CAP 2.

METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

ETAPELE UNEI INVESTIGATII SOCIOLOGICE

Cercetarea sociala se desfasoara dupa un model stadial, in care pt. a cunoaste stiintific un
fenomen sau un process social, sociologul trebuie sa parcurga o serie de etape necesare cum
ar fi:

1. Formularea problemei ce urmeaza a fi cercetata

2. Formularea ipotezelor de cercetare
3. Stabilirea grupului de studiu
4. Alegerea metodelor de cercetare si elaborarea instrumentelor de culegere a datelor
5. Aplicarea instrumentelor si prelucrarea datelor
6. Analizarea si interpretarea datelor

1. Formularea problemei ce urmeaza a fi cercetata

Orice cercetare incepe cu formularea problemei.Se considera adesea ca o problema bine

formulata este pe jumatate rezolvata.Formularea unei probleme de cercetare trebuie facuta de asa
natura, incat pot fi identificate solutii care sa constituie raspunsul la aceea problema.Aceste
raspunsuri pot fi formulate mai intai sub forma unor ipoteze.

2. Formularea ipotezelor de cercetare

Ipotezele pot fi considerate modele de raspuns la problemele cercetarii. Ipotezele au doua

proprietati esentiale:

-Sa contureze o relatie cauzala

-Sa fie testabile

Forma logica a ipotezelor trebuie sa fie de tipul: “daca x , atunci y”

Testabilitate se refera la faptul ca o ipoteza corect formulate trebuie sa poata fi intodeauna

testata.Testarea presupune in mod necesar, capacitatea de a masura caracteristicile
fenomenelor.

“Cu cat elevii au un suflet mai mare, cu atat ei vor participa la mai multe actiuni extrascolare”/nu

“Cu cat exista mai multe persoane care au numele Popescu intr-un grup , cu atat creste coeziunea
grupului respectiv”/da

Masurare si scalare
Orice fenomen sau proces social trebuie sa sie masurat pentru a fi cunoscut.

O caractersistica masurabila, specifica unui proces , fenomen sau produs social poarta numele
de variabila.Acestea pot varia intr-o maniera discreta sau intr-un maniera continua.

Valorile pe care le poate lua o variabila formeaza o scala.Acestea pot fi:

1. Nominale-care nu pp. nici un fel de succesione sau ordine intre ele/lista de bunuri intr-o
gospodarie
2. Ordinale-valorile pot fi ordonate dupa un anumit criteriu-act intreprinsa de
govern(absolut de accord…)
3. De interval-fata de cele ordinale ele pp. un continuu(inaltimea oamenilor, a unui nou
nascut)
4. De proportii sunt ca si cele de interval dar au un punct de pornire(varsta populatiei)

Masurarea pp. utilizarea unor instrumente pt. a cuantifica valorile unei variabile. Orice
masurare sociala trebuie sa intruneasca doua caracteristici principale:

1.Fidelitatea se refera la precizia masuratorii.

2.Validitatea datelor sau corectitudinea masuratorii sa fie corelata cu fidelitatea

Un test poate fi fidel dar nu si valid, daca nu este fidel nu poate fi si valid.

3. Stabilirea grupului de studiu

Esantionarea este procedeul de selectare a unui grup de personae dintr-o populatie astfel incat
aceasta sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie.

Cu cat un esantion este mai mare cu atat estimarea va fi mai buna. Limitele estimarii sunt
prezentate sub forma unui interval si anume interval de incredere.

Esantionarea poate fi de mai multe tipuri:

1. Probabilista -aleatoare
2. Alegerea rationala-pe cote u/r , m/f, gr.varste
3. Stratificata-unitati in teritoriu(judete, orase, comune), (cartiere, strazi,nr.casa)

4. ALEGEREA METODEI DE CERCETARE

Principalele metode utilizate in sociologie sunt:ancheta sociologica, observatia, experimental,

analiza documentelor sociale.

1. ANCHETA SOCIOLOGICA- cea mai raspandita forma de cercetare. In principal exista

2 procedee care sunt utilizate in cadrul anchetei:-chestionarea –intervievarea.
Ambele reprezinta liste sau seturi de intrebari care vizeaza ipoptezele care vrea sa le verifice sau
sa le testeze cercetatorul.

A.Ancheta pe baza de chestionar-pp. ca sociologul formuleaza nu doar intrebarile ci si

raspunsurile subiectii neputand sa faca altceva decat sa aleaga intre variantele de raspuns
existente sau sa le refuse. Majoritatea intrebarilor dintr-un chestionar sunt intrebari inchise, dar
sunt si intrebari semideschise, deschise.

Raspunsurile preformulate pot asigura o standardizare mai mare, cat si nr. de date poate sa fie
prelucrate statistic in numar foarte mare.

Sondajul de opinie este un tip special de ancheta pe baza de chestionar, focalizata pe o

problematica limitata. Sondajul de opinie este centrat doar pe intrebari care vizeaza opiniile
subiectilor, in special opiniile publice.

B.Ancheta pe baza de interviu-pp. ca sociologul nu mai pune doar intrebarile lasand subiectii
sa raspunda absolut liber. Este adevarat ca aceste raspunsuri se apropie mai mult de ceea ce
intervievatul doreste sa exprime, dezavantajul este ca raspunsurile subiectilor sunt mai greu de
cuantificat.Grila de intrebari foloseste prioritar interbarile deschise. Libertatea cercetatorului este
mai mare dar el trebuie sa fie un bun profesionist.

2.OBSERVATIA

Observația reprezintă urmărirea intenționată și sistematică a comportamentelor sociale în

scopul acumulării de informații. Este cea mai veche metodă de cercetare utilizată și în științele
naturii și în științele sociale.Avantajul acestei metode constă în cantitatea mare de informații
acumulate, iar dezavantajul este dat de faptul că întotdeauna observația așteaptă derularea
comportamentelor și nu le provoacă, implicând un timp mai îndelungat de cercetare și un
consum mai mare de resurse.

Forme ale observației sociologice

În funcție de gradul de familiaritate a problemei de cercetare observația poate fi structurată sau

nestructurată.

Observația structurată se folosește atunci când sociologul are o cunoaștere prealabilă a

fenomenului cercetat și poate stabili categoriile de comportamente observate. Se realizează prin
intermediul unei grile de observație.

Observația nestructurată apare atunci când sociologul nu are o cunoaștere prealabilă asupra
fenomenului cercetat.

În funcție de implicarea observatorului observația poate fi participativă și non-

participativă.Observația participativă presupune implicare sociologului în grupul urmărit, pe
baza unor reguli.
 Prezenta cercetatorului influenteaza comportamentul oamenilor prin faptul ca sunt sau
nu constienti de prezenta sa; din acest punct de vedere vom avea: observatie distorsionata si
observatie nedistorsionata (implica probleme de moralitate; singurul mod in care se poate
practica este in conditii de laborator).Observatie cu implicare mare sub acoperire/ externa,
interna/ neutra.

3.EXPERIMENTUL
Experimentul constă în desfășurarea intenționată a unor reacții comportamentale și
înregistrarea acestora în scopul confirmării sau infirmării unei ipoteze de cercetare.
Desfășurarea experimentului sociologic presupune existența a două grupuri similare sub aspectul
sructurii(vârstă, sex, ocupație, profesie, nivel intelectual). Ambele grupuri vor primi o sarcină de
lucru. Sociologul intervine la grupul experimental prin adăugarea unei situații noi, numită
variabilă independentă. În urma efectuării sarcinii de lucru se compară comportamentele celor
două grupuri, ipoteza se confirmă doar dacă la grupul experimental apar comportamente diferite
de grupul de control.
Efectul Hawthorne realizat de Elton Mayo, a accentuat faptul ca orice experiment
sociologic poate avea rezultatele falsificate datorita faptului ca oamenii reactioneaza diferit
pentru ca se stiu observati.

4.Metoda analizei documentelor sociale

Analiza documentelor sociale este o metoda prin care sunt studiate documente publice sau
oficiale in vederea obtinerii unor informatii despre prezent sau trecut. Acest lucru se realizeaza
prin analiza de continut adica indentificarea cantitativa a unor unitati de analiza cum ar fi
spatiu, timp, cuvinte cheie, teme, personaje etc. Prin document social se înțelege orice obiect sau
text scris ce furnizează infromații despre o anumită comunitate sau despre modul de viață
specific unei societăți.Documentele sociale pot fi materiale sau scrise. Cele scrise pot fi cifrice
sau necifrice.
Textele cifrice conțin informații despre numărul populației totale sau ponderea categoriilor
sociale în funcție de anumite criterii: sex, ocupație, studii, vârstă, etnie, religie etc.Textele
necifrice se împart la rândul lor în texte oficiale (cu caracter juridic: constituții, legile elaborate
de Parlament, ordonanțele de urgență ale Guvernului etc) și texte subiective(biografii, jurnale,
cărți de memorii etc).