Zonarea aşezărilor urbane

În timp şi spațiu se produce fenomenul de specializare care rezultă din valorificarea unor poziții
geografice deosebite sau a unor resurse economice variate. Specializarea se mai poate produce şi prin
contribuția agenților economici care având un profil anume pot conduce la dominarea unei activități
anume. În funcție de structura populației pe domenii de activitate economică, dar şi pe baza modului de
grupare în teritoriu a dotărilor necesare pentru aceste activități sunt stabilite pentru orice aşezare umană
mai multe zone funcționale şi extensia lor spațială.

În acest context se remarcă că orice aşezare poate deține mai multe zone funcționale sau doar
câteva. Zonele funcționale includ următoarele tipuri:

• Zonele industriale cuprind unități economice ce aparțin industriei grele şi/sau prelucrătoare şi care pot
fi situate la periferia localităților (în extravilan), în paralele cu cartierele de locuit (rezidențiale), sub formă
de pană, dispuse în balanță (de o parte şi alta a cartierelor rezidențiale), în bandă (în jurul cartierelor
rezidențiale), în alternanță (dispuse la marginea şi în continuarea cartierelor rezidențiale).

• Zone cu parcuri ştiințifice şi tehnologice, centre de inovație care participă prin dotări moderne la
realizarea celor mai performante echipamente şi utilaje, necesare altor domenii de activitate.
• Zonele rezidențiale reprezintă locuințele populației stabile şi care exprimă gradul de aglomerare
umană; aceste zone cuprind ansambluri de clădiri înalte, ca sistem de locuire colectivă, sau mici cartiere
cu clădiri joase (case individuale, vile) cu mici grădini şi spații verzi mai extinse.

• Zone cu funcții politico-administrative şi internaționale ce grupează instituțiile guvernamentale şi sedii

pentru multe organizații internaționale şi ambasade.

 Zonele comerciale şi financiar bancare, asigurări care concentrează în perimetre mai mici instituții care
oferă populației locale şi vizitatorilor, turiştilor asemenea servicii pentru satisfacerea unor cerințe
personale sau de afaceri.
• Zonele de transport sunt cele care grupează suprafețe de teren alocate pentru căile feroviare, rutiere,
fluviale şi maritime, aceste dețin gările de persoane şi mărfuri, de tranzitare, depozite, liniile şi căile de
rulare etc.

• Zonele de recreere şi agrement care includ construcțiile referitoare la structuri de cazare, alimentație,
recreere şi divertisment situate în general la limita exterioară a intravilanului sau în extravilan.
• Zonele culturale şi educative, sanitare care arată o concentrare a unităților artistice, culturale, de
învățământ pe toate treptele de educație şi a celor care acordă asistență medicală pentru toate
categoriile de populație.

• Zonele cu spații verzi cuprind terenurile amenajate ca parcuri şi grădini publice, benzi şi alei plantate cu
specii ornamentale arealele dintre blocuri asociate cu terenurile de joacă pentru copii etc.;
• Zone militare ce pot concentra depozite de armament sau unități militare situate pe teritoriul
administrativ al unei aşezări.

• Zone nefuncționale, reprezentate de cartiere mizere dominate de sărăcie, cu locuințe improvizate,

locuite de emigranții, persoane cu comportamente anomice (şomeri permanenți, navetişti, alcoolici,
morfinomani, emigranți neadaptați la sistemul social şi economic existent etc.).

Cele mai dinamice zone sunt cele rezidențiale care suportă cel mai intens ritm de modernizare şi
de schimbarea a stilurilor arhitecturale, a dotărilor de tip urban. În general, orice zonă rezidențială este
constituită din grupe de locuințe, ansambluri de locuințe, cartiere, sectoare urbane. Cartierele sunt forma
cea mai des întâlnită de grupare a locuințelor în mediul urban.

Aşezările urbane mai dețin anumite zone de influență reprezentate de sate şi comune care sunt
componente esențiale pentru aprovizionare, potențial de forță de muncă, de influență culturală, turism şi
recreere. Cu cât oraşul este mai mare cu atât sfera sa de influență est mai mare, determinând existența
unei regiuni periurbane sau suburbane. Relațiile care se dezvoltă pot fi de trei dimensiuni:

• Relații de bază cu caracter permanent, axate pe domenii economice şi sociale, schimburi de materii
prime şi produse, locuri de muncă;

• Relații temporare legate de existența unor servicii educaționale, sanitare, comerciale mai bune la nivel
urban;

• Relații ocazionale datorate u nor evenimente culturale, religioase sau individuale şi de familie (hramuri
şi sărbători creştine, festivaluri şi spectacole, evenimente de familie-nunți, botezuri, înmormântări, etc.).

Realizarea unei bune zonări în cadrul teritoriului deținut de orice aşezare permite asigurarea
aceloraşi condiții de dezvoltare economică, de protecție şi siguranță socială şi conferă o imagine pozitivă
întregii localități..