă subterană freatice;
 - pentru izvoarele incluse în reţeaua hidrogeologică naţională, se vor face măsurători
de debit o dată pe lună.
I.2. În vederea stabilirii şi verificării generale coerente a stării calitative a corpurilor de
apă subterană alocate fiecărui district hidrografic, precum şi a detectării prezenţei
tendinţelor de creştere pe termen lung a concentraţiilor în anumiţi poluanţi, se
efectuează, o dată la 6 ani, la începutul implementării fiecărui plan de măsuri, în toate
forajele de monitoring al calităţii apelor subterane, câte o analiză fizico-chimică
completă, cuprinzând elemente de calitate fizico-chimice prevăzute în tabelul nr. 20, col.
2. Tot în cadrul monitoringului de supraveghere, se face o urmărire minimală a stării
chimice a tuturor corpurilor de apă subterană, în forajele stabilite ca reprezentative
pentru aceste corpuri, prin analiza celor mai importante elemente de calitate fizico-
chimice, prevăzute în tabelul nr. 1, col. 1. Frecvenţa acestor analize este anuală pentru
corpurile de apă subterană sub presiune şi bianuală primăvara şi toamna - pentru
corpurile de apă subterană freatice. Probele de apă subterană vor fi prelevate în
campanii de teren desfăşurate pe perioade cât mai scurte, în cadrul unui district
hidrografic. Probele pentru analize complete recoltate o dată la 6 ani vor fi prelevate la
sfârşitul operaţiunii de pompare pentru desnisipare a forajului respectiv. Probele
recoltate în cadrul programului de supraveghere minimală vor fi prelevate de asemenea
prin pompare, după extragerea din forajul respectiv a unui volum de apă cel puţin egal
cu triplul volumului forajului. Acolo unde prelevarea probelor prin pompare nu a fost
posibilă, acest lucru va fi menţionat la rubrica de observaţii - coloana nr. 15, arătându-se
motivul şi urmărindu-se ca pentru fiecare corp de apă subterană să se preleveze prin
pompare probele din minimum 3 foraje.
II. Programul de monitoring operaţional (O) - trebuie realizat pentru toate corpurile de
apă subterană transfrontiere, precum şi pentru toate acele corpuri de apă subterană
care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt
identificate ca fiind la risc. Monitoringul operaţional are ca scop urmărirea stării calitative
şi cantitative a corpurilor de apă subterană transfrontiere şi a celor ce prezintă riscul de
a nu îndeplini obiectivele de mediu, precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea
acestor corpuri, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Monitoringul
operaţional trebuie direcţionat pe cauzele care determină riscul identificat pentru
corpurile de apă subterană, şi anume:
II.1. În cazul riscului cantitativ, trebuie efectuate măsurători de nivel, cu frecvenţa o
dată la 3 zile, în forajele reţelei hidrogeologice naţionale aflate în proximitatea
principalelor captări care exploatează corpul de apă subterană aflat la risc.
II.2. În cazul riscului calitativ, trebuie efectuate analize fizico-chimice în forajele situate
în aval pe direcţia apelor subterane faţă de poluatorii care generează acest risc, mai
ales poluatorii aflaţi sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, dar şi depozitele de deşeuri de orice
fel, unităţile care transportă prin conducte, manipulează sau depozitează substanţe
periculoase şi prioritar periculoase, schele de extracţie petrolieră, zone urbane.
Elemente de calitate fizico-chimice analizate vor fi stabilite pentru fiecare unitate
poluatoare urmărită, de către specialiştii Direcţiei de Ape din bazinul hidrografic
respectiv, în funcţie de substanţele utilizate în procesul tehnologic al unităţii respective şi
de rezultatele monitoringului de supraveghere. Frecvenţa analizelor depinde de
caracteristicile corpului de apă subterană şi de amploarea riscului, fiind de minimum 1
analiză/an, în medie de 4 analize/an şi de maximum o dată/lună, în cazul în care a fost
identificat un trend ascendent în concentraţia unui anumit poluant.
III. Programul de monitorizare a zonelor protejate pentru apele subterane, respectiv:
III.1. - corpurile de apă subterană utilizate pentru captarea apei pentru potabilizare (P)
- pentru probele prelevate din forajele stabilite pentru derularea acestui program se va
efectua analiza tuturor elementelor de calitate fizico-chimice şi microbiologice prevăzute
în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările
ulterioare.
III.2. - zonele vulnerabile la nitraţi proveniţi din surse agricole (ZV) programul de
monitoring se derulează cu frecvenţa de 2 analize chimice/an, prin care se determină
toate formele de azot, în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
III.3. - corpurile de apă subterană pentru care există ecosisteme terestre şi acvatice
direct dependente (HS) - în forajele şi izvoarele situate pe aceste corpuri, în zonele de
dezvoltare a ecosistemelor direct dependente, se va efectua în primul rând monitoringul
cantitativ şi calitativ de supraveghere şi numai dacă rezultatele acestora indică riscuri de
natură să afecteze ecosistemele dependente, atunci se va stabili un program de
monitoring special, mai detaliat.
IV. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) - va monitoriza acele secţiuni şi
acele elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care
România este parte, cu frecvenţa stabilită în acestea.
d) În coloanele (4)-(14) sunt indicate sintetic elementele monitorizate, şi anume cele
cantitative şi cele calitative, după cum urmează:
1. Elemente cantitative monitorizate sunt: H - nivelul (pentru foraje) şi Q - debitul
pentru izvoare.
2. Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice se grupează în următoarele categorii:
- G - generale - conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate;
- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn;
- N-nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, ortofosfaţi;
- SP-MG - metalele grele din listă II şi metalele din lista substanţelor prioritare/prioritar
periculoase în conformitate cu HG 351/2005;
- SP-MO - micropoluanţi organici prevăzuţi în HG 351/2005;
- AP - alte elemente de calitate selectate pe baza utilizărilor apei subterane, precum şi
pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de poluare
punctiformă, sursele difuze şi modul de utilizare a terenului, având în vedere riscul de a
nu atinge cerinţele prevăzute în HG 351/2005.
Elemente de calitate bacteriologică monitorizate sunt:
- CT - coliformi totali,
- CF - coliformi fecali,
- SF - streptococi fecali.
 (3) Prevederile alin. (2) se vor modifica şi completa pentru armonizarea cu prevederile
europene specifice, odată cu aprobarea de către Comisia Europeană a Ghidului de
monitorizare a apelor subterane.
(4) Anexa cuprinzând secţiunile de monitoring integrat pe districte de bazin hidrografic
ale prezentului manual se pot modifica anual în funcţie de rezultatele obţinute din
activitatea de monitoring integrat în anul precedent, de presiunile antropice nou apărute,
precum şi de cerinţele Comisiei Europene şi se aprobă prin ordin al ministrului mediului
şi gospodăririi apelor.
Art. 10. - (1) Monitorizarea sub-sistemului zone protejate include monitoringul pentru:
a) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;
b) zonele desemnate pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere
economic;
c) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca
ape de îmbăiere;
d) zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;
e) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau
îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora.
(2) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de
investigare, elemente de calitate, frecvenţa de monitoring pentru sub-sistemul zone
protejate se vor completa în conformitate cu respectivele programe de monitoring
specifice stabilite pentru fiecare sub-sistem prevăzut la art. 4-9.
(3) Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare respectă prevederile stabilite de
legislaţia specifică pentru aceste tipuri de zone protejate, respectiv:
- HG nr. 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare pentru captarea apelor
pentru utilizarea în scop potabil;
- HG nr. 201/2001 şi HG nr. 202/2002 pentru protecţia speciilor importante din punct
de vedere economic;
- HG nr. 459/2002 pentru ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de
îmbăiere;
- HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate cu modificările şi completările ulterioare şi HG nr.
964/2000 cu modificările şi completările ulterioare pentru zonele sensibile la nutrienţi,
inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile.
Art. 11. - Monitorizarea sub-sistemului "ape uzate"
(1) În cazul apelor uzate, se monitorizează indicatorii fizico-chimici din autorizaţiile de
gospodărire a apelor, care se stabilesc în conformitate cu HG 188/2002 cu modificările
şi completările ulteri]oare şi HG nr. 351/2005 pentru substanţele periculoase din Lista I
şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase. Frecvenţa de monitorizare
va fi cea stabilită în autorizaţiile de gospodărirea apelor, corelată cu frecvenţa
reglementată în NTPA-011 din HG 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru determinarea poluanţilor relevanţi se va face analiza de audit şi de
identificare şi stabilire a prezenţei substanţelor, numită "screening" în conformitate cu
precizările făcute pentru subsistemul râuri. În cazul în care analiza de screening
realizată într-o secţiune pe un corp de apă, relevă prezenţa acestor substanţe relevante
în resursă, se începe monitorizarea acelor poluanţi relevanţi şi în apele uzate evacuate
de la utilizatorii de apă. Indicatorii şi poluanţii relevanţi se vor verifica cu parametrii
minimi reprezentativi fiecărei unităţi economice/proces de producţie în conformitate cu
criteriile din Anexa nr. 1^B.
(3) Elementele microbiologice monitorizate în apele uzate sunt: coliformi totali,
coliformi fecali şi streptococi fecali.
(4) Analizele vor fi efectuate de către/prin grija utilizatorilor de apă. Laboratoarele
Administraţiei Naţionale "Apele Române" vor efectua analize de control precum şi
analize pentru urmărirea realizării prevederilor "abonamentului" de utilizare a resursei de
apă.
Art. 12. - (1) Frecvenţa de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de calitate
de monitorizat, este prevăzută în tabel nr. 3 pentru râuri, tabelul nr. 8 pentru lacuri,
tabelul nr. 11 pentru ape tranzitorii, tabelul nr. 16 pentru ape costiere şi tabelul nr. 19
pentru ape subterane.
(2) Frecvenţa de monitorizare la Dunăre pentru secţiunile din reţeaua TNMN este de
12 ori/an, cu excepţia secţiunilor selectate pentru calcularea încărcărilor, unde frecvenţa
este de 24 ori/an. În caz de apariţie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluărilor
accidentale, frecvenţa va fi mărită până la dispariţia acestor fenomene.
(3) În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP, monitorizarea va include cel puţin
o dată o analiză completă, când se vor identifica substanţele prioritare/prioritar
periculoase şi substanţele din lista I şi II relevante pentru fiecare secţiune, în scopul
realizării inventarului iniţial al resurselor de apă afectate sau posibil afectate de poluarea
cu asemenea substanţe. Substanţele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate
relevante pentru o secţiune dacă întruneşte criteriile din Anexa nr. 1 sau dacă valoarea
concentraţiei constatate în acea secţiune este de 80% din valoarea standardului de
calitate prevăzut în HG 351/2005 pentru orice substanţă din lista I, lista II şi lista
substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi clasa II de calitate din Normativul
privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice pentru
alte substanţe decât cele prevăzute în HG 351/2005. După identificarea elementelor de
calitate SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare secţiune, frecvenţa de monitorizare a
acestora va fi lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 13. - Evaluarea stării de calitate pe 5 clase se realizează în conformitate cu
prevederile Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea
stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă; prezentarea rezultatelor şi clasificarea stării
ecologice va fi în concordanţă cu datele din tabelul anexat mai jos:

Clasă de calitate Stare ecologică/culoare

I Foarte bună/albastru
II Bună/verde
III Moderată/galben
IV Slabă/portocaliu
V Proastă/roşu
 Art. 14. - (1) Înregistrarea, prelucrarea datelor primare, validarea şi întreţinerea bazei
de date vor fi realizate de Administraţia Naţională "Apele Române".
(2) Prezentarea stării ecologice şi chimice a resurselor de apă şi a tendinţelor de
evoluţie a stării resurselor de apă va fi făcută trimestrial prin rapoarte de sinteză şi anual
prin Raportul Anual al Stării Apelor pe districte de bazin hidrografic şi la nivel naţional.
Art. 15. - Metodele standard de analiză minim recomandate şi metodologiile utilizate
sunt cele prevăzute de normativele în vigoare, respectiv:
a) Pentru efectuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie să se asigure că
utilizează cea mai recentă ediţie a standardului în vigoare corespunzătoare aparaturii
existente. Laboratorul poate să utilizeze metodele publicate în standardele naţionale,
regionale sau internaţionale. Lista de metode standard de analiză minim a fi respectate
este prevăzută în tabelul nr. 20.
În cazul imposibilităţii obiective a utilizării unei metode standard de analiză prevăzută
în tabelul nr. 20, laboratorul trebuie să valideze metodele nestandardizate, metodele
standardizate utilizate în afara domeniului lor de aplicare sau modificările pe care le fac
metodelor standardizate.
b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie să utilizeze, până la
apariţia unor noi metodologii:
- Îndrumarul Metodologic pentru Urmărirea Evoluţiei Calităţii Apelor prin Intermediul
Analizelor Biologice: ICIM - Ediţia 1984;
- Îndrumări Metodologice pentru Supravegherea Evoluţiei Trofice a Lacurilor de
Acumulare şi Lacurilor Naturale - ICIM - 1995.
Art. 16. - (1) Ierarhizarea laboratoarelor de măsurare şi analiză a elementelor de
calitate a apei din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" cuprinde 3 tipuri de
laboratoare:
1. Laboratoare locale
2. Laboratoare bazinale
3. Laboratoare regionale
1. Laboratoare locale reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodărire a
Apelor vor analiza:
a) Elementele chimice şi fizico-chimice ale apei - elemente de calitate fizico-chimică:
regimul termic - temperatura apei, condiţii de transparenţă - disc Secchi, turbiditate,
culoare, miros, condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, saturaţia în oxigen, salinitate-
conductivitate, reziduu filtrabil, materii în suspensie, starea acidifierii: pH, alcalinitate,
încărcarea organică: CCOMn, CCOCr, CBO5, nutrienţi: fosfor total, ortofosfaţi, azot total,
azotaţi, azotiţi, amoniu, elemente de calitate şi poluanţi specifici: cloruri, sulfaţi,
substanţe extractibile, produse petroliere, sulfuri, fenoli, cianuri, detergenţi anionici, în
funcţie de presiunile antropice existente la nivelul bazinului.
b) Elemente microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, după
caz, în funcţie de arondarea stabilită de laboratorul bazinal coordonator.
c) În funcţie de specificul activităţilor industriale din judeţul respectiv, laboratorul poate
analiza şi alţi poluanţi.
 d) Laboratoarele locale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe
care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectând indicaţiile de prelevare,
conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele bazinale sau regionale.
2. Laboratoare bazinale
a) sunt reprezentate de laboratoarele din cadrul Direcţiilor de Apă şi vor executa:
- analize pentru apă, sedimente şi suspensii pentru secţiunile localizate în judeţul unde
se află sediul Direcţiei de Ape - în mod asemănător cu cele pentru laboratoarele locale;
- în plus se analizează: unele metale ca fier, mangan, cupru, zinc, nichel, bariu, arsen,
cadmiu, crom, plumb, seleniu, mercur, precum şi fluoruri, bor;
- elemente chimice ale sedimentelor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur,
nichel, plumb, zinc, arsen;
- elemente chimice ale suspensiilor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur,
nichel, plumb, zinc, azot total şi fosfor total.
b) Elemente microbiologice: numărul probabil de coliformi totali, coliformi fecali,
streptococi fecali.
c) Laboratoarele bazinale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate
pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectând indicaţiile de prelevare,
conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele regionale.
3. Laboratoarele regionale: Cluj, Rm-Vâlcea, Bucureşti, Bacău, vor executa în plus
faţă de laboratoarele bazinale analize de: AOX, compuşi organici din categoria PAH-
urilor, BTX-urilor, PCB-urilor, a pesticidelor organo-clorurate, organo-fosforice, a
trihalometanilor, a pesticidelor triazinice sau a altor substanţe care se află pe lista I şi II
şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005.
Laboratorul regional Bucureşti va fi considerat şi Laborator Naţional pentru întreaga
reţea de laboratoare ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi va asigura în plus:
- implementarea de metode noi de măsurare şi analiză;
- exerciţii de intercomparare a analizelor de laborator;
- testări ale metodologiilor noi şi adaptarea acestora la specificul României;
(2) Elementele biologice ale apei pentru sub-sisteme sunt:
A. Râuri:
- Fitoplancton: componenţa taxonomică, densitatea, indexul saprob sau gradul de
curăţenie, biomasă - numai în cazurile în care se observă apariţia fenomenului de
eutrofizare;
- Macrozoobentos: componenţa taxonomică, densitatea, indexul saprob sau gradul de
curăţenie;
- Alge bentonice: componenţa taxonomică, densitatea, prezenţa taxonilor sensibili.
B. Lacuri:
- Fitoplancton: componenţa taxonomică, densitatea, biomasă, prezenţa taxonilor
sensibili, clorofila "a" care poate furniza date ce se corelează cu biomasa;
- Fitobentos: componenţa taxonomică, densitatea, prezenţa taxonilor sensibili;
- Macrozoobentos: componenţa taxonomică, densitatea, prezenţa taxonilor sensibili;
 - Zooplancton - opţional pentru râuri şi lacuri - furnizează informaţii utile în anumite
cazuri: eutrofizare, poluări accidentale.
C. Râuri şi lacuri - macrofitele acvatice:
- ihtiofaună
(3) Analiza elementelor biologice se va realiza de către grupul de biologi din cadrul
laboratoarelor de măsurare şi analiză ale Direcţiei Apelor, prin biologii specializaţi pentru
analiza: planctonului, algelor bentice, macrozoobentos, macrofite acvatice şi ihtiofaună.
(4) Lista secţiunilor de monitoring care acoperă programul de monitoring al stării
apelor prevăzut la art. 3, este prevăzută în Anexa nr. 1^C.
(5) Pentru poluări accidentale se vor considera în plus 2-3% din numărul total de
analize calculate pentru ape curgătoare de suprafaţă, ape tranzitorii şi costiere.
Art. 17. - Metodologia de analiză a fitobentosului conţine aspecte privind recoltarea,
conservarea şi transportul, identificarea şi numărarea, metoda de calcul, este prevăzută
în Anexa nr. 1^D.
Tabel nr. 1
Subsistemul râuri - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare apă, materii în
suspensie şi sedimente (numai în cazul TNMN)

Tabel nr. 2
Subsistemul râuri - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare biotă
Tabel nr. 3 Subsistemul râuri - frecvenţe de monitorizare corespunzătoare diferitelor programe
 1
) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel
operaţional şi este în funcţie de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de
mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;
2
) - pentru programele R, CBSD: secţiunile situate în zone montane, frecvenţa în
timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
3
) - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000
locuitori şi 12/an pentru 30.000 locuitori;
4
) - pentru programul IH: *) - pentru temperatura - măsurători săptămânale amonte şi
aval descărcări termale; **) - pentru oxigen dizolvat - minimum 1 probă reprezentativă,
în cond. carac. de conţinut redus de oxigen din ziua prelevării probei, iar acolo unde
există variaţii zilnice mari trebuie prelevate minimum 2 probe; ***) - vizual şi
organoleptic; ****) - organoleptic;
5
) pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului
hidric care condiţionează dezvoltarea faunei şi/sau florei protejate cu frecvenţa specifică
monitoringului de supraveghere sau operaţional în funcţie de starea corpului de apă;
6
) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecvenţa stabilită elemente de calitate
prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte
7
) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiză
completă pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO).
Tabel nr. 4
A. Substanţe prioritare de monitorizat în râuri în funcţie de situaţia elementelor
biologice de răspuns

Substanţa prioritară/prioritar
Fitoplancton Macrofite Fitobentos Zoobentos
periculoasă
1. alaclor * * *
2. antracen*) * * *
3. atrazin*) * * * *
4. benzen * *
5. difenileteri bromuraţi*) * *
6. cadmiu şi compuşi * * * *
7. cloralcani C10-13
8. clorfenvinfos * *
9. clorpirifos*) * * *
10. 1,2-dicloretan * *
11. diclormetan * *
12. 2-etilhexil-diftalat*) * *
13. diuron * * *
14. endosulfan (alfa)*) * *
15. hexaclorbenzen * *
16. hexaclorbutadienă * *
17. hexaclorciclohexan(gama) *
18. isoproturon * * * *
19. plumb şi compuşi*) * *
20. mercur şi compuşi * *
21. naftalină*) * *
22. nichel şi compuşi *
23. nonil-fenoli * * * *
24. octil-fenoli*) *
25. pentaclorbenzen * *
26. pentaclorfenol*) * * *
27. hidrocarburi poliaromatice
benz-a-piren * *
benz-b-fluorantren *
benz-g,h,i-perilen *
benz-k-fluorantren *
fluorantren * * *
indeno-1,2,3-cd-piren
28.simazin * * * *
29.compuşi tributilstanici * * *
30.triclorbenzeni*) * *
31.triclormetan * *
32.trifluralin*) * * *

*) - Substanţă prioritar periculoasă.

 Tabel nr. 5
Subsistemul lacuri - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare apă şi sedimente

Tabel nr. 6
Subsistemul lacuri - frecvenţe anuale pentru mediul de investigare biotă

Tabel nr. 7
Indicatori fizico-chimici de monitorizat în lacuri în funcţie de starea elementelor
biologice
 Tabel nr. 8
Subsistemul lacuri - frecvenţe de monitorizare corespunzătoare diferitelor tipuri de monitoring
 - Programul de monitoring de: supraveghere (S); monitoring operaţional (O);
monitoring de investigare (I); referinţă (R); "cea mai bună secţiune disponibilă" (CBSD);
intercalibrare (IC); potabilizare (P); monitorizare zone vulnerabile (ZV); monitoring pentru
ihtiofaună (IH); protecţie habitate şi specii (HS); convenţii internaţionale (CI); programul
CAPM;
1
) - pentru programul O: 0) - frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară în cazul
apariţiei fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);
2
) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel
operaţional şi este în funcţie de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de
mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;
3
) - pentru programele R, CBSD: secţiunile situate în zone montane, frecvenţa în
timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
4
) - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000
locuitori şi 12/an pentru 30.000 locuitori;
5
) - pentru programul IH: *) - pentru temperatură - măsurători săptămânale amonte şi
aval descărcări termale; **) - pentru oxigen dizolvat - minim 1 probă reprezentativă, în
condiţii caracterizate de conţinut redus de oxigen din ziua prelevării probei, iar acolo
unde există variaţii zilnice mari trebuie prelevate minim 2 probe; ***) - vizual şi
organoleptic; ****) - organoleptic;
6
) pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului
hidric care condiţionează dezvoltarea faunei şi/sau florei protejate cu frecvenţa specifică
monitoringului de supraveghere sau operaţional în funcţie de starea corpului de apă;
7
) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecvenţa stabilită elemente de calitate
prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte;
8
) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiză
completă pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO)
 Tabel nr. 9
Subsistemul ape tranzitorii - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare apă,
materii în suspensie şi sedimente

*) - numai pentru ape tranzitorii fluviale

**) - numai pentru ape tranzitorii lacustre

Tabel nr. 10
Subsistemul ape tranzitorii - frecvenţe anuale pentru mediul de investigare biotă
 Tabel nr. 11
Subsistemul ape tranzitorii - elemente de calitate şi frecvenţe de monitorizare
 1
) mediul de investigare: A - apă, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B-biotă;
2
) Elemente de calitate fizico-chimice: G - generale (temperatură, salinitate - conductivitate, transparenţă - disc Secchi,
turbiditate, culoare), SO - substanţe organice (oxigen dizolvat, saturaţie, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5), N-nutrienţi (azotiţi,
azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total), AP - alţi poluanţi specifici (ex: fier, mangan, cloruri, sulfaţi, cianuri, fluoruri,
fenoli, detergenţi anionionici activi, hidrocarburi petroliere, AOX, etc.), SP-MG - metale grele din HG 351/2005 -
substanţele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, SP-MO - micropoluanţi
organici din HG 351/2005 - substanţele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase;
B - elemente de calitate bacteriologice: coliformi fecali - în carnea moluştelor şi lichidul intervalvar.
 Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton) - componenţa taxonomică (lista şi nr. specii), densitate (exp/l), index
saprob, biomasă (mg/l) - cu excepţia apelor tranzitorii fluviale unde se va calcula numai în caz de eutrofizare; MA
(macroalge) - componenţa taxonomică (lista şi nr. specii), densitate (exp/m2); A (angiosperme)
- componenta taxonomică (lista şi nr. specii), densitate (exp/m2); ZB (zoobentos) - componenţa taxonomică (listă şi nr.
specii), densitate (exp/m2), index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la
impact antropic (EPTT - nr. şi %, EPTI - nr. şi %, etc.); P (fauna piscicolă) componenţa taxonomică (listă şi nr. specii),
densitate.
3
) - substanţe prioritare - micropoluanţi organici relevaţi pentru sedimente şi biotă (antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-
etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină,
pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin,
isodrin);
*) lunar - pentru condiţii de conţinut scăzut de oxigen în ziua prelevării probelor. Acolo unde se înregistrează variaţii
zilnice semnificative se vor preleva 2 probe în ziua de prelevare.
**) În secţiunile de monitoring analizate pentru întocmirea inventarului apelor afectate de poluarea cu substanţe
prioritare/prioritar periculoase care s-au înscris în valorile limită stabilite pentru calitatea apei şi nu a apărut nici un factor
nou de creştere probabilă a concentraţiilor acestor substanţe, programul de monitorizare se realizează conform OM nr.
44/2003.
***) frecvenţa este cea prevăzută pentru secţiunile din TNMN - ape tranzitorii fluviale.
 Tabel nr. 12
Subsistemul ape tranzitorii fluviale - elemente de calitate şi tip de monitoring
 Nota: S - supraveghere, O - operaţional, I - investigativ, R - referinţă, CBSD - cea mai bună secţiune disponibilă; IC -
intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabilă; M - moluşte; HS - protecţie specii şi habitate; CI - convenţii
internaţionale; CAPM - cunoşterea impactului alterărilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor.
1
) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operaţional şi este în funcţie de cauza
care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;
2
) - pentru programul CBSD: frecvenţa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
3
) - secţiunile au fost delimitate urmând ca la nivelul UE să se stabilească dacă ele pot participa la exerciţiul de
intercalibrare;
4
) - numai dacă vor fi identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;
5
) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţionează
dezvoltarea faunei şi/sau florei protejate cu frecvenţa specifică monitoringului de supraveghere sau operaţional în funcţie
de starea corpului de apă;
6
) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecvenţa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi
acordurile internaţionale la care România este parte;
7
) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-
chimice (fără SP-MO).
*) - se va face întâi un screening, după care în caz că se găsesc SP în apă se vor face analize cu frecvenţa de 12/an.
**) - funcţie de frecvenţa prevăzută în TNMN.
***) - acolo unde apar în apă şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
 Tabel nr. 13
Subsistemul ape tranzitorii lacustre - elemente de calitate şi tip de monitoring
 Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operaţional, I - investigativ, R referinţă, CBSD - cea mai bună secţiune
disponibilă; IC - intercalibrare, P potabilizare; ZV - zonă vulnerabilă; M - moluşte; HS - protecţie specii şi habitate; CI -
convenţii internaţionale; CAPM - cunoşterea impactului alterărilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor.
1
) - pentru programul O: 0) frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariţiei fenomenelor de eutrofizare
(mai - septembrie);
2
) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operaţional şi este în funcţie de cauza
care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;
3
) - pentru programul CBSD: frecvenţa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
4
) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;
5
) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţionează
dezvoltarea faunei şi/sau florei protejate cu frecvenţa specifică monitoringului de supraveghere sau operaţional în funcţie
de starea corpului de apă;
6
) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecvenţa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi
acordurile internaţionale la care România este parte;
7
) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-
chimice (fără SP-MO).
*) - se face întâi un screening, după care, în caz că se găsesc SP în apă, se fac analize cu frecvenţa de 12/an
**) - acolo unde apar în apă şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
 Tabel nr. 14
Subsistemul ape tranzitorii marine - elemente de calitate şi tip de monitoring
 Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operaţional, I - investigativ, R - referinţă, CBSD - cea mai bună secţiune
disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zonă vulnerabilă; M - moluşte; HS - protecţie specii şi habitate; CI -
convenţii internaţionale; CAPM - cunoşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor.
1
) - pentru programul O: 0) - frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariţiei fenomenelor de eutrofizare
(mai-septembrie);
2
) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operaţional şi este în funcţie de cauza
care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;
3
) - pentru programul CBSD: frecvenţa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
4
) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;
5
) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţionează
dezvoltarea faunei şi/sau florei protejate cu frecvenţa specifică monitoringului de supraveghere sau operaţional în funcţie
de starea corpului de apă;
6
) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecvenţa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi
acordurile internaţionale la care România este parte;
7
) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-
chimice (fără SP-MO).
*) - se face întâi un screening, după care în caz că se găsesc SP în apă se fac analize cu frecvenţa de 12/an.
**) - acolo unde apar în apă şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
Tabel nr. 15
Subsistemul ape costiere - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare apă şi sedimente
Tabel nr. 16 Subsistemul ape costiere - grupe de elemente de calitate şi frecvenţe de monitoring
 1
) - mediul de investigare: A - apă, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B - biota;
2
) - Elemente de calitate fizico-chimice: G - generale (temperatură, salinitate-conductivitate, transparenţă-disc Secchi,
turbiditate, culoare), SO substanţe organice (oxigen dizolvat, saturaţie, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5), N-nutrienţi (azotiţi,
azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total), AP - alţi poluanţi specifici (ex: fier, mangan, cloruri, sulfaţi, cianuri, fluoruri,
fenoli, detergenţi anionionici activi, hidrocarburi petroliere, AOX, etc.), SP-MG - metale grele din HG 351/2005 -
substanţele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, SP-MO - micropoluanţi
organici din HG 351/2005 - substanţele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase;
B - elemente de calitate bacteriologice: coliformi fecali - în carnea moluştelor şi lichidul intervalvar.
Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton) - componenţa taxonomică (lista şi nr. specii), densitate (exp/l),
biomasă (mg/l); MA (macroalge) şi A (angiosperme) - componenţa taxonomică (lista şi nr. specii), specii sensibile la
impact antropic, densitate (exp/m2); ZB (zoobentos) - componenţa taxonomică (lista şi nr. specii), densitate (exp/m2),
diversitate (indice diverşi tate), specii sensibile la impact antropic.
3
) - substanţe prioritare-micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente şi biota (antracen, difenileteri brominaţi, di(2-
etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină,
pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin,
isodrin);
*) - lunar - pentru condiţii de conţinut redus de oxigen în ziua prelevării probelor. Acolo unde se suspectează variaţii
zilnice semnificative se vor preleva 2 probe în ziua de prelevare.
**) - în secţiunile de monitorizare analizate pentru întocmirea inventarului apelor afectate de poluarea cu substanţe
prioritare/prioritar periculoase care s-au înscris în valorile limită stabilite pentru calitatea apei şi nu a apărut nici un factor
nou de creştere probabilă a concentraţiilor acestor substanţe, programul de monitorizare se va realiza conform OM
44/2003.
***) - Frecvenţa poate fi mai redusă în cazul speciilor cu ciclu de viaţă mare.
Tabel nr. 17 Subsistemul ape costiere - elemente de calitate şi tip de monitoring
 Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operaţional, I - investigativ, R - referinţă, CBSD - cea mai bună secţiune
disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zonă vulnerabilă; M - moluşte; HS - protecţie specii şi habitate; CI -
convenţii internaţionale; CAPM - cunoşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor.
1
) - pentru programul O: 0) - frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariţiei fenomenelor de eutrofizare
(mai - septembrie);
2
) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operaţional şi este în funcţie de cauza
care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;
3
) - pentru programul CBSD: frecvenţa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
4
) - se monitorizează elementele de calitate: G - temperatură, salinitate, transparenţa (Secchi), oxigen dizolvat, saturaţie;
SO - CBO5; N - ortofosfaţi, P(tot), amoniu, azotiţi, azotaţi, N(tot); AP - SiO4;
5
) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;
6
) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţionează
dezvoltarea faunei şi/sau florei protejate cu frecvenţa specifică monitoringului de supraveghere sau operaţional în funcţie
de starea corpului de apă;
7
) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecvenţa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi
acordurile internaţionale la care România este parte;
8
) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-
chimice (fără SP-MO);
9
) - parametrii care se monitorizează sunt: G - pH, culoare, transparenţă; AP - uleiuri minerale, fenoli; B - coliformi fecali,
coliformi totali, streptococi fecali.
*) - se face întâi un screening, după care în caz că se găsesc SP în apă se fac analize cu frecvenţa de 12/an.
**) - numai în perioada estivală.
***) - acolo unde apar în apă şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
Tabel nr. 18
Subsistemul ape subterane - frecvenţe anuale pentru mediul de investigare apă
 Tabel nr. 19
Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice de analizat pentru monitoringul de
supraveghere al apelor subterane
Tabel nr. 20