CAHUL 2020

CUPRINS

1
 Introducere
Termenul de hidraulică provine din limba greacă și este format din doua cuvinte, hidra
care înseamnă apă și aulos care înseamnă tub. Acest termen a luat naștere datorită legăturii pe
care grecii o făceau între caracteristicile sunetelor de la orgă de apă și înalțimea coloanelor de
apă. Hidraulic înseamnă fluid, iar mișcarea acestui fluid se aplică în mai multe domenii.
Hidraulica este aplicată în multe domenii, din punct de vedere tehnic, astăzi nu există nici o
ramură unde nu se folosește, într-o anumită masură, hidraulica.

O acționare hidraulică reprezintă un ansamblu de elemente cu funcții tehnice bine

stabilite, aflate într-o conexiune logică și care transferă o formă de energie dintr-un loc în altul
prin intermediul unui mediu de lucru. Dirijarea acționărilor hidraulice se produce cu ajutorul
aparatajului hidraulic (pompă-motor hidraulic) și anume: supapele de siguranță, supapele cu
clapetă reversibilă, drosele și distribuitoare.

O altă direcție importantă de perfecționare a acționărilor hidraulice o constituie

ameliorarea indicatorilor energetici, perderile în exces a lichidului,controlului presiunii și
siguranța la suprasarcini , pentru aceasta de montează supape su funcții diferite .

Supapele de presiune sunt aparate care reglează presiunea în instalațiile hidraulice, o

mențin constantă sau o reduc la diferite valori stabilite anterior, în funcție de fazele procesului de
lucru ale mașinii. În unele cazuri, în funcție de construcție, cuplează sau decuplează diferite
circuite în sistemele hidraulice. În sistemele hidraulice se mai utilizează si supape speciale care
cuplează si decuplează automat pompa hidraulică la încarcarea acumulatorului, precum și supape
comandate electric care conectează sau deconectează diferite circuite.

Scopul principal este să prezentăm și să dezvoltăm abilităţile de cercetare ştiinţifică şi

promovarea abilităţilor individuale de studiere în domeniul hidraulicii , anume cel a supapelor.
Să relevam lucid despre tipurile de supape hidraulice de presiune și să propunem direcţii de
optimizarea lor .

Obiectivele cercetării:

- să analizăm clasele de supape hidraulice;

- să analizăm parțile componente a unei supape hidraulică;

2
- să exemplificăm domeniile de utilizare.

- să putem explica construcția și funcționarea supapelor.

Supapa hidraulică generală este una dintre cele mai frecvente dintre cele trei tipuri de
valve hidraulice (supapă de control direcțională, supapă de control a presiunii și supapă de
control a debitului). Supapa hidraulică obişnuită este controlată prin control manual, mecanic,
hidraulic, electric, electro-hidraulic, pneumatic și de intrare, pe canalul de curgere a fluxului de
lichid sau în afara acesteia, controlul valorii (comutat) a presiunii și debitului de fluid și poate fi
utilizat pentru hidraulică general sisteme de antrenare.

Supapele sunt folosite practic în orice sistem hidraulic cum ar fi : excavatoare cu

deplasare pe două căi, în agricultură la tractoare, pentru a ridica, deplasa sau comanda
echipamentele accesorii, la excavator: transmisie hidraulică a tuturor echipamentelor de lucru
inclusiv mecanismul de rotire şi de rulare, la macarale mobile: transmisie hidraulică a braţelor
telescopice, mecanism de ridicat şi troliu, mecanism de rotire, sprijinire, ghidare precum şi
mecanism de rulare parţial, utilaje forestiere: mecanisme hidrostatice de lucru şi de rulare.

3
CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Funcționarea sistemului hidraulic

Acționarea hidraulică este un ansamblu de funcțiuni tehnice prin care se realizează transmiterea
energiei mecanice de la un element conducător la unul condus prin intermediul unui mediu de
lucru hidraulic. Cadrul material de echipamente şi conducte care permit realizarea acționării
hidraulice , formează sistemul de acționare hidraulică.

Din rezervor 1, fluidul de lucru este aspirat de pompă 2 ,antrenată de un motor 3 cu cuplul Mp și
turația np . Pompa conduce fluidul de lucru într-un sistem de conducte, creând un debit Qp si o
presiune pp . Datorită acestor parametri lichidul este refulat la aparatura de distribuție, reglare și
control. În A.D.R.C. are loc o intervenție asupra fluidului de lucru și presiunii , dîndu-le o
dirijare spre elementul de executie- motorul hidraulic 5 pentru ca acesta să antreneze sarcina la
parametrii necesari . Iesind din motor , fluidul de lucru este impins prin conductele de retur spre
rezervor. Avariile în aceste sisteme hidraulice se împiedică prin amplasarea în circuit a unei
supape de sigurantă 7, care are rol de comparator între forța creată si forța indusă in arc , astfel se
deschide la trecerea unei presiuni de limită, iar fluidul de lucru se evacuiază sub presiune în
rezervor.

Figura 1.1. Schema generală a unui sistem hidraulic

4
1.2. Analiza aparatajului pentru controlul și reglarea presiunii

În cadrul sistemelor de acţionare hidrostaticǎ, aparatajul pentru reglarea presiunii,

poartă denumirea de supape. Ele au rolul de a influența presiunea fluidului dintr-un sistem sau
dintr-o parte a unei instalații. Supapa se deschide prin apăsarea în partea de sus a tijei sale. Iar
închiderea are loc prin apăsarea  arcului pe supapă, care este transmisă de arc pe talerul pentru
fixarea arcului, fixat sigur pe tija supapei. Supapa este realizată cu mare precizie din oțeluri
aliate de înaltă calitate, rezistente la temperaturi ridicate, cu o masa căt mai mică și care trebuie
să reziste la forțele cele mai ridicare. Din aceasta cauză, la pesiuni  mari, se folosesc aliaje de
oțel dur , acoperite cu  titan antieroziv, wolfram, crom, etc.. La fel și scaunul supapei, este
confecționat din materiale și aliaje dure.

Parametrii de bază ai supapelor sunt : presiunea maximă pmax, deschiderea nominală Dn, iar la
unele supape este indicată valoarea presiunii maxime de comandă sau pilotare. Parametrii de
funcțiunare al unei supape este aratată în figura 1.2. atât construcțialor cât și schema.Supapele
au un organ mobilcare poate fi de trei tipuri: sferic, conic sau cilindric. Elementul mobil notat
cu 1 , este apăsat pe scaunul supapei de un arc 2 .

Figura 1.2. Funcționarea supapelor

O forță determină presiunea din sistem pentru un element de închidere (presiunea

înmulțită cu suprafața) care acționează împotriva forței arcului. Când creștre presiunea,se

5
mărește și această forță. Iar dacă forța presiunii este mai mare decât cea a arcului, elementul se
deplasează împotriva arcului și deschide conexiunea. Lichidul suplimentar revine în rezervor.

1.3. Clasifiacarea supepelor

Constructiv , supapele, pot îndeplini diferite roluri funcționale conform comenzii și

conexiunii lor în circuit. Așa că , dacă elementul de închidere în poziția care nu este acționată ,
nu permite lichidului să treacă prin supapă, acesta este normal închisă și este reprezentat ca în
figura 1.3a. , iar dacă permite lichidului să treacă prin robinet în poziție neacționată,sunt numite
deschise, figura 1.3b. și sunt închise automat la o anumită valoare mai mare de presiune. În
figura 1.3c.
este
prezentată o
supapă
normal
închisă de
întoarcerea
arcului,
efectuată cu comandă internă.

Figura 1.3. Simbolizarea supapelor

Elementul mobil al supapei se poate comanda direct asupra sa, prin presiunea lichidului
– caz în care supapa este comandată direct, sau printr-un element secundar care dă comandă la
elementul mobil- caz în care supapa este cu o comandă pilotată.

Supapele se clasifică în:

6
  Supape de presiune:

 Supape de limitare a presiunii :

- Supape de deversare ;
- Supape de siguranţă ;
 Supape de reducere a presiunii;
 Supape de cuplare-decuplare;

 Supapele de blocare sau de sens unic:

 Supape simple de blocare;
 Supape de blocare cu comandă hidraulică de deblocare ;
 Supape duble de deblocare ;
 Supape de umplere ;

1.3.1. Supape de presiune

Supapele de presiune sunt destinate să asigure presiune dorite în anumite circuite

hidraulice. Din punct de vedere al funcţionării aceste supape au rolul de a ține în sistem o
anumită presiune maximală pentru care s-au stabilit elementele sistemului.
Supapele de limitare a presiunii asigură protecţia instalației hidraulice contra
suprapresiunilor, şi se întâlnesc în două variante: supape de siguranță și supape de deversare.
Aceste supape se instalează în apropierea pompei, în derivație pe conducta de refulare, care au
rolul de a proteja sistemul la suprapresiuni ,când se deschid deversează la rezervor tot debitul
pompei (caz a), figura 1.3.2 , sau de a evacua surplusul de debit spre rezervor (caz b). Supapele
de siguranţă trebuie să fie instalate pe circuitul de alimentare în apropierea acumulatorului
respectiv ca protecţie a acumulatorului de ACM.

7
Figura 1.3.1.1. a) Supapa de siguranța; b) Supapa de deversare

8
Figura 1.3.1.2.  Rolul funcțional al unei supape de siguranță

Datorită funcției sale, supapa de limitare a presiunii se plasează cat mai aproape de
refularea pompei. Principiul de funcționare al acestui tip de supapa (dar si al altora) se bazează
pe compararea continuă a forței dată de presiunea care acționează pe un sertar mobil cu forța dată
de un arc.

Figura 1.3.1.3. Principiul de funcționare al unei supape de siguranță

Supapapele de limitare a presiunii, cu comandă directă se întrebuințează pentru debite

mici, atunci cînd este nevoie de scurt timp pentru a raspunde (șocuri). O supapă normal-închisă
monoetajata este alcătuită dintr-un corp cilindric cu doua camere toroidale, iar în interiorul lui
se mișcă un obturator axial-simetric, la acțiunea forțelor de presiune și a forțelor elastice. Ultima
este manevrat de un resort care închide orificiul sub formă de inel, format între obturator și corp.
Obturatorul poate fi de forma cilindrică plană, sferică sau conică. Obturatorul sferic este soluția
pefectă în cadrul presiunilor înalte, atat pentru supape, cât și pentru distribuitoare; dar are și niște
dezavantaje: în lipsa unei ghidari normale a bilei, ansamblul oscilează în lateral fața de orificiul
pe care trebuie acoperit, producând oscilații ale presiunii reglate sau, prin impact direct cu
scaunul, poate provoaca chiar și deformarea acestuia și își pierde sfericitatea, astfel supapa poate
pierde fluid . Astfel obturatorul este utilizat în special în cadrul supapelor de limitare a presiunii.

1. Orificiu de admisie. 2. Ventil conic. 3. Arc de compresiune. 4. Orificiu de ieșire.

5.Șurub de reglaj. 6. Piulița de blocare. 7. Maner de reglare

9
Figura 1.3.1.4. Supapa de siguranță normal închisă monoetajată

Supape de cuplare-decuplare sunt subordonate unui circuit hidraulic ,atunci când se

atinge presiunea necesară, se comandă alimentarea unui alt circuit hidraulic și are loc descărcarea
circuitului la bazin fară presiune . Deoarece în funcționarea sistemelor hidraulice sunt perioade
când fluidul de lucru deplasat de generatorul de debit nu este întrebuințat pentru acționarea
motoarelor hidraulice, evacuarea la rezervor prin supapa de sigurantă poate produce, încalzirea
puternica a lichidului de lucru , un consum mai mare de energie care se pierde. Pentru a evita
aceste efecte nedorite, avem nevoie de o soluție de descarcare a fluidului de lucru la rezervor la
presiune cât mai mică .

Figura 1.3.1.5. Supapele de cuplare – decupalre

Ueliul sub presiune din conducta A pătrunde prin orificiile a si b în camera c acționând

asupra pistonului plunjer 1. Uleiul din camera c actioneazâ totodată și asupra pistonului
principal 2. Când presiunea refulată de pompa prin conducta A depășește valoarea nominală,
10
atunci sub acțiunea forței de presiune, creată în camera c, pistonul principal 2 se deplasează în
sens contrar forței din resortul 3, făcând legatura dintre camera A și camera B.

Reglarea presiunii impuse, la care se realizează cuplarea camerelor A și B, se efectuează cu

ajutorul șurubului de tarare  4. Acesta comprimă mai mult sau mai puțin resortul 3. Diuza 5 evită
efectul presiunii dinamice a agentului motor la pătrunderea lui în camera c a supapei. Uleiul
scăpat prin neetanseități în camera extremă d, este drenat la conducta rezervorului R1. De
asemenea, la conducta rezervorului R2 se drenează și spațiul arcului 3.

Supape de reducere a presiunii – au ca scop reducerea presiunii la o valoare cât mai

mică decât cea din sistemul hidraulic şi susținerea ei stabilă indiferent de fluctuaţiile presiunii.
Rolul acestor supape este de a diminua presiunea de ieșire din sistem în funcție de ceea ce cer
consumatorii, pe diverse circuite hidraulice. Aceasta presiune ține const stabilă presiunea de la
ieșire indiferent de presiunea de intrare. Supapele de reducere a presiunii, sunt pe placă sau
modulare. Iar dupa comandă, supapele sunt cu comanda directă sau pilotată. Supapa de reducere
este o supapă normal deschisă.

Figura 1.3.1.6. Supapa de reducere comandă directa - simbol grafic

În figura 1.3.1.7. se poate vedea că supapa este normal deschisă, presiunea din aval fiind
ținuta stabil datorită reglajului unui arc; de asta, supapa de reducere consumă mai multă energie,
așa ca ar trebui să se folosească doar in sistemele de putere mică. Este compus din : sertar (a/b)
echilibrat de arcul (m) întins cu ajutorul șurubului de reglare (v), portul presiunii de intrare (p1),
portul presiunii de ieșire (p2) și portul de drenaj (Y). Un canal (d) leagă fața inferioară a
pistonului (b) la portul de evacuare. Atât timp cât presiunea nu depășește limita maximă, arcul
susține sertarul în poziția inferioară și drumul de circulație este deschis; fluidul de lucru care
acționează pe fața inferioara a pistonului (b) nu poate încarca arcul (m) mai mult de o anumita
valoare. La ridicarea presiunii, forța pe care o are fluidul este mai mare decât forța din arc și
11
împinge sertarul în sus, făcându-se o reducere a secțiunii de curgere care care produce reducerea
presiunii la ieșire.

În figura 1.3.1.7.  Principiul de funcționare al supapei de reducere a presiunii

Un exemplu de folosire a supapei de reducere a presiunii este demonstrat în figura

1.3.1.8.  Pentru a strângere piesa Pg avem nevoie de o presiune de 40 bar, cu mai mica decât cea
pentru forța de gaurire, pentru care avem nevoie de o presiune de maxim 120 bar. Acționarea
electromagnetului E1 și presiunea scazută de supapa Sr face sa se miște CH1 și să producă
strângerea. După care, comanda electromagnetului E3 duce la declanșarea cilindrului CH2 și așa
se produce găurirea. După efectuarea găuririi se dezanclanșează electromagnetul E3, iar CH 2 se
închide, apoi CH1 este pus în funcțiune prin pornirea electromagnetului E2 și piesa este
eliberată din acest sistem de strângere.

12
Figura 1.3.1.8. Schema hidraulică simplificată a unei mașini de găurit

1.3.2. Supape de blocare

Supapele de blocare se mai numesc supape de sens unic, antiretur, de reţinere sau
unidirecţionale, ele asigură blocarea sensului de deplasare a debitului lichidului de-a lungul
circuit al sistemului hidraulic, permit deplasarea lichidului doar într-un sens, de la presiunea mai
mare spre cea mică. Componența acestor supape este la fel ca cea a celor de presiune şi
siguranță prezentată anterior. Ele pot acționa și fără arc, de aceea se montează în poziție verticală
și închiderea lor se produce prin greutatea proprie a elementului mobil. Din punct de vedere
constructiv , supapele de blocare se găsesc în varianta cu scaun. Pe scaun poate presa o bilă sau
un taler conic. Reprezentarea simbolizată a supapelor este prezenată în figura 1.3.2.1, iar
întrebuințarea lor ca supape de oprire care au rolul de a susține coloana de lichid în timpul de
staționare a pompei.

Figura 1.3.2.1. Simbolizarea supapelor de sens unic

O supapă care separă pompa de circuit este reprezetată în figura 1.3.2.2a. , iar în figura
1.3.2.2b. se vede reținerea lichidului pe conducta de întoarcere. Combinarea unei supape de
presiune cu de reţinere, având rol de a permite trecerea doar într-un sens la o anumită presiune de
intrare pi, şi trecerea fară obstacole în sens contrar, se prezintă figura 1.3.2.2 d. Deci supapele de
sens unic pot fi reținere şi de contrapresiune. Cele de reținere au scopul de a evita golirea totală
sistemului în timpul stopării pompei şi cele de contrapresiune ține presiunea în țeava de
evacuare.

13
Figura 1.3.2.2. Rolul supapei de sens unic

Supape simple de blocare (sau supape de traseu) - se instalează pe conducte, asigurând

trecerea doar într-un sens a debitului printr-o conductă. Sub aspect constructiv ele pot fi
realizate în variantele cu arc sau fără arc. Supapele de blocare simple, fără arc, se instalează în
sisteme hidraulice în poziţie verticală. Se utilizează în îmbinare cu rezistenţele hidraulice și
asigură scurtcircuitarea lor, realizând funcţia de by-pass. Prin instalarea lor pe țeava de aspirație,
se scapă de dezamorsări ale pompelor și combinându-le cu alte elemente ale instalației se poate
produce o automatizate partială a sistemului

Figura 1.3.2.3. Rpeprezentarea supapelor simple de blocare

Supape de blocare cu comandă hidraulică de deblocare sunt utilizate pentru a

debloca sensul de curgere doar printr-o comandă. Supapa permite trecerea agentului motor în
unisens, iar în sens contrar supapa este blocată. Se deblochează folosind un servomotor hidraulic
înglobat. Supapa de blocare cu comanda hidraulică la delocare are stabilite trei conducte A,B
pentru circuitul principal și conducta de comandă X.

14
Figura 1.3.2.4. Reprezentarea supapelor de blocare cu comandă hidraulică de deblocare

Supape duble de deblocare asigură circulaţia agentului motor prin două conducte, în
ambele sensuri, dar împiedică circulaţia lui când conductele nu sunt alimentate sub presiune. Ele
pot asigura şi regla debitul în cele două sensuri de curgere.

In figura 1.3.2.5. este prezentată o supapă, formată din supapele de sens unic S, și S., care se
deblochează de servomotorul hidraulic central SM. Rezistențele hidraulice, de tipul duzelor D1,
şi D 2, asigură dirijarea debitului lichidului în cele două sensuri de curgere. Se pot pune in
practică ambele rezistențe hidraulice sau doar una dintre ele, instalată în unul din capetele
supapei de blocare. Aceste supape au ca scop împiedicarea mutării pistonului, unui hidromotor,
sub acțiunea unor forțe exterioare necontrolate.

Figura 1.3.2.5. Reprezentarea unei supape duble de deblocare

Supape de umplere - se folosesc pentru a umple sau a goli cilindrii hidraulici și

produc deplasări rapide sub acțiunea produsă de mecanisme exterioare. Se evită astfel folosirea
unor pompe de debit mare şi foarte mare, necesare pentru umplerea cilindrilor hidraulici de
dimensiuni mari. Se folesește în special la rezervor de toaletă.

Figura 1.3.2.6. Reprezentarea unei supape duble

de deblocare

15
CAPITOLUL II . CONSTRUCȚIA SUPAPELOR HIDRAULICE DE PRESIUNE

2.1. Construcția supapelor hidraulice de presiune

Din punct de vedere constructiv, supapele mai frecvent întâlnite sunt prezentate în figura 2.1.1.
(în schema a este indicată o supapă cu bilă, în b- o supapă cu scaun plat, în c- o supapă cu bilă cu
element de ghidare, în d- este o supapă sferică, în e – o supapă cu scaun conic, în f – idem, cu
două trepte de rezistenţă).

16
Fig.2.1.1. Tipuri constructive de supape

În componenţa supapelor de presiune, existǎ trei elemente importante: corpul supapei

(1), elementul de închidere (2), care poate fi de tip plunjer, taler, bilǎ etc. şi elementul elastic (3),
prevǎzut sau nu cu mecanism de reglare a forţei (4).

Fig. 2.1.2 Supapǎ de presiune: a - supapă normal închisă; b - supapă normal deschisă

17
La supapele normal închise (figura 2.1 2.a), elementul de închidere astupă de la început trecerea
de la un orificiu la altul, fiind apǎsat pe scaunul din corp de cǎtre elementul elastic (3). Ele se
deschid prin fanta h, permiţând trecerea completǎ a debitului de fluid din circuitul pe care îl
controleazǎ. Aceasta are loc când nivelul presiunii p1 realizeazǎ o forţǎ de acţionare asupra
plunjerului (2) mai mare decât forţa din arcul (3). În acest moment p1=0. La supapele normal
deschise (figura 2.1.2.b) existǎ inițial fanta h0, care permite scurgerea unei părți din debit de
fluid de la un orificiu al supapei la celǎlalt, chiar în situaţia în care p1 are valori foarte mici
(aproape de zero). Mărimea acestei fante se modificǎ la o valoare h în funcţie de nivelul presiunii
pe care îl controleazǎ supapa, valoare care urmărește să fie constantă.

Fig. 2.1 .3. Supapă normal închisă, SNI, cu funcția de protecție a sistemului

Supapa normal deschisǎ poate deversa uleiul din orificiul de ieşire cǎtre rezervor sau
cǎtre un alt circuit al sistemului hidrostatic. Funcţie de schema de legare a supapei, este posibil a
se controla şi menţine constantǎ atât valoarea presiunii de intrare p1, cât şi valoarea presiunii de
ieșire p’. Supapele normal închise se utilizeazǎ în special ca supape de protecţie ale sistemelor
hidrostatice, situaţie când se racordeazǎ la conducta de refulare a pompei (figura 2.1.3) sau ca
supape de cuplaredecuplare ale unor subcircuite ale sistemelor hidrostatice. Supapele normal
deschise pot avea rolul de reducţie, de reţinere sau de succesiune. În oricare din aceste situaţii ele
pot regla şi menţine constantǎ valoarea presiunii. De regulǎ, diversitatea soluţiilor constructive
ale supapelor derivǎ din preocuparea producǎtorilor de a realiza cele mai avantajoase variante
privind asigurarea funcţiilor, a siguranţei în exploatare, a manevrabilitǎţii comode şi a
îmbunǎtǎţirii tehnicilor de racordare.

În figura 2.1.4, este prezentatǎ o supapǎ cu comandǎ directǎ normal închisǎ. Conul (3)
reprezintă elemental de închidere al supapei. Presiunea fluidului acţioneazǎ direct asupra conului
(3). Pistonașul, aflat în prelungirea acestuia, are atât rol de ghidare a elementului de închidere,
cât și de asigurare a concentricității suprafeței conice a acestuia cu suprafața corespondentă a
18
scaunului (2). Elementul elastic (4) asigurǎ forţa de apăsare a conului pe scaunul (2), forţǎ ce
poate fi reglatǎ cu ajutorul şurubului (7).

Fig. 2.1.4. Supapǎ normal deschisǎ cu comandǎ directǎ: 1- corp; 2 - scaun; 3 - elemental de
închidere; 4 - arc; 5 - bucşǎ port-arc; 6 - bilă; 7 - şurub de reglare; 8 - element pentru fixarea
scaunului supapei

În figura 2.1.5. este reprezentatǎ o supapǎ de presiune normal închisǎ, cu pilot de comandǎ.
Canalul acestei supape poate fi obturat, caz în care conducerea se realizeazǎ prin comandǎ
internǎ sau este conectat la o actiune externa, caz în care duza este înlocuită cu un dop filetat. În
cazul pilotǎrii prin comandǎ internǎ, la un nivel maximal al presiunii se deschide conul pilotului ,
scade presiunea deasupra plunjerului şi schimbându-se echilibrul forţelor pe cele douǎ feţe ale
sale el este impins în sus.

19
 Fig. 2.1.5. Supapǎ de presiune normal închis

2.2. Instalarea supapelor hidraulice de presiune

Instalarea simplă a unei supape.

Pompa 1 cu debit necontrolat aspiră lichidul de lucru
din rezervor și îl alimentează în sistemul hidraulic.
Supapa de control manuală 4 este în poziție neutră.
Lichidul de lucru circulă de la pompă la rezervorul 2,
fără presiune aproape. Distribuitorul este ținut neutru
de două arcuri (arcuri de centrare).Când distribuitorul
4 este pornit (poziția din stânga indicată prin săgeți
paralele), fluidul de lucru intră în cavitatea pistonului
cilindrului hidraulic 5. Tija pistonului se extinde.
Viteza de extensie depinde de alimentarea pompei și
de dimensiunea cilindrului hidraulic (zona
pistonului).Forța apărută pe tija pistonului depinde de zona pistonului și de presiunea
maximă din sistemul hidraulic. Presiunea maximă în sistemul hidraulic și, în consecință,
încărcarea sistemului hidraulic este reglată folosind supapa de limitare a presiunii 3.
Presiunea în sistemul hidraulic este determinată de rezistența depășită a consumatorului și
este măsurată de un manometru 6.

Conectarea paralelă a unei supape. Fiecare distribuitor este conectat la canalul P, toți
consumatorii sunt controlați simultan.Distribuția fluidului de lucru se realizează în conformitate
cu rezistența în sistemele hidraulice ale consumatorilor.Alimentarea fluidului de lucru se
realizează numai prin canalul de circulație. Consumatorii nu se aprind în același timp.Acest
circuit este utilizat ca circuit de siguranță. Fluidul de lucru de la consumatorul 1 este descărcat în
distribuitorul 2.Astfel, consumatorul 2 a controlat forțat, adică viteza consumatorului depinde de
furnizarea de lichid de lucru, iar presiunile de lucru sunt crescute.

Figura 2.2.2. Conectarea paralelă a unei supape

Sistem hidraulic cu conexiune paralelă a mai multor distribuitori. Pompa 1, a cărei

alimentare este controlată de motorul de comandă 2, aspiră fluidul filtrat și îl livrează la sistemul
hidraulic vecin. Prin ramurile principale și distribuitorii hidraulici 5, 6 și 7, fluidul de lucru intră
în cilindrii hidraulici 8, 9 și 10.Distribuitorii și, prin urmare, consumatorii sunt situați în

20
paralel.În diagramă, supapele 5 și 6 în poziție neutră se suprapun punctele de conectare P, A, B și
T.Când distribuitorul 7 se află în poziția corectă, punctul de conectare P este închis.Supapa de
limitare a presiunii 3 controlează presiunea în sistemul hidraulic din fața supapelor, care este
îndepărtată prin apăsarea valvei 3/2 căi 4 de pe manometru.În calitate de consumatori, diagrama
arată un cilindru hidraulic telescopic cu acțiune 8, un cilindru hidraulic diferențial 9 cu
amortizare constantă a pistonului și un cilindru hidraulic cu acțiune unică și un arc de întoarcere
10. Odată cu includerea paralelă a mai multor cilindri, aceștia se pot deplasa simultan numai
dacă există o cantitate suficientă de fluid de lucru cu care puteți menține presiunea de lucru
necesară.În caz contrar, presiunea este setată la rezistența minimă, adică la început cilindrul cu
presiunea minimă se extinde. Când primul cilindru a atins poziția finală, presiunea se
acumulează, atingând valoarea necesară pentru extinderea următorului cilindru. Extensia
cilindrilor are loc alternativ în funcție de presiunea necesară pentru a depăși sarcina.

Figura 2.2.2. Sistem hidraulic cu conexiune paralelă a mai multor distribuitori

21
 Sistem hidraulic cu limitator de presiune în trei trepte. Dacă o instalație hidraulică
necesită utilizarea controlului presiunii în trei etape, aceasta se realizează prin conectarea a două
supape de limitare a presiunii suplimentare sau a două supape de control preliminare. Diagrama
schematică prezintă o supapă de control a presiunii 1 cu control prealabil, care, folosind un
distribuitor 2, este conectat la una dintre cele două supape de control preliminare 3 sau 4.Când
distribuitorul hidraulic 2 este în poziție neutră, supapele 3 și 4 sunt conectate la rezervor.
Presiunea din sistemul hidraulic este reglată pe supapa de limitare a presiunii 1. Când supapa de
presiune 3 sau 4 este conectată la distribuitorul 2 (în acest caz, supapele de control), presiunea
este furnizată simultan la supapele 1 și 3 sau 4. Aceasta înseamnă că presiunea maximă este
setată pe robinetul 1 presiunea de operare. iar supapa de presiune conectată 3 sau 4 are presiune
mai mică. Această schemă poate fi folosită și ca telecomandă a cilindrilor hidraulici.

Figura 2.2.3.Sistem hidraulic cu limitator de presiune în trei trepte.

Supapă de curgere și circuit de machiaj. Supapa de spălare 5 este o supapă de control

hidraulică. Atunci când alimentarea pompei 1 este zero, pompa de alimentare b prin supapa de

22
spălare 5, care se află în poziția de mijloc, supapa de siguranță 7 și radiatorul de răcire 8
drenează lichidul în rezervor.Supapa de siguranță 7 stabilește presiunea de machiaj (presiune
joasă). De obicei este de 8 - 15 bar.Când pompa livrează fluidul de lucru, adică atunci când
lichidul intră în motorul hidraulic, o supapă de spălare este pornită pe partea de înaltă presiune
(presiune de lucru), deschizând un canal care leagă partea de joasă presiune la supapa de
siguranță 7. De exemplu, dacă partea de înaltă presiune este situată pe partea stângă (motorul
hidraulic 2 se rotește spre dreapta), atunci în acest caz, robinetul de spălare 5 este pornit în
direcția dreaptă prin linia de control din stânga. Datorită acestui fapt, partea de joasă presiune
(dreapta) este conectată la supapa de siguranță 7, care este controlată de pompa de machiaj. Din
partea de joasă presiune, lichidul curge prin robinetul de spălare 5 și supapa de siguranță 7 în
rezervor. În același timp, pompa de completare b prin supapa de control 9 alimentează fluidul de
lucru pe partea de presiune joasă. Supapa de control 10 de pe partea de înaltă presiune este
închisă. La schimbarea direcției de curgere a pompei reglabile, presiunea pe supapa de spălare
este alimentată din cealaltă parte. Și întregul ciclu se repetă în consecință.Datorită folosirii unei
supape de spălare într-un sistem închis, se furnizează căldură și se schimbă fluidul de lucru.

23
Figura 2.2.4. Supapă de curgere și circuit de machiaj.

CAPITOLUL III. PARAMETRII DE BAZĂ AI SUPAPELOR HIDRAULICE

3.1. Parametrii de bază ai supapelor hidraulice

Presiunea din sistem, în regim staţionar va varia în funcţie de deschiderea elementului

de reglare, deci în funcţie de debitul necesar sarcinii – ceea ce limitează aplicaţiile acestor tipuri
de supape. Căderea de presiune în supapă este dată de relaţia 3.1.1,

ρ Q²
∆p=cd ² ∙ ∙ Relația 3.1.1.
2 Sx ²

în care:
- Sx este secţiunea de curgere funcţie de deschiderea x, respectiv funcţie de căderea de presiune
Δp;
- cd – coeficient de curgere;
- ρ – densitate lichidului hidraulic;
- Q – debitul care parcurge supapa.
Considerându-se o variaţie liniară a secţiunii de curgere în funcţie de deschiderea x ( Sx =
Ks·x), rezultă, pentru regimul staţionar de funcţionare, din ecuaţia de echilibru a elementului de
reglare, căderea de presiune Δp la care elementul de reglare este menţinut în poziţia deschisă:

F 0 + K R ∙ x−F H
∆p = S0
Relația 3.1.2.

24
în care:

- KR este rigiditatea resortului;

- FH – forţa hidrodinamică dezvoltată de lichidul ce străbate secţiunea de reglare;

- S0 – suprafaţa activă a elementului de sesizare;

- F0 – forţa de prereglare a resortului. Forţa hidrodinamică se poate considera, pentru o

deschidere x, proporţională cu căderea de presiune Δp, exprimându-se prin relaţia 3.1.3,

F H=¿ K H ∙ x ∙∆ p ¿ Relația 3.1.3.

unde KH este coeficientul creşterii forţei hidrodinamice, determinat de forma constructivă a

elementului şi suprafeţei de reglare. Din relaţiile (3.1.2) şi (3.1.3) rezultă secţiunea de curgere:

S
x=¿ K s ∙ x=
K s ∙ S0
∙(∆ p−∆ p )¿ Relația 3.1.4.
K r− K H ∙∆ p 0

care, înlocuită în (3.1.2) conduce la:

2 K s ∙ S0
Q=
√ ∙
c d ∙ ρ K R−K H ∙ ∆ p
∙(∆ p−∆ p ) ∙ √ ∆ p 0
Relația 3.1.5.

unde:

F0
-∆ p = este presiunea maximă la care supapa rămâne închisă;
0
S0

∂S
-K s = este gradientul suprafeţei de reglare.
∂x

Observaţie: Relaţia (3.1.4) care exprimă secţiunea de curgere în regim staţionar, este
valabilă pentru deschideri x relativ mici, pentru care se obţin valori ale secţiunii de curgere mai
mici decât deschiderea nominală a supapei. În aceste limite, corespunzătoare variaţiei debitului
de lucru al supapei, creşterea presiunii reglate în funcţie de debitul deversat este relativ lentă,
după care are loc o creştere parabolică a căderii de presiune în funcţie de debit, corespunzătoare
relaţiei 3.1.2. , pentru Sx = constant. (Fig.3.1.1).

25
Alura curbei şi abaterea maximă a presiunii de reglare este determinată în principal de trei
parametri constructivi ai supapei: caracteristica KR a resortului, Ks – gradientul secţiunii de
reglare în funcţie de deschiederea x şi forma constructivă a elementului de sesizare, care
influenţează variaţia fortei hidrodinamice a lichidului, în funcţie de deschiderea x. În cazul
supapelor cu plunjer cilindric se evidenţiază în mod deosebit influenta fortelor de frecare, fapt ce
conduce la apariţia unui histerezis, respeciv a unei diferente între valoarea presiunii reglate
pentru acelaşi debit în funcţie de sensul deplasării
elementului de reglare. Curba caracteristică debit –
presiune a acestor supape (Fig. 3.1.2) ilustrează
variaţia căderii de presiune la închiderea, respectiv la
deschiderea elementului de reglare în comparaţie cu
curba ideală de reglare,

Fig.3.1. 1. Explicativă la funcţionarea

supapelor

Fig.3.1.2. Explicativă la histerezisul supapei

26
 CAPITOLUL IV . DEFECȚIUNI CARE POT APAREA LA SUPAPELE DE PRESIUNE

4.1. Defecțiunile, cauzele și remedierea defectelor supapelor de presiune

Defecțiunea Cauza Modul de remediere

- se va efectua purjarea
- aer în corpul supapei
Supapa vibrează
-se înlocuies elementele
- ghidajul arcului pilotului este
componente ale ghidajului
deteriorat
- ventilul pilot sau supapa
- se demontează și se spală piesele
principală nu închid perfect din
cu petrol apoi se suflă cu aer
cauza impuritaților
comprimat
- scaunul pilotului este uzat sau
Nu se poate regla presiunea deteriorat
- se înlocuieste pilotul
necesară în instalație

- arcul pilotului este tasat sau

rupt la oboseală
- se înlocuiește arcul

- se demontează și se spală cu
- supapa principală se blocheaza petrol, iar în cazul gripării avansate
Se depășește presiunea
din cauza impuritaților și a se înlocuiește supapa
reglată
gripării

27
 - de demontează, se spala cu petrol
- duzele sunt înfundate și se suflă duzele cu aer

Circuitul de pe intrare și - distribuitorul - se demontează și se verifică

supapa se încalzesc excesiv funcționarea electromagnetului, și a
la supapele de decuplare hidrauluic este defect sertarului dacă acesta este gripat sau
comandate electric uzat. Se înlocuiește electromagnetul
sau distribuitorul pilot

Supapa prezintă pierderi de - șuruburile și dopurile strânse - se strâng șuruburile și dopurile și /

ulei în exterior insuficient sau elemente de sau înlocuiesc inelele O
etanșare deteriorate.

4.2. Recomandări și precauții

Se recomandă ca la fiecare demontare a aparatului să fie înlocuite inelele. Demontarea reperelor

se va face cu atenție pentru a nu le lovi, zgâria sau a nu le deteriora. Ștergerea pieselor cu țesături
textile este interzisă. Poluarea, cum ar fi murdăria, puful, coroziunea și nămolul pot provoca
defecțiune și deteriorarea pieselor supapei. Deschiderea incompletă sau dezbrăcarea suprafeței de
împerechere poate duce să curgerea supapei. Astfel de defecțiuni sunt excluse atunci când se
menține echipamentul curat. Puncte de verificare în timpul depanării sau reparație: verificați
supapa de control a presiunii ,valva de siguranță , scaunul supapei pentru scurgeri, blocajul
plunger în carcasă, inelele de cauciuc, dacă accelerația este înfundată, dacă tabela și canalele au
denivelări și zgârieturi, dacă există etanșe, dacă marginile dure.

4.3. Cum alegem o supapă hidraulică

Există numai supape hidraulice potrivite pentru diferitele poziții de lucru, nu există
supape hidraulice care sunt excelente peste tot. Prin urmare, supapa hidraulică trebuie selectată
conform cerințelor următoare: caracteristicile stării de echilibru ; caracteristicile forței de
încărcare; mărimea; direcție; schimbare în tulburări; daca există o sarcină negativă; presiunea

28
de lucru continuă; cea mai mare presiune de lucru; fluxul de lucru; intervalul de variație;
caracteristicile dinamice; frecvența de operare necesară; interval de variație; curba de viteză ;
acuratețea pozitionării; stabilitatea vitezei; mediul de aplicare; restricțiile privind aspectul ei;
dacă are o limită a greutății; dacă e variabilă; costul ; volumul producției ; livrarea sistemelor și
a componentelor ; optimizarea; test de încărcare completă; testarea de suprasarcină. Alegerea
produselor potrivite pe baza acestor cerințe poate reduce numărul de ocoliri ,timpul și costurile
financiare sau materiale.

CONCLUZII

Practica folosirii a sistelemor hidraulice ultimelor decenii a consemnat introducerea

echipamentelor de automatizare la reglarea unor procese din industrie și soluționarea unor
probleme tehnice importante.

Este constat că extinderea mijloacelor de comandă și reglare automată cu utilizarea

echipamentelor hidraulice, în special a sistemelor de urmărire automată și a servo sistemelor
electrohidraulice de reglare automată ,au un rol important și o întrebuințare practică , aproape în
toate ramurile actuale .

Supapele de presiune hidraulice sunt dispozitive care funcționează pe baza presiunii de

funcționare și a protecției împotriva supraîncărcărilor și revărsărilor. Supapele sunt dispozitive
incredibil de rezistente și, în general, sunt proiectate în funcție de presiunea de fisurare . Ele
sporesc durata de funcționare a tuturor instalațiilor .

Supapele funcționează în regim intermitent. Principala condiție a lor este funcționarea

fiabilă.
29
 Se recomandă ca la fiecare demontare a aparatului să fie înlocuite inelele. Demontarea
reperelor se va face cu atenție pentru a nu le lovi, zgâria sau a nu le deteriora.

Supapa hidraulică trebuie selectată în așa fel încât să corespundă cerințelor care sunt
cerute de aționarea hidraulică.

https://ru.scribd.com/presentation/462331994/Lec%C5%A3ia-3-Aparataj-de-reglare-%C8%99i-control

file:///C:/Users/H/Downloads/Tehnician_mecatronist_Actionari%20hidraulice%20(2).pdf

https://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/SUPAPE-DE-PRESIUNE31.php

https://e.mail.ru/attach/15890282780005658614/0%3B1/?folder-id=0&x-email=electro.mecanica
%40mail.ru

https://www.academia.edu/6856650/PARTEA_a_III-a

https://www.academia.edu/19524764/Curs_actionari_hidraulice_si_pneumatice

https://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/APARATAJUL-DE-DISTRIBUTIE-REGL422.php

https://ru.scribd.com/presentation/462331994/Lec%C5%A3ia-3-Aparataj-de-reglare-%C8%99i-control

https://ru.scribd.com/doc/96258513/Www-referat-ro-actionari-Hidraulice-Si-Pneumatice

https://laurentiualboteanu.files.wordpress.com/2016/02/ahp_curs.pdf

30
https://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/SUPAPE-DE-PRESIUNE31.php

file:///C:/Users/H/Downloads/Tehnician_mecatronist_Actionari%20hidraulice.pdf

https://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/SUPAPE-DE-PRESIUNE31.php

file:///C:/Users/H/Downloads/%D0%9A%D0%9D%D0%94-%D0%BD%D0%B0%D0%BF%D0%BE
%D1%80%D0%BD%D1%8B%D0%B5%D0%B3%D0%B8%D0%B4%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%BB
%D0%B0%D0%BF%D0%B0%D0%BD%D1%8B%D0%BD%D0%B5%D0%BF%D1%80%D1%8F%D0%BC
%D0%BE%D0%B3%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D0%B9%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B8%D1%8F.pdf

http://mh.mec.upt.ro/ftp/Bibliografie
%20MH/Mecanica_fluidelor_masini_hidraulice_si_actionari_Curs_2002/CAP10.pdf

https://hydro-maximum.com.ua/a324109-tipy-gidravlicheskih-sistem.html

31