ELABORAREA PROGRAMULUI CALENDARISTIC AL UNEI INTREPRINDERI

PRIN MODELUL GENERAL AL PLANIFICĂRII AGREGAT

1. Prezentarea metodei

Programul poate fi definit, în sens larg, ca un complex de scopuri operaţionale, pe intervale de timp
reduse şi subunităţi structurale dintr-o unitate industrială, rezultat din strategii normative, sarcini,
precum şi paşii care trebuie urmaţi şi resursele necesare, pentru a îndeplini acţiuni în curs de
desfăşurare, în condiţii eficiente.
Planificarea globală (agregat) operează cu cantităţi globale, atât în cazul resurselor (numărul total de
muncitori; ore-maşină; tone de materii prime), cât şi în cazul producţiei care se programează (tone
de produse sau în situaţia producţiilor eterogene-unităţi de produs echivalent).
Strategiile de planificare globală se clasifică în:
• strategii de bază denumite şi strategii pure;
• strategii combinate.
Strategiile pure se clasifică astfel:
A. Strategii de urmărire a cererii, caz în care producţia trimestrială programată este
identică cu cererea estimată pentru aceeaşi perioadă. Această strategie se poate realiza pe
două căi, fiecare constituind la rândul ei, o substrategie, şi anume:
• Ore suplimentare efectuate de muncitorii întreprinderii atunci când depăşeşte
posibilităţile de producţie, sau nefolosirea integrală a forţei de muncă în situaţia
inversă (timp de inactivitate).
• Angajări sau concedieri de personal în funcţie de creşterea şi, respectiv, de scăderea
cererii.
B. Strategia de programare a unei producţii trimestriale constante, egală cu cererea
trimestrială medie. În acest caz, acoperirea cererii se realizează din stocurile de produse
finite produse în trimestrele în care producţia constantă programată a fost mai mare
decât cererea, sau se amână satisfacerea cererii pentru o parte din produse sau pentru
toate produsele. În această situaţie, producţia constantă programată este mai mică decât
cererea, iar stocurile de produse finite formate anterior sunt insuficiente sau inexistente.
Strategiile combinate sunt cele de programare a unei producţii variabile, dar care nu respectă fidel
cererea trimestrială, de angajare a unuia sau a mai multor muncitori permanenţi pe lângă cei
sezonieri etc.
Strategiile pure şi cele combinate se pot restructura în trei modalităţi de acţiune practică:
a) Se prevede un nivel al producţiei constant, iar mărimea stocului de produse finite asigură
satisfacerea cererii în cazul abaterii fabricaţiei de la mărimea acesteia;
b) Se prevede o producţie cu un nivel fluctuant, în raport de cerere, iar mărimea minimă a
stocului corectează greşelile de previziune în domeniul cererii;
c) Se prevede un program mixt, de compromis, între variantele a) şi b) , deoarece asigură
cheltuieli obişnuite de producţie şi cheltuieli minime de angajare sau demitere
(concediere) a lucrătorilor, de plată a timpului suplimentar lucrat (supramuncă, schimbul
trei, sărbători etc.) şi de reorientare a personalului.
Modelul general al planificării agregat se fundamentează pe baza a trei variabile principale, şi
anume:
- cantitatea produsă în perioada t (QtS);
- nivelul cererii de produse în perioada t (QtD);
- nivelul stocului de produse finite (inventarul) la sfârşitul perioadei t (St).
Relaţia dintre cele trei variabile este: S t = S t −1 + QtS − QtD

Variabilele modelului implică mai multe categorii de costuri, care au un conţinut tipic, deosebit de
mărimile reflectate în contabilitatea firmei, ceea ce permite definirea lor ca extracosturi, şi anume:
1. costul de întreţinere a stocului de produse finite C1;
2. costul de supramuncă C2;
3. costul de inactivitate C3;
4. costul deficitului de produse C4;
5. costul angajării şi demiterii C5.
Funcţia obiectiv F a etapei de programare globală (agregat) a producţiei poate fi exprimată astfel:
min F = C1 + C2 + C3 + C4 + C5
Extracosturile ce intervin în relaţia de mai sus se pot calcula cu următoarele formule:
1. Costul de întreţinere a stocului de produse finite (C1) se va face cu relaţia:
C1t = c1t (QtS − QtD ) + S t −1 , unde QtS − QtD = S t . Notaţiile utilizate au următoarele semnificaţii:
• C1t - reprezintă costul total de întreţinere a stocului în trimestrul t;
• c1t - costul unitar de întreţinere a stocului (pe unitate de produs echivalent);
• QtS - producţia programată în trimestrul t conform strategiei alese;
• QtD - cererea estimată în trimestrul t;
• St-1 - stocul de produse finite la sfârşitul trimestrului anterior;
• St - stocul de produse finite la sfârşitul trimestrului t.

2. Costul realizării produselor prin supramuncă (C2) se va face cu relaţia: C2 t = c2 t Qt − Qtr
S

Notaţiile suplimentare utilizate au următoarele semnificaţii:
• C2t - costul total al realizării produselor prin supramuncă în trimestrul t;
• c2t - costul unitar de supramuncă (pe unitate de produs echivalent);
• Qtr - producţia exprimată în unităţi echivalente, care poate fi fabricată în întreprindere
în trimestrul t, potrivit normativelor.
3. Costul menţinerii în întreprindere a muncitorilor în perioadele în care cererea este inferioară
posibilităţilor de producţie (costul de inactivitate) (C3) se calculează trimestrial, cu formula:
Q S − Qtr
C 3t = c 3t t
Qm
Notaţiile utilizate suplimentar au următoarele semnificaţii:
• C3t - costul trimestrial de inactivitate;
• Qm - norma de producţie trimestrială pe muncitor;
• c3t - costul unitar trimestrial de inactivitate.
4. Costul pierderilor suportate de întreprindere atunci când nivelul producţiei programate este
inferior cererii (costul deficitului de produse) (C4) se calculează după stabilirea nivelului
costului trimestrial unitar c4t cu ajutorul următoarelor formule:
a) când la sfârşitul trimestrului anterior există stoc de produse St-1:
C4 t = (QtD − QtS − St −1 )c4 t
b) când la sfârşitul trimestrului anterior a existat deficit de produse Dt-1:
C4 t = (QtD − QtS + Dt −1 )c4 t
c) când la sfârşitul trimestrului anterior nu au existat nici stoc, nici deficit de produse:
C4 t = (QtD − QtS )c4 t
5. Costul de angajare şi concediere a muncitorilor (C5) se calculează cu formula: C5t = c5t N mt ,
după ce s-a estimat costul trimestrial unitar (pe muncitor) de angajare şi de concediere c5t.
QtS + Qtr
În relaţia de mai sus, N mt =  , iar semnele  se folosesc pentru a păstra permanent
Qm
pozitiv rezultatul diferenţei din paranteză.
Semnificaţiile notaţiilor suplimentare folosite sunt următoarele:
• Nmt - numărul mediu de muncitori angajaţi sau concediaţi în trimestrul t;
2. Aplicaţie

O intreprindere prognozează pentru produsele sale următoarea cerere:

- trimestrul I: 600.000 unităţi echivalente;
- trimesturl al II-lea: 1.200.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al III-lea: 800.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al IV-lea: 200.000 unităţi echivalente.
Cererea exprimată în unităţi de produs echivalent este repetabilă pe un orizont de doi ani.
Forţa de muncă a firmei este formată din 200 de muncitori, fiecare având o normă de producţie
trimestrială de 4.000 unităţi echivalente. Analizele efectuate în cadrul compartimentul Financiar-
Contabilitate au stabilit valorile trimestriale pentru următoarele categorii de costuri:
- costul de întreţinere a intervalului de produse finite este de 6 u.m. pentru o unitate de produs
echivalent;
- costul fabricării produselor prin timp de supramuncă este de 15 u.m. pe o unitate de produs
echivalent;
- costul menţinerii în cadrul firmei a muncitorilor în perioadele în care cererea este inferioară
posibilităţilor de producţie (costuri de inactivitate sau şomaj mascat) s-a estimat la 5.000 u.m.
pentru un muncitor;
- pierderile suportate de firmă atunci când nivelul producţiei programate este inferior cererii
(costul deficitului de produse) sunt de 20 u.m. pe o unitate de produs echivalent;
- costul necesar angajării/concedierii muncitorilor s-a estimat la 2.500 u.m. pe o persoană.
Pe baza acestor informaţii, să se elaboreze câteva variante de strategii pure sau combinate de
planificare agregat a producţiei societăţii analizate.
Să se analizeze fiecare variantă propusă şi să se justifice varianta economică optimă aleasă
 3. Rezolvare

a) Strategia pură de urmărire a cererii bazată pe supramuncă și menținere în inactivitate

Prognoza
- trimestrul I: 600.000 unităţi echivalente;
- trimesturl al II-lea: 1.200.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al III-lea: 800.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al IV-lea: 200.000 unităţi echivalente.

Nm = 200 de muncitori;
Nprod = 4.000 unităţi produs echivalent/trim./muncitor

Extracosturi
- costul de întreţinere a intervalului de produse finite: c1 = 6 u.m./unitate de produs echivalent;
- costul fabricării produselor prin timp de supramuncă: c2 = 15 u.m./unitate de produs echivalent;
- costul menţinerii în inactivitate a muncitorilor: c3 = 5.000 u.m./ muncitor;
- costul deficitului de produse c4 = 20 u.m./ unitate de produs echivalent;
- costul angajării/concedierii muncitorilor c5 = 2.500 u.m./ muncitor.

Perioada Extracosturi programare-agregat Total

Cererea Producţia extracost
Q Dt Q St (C)
C1 C2 C3 C4 C5
1
2
3
4
Total
 Total
Cererea Producţia Extracosturi programare-agregat extracost
Perioada Q Dt Q St (C)
C1 C2 C3 C4 C5
1 600.000 600.000 0 0 250.000 0 0 250.000
2 1.200.000 1.200.000 0 6.000.000 0 0 0 6.000.000
3 800.000 800.000 0 0 0 0 0 0
4 200.000 200.000 0 0 750.000 0 0 750.000
Total - - 0 6.000.000 1.000.000 0 0 7.000.000
 b) Strategia pură de urmărire a cererii bazată pe angajări şi demiteri de personal

Prognoza
- trimestrul I: 600.000 unităţi echivalente;
- trimesturl al II-lea: 1.200.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al III-lea: 800.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al IV-lea: 200.000 unităţi echivalente.

Nm = 200 de muncitori;
Nprod = 4.000 unităţi produs echivalent/trim./muncitor

Extracosturi
- costul de întreţinere a intervalului de produse finite: c1 = 6 u.m./unitate de produs echivalent;
- costul fabricării produselor prin timp de supramuncă: c2 = 15 u.m./unitate de produs echivalent;
- costul menţinerii în inactivitate a muncitorilor: c3 = 5.000 u.m./ muncitor;
- costul deficitului de produse c4 = 20 u.m./ unitate de produs echivalent;
- costul angajării/concedierii muncitorilor c5 = 2.500 u.m./ muncitor.

Total
Cererea Producţia Extracosturi programare-agregat extracost
Perioada Q Dt Q St (C)
C1 C2 C3 C4 C5
1
(perioada de referinţă)

2
3
4
5
Total
 Total
Cererea Producţia Extracosturi programare-agregat extracost
Perioada Q Dt Q St (C)
C1 C2 C3 C4 C5
1 600.000 600.000 - - - - - -
(per. de referinţă)

2 1.200.000 1.200.000 0 0 0 0 250.000 250.000

3 800.000 800.000 0 0 0 0 250.000 250.000
4 200.000 200.000 0 0 0 0 375.000 375.000
5 600.000 600.000 0 0 0 0 250.000 250.000
Total - - 0 0 0 0 1.125.000 1.125.000
 c) Strategia pură de programare a unei producţii trimestriale constante, egală cu
producția trimestrială medie, fără supramuncă și fără angajări sau demiteri de
personal

Prognoza
- trimestrul I: 600.000 unităţi echivalente;
- trimesturl al II-lea: 1.200.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al III-lea: 800.000 unităţi echivalente;
- trimestrul al IV-lea: 200.000 unităţi echivalente.

Nm = 200 de muncitori;
Nprod = 4.000 unităţi produs echivalent/trim./muncitor

Extracosturi
- costul de întreţinere a intervalului de produse finite: c1 = 6 u.m./unitate de produs echivalent;
- costul fabricării produselor prin timp de supramuncă: c2 = 15 u.m./unitate de produs echivalent;
- costul menţinerii în inactivitate a muncitorilor: c3 = 5.000 u.m./ muncitor;
- costul deficitului de produse c4 = 20 u.m./ unitate de produs echivalent;
- costul angajării/concedierii muncitorilor c5 = 2.500 u.m./ muncitor.

Q t
D

QtS = i =1
= 700.000 unităţi echivalente
4

Extracosturi programare-agregat Total

Cererea Producţia extracost
Perioada Q Dt Q St (C)
C1 C2 C3 C4 C5
1
2
3
4
Total
 Total
Cererea Producţia Extracosturi programare-agregat extracost
Perioada Q Dt Q St (C)
C1 C2 C3 C4 C5
1 600.000 700.000 600.000 0 125.000 0 0 725.000
2 1.200.000 700.000 0 0 125.000 8.000.000 0 8.125.000
3 800.000 700.000 0 0 125.000 10.000.000 0 10.125.000
4 200.000 700.000 0 0 125.000 0 0 125.000
Total - - 600.000 0 500.000 18.000.000 0 19.100.000