Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adina Berciu-Drăghicescu,
Dumitru Berciu (1907-1998) – o viață închinată arheologiei românești ....................................... 9
Adina Berciu-Drăghicescu,
Lista publicațiilor lui Dumitru Berciu ................................................................................................ 29
Constantin Augustus Bărbulescu, Ovidiu Vasile Udrescu,
Arheologul Dumitru Berciu – o viață în câteva imagini ................................................................. 47
Sorin Ignătescu,
Un schimb de scrisori dintre Dumitru Berciu și Vasile Ciurea cu privire la toporul din aramă
de la Probota ............................................................................................................................................. 59
Constantin Augustus Bărbulescu, Ovidiu Vasile Udrescu, Laurențiu Mecu,
Alexandru Iulius Nălbitoru,
Date noi despre Buridava. Însemnări inedite din jurnalul lui Dumitru Berciu ........................ 67
***
Constantin Augustus Bărbulescu, Ovidiu Vasile Udrescu, Laurențiu Mecu,
Alexandru Iulius Nălbitoru, Denis Aurelian Negrea,
Cercetări arheologice interdisciplinare la Buridava. Campania 2020 ......................................... 93
Costin Croitoru,
Cohors I Hispanorum (equitata veterana): „Pirob[o]ridavae in praesidio / Buridavae in
Vexilla[t]ione”..........................................................................................................................................107
***
Corneliu Beldiman, Diana-Maria Beldiman,
Industria materiilor dure animale în eneoliticul din Transilvania: Artefacte descoperite la
Turdaș – „Luncă” (2011) ........................................................................................................................ 125
Ioan Andi Pițigoi,
Imitații autohtone după monede macedonene aflate în colecția Muzeului Județean Argeș ..149
Constantin Augustus Bărbulescu,
Gropi și câmpuri de gropi în perioada clasică a civilizației dacice – practica nemuririi la
geto-daci. O perspectivă arheologică și etnografică (I) ...................................................................167
Aurora Pețan,
Atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. O reevaluare .........................................................189
Dan Anghel,
Fructiera dacică din perspectiva tehnicilor de confecționare ...................................................... 207
George Dan Hânceanu,
Unealtă dacică de grădinărit descoperită la Roșiori – Dulcești (jud. Neamț) ......................... 227
Gabriela Filip,
A Glass Bracelet from Făcăi-Braniște, Craiova................................................................................. 233
Dorel Bondoc, Ion Tuțulescu,
Reprezentarea de acvilă romană de la Horezu, jud. Vâlcea ......................................................... 237
Constantin C. Petolescu,
Un nou ofițer de rang ecvestru: L. COELIVS FIRMINVS .............................................................. 245
Florian Matei-Popescu, Ion Dumitrescu,
Băile romane de la Voinești .................................................................................................................. 251
Florin Moței,
Cuptoare descoperite la Hărman „Groapa Banului” (campania 2005) ..................................... 269
Ion Stângă,
Basilica paleocreștină de la Izvoarele, județul Mehedinți ............................................................. 283
***
Florin Epure,
Valori de patrimoniu cultural național la Ocnele Mari ............................................................... 303
Claudiu Purdea,
De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în munții Șureanu (II). Premise, evoluție
legislativă, diferențe și asemănări ......................................................................................................323
REPREZENTAREA DE ACVILĂ ROMANĂ DE LA HOREZU, JUD. VÂLCEA
Dorel Bondoc,
(Muzeul Olteniei, Craiova)
Ion Tuțulescu
(Muzeul Județean Vâlcea)
1Daciana Mitrache, Comoara arheologică controversată descoperită pe un islaz din Horezu: acvila de
bronz de 2.000 de ani, în ziarul Adevărul, Râmnicu-Vâlcea, 18 martie 2018 (reluat în același ziar în
data de 8 mai 2020).
2 Vezi http://www.ziare.com/rm-valcea/stiri-actualitate/video-comoara-arheologica-controversata-
44/1, 2006-2007 (2008), pp. 177-184; I. Piso, L'aigle en argent de Micia, în Studia Antiqua et
Archaeologica, XX, 2014, pp. 219-229.
Reprezentarea de acvilă romană de la Horezu, jud. Vâlcea 239
6 Pentru acvile legionare, vezi K. M. Töpfer, Signa Militaria. Die römischen Feldzeichen in der
Republik und im Prinzipat, Mainz, 2011, pp. 18-20.
7 A. von Domaszewski, Aufsätze zur römischen Heeresgeschichte, Darmstadt, 1972, pp. 29-34; C. G.
romane din Banat, în Banatica, 1, 1971, pp. 111-125; D. Bondoc, O acvilă romană la Perişor, judeţul
Dolj, în Thraco-Dacica, XXI, 1-2, 2000, pp. 253-256; Idem, A Roman bronze aquila from Sălcuţa, Dolj
County, în Apulum, XLVIII, 2011, pp. 245-254; Gh. Popilian, D. Bondoc, A ceramic mould from
Romula, în Moesica et Christiana. Studies in Honour of Professor Alexandru Barnea (editori: A.
Panaite, R. Cârjan, C. Căpiță), Brăila, 2016, pp. 367-378.
9 K. M. Töpfer, op.cit., pp. 65-67.
10 Caesar, Bell. Gall., IV, 25; Plinius, Naturales historiae, X, 16.
11 T. V. Avelaira, Estandartes militares (signa militaria) de época imperial procedentes de Hispania, în
Sautuola, XIII, 2007, pp. 474-476; K. M. Töpfer, op.cit., pp. 327-328, SR 10; p. 335, SR 17.15; p. 340,
SR 18.4; p. 393, Re 22.
12 M. Feugère, Weapons of the Romans, edition Stroud Gloucestershire, 2002, p. 141, fig. 193; M. C.
Bishop, J. C. N. Coulston, Roman military equipment from the Punic Wars to the fall of Rome, Second
Edition, Oxford, 2006, pl. 2/c; Th. Fischer, E. Riedmeier-Fischer, Der Römische Limes in Bayern,
Regensburg, 2008, p. 65, Abb. 30.
13 G. Ulbert, Th. Fischer, Der Limes in Bayern, Stuttgart, 1983, p. 31, fig. 9; H. Klumbach, Drei
Republik bis in die späte Kaiserzeit, Rahden/Westf, 2008, p. 275, nr. 716.
15 E. Durham, Symbols of power: the Silchester bronze eagle and eagles in Roman Britain, în
Archaeological Journal, 170, 2013, iluss. 5-6; mai recent, D. Bondoc, Jupiter Fulminans de la Cioroiu
Nou, în Oltenia. Studii și comunicări, XXVI, 2019, pp. 110-116.
240 Dorel Bondoc, Ion Tuțulescu
piatră, dar nu lipsesc nici cele de bronz. Uneori, acvila a fost redată în asociere cu
alte animale (cerbi, căprioare), pe piese de cult aparținând cultului lui Iupiter
Dolichenus16. Semnificația redării acvilei pe discul opaițelor, poate fi de semenea,
bănuită. Nu în ultimul rând, reținem o serie de reprezentări de acvile realizate din
lut17.
Revenind la acvila de la Horezu, definitorii pentru precizarea funcției sale
sunt materialul din care a fost realizată (bronz), dimensiunile relativ mici și spatele
plat. Ultima caracteristică indică fără dubii faptul că este vorba despre o piesă
aplicată pe o alta, mai mare. Singura posibilitate rezonabilă este aceea a
apartenenței sale la o statuie. Recent, din castrul de la Răcari, a fost semnalată o
statuie de bronz cu reprezentare de acvilă pe cuirasă18 (fig. 3, stânga). Nu deținem
foarte multe date despre astfel de reprezentări, însă statuia cu acvilă de la Răcari
nu este singura de acest gen. O astfel de reprezentare a fost sugerată deja pentru
o statuie a lui Iulius Caesar19, iar de la Madauros provine o statuie de marmură cu
acvilă pe cuirasă20 (fig. 3, dreapta) din secolul al III-lea.
În fața acestor evidențe nu ne rămâne decât să concluzionăm că
reprezentarea de acvilă de bronz de la Horezu, a aparținut unei statui din bronz, a
cărei cuirasă o decora. Un astfel de obiect era realizat prin turnare, într-un tipar
monovalv21, după care era lipit (atașat) pe statuia respectivă.
La finalul acestui scurt demers, se impun și câteva precizări despre locul
de descoperire al piesei. Exceptând mărturia descoperitorului, nu există nici o
certitudine că ar fi fost descoperită la Horezu, jud. Vâlcea. La fața locului nu au
fost găsite indicii plauzibile în acest sens și nu deținem informații conform cărora
ar fi existat urme romane în teritoriul localității22. Admițând totuși că relatarea
descoperitorului ar fi fost sinceră, nu există nici o problemă să apreciem faptul că
încă din antichitate statuia respectivă fusese spartă în vederea recuperării
16 N. Gudea, Űber ein Typologie der dreieckigen Votivplatten mit Reliefverzierung im Kulte des IOMD,
în vol. The Antique Bronzes. Typology, Chronology, Authenticity. The Acta of the 16th International
Congress of Antique Bronzes, Bucharest, May 26th-31st, 2003 (2004), pp. 216-228.
17 D. Bondoc, Tipare şi figurine ceramice romane. Muzeul Romanaţiului Caracal (Figurine ceramice
romane de la Romula) / Roman moulds and figurines of ceramic. The museum from Caracal (Roman
figurines of ceramic from Romula), Craiova, 2005, pp. 51-53.
18 D. Bondoc, N. Gudea, Castrul roman de la Răcari. II. Clădirea comandamentului (principia). Statuile
de bronz și bronz aurit / The roman auxiliary fort of Răcari. II. The headquarters building (Principia).
Bronze and gilded bronze statues, Craiova 2017, pp. 301-306.
19 M. Kerrigan, O istorie întunecată. Împărații romani. De la Iulius Caesar la căderea Romei, ediția
pp. 157-159.
21 Un tipar de acest fel provine de la Romula, (Gh. Popilian, D. Bondoc, op. cit.), însă acvila de la
metalului, iar bucățile rezultate fuseseră purtate (unele pierdute) spre alte locații,
precum Horezu.
242 Dorel Bondoc, Ion Tuțulescu
24 Răcari according to D. Bondoc, N. Gudea 2017 and Madauros according to G. Souville, 1954.