Proiectul ADA/PNUD„Suport pentru Procesul Naţional de Planificare

a Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice”

RAPORT FINAL
privind analiza situaţiei în sectorul transportului si
infrastructurii drumurilor în contextul adaptărilor la
schimbările climatice

Elaborat de: Sergiu Dragoman

Consultant naţional în sectorul: Transport

Data prezentăprii raportului: 1 Iulie 2014

Chişinău

2014

1
 Cuprins:

Abrevieri şi acronime

Definiţii a termenilor şi conceptelor

Sumar executiv

I. Introducere şi generalităţi:

1.1. Sectorul transport si infrastructura drumurilor în Republica Moldova

1.2. Vulnerabilităţile sectorului transport si infrastructurii drumurilor la schimbările

climatice

1.3. Activităţile de adaptare efectuate sau în curs de efectuare

II. Provocările pentru integrarea adaptării climatice

2.1. Cadrul instituţional existent

2.2. Cadrul de politici şi de reglementare existent

2.3. Evaluarea capacităţilor instituţionale

2.4. Bariere şi provocări pentru implementare

III. Reacţii la schimbările climatice

3.1. Puncte de pornire

3.2. Măsuri recomandate pentru adaptări climatice

IV. Concluzii şi recomandări

V. Bibliografie

VI. Anexe

2
 Abrevieri şi acronime

AAC Autoritatea Aeronautica Civila

AAP Academia de Administrare Publica
AAPC Autoritatile Administratiei Publice Centrale
ADA Agentia de Dezvoltare Austriaca
AIR Analiza Impactului de Reglementare
ANTA Agentia Nationala Transport Auto
APC Administratia Publica Centrala
APL Administratia Publica Locala
ASD Administratia de Stat a Drumurilor
ASM Academia de Stiinte a Moldovei
CFM Calea Ferata a Moldovei
CISC Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice
CGFR Consiliul pentru Gestionarea Fondului Rutier
CNSCR Consiliul National pentru Securitate a Circulatiei Rutiere
FR Fond Rutier
HG Hotarire de Guvern
HP Hotarirea Parlamentului
MTID Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor
MF Ministerul Finantelor
MDRC Ministerul Dezvoltarii Regionale si Constructiilor
MM Ministerul Mediului
RTEC Regia Transport Electric Chisinau
SND “Moldova 2020” Strategia Nationala de Dezvoltare “Moldova 2020”
SNSR Strategia Nationala a Sigurantei Rutiere

3
Definiţii a termenilor şi conceptelor

4
 Sumar executiv

Sectorul transport al Republicii Moldova in structura sa cuprinde transportul auto, transportul

feroviar, transportul aerian si transportul fluvial. În prezent tara noastra este asigurată de
infrastructura suficientă, raportată la suprafaţă şi numărul de populaţie: un aeroport
internaţional principal, un port maritim internaţional principal, 10.544 km de drumuri şi 1.156
km de căi ferate. Cu toate că există suficientă capacitate pentru transport şi logistică, totusi
starea infrastructurii existente este problema-cheie.

Reteaua de drumuri cu lungimea totala de 10544 km (drumuri nationale 3667 km, locale 6867,
poduri cu o lungime totala de 25,9 km) are ca nod principal municipiul Chisinau, centrul de
intersectie a traseelor principale nationale si internationale. Reteaua de drumuri este suficient
de dezvoltata, insa starea lor, ca si a intregii infrastructuri, este considerata rea sau foartea rea
si necesita reabilitare si modernizare.

Conform ultimelor date, 92,5% din drumurile nationale si 46,1% din cele locale sint cu
imbracaminte rutiera permanenta si semipermanenta (beton asfaltic, betonde ciment, mixturi
bituminoase)

În pofida implementării Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru

siguranţa rutieră, aceasta din urma rămîne o problemă stringentă, iar factori, cum ar fi starea
nesatisfăcătoare a drumurilor, parametrii geometrici ai acestora, comportamentul
conducătorilor auto şi aplicarea insuficientă a regulilor de circulaţie rutieră joacă un rol
semnificativ.

Sectorul transport rutier este relativ competitiv în pofida stării în general rele a drumurilor si
este dominat de întreprinderi private. In prezent, pe piaţa transportului rutier activează agenţi
economici care prestează servicii de transportare a mărfurilor şi călătorilor pe direcţii
naţionale şi internaţionale, dintre care, operatori care efectuează transportul de călători si
operatori care efectuează transportul de mărfuri.

Transportul feroviar functioneaza in Republica Moldova de peste 140 de ani, iar reţeaua
naţională de căi ferate din Moldova constă din 1.045,4 km de linii principale neelectrificate
(dintre care circa 40 km sînt linii duble) cu 90 de staţii şi 648,5 km de linii secundare şi de
garare la staţii. 1.013,1 km de linii principale au un ecartament de 1.520 mm, iar 32,3 km de
linii din staţii au un ecartament de 1.435 mm care se află în zonele de trecere a frontierei
Ungheni şi Giurgiuleşti (cifrele respective nu includ calea ferată Cahul-Giurgiuleşti care
oficial nu este dată în exploatare).

Transportul fluvial in Republica Moldova este in curs de dezvoltare si majorare atit a

numarului de nave, cit si celui de porturi. In prezent sint inregistrate in registrul de stat a
navelor 74 de unitati de transport.

S-a majorat numarul de porturi cu infrastructura respectiva. Porturile din Bender, Dnestrovsk,
Malovata, Ungheni, si portul din Giurgiulesti, care are iesire la Marea Neagra, activeaza, iar
din anul 2000 a fost reluat procesul de transportare a marfurilor pe riul Nistru.

5
Republica Moldova are 4 aeroporturi: Chişinău, Mărculeşti, Cahul şi Bălţi. Aeroportul
Internaţional Chişinău este principalul aeroport din ţară datorită amplasării sale geografice
favorabile, în apropiere de capitală şi în centrul ţării. Acesta este situat la 14 km de centrul
oraşului Chişinău şi ocupă o suprafaţă de 363 ha. Aeroportul Internaţional Chişinău este o
companie 100% de stat aflată în gestiunea Ministerului Economiei al Republicii Moldova.

Solutionarea problemelor si consolidarea sectorul transporturilor si infrastructurii drumurilor

presupune inclusiv facilitarea comerţului, asigurarea imbunatatirilor vamale şi de trecere a
frontierei, aeroporturile / transportul aerian, porturile şi transportul maritim/naval intern, mai
mult decit atit, urmăreşte transformarea sectorului de transport într-un factor care va permite
dezvoltarea economiei Republicii Moldova şi a comerţului de export, şi va susţine procesul
continuu de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova din sectorul transporturilor cu
standardele, legislaţia şi reglementările corespunzătoare ale UE.

6
1. INTRODUCERE ŞI GENERALITĂŢI

1.1. Infrastructura de transport în Republica Moldova

Actualmente sectorul transportului rutier este dominat de întreprinderi private, sectorul

feroviar este 100% deţinut de stat, sectorul aviaţiei fiind în proprietate mixtă privată şi de stat
şi, în final, sectorul naval intern, în mare parte, în proprietate privată, cu excepţia Portului
Fluvial Ungheni, care este Întreprindere de Stat.

În prezent Republica Moldova este asigurată de infrastructura suficientă, raportată la suprafaţă

şi numărul de populaţie: un aeroport internaţional principal, un port maritim internaţional
principal, 10.544 km de drumuri şi 1.156 km de căi ferate. Cu toate că există suficientă
capacitate pentru transport şi logistică, starea infrastructurii existente reprezintă problema-
cheie. Actualmente reţeaua infrastructurii de transport:

 este dezvoltată suficient şi acoperă întreg teritoriul ţării, dar necesită investiţii majore
pentru reabilitarea şi modernizarea acesteia;

 în unele zone, în care se preconizează creşterea economică, infrastructura rutieră poate

fi extinsă conform cerinţelor traficului.

Principalul operator de transport terestru de mărfuri şi călători este sectorul rutier cu 97% din
traficul de pasageri şi 87% din traficul de mărfuri, urmat de căile ferate cu 3% din traficul de
pasageri şi 13% din traficul de mărfuri. În prezent aproximativ 1,1 milioane de pasageri
utilizează serviciile Aeroportului Chişinău şi în jur de 400.000 tone de mărfuri sînt
transbordate prin Portul Giurgiuleşti.

Sectorul rutier

Drumurile

Reţeaua de drumuri publice din Republica Moldova constituie 10.544 km, inclusiv: drumuri
naţionale – 3.677 km, locale – 6.867 km. La momentul actual Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii Drumurilor gestionează 9.344 km de drumuri, dintre care 3.336 km de drumuri
naţionale şi 6.008 km de drumuri locale. Restul drumurilor cu lungimea de 1.200 km sînt
gestionate de administraţia publică locală din partea stîngă a rîului Nistru.

Conform ultimilor date 92,5% din drumurile naţionale şi 46,1% din cele locale sînt cu
îmbrăcăminte rutieră permanentă şi semipermanentă (beton asfaltic, beton de ciment, mixturi
bituminoase executate în situ). Ponderea acestora constituie 62,7% din întreaga reţea de 9.344
km.

Transportul rutier

Sectorul transportului rutier este relativ competitiv în termeni de preţ, în pofida stării în
general rele a drumurilor. Sectorul este dominat de întreprinderi private şi este considerat
sigur şi eficient de către clienţii săi.

7
Începînd cu anul 1995, transportul de mărfuri a fost privatizat 98 %, iar transportul de călători
aproximativ 95 %. Actualmente pe piaţa transporturilor activează aproximativ:

1824 agenţi economici care prestează servicii de transportare a mărfurilor şi călătorilor pe

direcţii naţionale şi internaţionale, dintre care:

1250 operatori efectuează transportul de călători (circa 29.000 unităţi de transport);

574 operatori efectuează transportul de mărfuri (circa 6.000 unităţi de transport, dintre care:
863 corespund cerinţelor euro-0; 44 – euro-1; 1361 – euro-2; 1762 – euro-3; 220 – euro-4; şi
1916 – euro-5).

Zilnic se efectuează aproximativ 5 mii curse. În transportul internaţional de călători se

efectuează anual 100 mii curse, în transportul naţional aproximativ 2 milioane curse. Parcul de
unităţi de transport înregistrate constituie circa 745 mii unităţi.

Sectorul feroviar

Căile ferate

În prezent reţeaua naţională de căi ferate din Moldova constă din 1.045,4 km de linii
principale neelectrificate (dintre care circa 40 km sînt linii duble) cu 90 de staţii şi 648,5 km
de linii secundare şi de garare la staţii. 1.013,1 km de linii principale au un ecartament de
1.520 mm, iar 32,3 km de linii din staţii au un ecartament de 1.435 mm care se află în zonele
de trecere a frontierei Ungheni şi Giurgiuleşti (cifrele respective nu includ calea ferată Cahul-
Giurgiuleşti care oficial nu este dată în exploatare).

422 km de cale ferată sînt dotate cu sistem de blocare automată, utilizat de peste 35 de ani.
589 km de cale ferată au sistem de blocare semiautomat ce utilizează cabluri electrice aeriene
nesigure. Numeroase defecţiuni indică necesitatea urgentă de renovare a acestor sisteme de
siguranţă a traficului feroviar.

80 de staţii şi 1.660 de puncte feroviare sînt dotate cu control centralizat. La nouă staţii se mai
foloseşte controlul manual de schimbare a macazurilor şi de semnalizare, la care sistemului de
control a fost proiectat în anii 1940. Printre acestea este staţia Giurgiuleşti care trebuie urgent
modernizată.

Transport feroviar

Conform Hotărîrii Guvernului nr. 582 din 17 august 1995, căile ferate se consideră un
monopol natural. Altfel spus, legea tratează sectorul feroviar ca pe o unitate totalmente
deţinută de stat, cu oportunităţi nule sau minime de participare a mediului privat. Î.S. „Calea
Ferată din Moldova” este clasificată ineficientă comparativ cu celelalte „căi ferate” din
regiune. Aceasta are în jur de 10.000 angajaţi pentru transportarea a circa 13.000 pasageri
zilnic.

8
Sectorul aerian
Infrastructura

Republica Moldova are 4 aeroporturi. Acestea sînt Chişinău, Mărculeşti, Cahul şi Bălţi.
Aeroportul Internaţional Chişinău este principalul aeroport din ţară datorită amplasării sale
geografice favorabile, în apropiere de capitală şi în centrul ţării. Acesta este situat la 14 km de
centrul oraşului Chişinău şi ocupă o suprafaţă de 363 ha. Aeroportul Internaţional Chişinău
este o companie 100% de stat aflată în gestiunea Ministerului Economiei al Republicii
Moldova.

Aeroportul constă dintr-o singură pistă operaţională (3.590 m lungime şi 45 m lăţime)

orientată în direcţia Est-Vest, care corespunde cerinţelor majorităţii tipurilor de aeronave.
Aeroportul a fost proiectat pentru avioanele de tip sovietic, ce a rezultat într-un număr mai
mic de clasificare al pistei, dimensiuni mai mici, precum şi capacitatea portantă redusă a pistei
şi platformelor. Structura rutieră existentă a pistei de decolare/aterizare, a căilor de rulare şi a
platformelor şi-a depăşit termenul proiectat şi necesită reabilitare. Terminalul de pasageri are
o suprafaţă totală de circa 10.000 m2 şi atinge capacitatea maximă în configuraţia actuală.

Transportul aerian

Călătoriile aeriene spre şi din Republica Moldova se caracterizează prin oferte limitate şi
costuri înalte. Preţul unui bilet din şi spre Chişinău este aproape dublu comparativ cu o
călătorie pe aceeaşi distanţă din Kiev sau Bucureşti. Transportul de pasageri s-a triplat în
ultimii zece ani, cu o rată de creştere anuală de circa 13%. În anul 2011 Aeroportul
Internaţional Chişinău a înregistrat un număr record de pasageri – 1.046.086, ceea ce prezintă
o sporire de 11,6% comparativ cu anul precedent. Lunile de vîrf au fost: iunie cu 121.993
pasageri, august cu 131.653 pasageri şi septembrie cu 115.335 pasageri. În anul 2011 în total
au fost efectuate 13.065 zboruri.

Principala companie aeriană, Î.S. „Air Moldova” este comparativ mică şi îşi menţine
activitatea prin creşterea datoriilor, de exemplu, faţă de Aeroportul Internaţional Chişinău prin
neplata taxelor aeroportuare. Companiei aeriene îi lipseşte masa critică pentru a concura, şi în
acelaşi timp ea este prea ineficientă ca să se dezvolte pe o piaţă competitivă.

Sectorul naval
Infrastructura portuară

Republica Moldova nu are acces direct la mare, chiar dacă o fîşie de 430 m lungime a rîului
Dunăre a fost dezvoltată ca portul Giurgiuleşti, pentru a asigura ţara cu un activ strategic.
Portul constă din două părţi: terminalul de pasageri şi mărfuri, gestionat de stat, de la
Giurgiuleşti, şi Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Transportul naval

În Republica Moldova nu există servicii de transport pe căile navigabile interne, deşi

„Registrul Naval de Stat” funcţionează ca o instituţie de clasificare a vaselor fluviale.

9
 1.2. Vulnerabilităţile infrastructurii de transport la schimbările climatice

În funcţie de „izvorul” (sursa) vulnerabilităţilor au fost identificate următoarele categorii de

puncte slabe:

I. Vulnerabilitati institutionale

 Capacităţile de management (financiare, tehnicol-utilitare) al sistemului de

întreţinere a drumurilor sînt subdezvoltate din cauza numărului mare de companii
de întreţinere a drumurilor.

 Sistemul de planificare a lucrărilor de reparaţie a drumurilor locale este

centralizat şi ineficient.

 Nerespectarea condiţiilor de licenţiere, dar şi a normelor de efectuare a serviciilor

de transport rutier este frecventă.

 Normele tehnice şi standarde depăşite în domeniul rutier.

 Lipsa unei Metodologii transparente de identificare şi prioretizare a proiectelor de

infrastructură rutieră.

 Reţeaua rutieră din RM nu este conectată la reţelele internaţionale.

 Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interne ale

Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce, la
rîndul său, provoacă situaţii de avarii.

 La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar pe anumite sectoare,
din cauza nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor de menţinere a adîncimilor
garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei.

 Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este
într-o stare tehnică defectuoasă, iar investiţiile în acest sector sînt nesemnificative
şi sînt din partea agenţilor economici de stat.

 Lipsa unităţilor plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice ce ar

permite repararea şi reabilitarea permanentă a lor.

 Mijloacele plutitoare sînt în proprietatea întreprinderilor de stat, iar aceasta

împiedică atragerea de învestiţii şi dezvoltarea sectorului.

 ÎS „Calea Ferată din Moldova” este monopol de stat, conturile de infrastructură şi

operaţiuni de transport sînt comune. Nu există liberalizarea operaţiunilor
internaţionale de transport de marfă.

 Majoritatea vagoanelor existente şi-au depăşit perioada de exploatare.

10
 Locomotivele (locomotive magistrale şi de manevră) necesită a fi modernizate.

 Portul internaţional Giurgiuleşti nu dispune de acces cu ecartament european.

 Starea tehnică a reţelei de căi ferate din Republica Moldova este nesatisfăcătoare
din cauza finanţării insuficiente a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie în ultimii 15
ani.

 La PTF Ungheni (Punctul de Trecere a Frontierei) diferenţa ecartamentelor căilor

ferate complică circulaţia liberă a mărfurilor.

 Nu există un Mecanism clar şi coerent de colaborare între Ministerul

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi instituţiile din subordine.

 Serviciile ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu sînt concurente, ceea ce îngreunează

restructurarea corporativ-juridică şi economico-financiară. Aceeaşi situaţie este şi
la ÎS „Gările şi Staţiile Auto”.

 Vehiculele cu un înalt grad de poluare nu sînt monitorizate, ceea ce face

imposibilă restricţionarea circulaţiei lor pe drumurile publice.

 „Cimitirele” de vehicule ieşite din uz, părţile componente ale acestora, anvelopele
uzate, recepienţii uleiurilor tehnice etc. nu sînt inventariate. La fel nu există
Metodologie/Mecanism de inventariere şi supraveghere a acestor „cimitire”.

 Nu există vreun document de politici (Plan, Program), de genul „Rabla”

(Romania) de distrugere a automobilelor uzate şi radierea lor din Registrul de stat.

 Staţiile de reparaţie şi reabilitare a vehiculelor şi remorcilor acestora sînt

amplasate haotic, ceea ce împiedică evidenţa şi monitorizarea lor.

 Normele tehnice de proiectare, construire şi exploatare a drumurilor în funcţie de

destinaţie nu sînt adaptate (ajustate) la impactul schimbărilor climatic. Cca 80 %
din normele tehnice menţionate sînt „rigide” şi perimate deoarece au fost elaborate
pe vremea sovietică.

 Resursele financiare din Fondul Rutier nu sînt canalizate spre cercetarea riscurilor,
evaluarea impacturilor, consolidarea capacităţilor, planificarea în contextul
schimbărilor climatice.

 La nivel de Minister şi la nivel de instituţii subordonate nu există

împuterniciri/funcţii în contextul schimbărilor climatice.

 Nu au fost efectuate cercetări privind înlocuirea construirii drumurilor cu beton

asfaltic cu tehnologii rezistente la influenţa apei şi valurilor de căldură.

 Nu există restricţii de survol spaţiului aerian a transportului aerian cu un grad înalt

de poluare a aerului. La fel nu se cunoaște dacă transportul aerian naţional sau
străin este supus testării tehnice obligatorii, la fel ca vehiculele terestre.

11
  Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interne ale
Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce,
la rîndul său, provoacă situaţii de avari.

 La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar pe anumite sectoare,
din cauza nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor de menţinere a adîncimilor
garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei.

 Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este
într-o stare tehnică defectuoasă, iar investiţiile în acest sector sînt
nesemnificative şi sînt din partea agenţilor economici de stat.

 Lipsa unităţilor plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice ce ar

permite repararea şi reabilitarea permanentă a lor.

 Mijloacele plutitoare sînt în proprietatea întreprinderilor de stat, iar aceasta

împiedică atragerea de învestiţii şi dezvoltarea sectorului.

II. Construcţii

 Elementele de infrastructură a construcţiilor gări, aerogări existente nu sînt

planificate, reconstruite şi adaptate la schimbările climatice.

 Normativele de planificare urbană, mai ales cele legate de aerogări şi gări auto, nu
sînt adaptate la schimbările climatice.

III. Informative

 Nu sînt organizate campanii de informare locale, regionale, naţionale privind

impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport.

IV. Instituţionale

1) Nu se promovează interzicerea construirii (amplasării) de aşezări umane (case,

locuri de trai) pe teritoriile poluate de transport (terestru, aerian).

2) Nu sînt elaborate Planuri naţionale (intersectoriale) de preîntîmpinare şi protecţie a

teritoriului Republicii Moldova împotriva riscurilor de poluare a aerului .

12
1.3 Activităţile de adaptare efectuate sau în curs de efectuare
 Construcţia unui complex portuar în delta rîului Prut cu debarcadere pentru
servirea pasagerilor şi transbordarea încărcăturilor.

 Demonopolizarea căilor ferate, în vederea creării unor oportunităţi de dezvoltare a

infrastructurii transportului feroviar în conformitate cu cerinţele internaţionale.

 Reformarea sistemului instituţional de întreţinere a drumurilor prin fizionarea

companiilor de profil (SA Drumuri) şi consolidarea capacităţilor lor manageriale şi
tehnico-materiale şi optimizarea cheltuielilor administrative.

 Decentralizarea administrării drumurilor locale prin (1) trecerea unei părţi a

drumurilor locale mai importante, în drumuri regionale, (2) transmiterea
drumurilor locale rămase la balanţa APL de nivelul al doilea cu asigurarea alocării
de resurse din Fondul rutier pentru reparaţia şi întreţinerea acestora, (3) asigurarea
transferului de capacităţi pentru gestionarea eficientă a drumurilor locale.

 Dotarea vehiculelor care prestează servicii de transport rutier (de pasageri şi

mărfuri) cu limitatoare de viteză. Abilitarea unei instituţii publice specializate cu
controlul calităţii şi siguranţei serviciilor de transport rutier.

 Elaborarea şi implementarea normelor tehnice şi standardelor ajustate la cerinţele

internaţionale.

 Efiecientizarea procesului de planificare a proiectelor de infrastructură rutieră în

baza unei Metodologii elaborate.

 Integrarea (conectarea) reţelei rutiere a Republicii Moldova la reţeaua

internaţională.

 Desprinderea de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” a 3 entităţi comerciale: (1)

transportul de pasageri, (2) transportul de mărfuri, şi (3) infrastructura feroviară.

 Închiderea liniilor şi staţiilor neprofitabile.

 Restructurarea datoriilor şi recapitalizarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” şi

crearea cadrului normativ şi legislativ pentru aceasta. Liberalizarea serviciilor.

 Desprinderea obiectivelor de menire socială (spitale, clinici, fond locativ) de la

balanţa ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

 Casarea vagoanelor care şi-au depăşit perioada de exploatare sau evaluarea

eficienţei tehnico-economice privind reabilitarea (renovarea) parcului sau
achiziţionarea vagoanelor care vor circula spre Europa şi CSI.

 Modernizarea trenurilor diesel.

 Modernizarea locomotivelor şi depourilor de locomotive.

13
 Asigurarea accesului de cale ferată cu ecartament european la Portul Internaţional
Giurgiuleşti spre (din) România.

 Reabilitarea reţelei feroviare şi achiziţionarea maşinilor pentru executarea

lucrărilor de reparaţie a căii ferate.

 Construcţia unui terminal de transbordare pentru operarea mărfurilor în regiunea

Ungheni.

14
2. PROVOCĂRI PENTRU INTEGRAREA ADAPTĂRII CLIMATICE

2.1. Cadrul instituţional existent

Cadrul instituţional în domeniul transportului si infrastructurii drumurilor este format din

autorităţi publice centrale, autorităţi publice locale, instituţii de profil, operatori economici şi
consumatori. Toate acestea sînt clasificate în autorităţi de elaborare a documentelor de politici,
de implementare a lor şi autorităţi de reglementare.

a. Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova este unica autoritate legislativă de adoptare a actelor

legislative (legilor şi hotărîrilor), inclusiv adoptareaa concepţiilor şi strategiilor în domeniul
transportului şi schimbărilor climatice. În cadrul Parlamentului, în calitate de organ de lucru,
funcţionează Comisia parlamentară „Comisia mediu şi schimbări climatice” cu următoarele
direcţii principale de activitate:

 Promovarea politicii statului în domeniul transportului si infrastructurii drumurilor;

 Control parlamentar asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale

(Ministerul Transportului si Infrastructurii Drumurilor) şi locale (Consilii locale şi
Primării de nivelul I şi II), în vederea aplicării legislaţiei, ce ţine de competenţa comisiei.

 Monitorizarea şi controlul implementării proiectelor finanţate din Fondul Rutier;

implementarea politicii transportului si infrastructurii drumurilor în politicile sectoriale;

 Promovarea măsurilor de adaptare în contextul schimbărilor climatice; promovarea

mecanismului dezvoltării nonpoluante, conform Protocolului de la Kyoto.

b. Guvernul Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova este autoritatea executivă împuternicită cu realizarea politicii

statului, inclusiv în domeniul transportului şi schimbărilor climatice, exercită conducerea
generală a administraţiei publice şi este responsabilă în faţa Parlamentului.

În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de Programul său de activitate „Integrare

Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, 2013-2014. În activitatea sa Guvernul emite
hotărîri, dispoziţii şi moţiuni.

c. Ministerul Transportului si Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, autoritate publică centrală, misiunea

căruia este elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul
transporturilor şi infrastructurii drumurilor. Formal acest Minister nu are funcţii, împuterniciri,
capacităţi în domeniul gestionării riscurilor schimbărilor climatice.

15
Ministerul funcţionează în baza hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 695 din
18.11.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului limită si funcţiile
principale sînt:

 elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul transporturilor şi

infrastructurii drumurilor;

 asigurarea elaborării strategiei de dezvoltare a domeniilor de competenţă şi

exercitarea controlului asupra realizării acesteia, determinarea scopurilor
strategice prioritare şi sarcinilor tactice în activitatea sa, elaborarea şi
promovarea acţiunilor în vederea îndeplinirii acestora;

 monitorizarea şi evaluarea implementării şi impactului politicilor sectoriale;

gestionarea bazei de date pentru monitorizarea şi evaluarea politicilor;

 racordarea politicilor existente la priorităţile şi necesităţile de integrare

europeană;

 analizarea politicilor elaborate în scopul asigurării corespunderii acestora cu

strategiile şi programele naţionale;

 fundamentarea necesarului de fonduri de la bugetul de stat, gestionarea

mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat şi din creditele externe în
domeniile de competenţă;

 exercitarea funcţiilor de fondator al întreprinderilor de stat şi de administrator

al patrimoniului public, prin intermediul reprezentanţilor statului în societăţile
comerciale al căror capital social include cota statului;

 participarea la elaborarea şi promovarea politicii de stat şi înaintarea

propunerilor referitor la direcţiile strategice de dezvoltare în sfera ştiinţei şi
inovării, conform domeniilor de competenţă;

 elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii în

domeniile de competenţă, inclusiv în cadrul colaborării transfrontaliere;

 elaborarea proiectelor de racordare a politicilor, strategiilor şi reglementărilor

din domeniile de competenţă la standardele Uniunii Europene, conform
priorităţilor de integrare europeană.

Agenţia Naţională Transport Auto, autoritate publică subordonată Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia este monitorizarea implementării
prevederilor legale în domeniul transportului auto.

Agenţia funcţionează în baza hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 539 din 23.04.2008
cu privire la crearea instituţiei publice Agenţia Naţională Transport Auto si funcţiile principale
sînt:

16
  implementarea prevederilor şi cerinţelor acordurilor internaţionale şi convenţiilor în
domeniul transportului auto la care Republica Moldova a aderat, a actelor legislative şi
normative naţionale ce reglementează activitatea transportului auto de mărfuri şi
călători;

 monitorizarea procesului de comandare, primire, eliberare şi perfectare a autorizaţiilor

multilaterale CEMT (Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transport), utilizate de
către agenţii transportatori autohtoni şi elaborarea dărilor de seamă pentru prezentarea
acestora către Secretariatul CEMT;

 monitorizarea procesului de editare, efectuare a schimbului de autorizaţii internaţionale

unitare cu ţările străine în conformitate cu acordurile bilaterale şi eliberarea acestora
agenţilor transportatori din Republica Moldova;

 verificarea şi sistematizarea informaţiei privind utilizarea autorizaţiilor internaţionale

unitare de către agenţii transportatori autohtoni;

 eliberarea permiselor de activitate pe rutele regulate de călători agenţilor transportatori

licenţiaţi în modul stabilit de lege şi autorizaţi de către Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii Drumurilor;

 monitorizarea şi controlul îndeplinirii de către agenţii transportatori străini pe teritoriul

Republicii Moldova şi a transportatorilor autohtoni care efectuează transporturi
internaţionale, a condiţiilor acordurilor internaţionale AETR (Acordul european
privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale
pe şosele) şi INTERBUS (Acordul privind transportul internaţional ocazional de
călători cu autocarul şi autobuzul);

 comandarea, eliberarea şi monitorizarea utilizării cartelelor pentru tahografele digitale

de către persoanele fizice şi juridice, în cazurile prevăzute de lege;

Consiliul de Gestionare a Fondului Rutier condus de Primul-ministru, este o entitate

publică înfiinţată prin hotărîrea Guvernului din care fac parte reprezentanţi ai ministerului
transporturilor, economiei, mediului, în total 8 reprezentanţi ai ministerelor. Misiunea
Consiliului este analiza propunerilor privind utilizarea mijlocelor financiare ale fondului
rutier.

Consiliul funcţionează în baza Legii privid drumurile, nr. 509 din 22.06.1995.

Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere condus de Primul-ministru,

este organul consultativ pentru promovarea şi dirijarea politicii statului în domeniul securităţii
circulaţiei rutiere. Din Consiliul fac parte reprezentanţi ai ministerului transporturilor,
mediului, economiei, sănătăţii, educaţiei, agriculturii, finanţelor etc. În cadrul Consiliului
funcţionează Comisia pentru transporturi şi mediu, dar nu se cunoaşte dacă această comisie
are vreo implicaţie în gestionarea riscurilor schimbărilor climatice.

Consiliul dat va gestiona şi Fondul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere

destinat finanţării proiectelor, planurilor şi măsurilor specifice. Acest Fond urmează a fi
înnfinţat în anul 2015.

17
 Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere funcţionează în baza hotărîrii
Guvernului nr. 155 din 13.02.2003, iar principiile de înfiinţare au fost stabilite în
Strategia naţională pentru siguranţă rutieră, nr. 1214 din 27.12.2010:

 Imbunătăţirea organizării siguranţei rutiere la nivel central;

 Descentralizarea activităţii de siguranţă rutieră;

 Infiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră;

 Infiinţarea Centrului Unic pentru Evidenţă şi Monitorizare în cadrul Agenţiei

Naţionale pentru Siguranţă Rutieră;

 Infiinţarea unei baze de date a accidentelor rutiere;

 Infiinţarea fondului de siguranţă rutieră;

 Implementarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă cu numărul unic

european 112 (Sistemul 112);

 Elaborarea sistemului de implementare a auditului de siguranţă rutieră la nivel

naţional;

 Pregătirea profesională a personalului de specialitate;

 Infiinţarea consiliilor raionale de siguranţă rutieră şi a comisiilor de accidente.

Autoritatea Aeronautică Civilă, este o instituţie publică subordonată Ministerului

Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia constă în implementarea
strategiilor de dezvoltare şi supraveghere a activităţilor în domeniul aviaţiei civile pentru
asigurarea siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice.

Autoritatea Aeronautică Civilă funcţionează în baza hotărîrii Guvernului nr. 294 din
11.05.1012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea AEC si
funcţiile principale sînt:

 colaborarea cu organismele internaţionale de specialitate şi cu organele similare din

alte state cu funcţii de supraveghere, certificare şi control, şi cu cele de elaborare a
normelor de siguranţă în domeniul aviaţiei civile, inclusiv prin încheierea unor
acorduri de colaborare, schimb de experienţă şi informaţie de specialitate, în condiţiile
legislaţiei în vigoare;

 supravegherea asigurării siguranţei zborurilor aeronavelor civile şi a securităţii

aeronautice de către operatorii aerieni, operatorii de aerodromuri (aeroporturi),
furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană, alte persoane fizice şi juridice care activează
în domeniul aviaţiei civile;

 emiterea, în limitele competenţei sale, a deciziilor cu caracter administrativ, aprobarea

manualelor, regulamentelor, instrucţiunilor, altor acte cu caracter tehnic care conţin
18
 standarde şi proceduri executorii pentru persoanele fizice şi juridice care activează în
domeniul aviaţiei civile.

Administraţia de Stat a Drumurilor, este o întreprindere de stat subordonată Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia constă în gestionarea,
întreţinerea, dezvoltarea şi exploatarea drumurilor publice.

 construcţie, reconstrucţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor şi obiectelor

gospodăriei rutiere, de distributor al tuturor mijloacelor alocate în aceste scopuri
din bugetul de stat şi fondul rutier;
 asigurarea utilizării eficiente şi economice a resurselor financiare şi materiale,
alocate pentru dezvoltarea şi întreţinerea gospodăriei rutiere
 menţinerea viabilităţii drumurilor, gestionarea şi administrarea lor

19
 2.2. Cadrul de politici şi de reglementare existent

La analiza cadrului de politici s-a ţinut cont de politicile naţionale, sectoriale şi instituţionale,
iar la analiza cadrului de reglementare existent s-a ţinut cont de hotărîrile Guvernului, legile
Parlamentului cu impact asupra infrastructurii de transport.

1. Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022

Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 827 din 28.10.2013

Obiective Principiile (liniile directoare) ce stau la baza Strategiei (în

legătură cu protecţia mediului înconjurător):

 Existenţa unui echilibru între protecţia mediului şi

dezvoltarea economică, deşi protecţia mediului nu trebuie să
împiedice dezvoltarea economică.

 Proiectele de infrastructură trebuie să corespundă prevederilor

legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

Obiective le Strategiei:

1. Crearea unui mediu legal, instituţional şi adecvat pentru ca

sectorul de transport şi logistică să faciliteze dezvoltarea
economică durabilă a Republicii Moldova.

2. Asigurarea unui cadru ce-ar permite fiecărui tip de transport

să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova,
orientată spre dezvoltarea comerţului exterior.

3. Asigurarea transparentei deciziilor cu privire la investiţiile şi

cheltuielile de infrastructură, şi stabilirea bazei pentru
încheierea unor acorduri cu partenerii externi ai Moldovei,
cum ar fi instituţiile financiare internaţionale şi comunitatea
de donatori.

Abordarea în ea/legătură Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la ameninţările

cu adaptarea la SC schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport, însă
(ASC) scoate în evidenţă neajunsul cu impact asupra mediului privind:

„Lipsa liniilor electrificate a căilor ferate reprezintă un factor

negativ de mediu şi un obstacol în dezvoltarea operaţiunilor de
transport”

Elementele care lipsesc Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de

în contextul ASC monitorizare în contextul schimbărilor climatice

20
Responsabil de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,
implementare Autorităţile publice locale

Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul

Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.

2. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”

Date privind aprobarea Legea Republicii Moldova nr. 166 din 11.07.2012

Obiective Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată

pe următoarele priorităţi de dezvoltare:

1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de

muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi
majorării ratei de ocupare în economie.

2. Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri

naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de
transport şi sporirii vitezei de acces.

3. Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea

concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor
de management al riscurilor.

4. Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii

concurenţiale, optimizarea cadrului de reglementare şi
aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice
destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor.

5. Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei

energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

6. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii

pentru garantarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor.

7. Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de

combatere a corupţiei în vederea asigurării accesului echitabil
la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.

Abordarea în ea/legătură Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la gestionarea

cu adaptarea la SC ameninţărilor schimbărilor climatice asupra infrastructurii de
(ASC) transport, însă consfinţeşte următoarele:

„La proiectarea, construcţia şi exploatarea drumurilor se va ţine

cont de imperativul implementării măsurilor de protecţie a
mediului, inclusiv prin aplicarea procedurii de evaluare a
impactului de mediu, prin promovarea standardelor de
21
 construcţie şi de exploatare în condiţiile schimbărilor
climaterice, prin întreţinerea, restabilirea şi extinderea
suprafeţelor de plantaţii rutiere (fîşii verzi de protecție de-a
lungul drumurilor etc.)”

Elementele care lipsesc Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de

în contextul ASC monitorizare în contextul schimbărilor climatice

Responsabil de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,

implementare Autorităţile publice locale

Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul

Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.

8. Concepţia privid crearea şi dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de

transport

Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 365 din 28.03.2002

Obiective Obiectivul general al Concepţiei constră în formarea şi

dezvoltarea coridoarelor de transport internaţionale pe teritoriul
Republicii Moldova.

Obiective specifice:

 Crearea de condiţii favorabile pentru atragerea fluxurilor

internaţionale de transport şi îmbunătăţirea comunicaţiilor
rutiere în interiorul ţării.

 Satisfacerea necesităţii economiei naţionale în servicii de

transport, extinderea relaţiilor de comerţ exterior, sporirea
competitivităţii producătorilor autohtoni şi a întreprinderilor
de transport pe pieţele europene de mărfuri şi servicii.

Abordarea în ea/legătură Concepţia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la

cu adaptarea la SC ameninţările schimbărilor climatice asupra infrastructurii de
(ASC) transport.

Însă conturează aspectele ecologice în privinţa transporturilor,

astfel se menţionează:

 Efectuarea transporturilor cu orice tip de transport implică

cheltuieli ecologice, care pot fi divizate în trei categorii:
cheltuielile legate de prejudiciul cauzat mediului înconjurător
în rezultatul avariilor şi a zgomotului, de poluarea atmosferei
şi schimbarea climei.

 Dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor feroviare va

permite de a intensifica rolul pozitiv al căilor ferate în
22
 dezvoltarea transportului curat din punct de vedere ecologic.

 Electrificarea reţelelor feroviare şi aplicarea în cadrul lor a

tipurilor moderne de tracţiune va permite să se reducă
emisiile poluante în atmosferă, care depind nemijlocit de
consumul energiei, produse prin arderea combustibilului.

 Rezultatele şi avantajele prognozate în urma realizării

Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea coridoarelor de
transport internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova
plasează ecologizarea complexului de transport printre
sarcinile cele mai importante ale statului.

 Dezvoltarea în ţară a transportului naval, aceasta fiind unul

dintre cele mai ieftine şi mai inofensive tipuri de transport
pentru mediul înconjurător

Elementele care lipsesc Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de

în contextul ASC monitorizare în contextul schimbărilor climatice

Responsabil de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,

implementare Autorităţile publice locale

Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul

Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.

9. Strategia naţională pentru siguranţă rutieră

Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 1214 din 27.12.2010

Obiective Scopul principal al prezentei Strategii constă în reducerea

procentuală treptată a numărului deceselor şi a răniţilor grav,
printr-o îmbinare de măsuri de siguranţă rutieră pasivă şi activă
cu privire la factorul vehicul, precum şi în îmbunătăţirea
infrastructurii rutiere şi a comportamentului participanţilor la
trafic prin educaţie, prin creşterea gradului de conştientizare,
acordarea de licenţe, precum şi prin respectarea reglementărilor
de circulaţie.

Obiective:

1. Constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră

eficientă şi durabilă.

2. Întărirea controlului asupra aplicării nromelor rutiere.

Implementarea acestui obiectiv este argumentat în felul

23
 următor:

“Dat fiind faptul că numărul autovehiculelor comerciale

uşoare pe şosele este în creştere, ceea ce conduce la
creşterea riscului de implicare a acestora în accidente
rutiere, trebuie analizată, de asemenea, ideea montării unor
limitatoare de viteză la bordul acestor autovehicule, avînd în
vedere avantajele conexe din punctul de vedere al protecţiei
mediului şi al schimbărilor climatice”

3. Reducerea gradului de severitate şi a consecinţelor

accidentelor rutiere

Unul din avantajele de mediu al implementării acestui

obiectiv este formulat în felul următor:

“Se estimează că anvelopele eficiente în ceea ce priveşte

consumul de carburanţi, dacă sînt utilizate la scară largă, ar
permite economisirea a 6,6 milioane tone de combustibil pe
an, pînă în 2020. De asemenea, acestea ar reduce emisiile de
CO2 cu 4 milioane de tone pe an, ceea ce este echivalent cu
reducerea parcului auto european cu 1,3 milioane de
vehicule pe an”

Abordarea în ea/legătură Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la ameninţările

cu adaptarea la SC schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport, însă
(ASC) scoate în evidenţă anumite avantaje în contextul schimbărilor
climatice:

 Montarea limitatoarelor de viteze la bordul autovehiculelor

comerciale, va avea un avantaj conex din punctul de vedere al
protecţiei mediului şi al schimbărilor climatice.

 Anvelopele eficiente din punctul de vedere al consumului de

carburanţi ar permite economisirea consumului de
combustibil, iar aceasta are un impact favorabil al protecţiei
mediului.

Elementele care lipsesc Nu conţine obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de

în contextul ASC monitorizare în contextul schimbărilor climatice

Responsabil de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,

implementare Ministerul Mediului, Autorităţile publice locale

Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul

Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Partenerii de dezvoltare.

10. Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova

24
Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 453 din 24.03.2008

Obiective Obiectivele Concepţiei sînt:

1. păstrarea şi dezvoltarea căilor navigabile interne şi a

construcţiilor hidrotehnice.

2. supravegherea şi controlul asupra siguranţei navigaţiei şi

siguranţei ecologice.

3. crearea şi modernizarea regulilor unice de activitate pe căile

navigabile interne şi controlul respectării acestora.

4. asigurarea cu cadre din domeniul transportului naval

Obiectivele nominalizate derivă din următoarele probleme

principale:

 La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar

pe anumite sectoare, din cauza nămolirii lor şi neefectuării
lucrărilor de menţinere a adîncimilor garantate pentru
efectuarea în siguranţă a navigaţiei.

 Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile

navigabile interne ale Republicii Moldova, nivelul apei în
rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce, la rîndul său,
provoacă situaţii de avarii implicînd mijloace plutitoare.

 Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale

Republicii Moldova este într-o stare tehnică defectuoasă, iar
investiţiile în acest sector sînt nesemnificative şi sînt din
partea agenţilor economici de stat.

Abordarea în ea/legătură Concepţia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la

cu adaptarea la SC ameninţările schimbărilor climatice asupra infrastructurii de
(ASC) transport naval, însă scoate în evidenţă cîteva neajunsuri legate de
schimbările climatice:

 Înnămolirea rîurilor Nistru şi Prut şi neefectuarea lucrărilor de

menţinere a adîncimilor.

 Barajele sînt exploatate neadecvat, iar ridicarea sau

micşorarea nivelului apei poate provoca situaţii de avarii.

Elementele care lipsesc Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de

în contextul ASC monitorizare în contextul schimbărilor climatice

Responsabil de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,

25
implementare Autorităţile publice locale

Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul

Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.

26
 2.3. Evaluarea capacităţilor instituţionale

Programul de Dezvoltare Strategică este documentul de bază a Ministerului Transportului

si Infrastructurii Drumurilor, elaborat pentru o perioada de 3 ani, care completeaza sistemul
de planificare strategica la nivelul Autoritatilor Administratiei Publice Centrale, si care
asigura prioritizarea obiectivelor reflectate în documentele de politici, precum şi identifica
lacunele în capacităţi, dar şi instrumente/metode, pe care le utilizeaza autoritatea în vederea
atingerii obiectivelor sale legate de procesul decisional si de planificare la nivel national.

1. Profilul, numărul de unităţi şi rolul subdiviziunilor interioare din cadrul Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor se prezintă în felul următor:

Subdiviziunea Unităţi Rol

DAMEP1 5 Coordonarea procesului de elaborare, analiză, monitorizare şi

evaluare a politicilor sectoriale, în scopul corespunderii cu
strategiile şi programele naţionale. Coordonarea procesului de
gestionare a patrimoniului statului în ramurile subordonate.

Produse DAMEP: Elaborarea de documente de politici, proiecte de buget; gestiunea

patrimoniului public.

Direcţia transport 10 Elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul

terestru transportului auto şi feroviar.

Produse Directia transport terestru: Proiecte de acte legislative şi normative; Acte

normative departamentale

Direcţia 5 Elaborarea, promovarea, implementarea şi monitorizarea

dezvoltarea politicii de stat în domeniul reparaţiei şi întreţinerii
drumurilor infrastructurii drumurilor

Produse Direcţia dezvoltarea drumurilor: Proiecte de acte legislative şi normative;

Direcţia 5 Coordonarea procesului de elaborare, implementare şi

întreţinerea monitorizare a strategiilor de dezvoltare a domeniului de
drumurilor întreţinere a infrastructurii drumurilor;

1
Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor
27
Produse Direcţia întreţinerea drumurilor: Proiecte de acte legislative şi normative;

Direcţia relaţii 5 Coordonarea acţiunilor subdiviziunilor Ministerului în

internaţionale şi activitatea internaţională, în vederea realizării strategiilor
integrarea ramurale ale ministerului.
europeană

Produse Direcţia relaţii internaţionale şi integrarea europeană: Proiecte de acorduri

bilaterale, Memorandumuri, protocoale de cooperare;

Direcţia 5 Asigurarea juridică a activităţii Ministerului, efectuarea

juridică lucrărilor ce ţin de perfecţionarea legislaţiei Republicii
Moldova, reglementarea chestiunilor ce ţin de competenţa
Ministerului, precum şi îmbunătăţirea calităţii proiectelor de
acte normative.

Produse Directia juridica: Proiecte de documente normative; Rapoarte de monitorizare.

Serviciul 2 Contribuirea la realizarea obiectivelor Ministerului prin

resurse promovarea şi implementarea unui management eficient al
umane resurselor umane

Produse Serviciul resurse umane: Gestionarea personalului Ministerului Transporturilor şi

Infrastructurii Drumurilor

Serviciul transport Eficientizarea activităţii,elaborarea şi promovarea politicii

aerian statului în domeniul aviaţiei civile

Produse Serviciul transport aerian: Proiecte de acte normative

Serviciul transport 2 Promovarea politicii de stat şi gestionarea activităţii ramurii în

naval conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.

Produse Serviciul transport naval: Proiecte de acte normative

Serviciul 2 Asigurarea evidenţei contabile a activităţii economico-

contabilitate financiare

Produse Serviciul contabilitate: Bilanţul contabil; Rapoarte

Serviciul 3 Organizarea şi asigurarea activităţilor de secretariat şi a

secretariat arhivei.

Produse Serviciul secretariat: Evidenţa corespondenţei

Serviciul audit 2 Realizarea unei activităţi obiective si independente prin

intern oferirea de asigurare şi consultanţă, pentru îmbunătăţirea
operaţiunilor
28
 Produse Serviciul audit intern: Rapoarte de audit

Serviciul 2 Coordonarea, efectuarea şi participarea la investigaţiile

investigaţii evenimentelor din transporturi, incidentelor, accidentelor şi
deteriorării mijloacelor de transport la sol în
companiile transportatoare indiferent de tipul de proprietate.

2. Cadrul instituţional al sectorului transporturi cuprinde si instituţiile cu implicaţii în

domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor:

Agenţia Naţională Transport Auto

Denumirea Unităţi Rol

Agenţia Naţională 107 Monitorizarea şi asigurarea realizarii prevederilor legislaţiei,

Transport Auto actelor normative naţionale şi actelor internaţionale în
domeniul transportului auto, la care Republica Moldova este
parte.

Produse: Elaborarea de rapoarte de monitorizare; Perfectarea si eliberarea actelor permisive

transportatorilor auto;

Consiliul de Gestionare a Fondului Rutier

Denumirea Unităţi Rol

Consiliul de 8 Analiza si evaluarea propunerilor privind formarea,

Gestionare a distribuirea si utilizarea mijlocelor financiare ale fondului
Fondului Rutier rutier; Monitorizarea folosirii banilor fondului rutier.

Produse: Planuri, hotariri/decizii, procese verbale si alte documente pe marginea crearii,

distribuirii si utilizarii mijloacelor financiare ale fondului rutier

Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere

Denumirea Unităţi Rol

Consiliul Naţional 21 Promovarea şi dirijarea politicii statului în domeniul

pentru Securitatea securităţii circulaţiei rutiere
Circulaţiei
Rutiere

Produse: Planuri, decizii si alte documente privind securitatea circulatiei rutiere

29
 Autoritatea Aeronautică Civilă

Denumirea Unităţi Rol

Autoritatea cca 60 Implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghere a

Aeronautică activităţilor în domeniul aviaţiei civile pentru asigurarea
Civilă siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice

Produse: Perfectarea si eliberarea actelor permisive si altor documente in domeniul aviatiei

civile pentru asigurarea siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice

Administraţia de Stat a Drumurilor

Denumirea Unităţi Rol

Administraţia de 30 Gestionarea, întreţinerea, reparaţia, modernizarea,

Stat a Drumurilor dezvoltarea şi exploatarea drumurilor publice.

Produse: Intretinerea drumurilor publice

3. Analiza SWOT, analiza punctelor tari, punctelor slabe, ameninţărilor şi

oportunităţilor activităţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
Drumurilor.

Puncte Tari (S) Puncte Slabe (W)

Existența de capacități interne pentru retribuire neconformă volumului de

elaborarea și implementarea politicilor
publice,
personal competent, responsabil și
flexibil la indicaţii,
existenţa posibilităţii de perfecţionare
continuă a cadrelor,
experienţă managerială şi atitudine
deschisă a conducerii, calităţi de leadeship
la nivelul conducerii,
lucru efectuat
motivare nesatisfăcătoare a personalului din
cauza sistemului salarial din sectorul bugetar
abilități limitate de comunicare interpersonală
toleranţă scăzută faţă de opiniile
contrare
nivel redus de colaborare cu organele
din subordine

existenţa capacităţilor de planificare pe lipsa transparenței informaționale și acces

termen mediu, dificil la date deținute de instituțiile din
subordine

30
 capacitate de intervenţie operativă în
situaţii de urgenţă,

plan de acţiuni concret cu termeni reali de

executare,

existența capacităților managerial de

organizare a lucrului in echipa

existența capacităților interne în ceea ce

privește controlul asupra gestiunii
fondurilor publice,

existența unui sistem de consolidare și

actualizare a informațiilor

Oportunităţi (O) Pericole (T)

atragerea interesului instituțiilor fluctuaţia înaltă a cadrelor competente în

internaționale și a donatorilor la finanțarea
obiectivelor strategice din subordinea
ministerului,
creșterea competențelor și abilităților
manageriale, ca urmare a conlucrării cu
instituții și organisme internaționale,
cazul întârzierii majorării salariilor
funcţionarilor publici,
schimbarea vectorului geopolitic și
interese contradictorii ale actorilor politici
din statele limitrofe în ceea ce privește
cooperarea în domeniul transporturilor,

eficientizarea colaborării cu celelalte lipsa, limitarea sau alocarea întărziată a

autorităţi publice centrale şi locale,
implementarea de tehnologii și tehnici
informaționale și de gestiune moderne,
participarea la training-uri la nivel
naţional şi internaţional, facilitîndu-se
schimbul de experienţă
optimizarea proceselor manageriale și
crearea unui sistem decizional eficient
fondurilor bugetare pentru implementarea
planurilor de activități propuse,
sistarea sau accesul limitat la resursele
donatorilor internaționali ca urmare a
înăspririi crizei economice,
nivelul scăzut al credibilităţii investitorilor cu
privire la crearea PPP,
incertitudinea politică și polarizarea
intereselor clasei politice.

4. În urma analizei profilurilor, numărului de unităţi, a rolului Ministerului şi a analizei

SWOT, putem trasa următoarele probleme la nivel instituţional în contextul
schimbărilor climatice asupra sectorului transporturilor si infrastructurii
drumurilor:

31
 a) Lipsa de deprinderi si abilitati la nivel institutional si interinstitutional in planificarea si
programarea strategica a sectorului, inclusiv conexiunea cu domeniul adaptarii la
schimbarile climatice
b) Lipsa unui mecanism efectiv de coordonare in cadrul sectorului transporturilor si
infrastructurii drumurilor privind schimbarile climatice
c) Lipsa atributiilor si angajamentelor la nivel institutional cu privire la procesul de
adaptare la schimbarile climatice si gestionare a riscurilor legate de schimbările
climatice cu impact asupra sectorului transportului si infrastructurii drumurilor
d) Insuficienţa capacităţilor instituţionale, în particular, în domeniul evaluării impactului
asupra mediului şi elaborării politicii în domeniul protecţiei aerului atmosferic şi
schimbărilor climatice
e) Nivel scăzut de informare in domeniul adaptare la schimbarile climatice si eventuale
riscuri
f) Mecanism greoi de colectare, gestionare şi diseminare a datelor deţinute de Ministerul
Transportului si Infrastructurii Drumurilor

5. Soluţii instituţionale:
a) Directiile si subdiviziunile interioare ale Ministerului să fie instruite in domeniul
planificare si programare strategica, inclusiv coordonarea procesului de adaptare la
schimbarile climatice

b) Elaborarea unui mecanism de coordonare întra-instituţională (între subdiviziunile

interioare din cadrul Ministerului) şi inter-instituţională (cu subdiviziunile de profil din
celelalte autorităţi) în domeniul promovării de politici în contextul schimbărilor
climatice

c) Includerea modulelor în domeniul gestionarii riscurilor schimbărilor climatice in

cadrul procesului de dezvoltare a capacitatilor si instruirilor funstionarilor publici
desfasurate de catre Academia de Administrare Publică

d) Revizuirea si consolidarea politicii sectorului de transport aerian in legatura cu

gestionarea riscurilor schimbarilor climatice

e) Asigurarea optimizarii retelelor de transport urban si interurban, optimizarea traficului

de marfuri si pasageri, inclusiv prin deviewrea traficului din zonele dens populate
(construtia drumurilor de centura in jurul oraselor)

f) Plafonarea (diminuarea) vechimii de import si exploatare a autovehiculelor

g) Perfectionarea mecanismului de testare tehnica obligatorie a tuturor autovehiculelor si

remorcelor acestora (sistem cuprinzator de testare tehnica la nivel de tara)

h) Excluderea dublarilor intre institutiile subordonate Ministerului de Interne si agentii

economici referitor la testarea tehnica a autovehiculelor (revizia tehnica).

32
i) Elaborarea Metodologiei de colectare, procesare, actualizare, gestionare şi diseminare
a datelor pertinente schimbărilor climatice cu referire la sectorul transporturi si
infrastructura de drumuri

j) Organizarea şi promovarea campaniilor de informare privind pericolele

schimbărilor climatice.

33
Bariere şi provocări pentru implementare
Barierele pentru implementare se prezintă în felul următor:

1. Nu există o legătură clară şi coerentă între documentele de politici naţionale (SND

Moldova 2020, Planul de activitate a Guvernului 2013-2014) şi documentele de politici
sectoriale (Strategia naţională de transport şi logistică).

2. Nu există un sistem (mecanism) instituţional (inter-instituţional) de colectare,

procesare, monitorizare, raportare a datelor referitoare la schimbările climatice, măsurile
de adaptare (atenuare) şi din acest considerent lipsesc şi capacităţile necesare.

3. Nu există o platformă instituţional-funcţională de comunicare, dezbatere, cercetare

a impacturilor schimbărilor climatice asupra dezvoltării social-economice a ţării.

4. Nu există reguli, proceduri, tehnologii, resurse etc. pentru gestionarea şi integrarea

adaptării la schimbarea climei în politicile de dezvoltare sectorială, instituţională,
regională şi locală.

5. Cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi priceperi în domeniul schimbărilor climatice şi

a măsurilor de adaptare sînt rudimentare, iar uneori acestea lipsesc în totalitate.

6. Nu există un cadrul de cooperare inter-instituţională şi internaţională durabil

pentru aprofundarea transferului tehnologic în vederea atenuării fenomenului schimbărilor
climatice prin introducerea tehnologiilor prietenoase sectorului transporturilor şi reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră.

7. Fondurile de atragere şi gestionare a resurselor financiare de pe lîngă autorităţile

publice centrale (Fondul Rutier, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul pentru Eficienţă
Energetică) nu canalizează practic nimic din aceste resurse către ASC.

8. 74% din reţeaua rutieră prioritară de drumuri naţionale este în stare rea sau foarte
rea şi se deteriorează din cauza insuficienţei de finanţare (65% din transportul rutier de
marfă şi 85% din transportul rutier de pasageri se efectuează pe reţeaua prioritară de
drumuri naţionale)

9. Nerespectarea condiţiilor de licenţiere, dar şi a normelor de efectuare a serviciilor

de transport rutier este foarte frecventă

10. Restricţii legale si instituţionale în activitatea de întreţinere a drumurilor şi

prestarea serviciilor de transport

11. Nu există liberalizarea operaţiunilor internaţionale de transport de marfă

12. Standardele de siguranţă nu corespund celor europene

13. Piaţa transportului naţional şi internaţional de pasageri liberalizată insuficient

14. Necesitatea atragerii capitalului privat pentru dezvoltarea sectorului

34
3. REACŢII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

3.1 Puncte de pornire

Consolidarea si definitivarea cadrului legal si instituţional în domeniul schimbărilor climatice

si corelarea cu sectoarele de impact major, în conformitate cu angajamentele Republicii
Moldova, este relevant, iar acest fapt este mentionat inclusiv în Programul de activitate a
Guvernului Republicii Moldova pe anii 2013-2014.

Acest proces poate fi infaptuit dacă există un cadru coerent si consecvent:

 La nivel de politici

 La nivel instituţional, juridic si de reglementare,

 La nivel de cooperare internationala si imbunatatirea mediului investitional

Astfel, (1) fortificarea politicilor sectoriale privind reabilitarea infrastructurii transporturilor si

drumurilor, (2) revizuirea si imbunatatirea cadrului institutional, juridic si de reglementare a
sectorului, (3) intensificarea cooperari internationale si de atragere a mediului investitional
reprezinta punctele de pornire spre un mediu adecvat de adaptare la schimbarile climatice.

La fel, crearea unei entităţi cu împuterniciri în domeniul planificării şi gestionării măsurilor

privind schimbarea climei si corelarea obiectivelor cu sectoarele, asupra carora au impact, este
un pas prim şi important, in acest sens. Denumirea entităţii ar fi Agenţia Naţională pentru
Schimbări Climatice, cu funcţii inter-instituţionale, subordonată Primului-ministru, iar
activitatea Agenţiei şi finanţarea măsurilor schimbărilor climatice să fie efectută din contul
Fondului Naţional pentru Schimbările Climatice, care la fel urmează a fi înfiinţat.

35
3.2 Măsuri recomandate pentru adaptări climatice

 Introducerea unui sistem de monitorizare a vehiculelor poluante, restricţionarea

circulaţiei acestor vehicule pe drumurile publice.

 Revederea sistemului de testare tehnică a autovehiculelor prin sporirea frecvenţei

de testare tehnică a vehiculelor poluante.

 Inventarierea „cimitirelor” de vehicule ieşite din uz, a părţilor componente acestor

vehicule, a anvelopelor, a recipienţilor uleiurilor tehnice, etc. Elaborarea unui
sistem de supraveghere şi monitorizarea a acestor cimitire. Elaborarea unui
document de politici „Rabla 2014-2018” în vederea distrugerii autormobilelor
uzate şi radierii lor din Registrul de stat.

 Introducerea sistemului de licenţiere a activităţilor de reparaţie şi reabilitare a

vehiculelor şi remorcilor acestora.

 Canalizarea resurselor financiare din Fondul rutier către realizarea măsurilor de

adaptare la schimbările climatice (cercetarea riscurilor, evaluarea impacturilor,
consolidarea capacităţilor, planificarea etc.).

 Crearea Agenţiei Naţionale pentru Schimbările Climatice. Agenţie cu funcţii

inter-instituţionale, subordonată Primului-ministru. O parte din banii Fondului
Rutier să fie canalizate spre finanţarea Agenţiei nominalizate.

 Efectuarea de cercetări privind înlocuirea construirii drumurilor cu beton asfaltic

cu tehnologii rezistente la influenţa apei şi valurilor de căldură. Ulterior, înlocuirea
în întregime a betonului asfaltic sau acoperirea betonului asfaltic cu un strat de
protecţie anti-acvatică şi anti-temperaturi ridicate.

 Modernizare a sistemului de scurgere pentru drumuri.

 Revederea şi amendarea documentelor de politici sectoriale în vederea introducerii

componentei privind „riscurile la schimbările climatice”.

 Elaborarea documentelor de politici (strategii, planuri, programe) privind

adaptarea la schimbările climatice a sectoarelor cu un grad sporit de vulnerabilitate
la impacturi.

 Efectuarea unei analize şi evaluări minuţioase a actelor legislative şi normative în

vederea identificării obstacolelor/barierelor de adaptare la schimbările climatice la
nivel naţional, sectorial, instituţional, local. Amendarea corespunzătoare a cadrului
legislativ.

36
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Pentru reducerea impactului transporturilor asupra schimbărilor climatice se impune, în

special, o bună gestionare a sectorului transportului şi utilizarea resurselor tehnologice
existente, iar adaptarea la schimbarea climei necesită o strînsă coordonare intersectorială la
nivel national, precum şi un mediu instituţional şi legislativ încurajator.

Îmbunătăţirea gestionării sectorului transportului, in particular, privind riscurile schimbărilor

climatice, precum şi consolidarea cadrului instituţional, care să asigure implementarea
eficientă a măsurilor de adaptare la schimbarea climei la nivel naţional, sectorial şi local,
asociate cu dezvoltarea rezistenţei climatice prin reducerea riscurilor şi facilitarea adaptării la
schimbarea climei în sectoarele prioritar-vulnerabile sînt seturile de acţiuni, ce urmează a fi
îndeplinite.

Intervenţia Guvernului în acest proces este necesară şi importantă, întrucît:

1. La nivel naţional urmează să se creeze o structură instituţională puternică şi un mediu

care ar permite facilitarea adaptării la schimbarea climei în toate sectoarele şi la toate
nivelurile de implementare.

2. Este esenţială realizarea unei campanii de informare şi sensibilizare privind potenţialul

şi riscurile existente şi ameninţările asociate cu schimbarea climei şi acţiunile necesare
de prevenire

3. Un cadru puternic de adaptare la nivel naţional, însoţit de politici şi planuri de sector

reziliente la schimbarea climei, va ajuta la stimularea şi susţinerea adaptării la nivel
local, asigurîndu-se că inovaţiile din partea altor actori pentru reacţia la schimbarea
climei nu se vor ciocni cu bariere instituţionale sau de reglementare.

4. O finanţare solidă şi perpetuă ar asigura implementarea măsurilor de adaptare la

schimbările climatice.

Recomandări privind dezvoltarea si consolidarea domeniului transporturilor:

1. Dezvoltarea continua a capacitatii de management a sistemului de intretinere a

drumurilor publice, inclusiv prin corelarea la obiectivele de adaptare la schimbarile
climatice

2. Realizarea angajamentelor existente in sector in conformitate cu conventiile

internationale, la care Moldova este parte

3. Transpunerea si implementarea actelor normative ale UE conform planului aprobat de

armonizare a legislatiei si acordului de asociere, in particular pe domeniile vizate

4. Monitorizarea implementarii prevederilor si planurilor de actiuni a strategiilor

sectorului, inclusiv Strategia de siguranta rutiera

5. Elaborarea si implementarea normelor tehnice si standardelor ajustate la cerintele

internationale

37
6. Descentralizarea administrarii drumurilor locale

7. Eficientizarea planificarii lucrarilor de reparatie a drumurilor

38
Bibliografie

Denumirea Nr. şi data emiterii Statut

Programul de activitate a Guvernului

pentru anii 2011-2014 HG nr 179 din 23.03.2011 în vigoare

Regulamentul, structura si efectivul-

limita a Ministerului Transporturilor si în vigoare, fără
Infrastructurii Drumurilor HG nr 695 din 18.11.2009 amendamente

Strategia de Transport si Logistica pe în vigoare, fără

anii 2013-2022 HG nr 155 din 13.02.2003 amendamente

Strategia Nationala pentru Siguranta HG nr 1214 din în vigoare, fără

Rutiera 27.12.2010 amendamente

Regulamentul privind organizarea si

functionarea Autoritatii Aeronautice în vigoare, cu
Civile HG nr 294 din 11.05.2012 amendamente

Regulamentul Administratiei de Stat a în vigoare, fără

Drumurilor HG nr 678 din 19.07.2001 amendamente

Regulamentul Agentiei Nationale în vigoare, fără

Transport Auto HG nr 539 din 23.04.2008 amendamente

Regulamentul Consiliului National în vigoare, cu

pentru Securitatea Circulatiei Rutiere HG nr 155 din 13.02.2003 amendamente

Regulamentul cu privire la
constituirea si utilizarea fondului în vigoare, cu
rutier HG nr 893 din 26.06.1996 amendamente

39

Prima linie
SA Drumuri
Întreprinderile de Stat
Autorităţile publice locale (primării, consilii
raionale)
Agentii centrale
Agentia Nationala Transport Auto
Administratia de Stat a drumurilor
Agentii de verificări si bilanturi
Reţeaua Naţională de Observare şi
Control de Laborator
Anexa 1: Cartografierea părţilor interesate
Impact / rezultate
Output-urile cheie
De bază
Societatea civilă
Guvernul RM
ONG urile de profil
Ministerul Transporturilor RM
UNDP
Autoritatea Aeronautica Civila
Experţii internaţionali şi naţionali
Administratia de Stat a drumurilor
Organizatii care contribuie
Ministerul Economiei RM
Administratia de Stat a drumurilor
Întreprinderile de Stat
Politic
Comisia Parlamentară Mediu şi Schimbări
Climatice
Comisia Parlamentară Buget şi Finanţe
Organizatii pozitionate în exterior
Ministerul Econimiei RM
Ministerul Dezvoltării Regionale RM
Consilulo naţional al fondului rutier
Consiliul national pentru securitatea circulatiei rutiere
Consiliul naţional de dezvoltare
40 regională