Carte Grile CFI Grosu Marina Feaa

GROSU Maria
(coordonator)
CONTABILITATE FINANCIARĂ INTERMEDIARĂ
TEORIE, APLICAȚII ȘI TESTE GRILĂ
1
Autori:
APOSTOL Ciprian
CHERSAN Ionela-Corina
DICU Roxana-Manuela
DUMITREAN Emilian
DUMITREAN Ioan
GROSU Maria – coordonator
HALIGA Iustin
HUIAN Maria-Carmen
MARDIROS Daniela-Neonila
TOMA Constantin
2
CUPRINS
CUPRINS.........................................................................................................................................3
INTRODUCERE.............................................................................................................................4
PARTEA I – CONTABILITATEA CAPITALURILOR............................................................6
CAPITOLUL I.1. ASPECTE TEORETICE ȘI APLICAȚII REZOLVATE...........................7
1.1. CAPITALURILE PROPRII (FINANŢAREA PROPRIE).....................................................................7
1.1.1. Capitalul social...............................................................................................................9
1.1.2. Rezervele din reevaluare...............................................................................................26
1.1.3. Rezervele.......................................................................................................................31
1.1.4. Rezultatul exerciţiului şi rezultatul reportat.................................................................33
1.2. ÎMPRUMUTURILE ŞI DATORIILE ASIMILATE...........................................................................36
1.2.1. Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni...................................................................37
1.2.2. Creditele bancare pe termen lung.................................................................................41
1.2.3. Alte împrumuturi şi datorii asimilate............................................................................44
1.3. PROVIZIOANELE....................................................................................................................49
CAPITOLUL I.2. TESTE GRILĂ REZOLVATE.....................................................................53
CAPITOLUL I. 3. PROBLEME PROPUSE............................................................................117
PARTEA A II-A – CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE............................124
CAPITOLUL II.1. ASPECTE TEORETICE ȘI APLICAȚII REZOLVATE......................125
2.1. DEFINIŢII, RECUNOAŞTERE ŞI EVALUARE...........................................................................125
2.1.1. Definiţii.......................................................................................................................125
2.1.2. Recunoaşterea şi evaluarea activelor imobilizate......................................................126
2.2. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE............................................................128
2.2.1. Delimitări structurale.................................................................................................128
2.2.2. Imobilizările necorporale identificabile.....................................................................128
2.2.3. Imobilizările necorporale neidentificabile ca elemente separate (fondul comercial) 131
2.3. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE................................................................134
2.3.1. Definiţie şi clasificare.................................................................................................134
2.3.2. Contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale....................................................134
2.2.3. Terenurile şi amenajările de terenuri.........................................................................155
2.4. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE................................................................156
CAPITOLUL II.2. TESTE GRILĂ REZOLVATE.................................................................161
CAPITOLUL II.3. PROBLEME PROPUSE............................................................................222
Bibliografie....................................................................................................................................227
3
Introducere
4
5
PARTEA I – CONTABILITATEA CAPITALURILOR
6
Capitolul I.1. Aspecte teoretice și aplicații rezolvate
Politica financiară a unei entităţi presupune ca investiţiile şi necesarul permanent de

finanţare să fie finanţate din capitalurile sale permanente. Această regulă de finanţare, devenită în
unele ţări normă, este destul de rigidă, fapt pentru care nu poate fi generalizată la realitatea
practică a întregului mediu economic, astfel că entitățile utilizează ca principale căi de finanţare:
- finanţarea proprie;
- finanţarea străină.
1.1. Capitalurile proprii (finanţarea proprie)
Finanțarea proprie reprezintă resursa pe termen lung, cea mai sigură pentru finanţarea
activului bilanțier şi este constituită din capitalul social sau patrimoniul regiei, prime de capital,
rezerve din reevaluare, rezerve; rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului.
Creşterea capitalurilor proprii este asigurată, în special, prin politica de constituire de
rezerve şi a majorării capitalului social prin noi aporturi în bani şi/sau în natură.
Majorarea capitalurilor proprii, prin constituirea de rezerve, este un procedeu clasic şi
sănătos, dar în opoziţie cu politica de distribuire de dividende.
Analiştii financiari apreciază că nu trebuie să se distribuie dividende în situaţia în care
entitatea:
- a suportat pierderi importante (rezultat reportat debitor);
- exerciţiul în curs este dificil din punct de vedere al rentabilităţii şi exploatării;
- s-a lansat într-un program de investiţii important;
- constată o creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri (acest fapt presupune o creştere a
necesarului de fond de rulment).
Entitatea poate acorda dividende atunci când:
- nu se află în situaţiile prezentate mai sus;
- conducerea entităţii vrea să pregătească o creştere a capitalului prin aport în numerar.
Resursele stabile de finanţare sunt asigurate din resurse interne, măsurate prin capacitatea de
autofinanţare (exprimate, mai ales, sub formă de surplus monetar).
Capacitatea de autofinanţare (CAF) este formată din ansamblul surselor interne de finanţare
generate de activitatea entităţii, surse financiare pentru a autofinanţa şi pentru a asigura
capacitatea de a distribui dividende acţionarilor. Rolul principal al acesteia este de a permite
entităţii să menţină şi să dezvolte potenţialul tehnico-productiv, să remunereze acţionarii şi să
asigure rambursarea împrumuturilor.
În esenţă, CAF reprezintă fluxul potenţial de lichidităţi aferent întregii activităţi a entităţii,
fiind diferenţa dintre veniturile monetare totale (care presupun încasări) şi cheltuielile monetare
totale (care presupun plăţi).
Diferenţa dintre CAF şi profitul net este determinată de veniturile şi cheltuielile care nu
presupun încasări, cum sunt: reluările de provizioane şi ajustări, respectiv, plăţi: amortizările,
provizioanele şi ajustările pentru depreciere şi pierdere de valoare.
7
CAF se poate stabili prin două procedee: procedeul aditiv și procedeul diferenței.
1) Procedeul aditiv: CAF = EBE +

+ Alte venituri din exploatare +
+ Venituri financiare (cu excepţia celor din provizioane şi ajustări)
- Cheltuieli financiare (cu excepţia celor privind amortizările, provizioanele şi ajustările)
- Impozitul pe profit.
EBE – excedentul (deficitul) exploatării reprezintă fluxul potenţial de lichidităţi aferent
exploatării, respectiv, diferenţa dintre veniturile monetare şi cheltuielile monetare ale ciclului de
exploatare.
EBE = Valoarea adăugată + Subvenţii pentru exploatare – Impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate – Cheltuieli cu personalul.
2) Procedeul diferenţei
CAF = Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) + Cheltuieli cu amortizările,
provizioanele şi ajustările (din exploatare şi financiare)
- Venituri din provizioane şi ajustări (din exploatare şi financiare) +
+ Valoarea contabilă netă a activelor cedate –
- Venituri din vânzarea de active –
- Subvenţii pentru investiţii virate la venituri.
Pe baza CAF se pot stabili unii indicatori necesari în evaluarea situaţiei financiar-
patrimoniale a entităţii, cum sunt:
a) Gradul de finanţare a investiţiei (GFI):
Indicatorul reflectă în ce proporţie entitatea îşi poate finanţa investiţiile pe seama CAF, în
situaţia când întreaga sumă ar fi destinată acestui scop:
b) Capacitatea potenţială de rambursare a datoriilor financiare (CRDF):
DF reprezintă datorii financiare.
Indicatorul reflectă numărul de anuităţi care pot fi necesare
rambursării datoriilor financiare.
c) Rata de acoperire a excedentului brut (RAEBE):
CAF
RAEBE=
EBE
Indicatorul reflectă participarea fluxului potenţial de lichidităţi, din care activitatea de
exploatare, la formarea fluxului total de disponibilităţi al entităţii.
d) Rata de acoperire a rezultatului exerciţiului (RARE):
CAF
RARE= , unde: RE reprezintă rezultatul exerciţiului
RE
Situaţia poate fi considerată normală atunci când raportul este supraunitar (în mod normal,
cheltuielile cu amortizările, provizioanele şi ajustările sunt mult mai mari decât veniturile din
provizioane şi ajustări pentru deprecierea şi pierderea de valoare).
8
Calea proprie (internă) de finanţare are o semnificaţie deosebită în diagnosticul financiar al
entităţii. Practicile internaţionale estimează că o cunoaştere a fluxurilor de trezorerie rezultate din
activitatea de exploatare permite să se măsoare capacitatea entităţii de a degaja resurse necesare
rambursării creditelor, menţinerii capacităţii de rambursare, remunerării acţionarilor prin
distribuirea de dividende, lansării de noi programe de investiţii, fără să se apeleze la surse externe
de finanţare.
Atunci când finanţarea proprie domină, contabilitatea se adresează în mod preferenţial,
investitorilor. Pentru atragerea acestora, politicile contabile trebuie să vizeze, în limitele utilizării
cu bună credinţă a convenţiilor, regulilor şi normelor contabile, maximizarea profitului. Politica
repartizării profitului poate fi orientată cu prioritate spre acordarea de dividende şi apoi spre
autofinanţare, în privinţa principiilor (convenţiilor contabile), contabilitatea va aplica, în mod
prioritar, cea mai avantajoasă conectare a cheltuielilor la venituri, în condiţiile asigurării imaginii
fidele a rezultatului financiar în contul de profit şi pierdere.
Capitalurile proprii reprezintă drepturile titularilor de patrimoniu (acţionari sau asociaţi)
asupra activelor entităţii, după deducerea datoriilor acesteia.
În contabilitatea financiară, capitalurile proprii sunt înregistrate sub forma:
a) capital propriu nominalizat (concretizat în capitalul social);
b) capitaluri proprii nenominalizate (capitalul acumulat sub forma primelor de capital,
rezervelor, rezultatului financiar).
1.1.1. Capitalul social
1.1.1.1. Definiţie şi structură
Capitalul social reprezintă componenta principală a capitalurilor proprii care exprimă

valoarea totală a aporturilor subscrise şi/sau depuse de acţionari/asociaţi.
Aporturile acţionarilor/asociaţilor sunt concretizate, de regulă, în: aport în numerar (sume
depuse în casierie sau conturile la bancă); aport în natură (bunuri economice, titluri, drepturi de
creanţă etc).
În funcţie de tipul entităţii, capitalul social se divizează în titluri de valoare sub formă de:
- părţi sociale la societăţile de persoane (societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită
simplă şi societăţi cu răspundere limitată);
- acţiuni la societăţile de capital (societăţi pe acţiuni sau societăţi în comandită pe acţiuni).
Părţile sociale sunt titluri cu valoare minimă de 10 lei care nu se pot negocia pe piaţa
financiară, cesiunea lor fiind autorizată de majoritatea asociaţilor ce reprezintă ¾ din capitalul
social.
Acţiunile pot fi negociate pe piaţa financiară, asigurând deţinătorului dreptul de proprietate
într-o entitate.
Acţiunile, ca titluri de valoare, sunt clasificate din mai multe puncte de vedere:
- după forma şi modul de transmitere: acţiuni la purtător şi acţiuni nominative;
- după natura aporturilor: acţiuni în numerar şi acţiuni de aport;
9
- după drepturile conferite deţinătorilor: acţiuni ordinare sau obişnuite şi acţiuni
preferenţiale sau prioritare (acestea oferă un drept prioritar fie asupra beneficiilor, fie asupra
dreptului de vot);
- în funcţie de dreptul asupra dividendului: acţiuni de capital şi acţiuni amortizate.
1.1.1.2. Evaluarea capitalului social
Aporturile în natură la capitalul social trebuie evaluate de experţi independenţi (firme de

specialitate sau persoane fizice autorizate) care trebuie să aibă în vedere titlul juridic al aportului
în natură, starea acestuia şi valoarea justă sau de piaţă.
La constituirea societăţilor de persoane sau de capital, părţilor sociale şi acţiunilor li se
atribuie o valoare specificată în actul constitutiv care este imprimată pe titlu, denumită valoare
nominală, ceare se înregistrează în contul de capital social.
Valoarea nominală reprezintă raportul dintre valoarea capitalului social şi numărul de titluri
emise.
În situaţia vânzării sau achiziţiei de acţiuni, acestea sunt evaluate la valoarea de piaţă,
mărimea acesteia fiind determinată, de regulă, de previziunile investitorului privind evoluţia
societăţii şi de condiţiile economice generale. De regulă, această valoare de vânzare-cumpărare a
titlurilor se stabileşte prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului cerere şi ofertă, raport
numit cotaţie.
Acţiunile emise de societate în vederea majorării capitalului social sunt evaluate la valoarea
de emisiune care poate fi egală cu valoarea nominală sau mai mare decât aceasta. Dacă luăm în
considerare profitul distribuit sau realizat, acţiunile şi părţile sociale sunt evaluate la valoarea
contabilă sau patrimonială şi valoarea de rentabilitate.
Valoarea contabilă sau patrimonială reprezintă raportul dintre capitalurile proprii şi
numărul de titluri deţinute de entitate.
Valoarea de rentabilitate poate fi calculată ca raport între dividendul distribuit pe acţiune şi
rata de capitalizare (nivelul dobânzii practicate la obligaţiunile de stat), denumită valoare
financiară, sau ca raport între profitul net distribuit pe acţiune, capitalizat în funcţie de rata de
capitalizare, denumită valoare de randament.
Dacă vom compara valoarea contabilă cu valoarea nominală a titlurilor se deduce gradul de
capitalizare a rezultatelor financiare. Raportul dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a
titlului permite evaluarea performanţelor/non-performanţelor entităţii.
1.1.1.3. Constituirea capitalului social
Capitalul social, ca sursă iniţială de finanţare a entităţii, se constituie la înfiinţarea acesteia,

ca entitate juridică distinctă şi diferită de proprietarii săi, potrivit Legii nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale republicată, statutului şi contractului de societate.
În contabilitate, capitalul social se înregistrează pe baza actelor de constituire a entităţii şi a
documentelor care fac dovada depunerii aportului subscris (chitanţe, foi de vărsământ, procese-
verbale de predare-primire, rapoarte de evaluare etc.).
10
Constituirea capitalului social presupune două operaţiuni:
a) subscrierea şi
b) realizarea (depunerea) aporturilor.
Prin acţiunea de subscriere, acţionarii sau asociaţii se angajează prin actul de constituire la o
contribuţie în bani şi/sau natură, în vederea înfiinţării sau dezvoltării unei entităţi economice
(societăţi de capital şi societăţi de persoane).
Realizarea aporturilor constă în depunerea fizică (bani şi/sau natură) la dispoziţia entităţii a
aporturilor subscrise.
Momentele subscrierii şi realizării aporturilor în bani şi natură pot avea loc simultan sau la
termene diferite. Legea nr. 31/1990 republicată prevede posibilitatea vărsării în tranşe a
aporturilor subscrise. La constituirea societăţilor pe acţiuni trebuie vărsat cel puţin 30 % din
capitalul subscris, restul de capital în termen de 12 luni de la data înmatriculării. La societăţile cu
răspundere limitată, capitalul social subscris se varsă, de regulă, integral înainte de începerea
formalităţilor de constituire. Cheltuielile de constituire a entităţii pot fi recunoscute ca şi cheltuieli
ale perioadei în care au fost înregistrate, sau pot fi capitalizate (recunoscute ca o imobilizare
necorporală).
La societăţile pe acţiuni, capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000 €, în echivalentul lei,
valoarea nominală minimă a unei acţiuni este de 0,10 lei, numărul de acţionari fiind de minim doi.
La societăţile cu răspundere limitată, capitalul social minim este de 200 lei şi se divide în
părţi sociale egale a căror valoare nominală nu poate fi mai mică de 10 lei, numărul maxim de
asociaţi: 50.
Exemplu:
Se constituie S.C. Alfa S.A., la data de 1 iulie N, cu un capital de 100.000 lei, divizat în
10.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei.
Acţiunile emise de societate reprezintă:
2.000 acţiuni – aport în natură (teren)
1.000 acţiuni – aport în natură (mijloc de transport)
2.000 acţiuni – aport în natură (construcţie)
Pentru constituirea societăţii, s-au înregistrat cheltuieli de 300 lei (taxe de timbru: 700 lei,
comisioane şi onorarii: 2200 lei, comisioane bancare: 100 lei).
a) Aporturile sunt depuse integral la constituirea societăţii:
1) subscrierea acţiunilor la data de 01 oct. N (constituirea capitalului social):
100.000 456 = 1011 100.000
Decontări cu acţionarii / Capitalul subscris
asociaţii privind capitalul nevărsat
2) depunerea aporturilor la data de 01 oct. N:
11
100.000 % = 456 100.000
20.000 2111 Decontări cu acţionarii /
asociaţii privind
capitalul
Terenuri
10.000 2133
Mijloace de transport
20.000 212
Construcţii
50.000 5121
Conturi la bănci în lei
3) capitalul social nevărsat se transferă la capitalul social vărsat:

100.000 1011 = 1012 100.000
Capital subscris nevărsat Capitalul subscris vărsat
4) cheltuielile de constituire (recunoscute ca şi cheltuieli ale perioadei):

3.000 % = 5121 3.000
2.200 621 Conturi la bănci în lei
Cheltuieli cu colaboratorii
700 635
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate
100 627
Cheltuieli cu
serviciile bancare şi asimilate
sau
cheltuieli recunoscute ca imobilizări necorporale
3.000 201 = 5121 3.000
Cheltuieli de constituire Conturi la bănci în lei
b) Aportul în natură se depune integral, iar aportul în numerar - 50% la subscriere şi 50% la
data de 01 dec. N:
În perioada 1 oct N – 1 dec N, poate să apară una din următoarele situaţii:
b.1. vărsăminte anticipate - Acţionarii sau asociaţii depun aporturi în bani cu titlu de avans,
în scopul asigurării mijloacelor băneşti necesare plăţilor curente:
La data de 1 nov. N, un acţionar care deţine 1.000 de acţiuni neeliberate depune în avans suma
de 8.000 lei care reprezintă valoarea a 800 de acţiuni.
1) încasarea anticipată:
8.000 5121 = 456 8.000
Conturi la bănci în lei Decontări cu acţionarii/
asociaţii privind
capitalul (analitic
vărsăminte anticipate)
2) transferul capitalului nevărsat la capitalul vărsat:

8.000 1011 = 1012 8.000
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat
3) la 1 dec. N, se înregistrează anularea datoriei faţă de acţionar şi încasarea diferenţei de aport

în numerar 2.000 lei (200 acţiuni x 10 lei / acţiune):
12
8.000 456 = 456 8.000
Decontări cu acţiona- Decontări cu acţionarii /
rii/asociaţii privind capitalul, asociaţii privind
analitic: vărsăminte anticipate capitalul
4) încasarea diferenţei de aport de 2.000 lei (200 acţiuni x 10 lei/acţiune):

2.000 5121 = 456 2.000
Conturi la bănci în lei Decontări cu acţionarii /
asociaţii privind capitalul
5) formarea capitalului vărsat:

2.000 1011 = 1012 2.000
b.2. acţionari în dificultate - Dacă în urma demersurilor întreprinse de societate, conform
Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale republicată, acţionarii nu depun aporturile
subscrise, consiliul de administraţie decide fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele
respective, fie anularea acţiunilor corespunzătoare. În schimbul acţiunilor anulate, se emit noi
acţiuni având acelaşi număr şi care vor fi vândute. Sumele obţinute sunt utilizate pentru
constituirea capitalului vărsat, acoperirea cheltuielilor de publicitate şi vânzare şi a dobânzilor
de întârziere.
Exemplu:
La data de 1 dec. N, un acţionar care a subscris 1.000 de acţiuni şi a vărsat 50% este declarat
în dificultate. Societatea vinde acţiunile cu 9 lei/acţiune după 30 de zile de la termenul limită de
apel şi solicită acestuia cheltuielile cu publicitatea şi vânzarea acţiunilor de 45 lei şi o dobândă de
55 lei.
1) punerea în stare de dificultate a posesorului celor 500 de acţiuni:
5.000 456 = 456 5.000
Decontări cu acţionarii / Decontări cu acţionarii /
asociaţii privind capitalul, asociaţii privind capitalul
analitic: acţionari în dificultate
2) vânzarea acţiunilor la cursul de 9 lei /acţiune (1.000 acţiuni x 9 lei / acţiune):

9.000 5121 = 456 9.000
Conturi la bănci în lei Decontări cu acţionarii /
asociaţii privind capita-
lul, analitic: acţionari
în dificultate

5.000 1011 = 1012 5.000
4) reţinerea cheltuielilor de publicitate, vânzarea acţiunilor şi dobânda:

100 456 = % 100
Decontări cu acţionarii / 758 45
asociaţii privind capitalul Alte venituri
analitic: acţionari în dificultate din exploatare
768 55
13
Alte venituri financiare
5) regularizarea contului acţionarului în dificultate (soldul creditor al contului 456 Decontări
cu acţionarii/asociaţii privind capitalul, analitic: acţionari în dificultate este de 3.900 lei):
3.900 456 = 5121 3.900
Decontări cu acţionarii / Conturi la bănci în lei
analitic: acţionari în dificultate
Dacă acţiunile nu se vând, societatea procedează la reducerea capitalului social:

5.000 1011 = 456 5.000
Capital subscris nevărsat Decontări cu acţionarii /
1.1.1.4. Majorarea capitalului social
Societăţile care au nevoie de noi resurse financiare pentru dezvoltarea capacităţilor de

producţie pot recurge la creşterea de capital social prin:
a) aport în numerar;
b) aport în natură;
c) fuziunea cu alte societăţi;
d) operaţiuni interne;
e) conversia unor datorii în capital.
a) Creşterea capitalului social prin aport în numerar

Aportul în numerar asigură entităţii ameliorarea structurii financiare, respectiv, o creştere a
fondului de rulment, ca urmare a creşterii capitalurilor proprii şi a lichidităţilor. Pentru ca această
creştere de capital să fie realizată, valoarea de emisiune a acţiunilor noi trebuie să fie mai mică
sau cel mult egală cu valoarea contabilă (sau cursul acţiunii) a unei acţiuni vechi.
Emisiunea de acţiuni conduce la intrarea în societate a unor noi acţionari. În acest caz,
trebuie protejaţi vechii acţionari. Protejarea vechilor acţionari se realizează prin prima de
emisiune sau aport şi dreptul de subscriere.
Prima de emisiune are ca scop egalizarea drepturilor acţionarilor vechi şi noi, atunci când
societatea deţine şi alte elemente de capital propriu în afara capitalului social. Altfel spus, prima
de emisiune reprezintă preţul plătit de acţionarii noi pentru dobândirea dreptului asupra acestora.
Dreptul preferenţial la subscripţia acţiunilor în numerar este recunoscut vechilor acţionari,
proporţional cu numărul de acţiuni vechi deţinute, fiecare acţiune veche având ataşat un drept de
subscripţie (DS).
DS-urile pot fi folosite pentru achiziţia de noi acţiuni sau pot fi cedate altor persoane interesate
de subscriere, dar care nu dispun de DS-uri suficiente. DS-ul este un titlu de valoare negociabil,
valoarea lui depinde de legea cererii şi ofertei, fiind cotat la bursă ca şi acţiunile.
Valoarea teoretică a unui DS este considerată o „valoare de echitate“, deoarece acesta nu
afectează nici drepturile vânzătorului, nici pe cele ale cumpărătorului.
Din punctul de vedere al vânzătorului, echitatea este respectată, dacă el îşi poate recupera
prin vânzarea DS-ului pierderea de valoare aferentă acţiunii deţinute.
14
DS = VC 0
– VC 1
unde:
VC 0 – valoarea contabilă a unei acţiuni înainte de creşterea capitalului
VC 1
– valoarea contabilă a unei acţiuni după creşterea capitalului.
Exemplu:
S.C. Beta S.A. deţine un capital de 15.000 de acţiuni, cu o valoare nominală de 10
lei/acţiune. Societatea face o emisiune de 5.000 acţiuni noi cu valoarea de emisiune de 13
lei/acţiune. Valoarea contabilă a unei acţiuni înainte de emisiune este de 15 lei.
VC 0 = 15 lei
VC = (15.000 acţiuni x 15 lei/acţiune + 5.000 acţiuni x 13 lei / acţiune) / 20.000 acţiuni =
1
14,5 lei/acţiune
DS = 15 – 14,5 = 0,5 lei/acţiune
Din punctul de vedere al cumpărătorului, echitatea este respectată dacă suma plătită pentru
achiziţionarea noilor acţiuni corespunde cu valoarea acestora la sfârşitul operaţiei. În acest sens, este
necesară calcularea parităţii de schimb (PS) între titlurile noi şi cele vechi.
PS = titluri noi/titluri vechi = 5.000 acţiuni/15.000 acţiuni = 1/3, adică 3DS pentru 1 acţiune
nouă.
Pentru a achiziţiona o acţiune nouă, un acţionar are nevoie de 3DS+1 acţiune subscrisă cu
13 lei/acţiune, cu o valoare contabilă, după creşterea capitalului de 14,5 lei/acţiune.
În contabilitatea societăţii, se înregistrează creşterea de capital social cu primă de emisiune.
Creşterea de capital social este egală cu numărul de acţiuni x valoarea nominală, adică 5.000
acţiuni noi x 10 lei/ acţiune = 50.000 lei.
Prima de emisiune este egală cu diferenţa dintre aportul la capitalul propriu şi creşterea de
capital social, adică:
(5.000 acţiuni x 13 lei/acţiune) – 50.000 lei = 15.000 lei
1) subscrierea acţiunilor cu primă de emisiune:

65.000 456 = % 65.000
Decontări cu acţionarii 1011 50.000
privind capitalul
Capital subscris nevărsat
1041 15.000
Prime de emisiune
2) depunerea aportului:
65.000 5121 = 456 65.000

50.000 1011 = 1012 50.000
Capital social nevărsat Capital social nevărsat
b) Creşterea de capital social prin aport în natură

Aportul în natură determină creşterea capitalului social sau a capitalului propriu şi, în
acelaşi timp, de regulă, a activelor imobilizate, echilibrul financiar nu se modifică (adică, fondul
15
de rulment rămâne acelaşi). Situaţia financiară a societăţii va avea o tendinţă de deteriorare,
deoarece investiţiile în imobilizări conduc la dezvoltarea activităţii de exploatare, la creşterea
stocurilor, creanţelor de exploatare, salarii, contribuţii etc. Se impune finanţarea activelor
circulante printr-o creştere de capital în numerar.
Exemplu:
S.C. Gama S.A. cu un capital de 500.000 lei, format din 100.000 acţiuni cu 5 lei valoarea
nominală, face o emisiune de 40.000 acţiuni noi pentru a remunera un aport în natură, o
construcţie, cu valoarea justă (de piaţă) stabilită de experţi evaluatori 240.000 lei. Acţiunea este
evaluată la 240.000 lei/40.000 acţiuni = 6 lei.
Creşterea de capital social rezultată din aportul în natură se înregistrează direct în contul
1012 „Capital subscris vărsat“, deoarece nu se poate amâna eliberarea unei părţi din valoarea
aportului.
1) subscrierea/depunerea fizică a aportului în natură:
240.000 456 = % 240.000
Decontări cu acţionarii / 1012 200.000
asociaţii privind capitalul Capital subscris vărsat
1043 40.000
Prime de aport
2) depunerea aportului:
240.000 212 = 456 240.000
Construcţii Decontări cu
acţionarii / asociaţii
privind capitalul
c) Creşterea capitalului social prin fuziune

Fuziunea reprezintă operaţia care presupune acordul de contopire a două sau mai multe
societăţi într-o singură societate. Această operaţie se impune, în cele mai multe cazuri, datorită
concurenţei şi avantajelor obţinute ca urmare a concentrării capitalului, corelării producţiei şi
comercializării bunurilor (serviciilor) pe diferite pieţe.
Codul comercial reglementează fuzionarea societăţilor comerciale astfel:
- fuzionarea trebuie hotărâtă de fiecare societate în parte, în conformitate cu actul de
constituire şi statutul;
- hotărârea este valabilă şi executorie dacă este luată:
• de toţi asociaţii la societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă;
• de adunarea generală la societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni;
• asociaţii care se opun fuzionării au dreptul la rambursarea capitalului proporţional cu
activul net rezultat din bilanţul de fuziune;
- hotărârea de fuziune se publică, iar după publicare trebuie să treacă un termen (cel puţin 3
luni) ca hotărârea să rămână valabilă;
- Adunarea generală de fuziune discută următoarele probleme şi ia hotărâri cu privire la:
• condiţiile fuzionării;
• bilanţul de fuziune.
16
Condiţiile de fuziune se stabilesc în consens cu interesele societăţii şi ale acţionarilor
(asociaţilor).
Bilanţul de fuziune, prezentat spre aprobare adunării generale, se întocmeşte în două forme:
bilanţul brut şi bilanţul net.
!Prin fuziune, se naşte o nouă societate; legea prevede îndeplinirea aceloraşi formalităţi ca
la o societate nouă.
La realizarea operaţiei de fuziune trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- în ceea ce priveşte lichidarea capitalurilor proprii și datoriilor: dacă societatea se for-
mează prin fuzionare şi este de acord să preia activul, datoriile și capitalurile proprii, este necesar
consimţământul creditorilor pentru a trece cu dreptul lor la noua societate fuzantă, sau societatea
care se dizolvă îşi achită creditorii şi predă activul net;
- la evaluarea activului societăţii care fuzionează există tendinţa de supraevaluare a
acestuia.
Fuziunea se realizează pe baza contractului de fuziune care cuprinde:
- La contopire: societăţile care se dizolvă în vederea fuzionării; bilanţul acestora;
denumirea societăţii noi; statutul; procedura de constituire şi înregistrarea ca societate
nou înfiinţată;
- La încorporare: hotărârea adunării generale a societăţii care se dizolvă (fuzionată);
hotărârea adunării generale a societăţii care rămâne (fuzanta).
La fuzantă, adunarea generală se pronunţă asupra acceptării încorporării celorlaltor societăţi
şi aprobă modificarea statutului, potrivit clauzelor cerute de efectuarea fuziunii.
Înaintea adunării generale, administraţia societăţilor discută condiţiile în care se va face
fuzionarea. Se recomandă ca la adunarea generală pentru fuzionare să fie prezentat acţionarilor şi
bilanţul pentru consultare, pentru ca aceştia să se pronunţe în cunoştinţă de cauză asupra admiterii
acestora. În intervalul de 3 luni de la publicarea hotărârii de fuziune şi a bilanţului de fuzionare se
lasă timp creditorilor să facă contestaţie la hotărârea de fuziune.
Procedura de fuzionare se poate scurta, dacă creditorii au fost dezinteresaţi prin: achitare;
depunerea sumei în cont; declaraţii că nu au obiecţii la fuzionare. Dacă creditorii au făcut opoziţii,
fuziunea nu se va face decât după ce s-au satisfăcut toate opoziţiile. În acest timp, activitatea societăţii
se desfăşoară curent, contabilitatea consemnând toate operaţiunile. Prin fuziune, dispare persoana
juridică şi averea societăţilor absorbite.
Persoanele juridice care dobândesc active prin efectul comasării sau divizării răspund pentru
obligaţiile persoanei juridice care a încetat de a exista prin comasare sau divizare, proporţional cu
valoarea activelor dobândite. Acelaşi regim operează în cazul în care persoana juridică supusă
comasării sau divizării înregistrează pierderi.
Fuziunea societăţilor comerciale se poate realiza prin două moduri:
a) fuziunea prin încorporare sau absorbţie;
b) fuziunea prin contopire sau reuniune.
a) Fuziunea prin încorporare (absorbţie)
17
Această formă de fuziune presupune dizolvarea societăţii absorbite, transferul activelor și
datoriilor la societatea absorbantă, aceasta procedând la creşterea capitalului său, prin emisiunea
de noi titluri de valoare (acţiuni sau părţi sociale), ce sunt atribuite acţionarilor sau asociaţilor care
deţin titluri la societatea absorbită.
Un aspect important care trebuie avut în vedere în cazul unei fuziuni îl constituie evaluarea
elementelor bilanțiere, ambele societăţi fiind evaluate, pentru a se stabili averea aportată de
fiecare societate şi numărul de titluri de valoare ce trebuie emise de societatea absorbantă în
vederea remunerării aportului societăţii absorbite.
După evaluarea celor două societăţi, se determină numărul de titluri ce vor fi remise
acţionarilor sau asociaţilor societăţii absorbite, în schimbul titlurilor deţinute. Această operaţie
presupune compararea celor două societăţi, considerate ca entităţi, sub aspect economic, tehnic,
financiar şi uman, utilizându-se drept criterii: activul net contabil şi corijat 1,valoarea bursieră,
rentabilitatea viitoare2 etc.
Ulterior, paritatea globală se transformă în paritate unitară, pe titlu.
La determinarea parităţii de schimb se poate ţine seama, la societatea absorbită şi la cea
absorbantă, de impozitele pe plusvaloarea degajată de elementele activului reevaluat. Nu este
exclusă nici varianta, potrivit căreia, incidenţele fiscale sunt în totalitate neglijate de către cele
două societăţi, în măsura în care, economic vorbind, ele reprezintă o obligaţie comună.
În exemplele prezentate, nu s-a ţinut seama de incidenţele fiscale.
Exemplu:
S.A. „B“, cu un capital social, constituit din 50.000 acţiuni de 1 leu valoare nominală este
absorbită de S.A. „A“ cu un capital social format din 100.000 acţiuni de 2 lei valoare nominală.
Societatea „B“ este evaluată la 75.000 lei, iar societatea A la 250.000 lei.
Valoarea contabilă a acţiunilor celor două societăţi după operaţia de evaluare:
VC „B“ = 75.000/50.000 = 1,5 lei
VC „A“=250.000/100.000 = 2,5 lei
Calcule financiare:
1. numărul de acţiuni emise de societatea „A“ pentru a remunera aportul societăţii „B“ =
VC „B“ / VC „A“ * nr. acţiuni „B“ = 1,5 / 2,5 * 50.000 = 30.000 acţiuni (sau capitalul propriu
„B“ / VC.A = 75.000 / 2,5 = 30.000 acţiuni).
1
Activul net reprezintă excedentul activului real asupra datoriilor, ţinând seama de rezervele oculte sau reale ce
rezultă din evaluarea extracontabilă a elementelor ce figurează în bilanţ.
Activul net corijat (ANC) se determină prin două modalităţi:
- plecând de la valoarea capitalurilor proprii:
(ANC = Capitaluri proprii – Active fictive ± Valori latente)
Activele fictive cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, cheltuieli de repartizat asupra mai multor
exerciţii, prime de rambursare a obligaţiunilor.
- plecând de la valoarea activului:
(ANC = Activ real (reevaluat) – Datorii reevaluate)
2
Rentabilitatea viitoare, respectiv, valoarea financiară (VF) sau valoarea de randament (VR) a unei acţiuni, reprezintă
suma care, plasată la o anumită rată pe parcursul unui an, generează un venit egal cu dividendul sau beneficiul aferent
unei acţiuni. Ea se determină astfel:
18
2. creşterea de capital social la societatea „A“ = nr. acţiuni emise * VN „A“ = 30.000
acţiuni *2 = 60.000 lei.
3. prima de fuziune = aportul societăţii „B“ – creşterea de capital social la „A“ = 75.000 –
60.000 = 15.000 lei.
În contabilitatea societăţii „A“:
- emisiunea acţiunilor:
75.000 456 = % 75.000

Decontări cu acţionarii/ 1012 60.000
1042
Prime de fuziune 15.000
Valoarea contabilă a unei acţiuni la societatea „A“ după fuziune = Capital propriu „A“ /
număr de acţiuni = (250.000 + 75.000) / 130.000= 2,5 lei/acţiune.
b) Fuziunea prin reunire (reuniune)

Operaţiunea de fuziune prin reunire presupune dizolvarea societăţilor care fuzionează, acestea
contribuind cu activele şi datoriile lor la societatea nou înfiinţată. Aceasta face o emisiune de acţiuni
sau părţi sociale corespunzătoare aportului, care se distribuie acţionarilor societăţii înfiinţate.
Situaţia activelor şi datoriilor celor două societăţi (înaintea fuziunii) se prezintă astfel:
Elemente Societatea (mii lei)
Active A B
1. Terenuri (2111) 70 50
2. Construcţii (212) 120 100
3. Amortizarea construcţiilor (2812) 20 30
4. Mijloace de transport (2133) 30 20
5. Amortizarea mijloacelor de transport (2813) 5 5
6. Materii prime (301) 4 -
7. Produse finite (345) 6 -
8. Clienţi (4111) 7 9
9. Conturi la bănci în lei (5121) 9 5
10. Casa în lei (5311) 1 -
11. Avansuri de trezorerie (542) 5 -
12. Acreditive în lei (5411) - 8
Total active 227 157
Datorii A B
1. Furnizori (401) 35 27
2. TVA de plată (4423) 8 3
3. Salarii datorate (421) 20 10
4. Contribuţii la asigurări sociale (431) 6 3
5. Credite bancare pe termen scurt (5191) 28 24
Total datorii 97 67
Capitaluri proprii A B
Capitaluri proprii A B
1. Capital social (1012) 100 60
2. Rezerve din reevaluare (105) 15 20
3. Rezerve (106) 20 8
4. Rezultatul reportat (117) 5 2
Total capitaluri proprii 130 90
Numărul de acţiuni: A – 10.000; B – 5.000

Valoarea nominală: A – 10 lei; B – 12 lei
19
Societatea C se înfiinţează cu un capital social de 125.000 lei, 25.000 de acţiuni, cu valoarea
nominală de 5 lei/acţiune.
Calcule financiare:
1. Capitalul social al societăţii „C“ 125.000 lei (25.000 acţiuni * 5 lei / acţiune);
2. Prima de fuziune: capitaluri proprii „A“ şi „B“ –capitalul social la „C“ – 95.000 lei
(220.000 – 125.000).
În contabilitatea societăţii „C“ se înregistrează operaţiunile:
Total acţiuni emise: 25.000, din care pentru acţionarii societăţii „A“: 14.773 şi pentru
acţionarii societăţii „B“: 10.227. (Total capital propriu: 220.000, din care „A“: 130.000 lei şi „B“:
90.000 lei, număr de acţiuni emise de societatea „C“: 25.000 titluri).
Având în vedere aportul fiecărei societăţi „A“ şi „B“, rezultă numărul de acţiuni distribuite
acţionarilor de la cele două societăţi: pentru 220.000 lei capital propriu, s-au emis 25.000 de
acţiuni, pentru 130.000 lei aport la capital s-au distribuit 14.773 acţiuni, iar pentru 90.000 lei,
aport la capital s-au distribuit 10.227 acţiuni).
- emisiunea acţiunilor:
220.000 456 = % 220.000
A – 14.773 acţiuni
B – 10.227 acţiuni
1042 95.000
Prime de fuziune
- preluarea activelor şi datoriilor societăţilor „A“ şi „B“:

444.000 % = % 444.000
120.000 2111 456 220.000
220.000 212 2812 50.000
50.000 2133 2813 10.000
4.000 301 401 62.000
6.000 345 4423 11.000
16.000 4111 421 30.000
14.000 5121 431 9.000
1.000 5311 5191 52.000
5.000 542
8.000 5411
- capitalurile proprii la societatea „C“:
- capital social (1012) 125.000 lei
- prima de fuziune (1042) 95.000 lei
220.000 lei
valoarea contabilă a unei acţiuni: 220.000/25.000 = 8,8 lei/acţiune
d) Creşterea capitalului social prin operaţii interne

Majorarea capitalului social prin această operaţiune are ca scop creşterea credibilităţii
financiare a entităţii. În principiu, în capitalul social pot fi încorporate elementele de capital
propriu concretizate în rezerve, profituri nedistribuite, prime de capital.
20
Creşterea de capital social se poate realiza prin:
a) modificarea (creşterea) valorii nominale a acţiunilor deţinute de entitate;
b) distribuirea de acţiuni gratuite.
Distribuirea de acţiuni noi vechilor acţionari conduce la diminuarea proporţională a părţii
fiecărei acţiuni în capitalurile proprii. Creşterea numărului de acţiuni determină scăderea cursului
bursier.
Noile acţiuni emise se acordă vechilor acţionari în funcţie de drepturile de atribuire
calculate proporţional cu numărul de acţiuni deţinute, conform parităţii de schimb determinată ca
raport între numărul de acţiuni noi emise şi numărul de acţiuni vechi.
Dreptul de atribuire (DA) este un caz particular al dreptului de subscriere, are o valoare
teoretică şi poate fi cotat la bursă.
DA = VC0 – VC1 , unde
VC0 – valoarea contabilă înaintea încorporării rezervelor
VC1 – valoarea contabilă după încorporarea rezervelor.
Exemplu:
Capitalul propriu al societăţii pe acţiuni „A“ prezintă următoarea structură:
Capital social 200.000 lei
Rezerve 60.000 lei
Profit nerepartizat 40.000 lei
Capitalul social este divizat în 25.000 de acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei pe acţiune.
Societatea decide majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor în valoare de
50.000 lei, numărul de acţiuni acordate gratuit acţionarilor: 5.000 titluri.
Calcule financiare:
Valoarea contabilă înaintea încorporării rezervelor = Capital propriu / nr. de acţiuni
VC0 = 300.000/25.000 = 12 lei/acţiune
Valoarea contabilă după încorporarea rezervelor = Capital propriu / nr. de acţiuni (vechi şi
noi):
VC1 = 300.000/30.000 = 10 lei/acţiune
DA = VC0 – VC1 = 12 – 10 = 2 lei/acţiune
Paritatea de schimb (PS) este dată de raportul acţiuni noi/acţiuni vechi, adică 5.000/25.000=
1/5 şi arată că sunt necesare 5DA-uri pentru a primi o acţiune nouă gratuită.
Ştiind că valoarea contabilă după creşterea capitalului social ( VC1 ) este de 10 lei pe
acţiune, 5 DA-uri = 5*2=10 lei.
Înregistrarea în contabilitate:
1) încorporarea rezervelor:
50.000 106 = 1012 50.000
Rezerve Capital subscris vărsat
e) Creşterea capitalului social prin conversia unor datorii în acţiuni
21
Operaţiunea constă în anularea (stingerea) unor datorii, fără a implica trezoreria entităţii.
Conversia datoriilor în capital social se face numai cu acordul creditorilor, aceştia devenind
acţionari sau asociaţi.
Creşterea de capital social se poate realiza prin conversia datoriilor curente şi a datoriilor pe
termen lung, cum sunt împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni şi creditele bancare cu termen de
rambursare mai mare de 1 an.
Conversia datoriilor curente în acţiuni apare la societăţile cu grave dificultăţi de trezorerie.
Operaţiunea permite creditorilor de a prelua controlul afacerii, evitându-se procedura de lichidare
judiciară.
Exemplu:
Societatea pe acţiuni „A“ face o emisiune de 2.000 acţiuni cu valoarea de emisiune de 10
lei, iar valoarea nominală de 8 lei/acţiune. Datoriile faţă de furnizori sunt de 20.000 lei
(înregistrate în creditul contului 401 „Furnizori“).
1. emisiunea acţiunilor:
20.000 456 = % 20.000
1041 4.000
Prime de emisiune
2. stingerea datoriei faţă de furnizor pe baza ordinului de compensare:

20.000 401 = 456 20.000
Furnizori Decontări cu acţionarii /
Conversia obligaţiunilor convertibile în acţiuni - Obligaţiunile au fost emise în perspectiva

schimbării în acţiuni, fie la un termen specificat în opţiune, fie în orice moment.
Exemplu:
Societatea pe acţiuni „A“ converteşte 5.000 de obligaţiuni cu valoarea de rambursare de 20
lei/obligaţiune în acţiuni, fiecare obligaţiune dând dreptul la 2 acţiuni cu valoare nominală de 8
lei/acţiune.
Modificările patrimoniale în urma operaţiunii:
- reducerea împrumutului din emisiuni de obligaţiuni cu 100.000 lei (5.000 obligaţiuni * 20
lei/obligaţiune);
- creşterea capitalului social vărsat cu 80.000 lei (10.000 acţiuni * 8 lei / acţiune);
- prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni: 20.000 lei (100.000 – 80.000).
100.000 161 = % 100.000

Împrumuturi din emisiuni 1012 80.000
de obligaţiuni
Capital subscris vărsat
1044 20.000
Prime de conversie a
obligaţiunilor în acţiuni
22
1.1.1.5. Reducerea capitalului social
Capitalul social poate fi redus până la nivelul minimului legal stabilit prin Legea nr.
31/1990 republicată, echivalentul în lei a 25.000 € pentru societăţile pe acţiuni şi 200 lei pentru
societăţile cu răspundere limitată, cu excepţia situaţiei în care reducerea este urmată de o creştere
a capitalului (efectul de acordeon).
Reducerea capitalului social se poate realiza prin diminuarea valorii nominale a fiecărei
acţiuni sau anularea acţiunilor.
Capitalul social al unei entităţi se reduce în următoarele situaţii:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) rambursarea aporturilor către acţionari;
c) răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii.
a) Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor din anii precedenţi

Această operaţiune se face numai atunci când nu există alte modalităţi de acoperire a
pierderilor (profit, rezerve sau alte surse prevăzute de lege).
Exemplu:
Societatea pe acţiuni „A“ deţine un capital social de 250.000 lei, format din 25.000 de
acţiuni, valoarea nominală 10 lei/acţiune.
La sfârşitul exerciţiului financiar N, societatea înregistrează o pierdere de 50.000 lei (sold
debitor la contul 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită“). Pentru a prezenta o situaţie financiară mai bună, societatea decide să acopere
pierderea prin reducerea capitalului social.
Acoperirea pierderii se poate realiza prin:
- reducerea valorii nominale a acţiunilor deţinute cu 2 lei (250.000 – 50.000)/25.000 = 8 lei;
- anularea a 5.000 de acţiuni, valoarea totală fiind la nivelul pierderii de 50.000 lei (5.000
acţiune * 10 lei/acţiune).
Indiferent de modalitatea folosită, operaţiunea determină o modificare de structură în
capitalurile proprii.
50.000 1012 = 1171 50.000
Capital subscris vărsat Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau
pierderea neacoperită
b) Reducerea capitalului social prin rambursarea aportului către acţionari

Această operaţiune are loc atunci când societatea constată că deţine un capital social prea
mare în raport cu volumul activităţii, disponibilităţile rămân neutilizate, iar profitul este
insuficient pentru a asigura o bună remunerare a capitalului angajat.
Exemplu:
23
Societatea pe acţiuni „A“ deţine un capital social de 400.000 lei, format din 40.000 acţiuni
cu valoarea nominală de 10 lei, decide reducerea capitalului social cu 20%. Rambursarea se
efectuează prin virarea sumelor în conturile personale ale acţionarilor.
Operaţiunea de reducere a capitalului social se poate realiza:
- fie prin reducerea valorii nominale a acţiunilor deţinute de la 10 lei la 8 lei;
- fie prin reducerea numărului de acţiuni de la 40.000 la 32.000.
1. obligaţia de rambursare:
80.000 1012 = 456 80.000
Capital subscris vărsat Decontări cu acţionarii /
2. rambursarea sumelor (fiecare acţionar va primi 2 lei/acţiune):

80.000 456 = 5121 80.000
Decontări cu acţionarii / Conturi la bănci în lei
c) Reducerea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea acţiunilor

Răscumpărarea şi anularea acţiunilor proprii poate fi considerată un partaj parţial de active
în profitul acţionarilor, diferenţa între valoarea de cumpărare şi valoarea nominală fiind înscrisă în
capitalul propriu ca pierderi/câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii.
Exemplu:
Adunarea generală a acţionarilor a autorizat Consiliul de administraţie să aprobe
răscumpărarea a 3.000 de acţiuni în scopul anulării, valoarea nominală 10 lei/acţiune, preţul sau
valoarea de răscumpărare 12 lei/acţiune (9 lei/acţiune).
a) preţul de răscumpărare este de 12 lei/acţiune:
1. răscumpărarea acţiunilor (3.000 acţiuni * 12 lei/acţiune = 36.000 lei):
36.000 1091 = 5121 36.000
Acţiuni proprii deţinute Conturi la bănci în lei
pe termen scurt
2. anularea acţiunilor.
36.000 % = 1091 36.000
30.000 1012 Acţiuni proprii deţinute
Capital subscris vărsat pe termen scurt
6.000 149
Pierderi legate de emiterea,
răscumpărarea, vânzarea,
cedarea cu titlu gratuit
sau anularea instrumentelor
de capitaluri proprii
b) preţul de răscumpărare este de 9 lei/acţiune (3.000 acţiuni * 9 lei / acţiune = 27.000 lei):
1. răscumpărarea acţiunilor:
27.000 1091 = 5121 27.000
Acţiuni proprii deţinute Conturi la bănci în lei
pe termen scurt
2. anularea acţiunilor:
24
30.000 1012 = % 30.000
Capital subscris vărsat 1091 27.000
Acţiuni proprii deţinute
pe termen scurt
141 3.000
Câştiguri legate de vân-
zarea sau anularea
instrumentelor de
capitaluri proprii
1.1.1.6. Amortizarea capitalului social
Amortizarea capitalului social reprezintă operaţia de rambursare a valorii nominale a

acţiunilor (integral sau parţial) către acţionari, înainte de data normală a lichidării, sursa de
rambursare fiind rezervele şi/sau profitul net.
Acţionarii ale căror titluri au fost parţial amortizate pierd dreptul de rambursare ulterioară a
părţii de capital amortizat, fiind conservate celelalte drepturi (dreptul la capitalul propriu, dreptul
la vot, dreptul preferenţial la subscriere, dreptul la dividend).
Această operaţiune nu afectează capitalul social, ea reprezintă o repartizare de rezerve şi/sau
profit cu implicaţii fiscale legate de distribuirea dividendelor.
Exemplu:
Societatea pe acţiuni „A“ dispune de următoarele capitaluri proprii:
Capital social 500.000 lei (50.000 acţiuni * 10 lei/acţiune)
Rezerve legale 50.000 lei
Alte rezerve 80.000 lei
Total 630.000 lei
Se decide amortizarea a 10% din capitalul social, adică 50.000 lei. Acţiunile deţinute sunt
supuse amortizării pentru suma de 1 leu/acţiune.
1. repartizarea rezervelor (alte rezerve):
50.000 1068 = 456 50.000
Alte rezerve Decontări cu acţionarii /
2. impozitul de 10% şi virarea sumelor în conturile personale ale acţionarilor:

50.000 456 = % 50.000
asociaţii privind capitalul Alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate
5121 45.000
1.1.2. Rezervele din reevaluare
Reevaluarea activelor imobilizate are ca obiectiv principal constatarea valorii juste (reale) a
fiecărui activ supus reevaluării, având în vedere starea, utilitatea pentru entitate şi preţul pieţei.
25
Rezervele din reevaluare reprezintă plusul de valoare constatat la reevaluarea imobilizărilor
corporale şi se calculează ca diferenţa între valoarea justă şi valoarea de intrare în cazul
imobilizărilor corporale nesupuse amortizării sau valoarea contabilă netă pentru cele supuse
amortizării.
Valoarea contabilă netă este egală cu valoarea de intrare sau valoarea contabilă diminuată
cu amortizarea cumulată şi ajustările pentru depreciere aferente activului reevaluat.
Valoarea justă reprezintă valoarea actuală (reală) sau de piaţă determinată de firme sau
persoane fizice autorizate şi recunoscute.
Dacă nu există posibilitatea de a identifica valoarea justă sau de piaţă a activului supus
reevaluării, acesta se evaluează la valoarea de înlocuire, mai puţin amortizarea cumulată.
În reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării poate fi
tratată astfel:
a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât
valoarea contabilă după reevaluare să fie egală cu valoarea sa reevaluată (metoda fiind folosită în
cazul când activul este reevaluat prin aplicarea unui indice sau coeficient);
b) eliminată din valoarea contabilă brută, iar valoarea netă este recalculată la valoarea
reevaluată a activului (metoda fiind folosită în cazul reevaluării prin expertiză tehnică).
Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa respectivă trebuie
reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există o piaţă activă pentru acel activ. O grupă de active
imobilizate cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare aflată în exploatarea entităţii
(terenuri, construcţii, maşini şi echipamente, mobilier, aparatură birotică).
Surplusul din reevaluare inclus în rezerva de reevaluare este capitalizat prin transferul direct
la rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. Câştigul se consideră realizat la
ieşirea din evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.
O parte din câştig poate fi considerat realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În
acest caz, valoarea rezervei din reevaluare transferată la rezerve reprezintă diferenţa dintre
amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza
valorii de intrare a activului.
Dacă rezultatul reevaluării reprezintă o creştere faţă de valoarea contabilă sau valoarea
contabilă netă, acesta se tratează astfel:
- ca o creştere a rezervei din reevaluare înregistrată ca element al capitalului propriu (cont 105
„Rezerve din reevaluare“), dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială
aferentă aceluiaşi activ; sau
- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel
activ.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile sau valorii contabile nete,
aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din
reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o
scădere a rezervei din reevaluare, cu minimul dintre valoarea rezervei din reevaluare şi valoarea
descreşterii, diferenţa rămasă se înregistrează ca o cheltuială.
26
Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate din reevaluare
trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere. Rezerva din reevaluare nu poate fi
distribuită, direct sau indirect până când activul reevaluat nu este valorificat (surplusul din
reevaluare este considerat un câştig efectiv realizat).
Exemplu:
Societatea pe acţiuni „A“ reevaluează terenurile şi mijloacele fixe de natura construcţiilor.
Imobilizările corporale sunt înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare (sau valoarea
contabilă): terenuri 100 u.m., construcţii 500 u.m., amortizarea cumulată a construcţiilor 200 u.m.
Prima reevaluare: valoarea justă: terenuri 150 u.m., construcţii 1.200 u.m.
Reevaluarea terenurilor: Rezerva din reevaluare este egală cu valoarea justă – valoarea de
intrare = 150 – 100 = 50 u.m.
Operaţiunea produce o creştere de activ şi o creştere de capital propriu cu 50 u.m.
50 2111 = 105 50
Terenuri Rezerve din reevaluare
Reevaluarea construcţiilor:
a) Procedeul valorii brute (recalcularea amortizării cumulate şi a valorii contabile brute).
Calcule financiare:
- valoarea rămasă (valoarea contabilă netă) este egală cu diferenţa dintre valoarea de intrare
şi amortizarea cumulată: 500 – 200 = 300 u.m.
- coeficientul multiplicator K (raportul dintre valoarea justă şi valoarea rămasă).
1200
K= =4
300
- valoarea de intrare actualizată = valoarea de intrare x k (500 * 4 = 2.000 u.m.);
- amortizarea cumulată actualizată = amortizarea cumulată x k (200 * 4 = 800 u.m.);
- valoarea rămasă actualizată = valoarea rămasă x k (300 * 4 = 1.200 u.m.);
- diferenţa din reevaluare = valoarea de intrare actualizată – valoarea de intrare (2.000 – 500
= 1.500 u.m.);
- rezerva din reevaluare = valoarea justă – valoarea rămasă (1.200 – 300 = 900 u.m.).
Operaţiunea produce modificări în activele imobilizate (creştere) şi capitalul propriu
(creştere).
1.500 212 = % 1.500
Construcţii 105 900
Rezerve din reevaluare
2812 600
Amortizarea construcţiilor
b) Procedeul valorii nete

Calcule financiare:
- eliminarea amortizării cumulate din valoarea de intrare a construcţiei (amortizarea
cumulată este de 200 u.m.);
- rezerva din reevaluare = valoarea justă – valoarea rămasă (1.200 – 300 = 900 u.m.).
Creşterea de activ şi capital propriu este de 900 u.m.
27
200 2812 = 212 200
Amortizarea construcţiilor Construcţii
900 212 = 105 900

Construcţii Rezerve din reevaluare
sau
900 % = 105 900

700 212 Rezerve din reevaluare
Construcţii
200 2812
În bilanţul contabil, construcţiile sunt evaluate la valoarea justă de 1.200 u.m.

Situaţia conturilor 212 „Construcţii“, 2812 „Amortizarea construcţiilor“ şi 105 „Rezerve din
reevaluare“ după înregistrarea operaţiunii de evaluare:
- în cazul a):
În bilanţul contabil: active imobilizate (212 – 2812) 2.000 – 800 = 1.200, capital propriu
+900.
- în cazul b):
A doua reevaluare:
Valoarea justă: terenuri: 80 u.m., construcţii: 700 u.m., amortizarea cumulată: 1.000 u.m.
Calcule financiare:
- deprecierea terenurilor = valoarea justă – valoarea contabilă (80 – 150 = -70 u.m.);
- dacă deprecierea este ireversibilă, diferenţa neacoperită pe seama rezervei din reevaluare
constituită la prima reevaluare se tratează ca o ieşire de teren din evidență (o cheltuială cu cedarea
activelor):
70 % = 2111 70
50 105 Terenuri
20 6588
Alte cheltuieli de exploatare
- dacă deprecierea este reversibilă diferenţa neacoperită se înregistrează ca o ajustare pentru

deprecierea:
50 105 = 2111 50
28
Rezerve din reevaluare Terenuri
şi
20 6813 = 2911 20
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru depre-
privind ajustările pentru cierea terenurilor şi
deprecierea imobilizărilor amenajărilor de terenuri
În ambele situaţii, terenurile sunt evaluate în bilanţ de la valoarea justă de 80 u.m.

Reevaluarea construcţiilor: metoda valorii brute:
- valoarea rămasă a construcţiei: 2.000 – 1.000 = 1.000 u.m.;
- coeficientul multiplicator: k = 700/1.000 = 0,7;
- valoarea de intrare actualizată: 2.000 * 0.7 = 1.400 u.m.;
- amortizarea cumulată actualizată: 1000 * 0.7 = 700 u.m.;
- valoarea rămasă actualizată: 1.000 * 0,7 = 700 u.m.;
- diferenţa de amortizare (în minus): 700 – 800 = -100 u.m.;
- rezerva din reevaluare: 700 – 1000 = -300 u.m.
Tratamentul contabil:
- reducerea rezervei din reevaluare cu 500 u.m.;
- reducerea valorii de intrare cu 600 u.m.;
- reducerea amortizării cumulate cu 100 u.m.
600 % = 212 600
100 2812 Construcţii
500 105
Reevaluarea construcţiei: metoda reevaluării valorii contabile nete:

- eliminarea amortizării cumulate şi diminuarea rezervei din reevaluare:
1.300 % = 212 1.300
1.000 2812 Construcţii
300 105
A treia reevaluare:
Valoarea justă: terenuri: 250 u.m., construcţii: 1500 u.m., amortizarea cumulată: 1.100 u.m.
Calcule financiare pentru terenuri:
- diferenţa din reevaluare: 250 – 80 = 170 u.m.
- rezerva din reevaluare constituită: 0
- cheltuieli înregistrate la reevaluarea precedentă: 20 u.m.
Operaţiunea de reevaluare va produce modificările: venituri de 20 u.m., rezerve din reevaluare
150 u.m. (170 – 20).
170 2111 = % 170
Terenuri 7588 20
Alte venituri
din exploatare
105 150
29
Calcule financiare pentru construcţii:

- valoarea rămasă: 1.400 – 1.100 = 300 u.m.;
- K = 1.500 / 300 = 5;
- valoarea de intrare actualizată: 1.400 * 5 = 7.000 u.m.;
- amortizarea cumulată actualizată 1.100 * 5 = 5.500;
- valoarea rămasă actualizată: 300 * 5 = 1.500;
- diferenţa din reevaluare: 7.000 – 1.400 = 5.600 u.m.;
- rezerve din reevaluare: 1.500 – 300 = 1.200 u.m.;
- diferenţa de amortizare: 5.500 – 1.100 = 4.400 u.m.
5.600 212 = % 5.600
Construcţii 105 1.200
2812 4.400
Amortizarea
construcţiilor
1.1.3. Rezervele
Rezervele sunt structuri ale capitalurilor proprii constituite, în principal, din profitul obţinut
de entitate şi alte surse cum sunt: primele de capital şi rezervele din reevaluare.
Ca elemente ale capitalului propriu, rezervele consolidează baza materială a entităţii;
contribuie la creşterea capacităţii acesteia de a face faţă unor conjuncturi nefavorabile şi
eventualelor pierderi.
După modul de constituire, rezervele sunt grupate în următoarele categorii:
a) rezerve legale;
b) rezerve statutare sau contractuale;
c) rezerve reprezentând surplusul realizat din rezervele din reevaluare;
d) alte rezerve.
a) Rezervele legale se constituie anual în conformitate cu prevederile legale prin prelevarea
din profitul brut a unei cote de cel puţin 5%, până ce rezerva atinge nivelul maxim de 20% din
capitalul social.
Rezervele legale sunt deductibile în limita de 5% din profitul contabil, înainte de calcularea
impozitului pe profit, profit din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă
cheltuielile aferente acestor venituri, până ce aceasta atinge a 5-a parte din capitalul subscris
vărsat.
Dacă rezervele legale sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor sau sunt distribuite sub
orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului
impozabil.
b) Rezervele statutare sau contractuale se constituie conform prevederilor stabilite în
statutul societăţii, sursa o reprezintă profitul net, fiind utilizată pentru acoperirea pierderilor,
finanţarea investiţiilor sau pentru majorarea capitalului social. Constituirea acestor rezerve are şi
rolul de a tempera dorinţa acţionarilor de a încasa dividende mari în defavoarea investiţiilor.
30
c) Rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare se constituie pe
măsura amortizării activelor imobilizate reevaluate sau în momentul ieşirii din evidență prin casare
sau cedare.
d) Alte rezerve se constituie din: profitul net pe baza hotărârii adunării generale a
acţionarilor şi alte surse, fiind destinate finanţării investiţiilor, acoperirea pierderilor, distribuirii
de dividende în exerciţiile financiare încheiate cu pierderi, majorării capitalului social.
Exemplu:
O societate comercială constituie rezerve totale în valoare de 200 u.m. Sursele de
constituire:
- rezerve legale: 50 u.m. din profitul brut;
- rezerve statutare: 80 u.m. din profitul net;
- alte rezerve: 30 u.m. din profitul net: 20 u.m. din prime de capital;
- rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare: 70 u.m. (mijlocul de
transport reevaluat a fost scos din funcţiune prin casare, amortizarea cumulată fiind de 230 u.m.,
egală cu valoarea amortizabilă).
1) Constituirea rezervelor din repartizarea profitului:
50 129 = 1061 50
Repartizarea profitului Rezerve legale
117 = % 110
Rezultat reportat 1063 80
Rezerve statutare
1068 30
Alte rezerve
2) Constituirea rezervei din surplusul realizat din rezerve din reevaluare:

- ieşirea din patrimoniu a mijlocului de transport:
230 2813 = 2133 230
Amortizarea instalaţiilor, Mijloace de transport
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor
şi, concomitent, constituirea rezervelor:
70 105 = 1065 70
Rezerve din reevaluare Rezerve reprezentând
surplusul realizat din
rezerve din reevaluare
- constituirea altor rezerve din prime de capital 20 u.m.
20 1041 = 1068 20
Prime de capital Alte rezerve
Rezervele constituite sunt utilizate pentru:

- acoperirea pierderilor din exerciţiul precedent în valoare de 110 u.m.
110 1068 = 1171 110
Alte rezerve Rezultatul reportat
nerepartizat sau
31
1.1.4. Rezultatul exerciţiului şi rezultatul reportat
1.1.4.1. Rezultatul exerciţiului
Rezultatul exerciţiului financiar reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente

acestuia şi poate fi:
a) profit – veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;
b) pierdere – veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.
Închiderea conturilor temporare de venituri şi cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârşitul
exerciţiului financiar, veniturile se transferă în creditul contului 121 „Profit şi pierdere“, iar
cheltuielile, în debitul acestuia.
Rezultatul definitiv se stabileşte la sfârşitul exerciţiului financiar, acesta fiind înregistrat ca
sold al contului 121 „Profit sau pierdere“. Profitul contabil net se repartizează în mod provizoriu,
de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar, pe următoarele destinaţii:
a) destinaţii prevăzute de lege: rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din anii
precedenţi, vărsăminte la bugetul statului (la regiile autonome şi societăţile sau companiile
naţionale cu capital majoritar de stat), surse proprii de finanţare şi altele;
b) destinaţii stabilite prin actul constitutiv al entităţii; rezervele statutare sau contractuale;
c) destinaţii prevăzute de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: alte rezerve, surse
proprii de finanţare.
Repartizarea definitivă a profitului se înregistrează în contabilitate, pe destinaţii, după
aprobarea situaţiilor financiare anuale.
Exemplu:
Balanţa de verificare la sfârşitul exerciţiului financiar prezintă următoarea situaţie a cheltuielilor
şi veniturilor înregistrate în cursul perioadei:
Simbol Rulaj
Denumirea conturilor
cont Debitor Creditor
121 Profit sau pierdere 300
601 Cheltuieli cu materiile prime 4.000
602 Cheltuieli cu materialele 200
consumabile
641 Cheltuieli cu salariile personalului 3.000
666 Cheltuieli privind dobânzile 150
701 Venituri din vânzarea produselor 9.000
finite
711 Variaţia stocurilor 1.000
768 Alte venituri financiare 200
1. închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:

1.1. conturile de cheltuieli
7.350 121 = % 7.350

Profit sau pierdere 601 4.000
Cheltuieli
cu materiile prime
32
602 200
Cheltuieli cu materia-
lele consumabile
641 3.000
Cheltuieli cu salariile
personalului
666 150
Cheltuieli privind
dobânzile
1.2. conturile de venituri:

10.200 % = 121 10.200
9.000 701 Profit sau pierdere
Venituri din vânzarea
produselor finite
1.000 711
Variaţia stocurilor
2.000 768
2. fişa contului 121 „Profit sau pierdere“:

Cont
Data Document Explicaţii corespunzăto Debit Credit Sold
r
01.12 - Sold iniţial 300
31.12 N.C. Închidere cont 701 9.000 9.300
31.12 N.C. Închidere cont 768 200 10.500
31.12 Rulaj 7.350 3.150
3. impozitul pe profit: 3.150 * 16% = 504:
504 691 = 441 504

Cheltuieli cu impozitul Impozitul pe profit
pe profit
4. închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:

504 121 = 691 504
Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul
pe profit
5. reportarea profitului net și repartizarea ulterioară pe destinații:

- rezerve statutare 20% (3.150 – 504)*20/100 = 529,2
- dividende 20%: 529,2
- alte rezerve 40%: 1058,4
2.646 121 = 1171 2.646

Profit sau pierdere Rezultatul reportat
nerepartizat cu
33
1171 % 2116,80
Rezultatul reportat 1063 529,20
nerepartizat cu pierderea
neacoperită
Rezerve statutare
sau contractuale
457 529,20
Dividende de plată
1068 1.058,40
Alte rezerve
1.1.4.2. Rezultatul reportat
Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită din exerciţiile
precedente (decizia de repartizare a profitului net sau acoperire a pierderii fiind amânată de
adunarea generală a acţionarilor).
Profitul nerepartizat (total sau parţial) constituie pentru entitate sursă proprie de finanţare,
până în momentul repartizării pe destinaţiile prevăzute de lege, statut sau adunarea generală.
Pierderea neacoperită reportată în exerciţiul curent urmează a fi acoperită din profitul
exerciţiilor viitoare, din rezerve sau capitalul social.
În rezultatul reportat se înscriu şi rezultatele obţinute în urma corectării erorilor contabile.
Exemplu:
La sfârşitul exerciţiului financiar N-1, entitatea a înregistrat o pierdere de 120 u.m., în
exerciţiul financiar N, entitatea înregistrează profit de 100 u.m., dar are constituite şi alte rezerve
în valoare de 50 u.m.
a) la începutul exerciţiului N:
- înregistrarea pierderii reportate:
120 1171.Pi = 121 120
Rezultatul reportat repre- Profit sau pierdere
zentând profitul nerepartizat
sau pierderea neacoperită
b) în exercițiul N+1:
- acoperirea pierderii:
120 % = 1171.Pi 120
100 1171.Pr Rezultatul exerciţiului
Rezultatul reportat repre-
zentând profitul nerepartizat
sau pierderea neacoperită
20 1068
Alte rezerve
După încheierea exerciţiului financiar, se corectează erorile contabile provenite din:

neînregistrarea unei facturi pentru vânzări de produse finite, preţul de vânzare fără T.V.A.: 300
u.m. şi înregistrarea unor drepturi salariale mai mici decât cele cuvenite în sumă de 200 u.m.
1. înregistrarea facturii pentru produsele finite expediate:
34
372 4111 = % 372
Clienţi 1174 300
Rezultatul reportat
provenit din corectarea
erorilor contabile
4427 72
TVA colectată
2. sumele datorate personalului:

200 1174 = 4281 200
Rezultatul reportat provenit Alte datorii în legătură
din corectarea erorilor cu personalul
contabile
1.2. Împrumuturile şi datoriile asimilate
Sursele de finanţare pentru activitatea de investiţii (de dezvoltare) pot fi asigurate prin
contractarea unor datorii pe termen lung, sub forma:
a) împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni;
b) creditelor bancare pe termen lung;
c) alte împrumuturi şi datorii asimilate.
1.2.1. Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni
Societăţile pe acţiuni pot contracta împrumuturi prin emisiuni de obligaţiuni, nominative sau
la purtător, pentru o sumă care nu poate depăşi ¾ din capitalul vărsat, conform ultimului bilanţ.
Obligaţiunea este un titlu de valoare care dă dreptul deţinătorului (creditorului) la un venit
sub formă de dobândă care nu depinde de rezultatele financiare ale emitentului.
În momentul emisiunii, obligaţiunea se evaluează la valoarea nominală (înscrisă pe
obligaţiune), care nu poate fi mai mică de 2,50 lei şi reprezintă baza de calcul a dobânzii datorate
de entitatea emitentă.
La subscriere, obligaţiunea este evaluată la următoarele valori:
- valoarea de emisiune (valoarea ce va fi încasată de la creditor), aceasta poate fi egală sau
mai mică decât valoarea nominală, şi
- valoarea de rambursare (valoare la care va fi amortizată obligaţiunea): aceasta poate fi
egală sau mai mare decât valoarea nominală.
Diferenţa dintre valoarea de rambursare şi valoarea de emisiune reprezintă prima de
rambursare a obligaţiunii (pentru entitate, acesta este un activ fictiv amortizabil).
Modalităţile de rambursare se stabilesc în momentul contractării împrumuturilor, acestea
fiind:
- rambursarea integrală la scadenţă (la expirarea duratei împrumutului) cu plata anuală a
dobânzilor;
35
- rambursarea progresivă (în tranşe), prin tragere la sorţi sau prin răscumpărare
(rambursarea în fiecare an a aceluiaşi număr de titluri prin tragere la sorţi sau răscumpărare direct
prin bursă);
- rambursarea prin „anuităţi constante“ (sumele rambursate pentru fiecare an, împrumutul şi
dobânda sunt constante). Relaţia de calcul:
A – reprezintă anuitatea
C – valoarea împrumutului
R – rata dobânzii
N – durata în ani a împrumutului
În funcţie de tipul ratei dobânzii, împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (sau obligatare)
pot fi:
a) împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni cu rată fixă (rata nominală a dobânzii);
b) împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni cu rată variabilă (revizuibilă), denumită şi rată
de piaţă a dobânzii.
Dobânda anuală a obligaţiunilor, calculată prin aplicarea ratelor asupra valorii nominale a
obligaţiunilor poartă numele de cupon.
Caracteristicile împrumutului din emisiunea de obligaţiuni (scadenţa obligaţiunilor, datele
de plată a dobânzii, rata dobânzii) sunt prevăzute în contractul de emisiune.
Exemple:
a) Caracteristicile împrumutului:
- număr de obligaţiuni emise: 2.000 de titluri;
- valoarea nominală: 5 lei/titlu;
- valoarea de emisiune: 5 lei/titlu;
- valoarea de rambursare: 5 lei/titlu;
- dobânda anuală: 6%;
- durata împrumutului: 5 ani;
- rambursarea se face integral la scadenţă;
- plata dobânzii se face la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar;
- data contractului: 1.07.N.
1. emisiunea obligaţiunilor:
10.000 461 = 161 10.000
Debitori diverşi Împrumuturi din
emisiuni de obligaţiuni
2. încasarea în numerar a valorii de emisiune:
10.000 5311 = 461 10.000
Casa în lei Debitori diverşi
3. dobânda pentru exerciţiul financiar N (6 luni) 10.000*6% *6/12=300:
300 666 = 1681 300
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente
împrumuturilor din
36
4. plata dobânzii pentru exerciţiul financiar N (300 lei):

300 1681 = 5311 300
Dobânzi aferente împrumu- Casa în lei
turilor din emisiuni de
obligaţiuni
5. dobânda pentru exerciţiul financiar N+1 (12 luni) 10.000*6%=600:

600 666 = 1681 600
împrumuturilor din
6. plata dobânzii pentru exerciţiul financiar N+1 600 lei:

600 1681 = 5311 600
turilor din emisiunea de
obligaţiuni
Înregistrările în contabilitate se repetă şi în exerciţiile financiare N+2, N+3, N+4, N+5 (6

luni)
7. răscumpărarea obligaţiunilor la 30.06.N+5:

10.000 505 = 5311 10.000
Obligaţiuni emise şi Casa în lei
răscumpărate
8. anularea obligaţiunilor:
10.000 161 = 505 10.000
Împrumuturi din emisiuni Obligaţiuni emise şi
de obligaţiuni răscumpărate
9. rambursarea dobânzii pentru exerciţiul financiar N+5 (6 luni) de 300 lei:

300 1681 = 5311 300
turilor din emisiuni de
obligaţiuni
b) Împrumutul are aceleaşi caracteristici (cazul a), cu precizarea că valoarea de rambursare

este de 6 lei/obligaţiune, iar rambursarea se face în tranşe, prin răscumpărarea a 400 obligaţiuni în
fiecare an.
1. emisiunea obligaţiunilor:
12.000 % = 161 12.000

10.000 461 Împrumuturi din
Debitori diverşi emisiuni de obligaţiuni
2.000 169
Prime privind rambursarea
obligaţiunilor
2. dobânda pentru exerciţiul financiar N (6 luni) 300 lei:

300 666 = 1681 300
37
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împru-
muturilor din emisiunea
de obligaţiuni
3. plata dobânzii:
300 1681 = 5311 300
Dobânzi aferente împru- Casa în lei
mutului din emisiunea de
obligaţiuni
4. răscumpărarea a 400 obligaţiuni la data de 30.06.N+1, preţul de răscumpărare 2.400 lei:
2.400 505 = 5311 2.400

Obligaţiuni Casa în lei
2.400 161 = 505 2.400
Împrumuturi din emisiunea Obligaţiuni emise
de obligaţiuni şi răscumpărate
6. amortizarea primelor de rambursare pentru 400 de obligaţiuni:

400 6868 = 169 400
Cheltuieli financiare privind Prime privind
amortizarea primelor de rambursarea
rambursare a obligaţiunilor obligaţiunilor
În acelaşi mod, se procedează şi în exerciţiile financiare N+1 (6 luni), N+2, N+3, N+4, N+5
(6 luni).
c) Împrumutul are aceleaşi caracteristici (situaţia a) cu precizarea că rambursarea se face

anual prin anuităţi constante.
10.000 * 6%
A= =2.400
1  (1  6%) 5
Dobânda Rata credit Total

N 10.00*6%=600 2.400-600=1.800 2.400
N+1 (10.000-1.800)*6% =492 2.400-492=1.908 2.400
N+2 [10.000-(1.800+1.908)]*6%=377,52 2.400-377,52=2.022,48 2.400
N+3 [10.000-(3.708+2.022,48)]*6%=256,17 2.400-256,17=2.143,83 2.400
N+4 [10.000-(5.730.48+2.143,83)]*6%=127,54 2.400-127,54=2.272,46 2.400
Total 1.853,23 10.146,77 12.000
Dobânda pentru primul an: 10.000 * 6 % = 600, rata de credit 2.400 – 600 = 1.800.
1. dobânda pentru primul an:

600 666 = 1681 600
împrumuturilor din
2. rambursarea primei anuităţi:

2.400 % = 5311 2.400
1.800 161 Casa în lei
38
Împrumuturi din emisiuni
de obligaţiuni
600 1681
Dobânzi aferente împru-
muturilor din emisiuni de
obligaţiuni
Dacă amortizarea tranşelor de obligaţiuni se face prin răscumpărare la bursă, la înregistrarea

în contabilitate trebuie să avem în vedere diferenţele (dacă există) dintre valoarea de emisiune şi
valoarea de răscumpărare, acestea fiind pentru entitate venituri sau cheltuieli financiare.
Exemplu:
- număr de obligaţiuni: 10.000 titluri
- valoarea de emisiune 10 lei
a) valoarea de răscumpărare 12 lei/obligaţiune:
1. răscumpărarea obligaţiunilor:
120.000 505 = 5121 120.000
Obligaţiuni emise şi Conturi la bănci în lei
răscumpărate
120.000 % = 505 120.000
100.000 161 Obligaţiuni emise şi
răscumpărate
Împrumuturi din emisiunea
de obligaţiuni
20.000 668
Alte cheltuieli financiare
b) valoarea de răscumpărare: 9 lei/obligaţiune:

1. răscumpărarea obligaţiunilor:
90.000 505 = 5121 90.000
Obligaţiuni emise Conturi la bănci în lei
şi răscumpărate
100.000 161 = % 100.000
Împrumuturi din emisiuni 505 90.000
de obligaţiuni Obligaţiuni emise şi
răscumpărate
768 10.000
1.2.2. Creditele bancare pe termen lung
Creditele bancare pe termen lung reprezintă principala sursă de finanţare externă a

entităţilor patrimoniale în scopul dezvoltării (investiţii) şi/sau pentru creşterea durabilă a fondului
de rulment.
39
Aceste credite sunt purtătoare de dobânzi şi garantate de entităţi, garanţia fiind cu 20-30%
mai mare decât valoarea creditului.
Instituţiile de credit dispun de un sistem propriu de evaluare a bonităţii clienţilor, au criterii
specifice pentru evaluarea capacităţii de plată şi solvabilităţii.
Creditele pe termen lung pot fi acordate de bănci atât în lei, cât şi în valută.
Exemplu:
Entitatea contractează un credit bancar pe termen de 5 ani, valoarea creditului: 60.000 lei,
dobânda anuală: 12%. Rambursarea creditului (rata + dobânda) se face lunar.
În contabilitate, se înregistrează operaţiunile:
1. primirea creditului:
60.000 5121 = 1621 60.000

Conturi la bănci în lei Credite bancare
pe termen lung
2. dobânda datorată pentru prima lună: 60.000 * 1% = 600:

600 666 = 1682 600
creditelor bancare pe
termen lung
3. restituirea primei rate (credit + dobândă):

1.600 % = 5121 1.600
Credite bancare
pe termen lung
600 1682
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
4. dobânda datorată pentru luna a doua: (60.0000-1000)*1% = 590:

590 666 = 1682 590
creditelor bancare
pe termen lung
5. restituirea ratei pentru luna a doua (credit + dobândă):
1.590 % = 5121 1.590
Credite bancare
pe termen lung
590 1682
b) entitatea contractează un credit bancar în valută: valoarea creditului 7.200 €, durata

creditului 3 ani, dobânda anuală 15%. Rambursarea creditului se face lunar (rata credit + dobânda).
40
Cursul de schimb la data primirii creditului 1€ = 3 lei, la ultima zi din prima luna 1€ = 3,3 lei (2,8
lei).
1. Primirea creditului:
21.600 5124 = 1621 21.600
Conturi la bănci în valută Credite bancare
pe termen lung
Rata lunară: 7200/36 = 200€, dobânda lunară: 15% / 12 = 1,25%
2. Dobânda datorată pentru prima lună: 7.200 € *1,25 % = 90 € (dobânda în lei 90 € * 3,3
lei / € = 297 lei):
297 666 = 1682 297
creditelor bancare
pe termen lung
3. Restituirea primei rate (credit + dobândă), 1€ = 3,3 lei:

957 % = 5124 957
600 1621 Conturi la bănci
Credite bancare în valută
pe termen lung
297 1682
60 665
Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar
Dacă în ultima zi din prima lună, cursul de schimb este de 1€ = 2,8 lei, entitatea va
înregistra la rata de credit o diferenţă favorabilă de curs valutar de 0,2 lei/€ (200 € * 0,2 lei/€=40
lei).
4. Dobânda datorată pentru prima lună: 90€*2.8/€ = 252 lei
252 666 = 1682 252
creditelor bancare
pe termen lung
5. Rambursarea ratei totale pentru prima lună (200 €, rata credit +90 € dobânda) 290 € x 2,8
lei/€ = 812 lei:
852 % = % 852
600 1621 5124 812
Credite bancare Conturi la bănci
pe termen lung în valută
252 1682 765 40
Dobânzi aferente creditelor Venituri din diferenţe
bancare pe termen lung de curs valutar
În lunile următoare, se calculează dobânda datorată, în funcţie de cursul de schimb din ultima
zi a fiecărei luni şi valoarea creditului nerambursat.
Presupunem că entitatea se află la sfârşitul ultimei luni din durata creditului.
41
Valoarea creditului de rambursat (ultima rată) 200 €.
Cursul de schimb (31.XII): 1 € = 3 lei, la ultima zi din luna rambursării ultimei rate 1 € =
3,4 lei.
1. Dobânda pentru ultima lună 200 € * 1,25 % = 2,5 €
8,5 666 = 1682 8,5
creditelor bancare
pe termen lung
2. Rambursarea ultimei rate (rata credit +dobânda)
688,5 % = 5124 688,5
600 1621 Conturi curente
la bănci în valută
Credite bancare
pe termen lung
8,5 1682
80 665
Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar
La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, creditul bancar pe termen lung (rămas de rambursat)
se evaluează la cursul de schimb din 31.XII. Diferenţele de curs valutar se înregistrează ca
venituri sau cheltuieli financiare în funcţie de natura acestora (favorabile sau nefavorabile).
1.2.3. Alte împrumuturi şi datorii asimilate
În categoria: „Alte datorii şi împrumuturi asimilate“, se includ: leasingul financiar, datoriile

privind concesiunile, locaţiile de gestiune, închirierile de active imobilizate, datoriile legate de
participaţii la entităţile în asociaţie sau în relaţii de participaţie şi alte datorii asimilate.
1.2.3.1 Leasingul financiar
Conform IAS 17 „Contracte de leasing“, leasingul financiar reprezintă operaţiunea de

leasing care transferă substanţial, toate riscurile şi avantajele neprevăzute aferente dreptului de
proprietate asupra activului. Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.
Leasingul financiar presupune respectarea următoarelor condiţii:
- riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra locatarului
(utilizatorului) în momentul încheierii contractului;
- părţile (locator/locatar) au prevăzut expres că, la expirarea contractului de leasing se
transferă locatarului (utilizatorului), dreptul de proprietatea asupra activului;
- locatarul (utilizatorul) poate opta pentru cumpărarea bunului, preţul de cumpărare va
reprezenta cel puţin 50% din valoarea de intrare (justă sau de piaţă) pe care acesta o are, la data la
care opţiunea poate fi exprimată.
Termeni specifici utilizaţi în contractele de leasing

42
Începutul perioadei de leasing este data de la care locatarul este îndreptăţit să îşi exercite
dreptul de a utiliza bunul luat în leasing. Este data recunoaşterii iniţiale a leasingului
(recunoaşterea activului, datoriei, veniturilor şi cheltuielilor rezultate din contractul de leasing).
Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp irevocabilă pentru care
locatarul (utilizatorul) a contractat activul în leasing şi orice alte termene suplimentare pentru
care acesta (utilizatorul) are opţiunea de a continua utilizarea activului în regim de leasing, cu sau
fără plată suplimentară, când la începutul contractului de leasing este certă, într-o măsură
rezonabilă, exercitarea acestei opţiuni de către locatar.
Plăţile minime de leasing sunt acele plăţi de-a lungul contractului de leasing pe care
locatarul (utilizatorul) va fi sau poate fi obligat să le efectueze, excluzând chiria contingentă,
costurile serviciilor şi impozitele pe care locatorul (societatea de leasing) le va plăti şi care se vor
rambursa acestuia, împreună cu orice sume garantate de locatar.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, între
părţi interesate şi în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat
obiectiv.
Durata de viaţă economică reprezintă:
a. perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este utilizabil economic de către unul
sau mai mulţi utilizatori;
b. numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare care se estimează a se obţine prin
utilizarea bunului de către unul sau mai mulţi utilizatori.
Durata de viaţă utilă este perioada estimată care rămâne, de la începutul duratei contractului
de leasing, fără a fi limitată de acesta, pe parcursul căreia se aşteaptă ca beneficiile economice
încorporate în bun să fie consumate de entitate.
Valoarea reziduală garantată:
- pentru locatar (utilizator), acea parte a valorii reziduale care este garantată de locator sau
de o parte afiliată acestuia (valoarea garanţiei este valoarea maximă ce devine plătibilă în orice
situaţie);
- pentru locator (societate de leasing), acea parte a valorii reziduală care este garantată de
locatar sau de o terţă parte neafiliată locatarului ce este capabilă, din punct de vedere financiar, să
onoreze obligaţiile asumate prin garanţie.
Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea reziduală a bunului în
regim de leasing a cărei realizare de către locator nu este sigură sau este garantată numai de o
parte afiliată locatorului.
Costuri directe iniţiale sunt costuri suplimentare care sunt direct atribuibile negocierii şi
semnării contractului de leasing, mai puţin acele costuri generate de locatorii producători sau
distribuitori.
Investiţia brută în leasing este suma plăţilor minime de leasing de primit de către locator
(societatea de leasing) aferente unui leasing financiar şi orice valoare reziduală negarantată
acumulată în contul locatorului.
Investiţia netă în leasing este investiţia brută în leasing actualizată la rata implicită de
dobândă din contractul de leasing.
43
Venitul financiar nerealizat reprezintă diferenţa dintre investiţia brută şi investiţia netă în
contractul de leasing.
Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing reprezintă rata de actualizare care, la
începutul contractului de leasing, determină ca valoarea actualizată cumulată a plăţilor minime de
leasing şi a valorii reziduale negarantate să fie egală cu suma valorii juste a bunului dat în leasing
şi oricărui cost iniţial al locatorului (societate de leasing).
Rata dobânzii marginale a locatarului (utilizatorului) este rata dobânzii pe care locatarul ar
trebui să o plătească pentru un leasing similar sau, dacă aceasta nu este determinabilă, rata pe
care, la începutul contractului de leasing, locatarul ar trebui să o suporte pentru a împrumuta,
pentru aceeaşi perioadă, şi cu o garanţie similară, fondurile necesare pentru achiziţionarea
bunului.
Chiria contingentă reprezintă acea parte a plăţilor de leasing care nu are o valoare
determinată, dar este stabilită în funcţie de valoarea viitoare a unui factor ce se modifică altfel
decât o dată cu trecerea timpului (de exemplu: un procentaj din vânzări, gradul de utilizare
viitoare, ratele viitoare ale dobânzilor practicate pe piaţă). Un acord sau angajament de leasing
poate să includă prevederi pentru ajustarea plăţilor în funcţie de modificări în costurile de
construcţie sau achiziţie ale proprietăţii date în leasing sau în funcţie de schimbări în alte evaluări
ale costului sau valorii, cum ar fi nivelurile generale de preţ, sau în costurile de finanţare ale
locatorului, în perioada dintre începerea contractului de leasing şi începerea perioadei de leasing.
În aceste cazuri, IAS 17 „Leasing“ presupune ca efectul unor asemenea modificări a avut loc la
începerea contractului de leasing.
Exemplu:
Contabilitatea operaţiunilor de leasing financiar:
- obiectul contractului de leasing – mijloc de transport
- valoarea justă: 90.000 lei
- durata contractului de leasing: 5 ani
- dobânda anuală: 9%
- avans 30% din valoarea justă 27.000 lei (90.000 x 30%)
- ratele se plătesc/încasează anual
- valoarea reziduală 20% din valoarea justă 18.000 lei (90.000 x 20%)
- opţiunea de cumpărare la sfârşitul perioadei de leasing
- durata de viaţă utilă 6 ani
Rata anuală de capital: 90.000 – (27.000+18.000) = 45.000/5 ani = 9.000 lei.
Amortizarea operaţiunii de leasing financiar:
Specificare Rata de TVA3 Dobânda Rata Total
capital leasing
Avans 27.000 6.480
Rata I 9.000 3.132 45.000 * 9% = 4050 13.050 16.182
Rata II 9.000 (45.000 – 9.000) 12.240
2.938 *9% = 3.240 15.178
Rata III 9.000 2.743 (45.000 – 18.000) 11.430 14.173
3
T.V.A. s-a calculat şi la dobândă.
44
Specificare Rata de TVA Dobânda Rata Total
capital leasing
*9% = 2.430
Rata IV 9.000 (45.000 – 27.000) 10.620
2.549 *9% = 1.620 13.169
Rata V 9.000 (45.000 – 36.000) 9.810
2.354 *9% = 810 12.164
Total 72.000 20.196 12.150 57.150 77.346
În contabilitatea locatarului (utilizatorului):

1. Plata avansului:
32.130 % = 5121 32.130
Avansuri acordate pentru
imobilizări corporale
6.480 4426
T.V.A. deductibilă
2. Recepţia mijlocului de transport (intrarea în evidență):

90.000 2133 = 167 90.000
Mijloace de transport Alte datorii şi
împrumuturi asimilate
şi concomitent
3. Decontarea avansului acordat:
27.000 167 = 232 27.000
Alte datorii şi împrumuturi Avansuri acordate
asimilate pentru imobilizări
corporale
4. Factura pentru rata I:

16.182 % = 404 16.182
9.000 167 Furnizori de imobilizări
Alte datorii şi împrumuturi
asimilate
3.132 4426
T.V.A. deductibilă
4.050 666
Cheltuieli privind dobânzile
5. Plata facturii:
15.530 404 = 5.121 15.530
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei
6. Amortizarea pentru primul an: 90.000/6 = 15.000:

15.000 6811 = 2813 15.000
Cheltuieli de exploatare Amortizarea insta-
privind amortizarea laţiilor, mijloacelor de
imobilizărilor transport, animalelor şi
plantaţiilor
La sfârşitul exerciţiului financiar, operaţiunea de leasing financiar prezintă următoarea

situaţie:
45
D 2133 C D 2813 C D 167 C D 8034 C
(2)90.000 15.000(6) (3)27.000 90.000(2) 13.050 57.150
(4)9.000
(RD)36.000 90.000(RC)
(SC)54.000 44.100
Înregistrările în contabilitate sunt similare şi în exerciţiile următoare, cu precizarea că se

modifică dobânda datorată şi taxa pe valoarea adăugată.
La sfârşitul perioadei de leasing, locatarul achiziţionează efectiv mijlocul de transport,
valoarea reziduală 18.000 lei (VF TVA).
24.320 % = 404 24.320
18.000 167 Furnizori de imobilizări
Alte împrumuturi
şi datorii asimilate
4.320 4426
T.V.A. deductibilă
1.2.3.2. Datorii privind concesiunile
Concesiunea reprezintă dreptul de exploatare a unor bunuri şi/sau servicii dobândite de o

persoană numită concesionar de la o altă persoană numită concedent.
În contractul de concesiune, sunt prevăzute informaţii de natura: obiectul concesiunii, durata
concesionării, redevenţa care trebuie plătită de concesionar în schimbul exploatării obiectului
concesiunii.
Exemplu:
Obiectul concesiunii este concretizat într-un teren, preţul concesionării 100.000 lei, durata
concesionării 25 ani, redevenţa anuală 100.000/25 ani = 4.000 lei.
În contabilitatea concesionarului, se înregistrează operaţiile:
1) primirea concesiunii:
100.000 205 = 167 100.000

Concesiuni, licenţe, brevete, Alte împrumuturi şi
mărci comerciale, drepturi şi datorii asimilate
active similare
2) plata redevenţei pentru primul an:

4.000 612 = 5121 4.000
Cheltuieli cu redevenţele, Conturi la bănci în lei
locaţiile de gestiune şi chiriile
3) scoaterea concesiunii din activul entităţii (la sfârşitul perioadei de concesionare):

100.000 167 = 205 100.000
Alte împrumuturi Concesiuni, brevete,
şi datorii asimilate licenţe, mărci comer-
ciale, drepturi şi active
similare
46
Concesionarul poate înregistra în contabilitate amortizarea anuală a concesiunii (100.000/25
ani = 4000 lei), plata redevenţei şi scoaterea din activul entităţii.
1. Amortizarea concesiunii:
4.000 6811 = 2805 4.000
Cheltuieli de exploatare Amortizarea concesiu-
privind amortizarea nilor, brevetelor, măr-
imobilizărilor cilor comerciale, dreptu-
rilor şi activelor similare
2. Plata redevenţei:
4.000 167 = 5121 4.000
Alte împrumuturi Conturi la bănci în lei
şi datorii asimilate
3. Scoaterea concesiunii din activul entităţii (la sfârşitul perioadei de concesionare):

100.000 2805 = 205 100.000
Amortizarea concesiunilor, Concesiuni, brevete, li-
brevetelor, mărcilor comer- cenţe, mărci comer-
ciale, drepturilor şi activelor ciale, drepturi şi active
similare similare
1.3. Provizioanele
Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau cu valoare incertă fiind destinate finanţării
riscurilor şi cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile.
IAS 37 „Provizioane, active şi datorii contingente“ stipulează că un provizion este recunoscut şi
înregistrat în contabilitate numai în momentul în care:
a) entitatea are o obligaţie curentă legală sau implicită, generată de un eveniment anterior
(obligaţie legală în cazul în care rezultă dintr-un contract, în mod explicit sau implicit, din
legislaţie sau ca efect al legii şi obligaţie implicită cea care rezultă din acţiunile unei entităţi în
cazul în care, din practica anterioară, din politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de
specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă acele responsabilităţi şi ca rezultat,
entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi);
b) este probabilă (există mai multe şanse de a se realiza decât a nu se realiza) ca o ieşire de
resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă;
c) poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
Cazurile cele mai frecvente ce presupun constituirea de provizioane sunt:
- litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;
- cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind
garanţia acordată clienţilor;
- dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
- restructurarea entităţilor.
Exemplu:
47
a) În exerciţiul financiar N, entitatea se află în litigiu cu un client pentru suma de 24.800 lei,
reprezentând mărfuri livrate şi neîncasate. În exerciţiul financiar N+1, litigiul a fost soluţionat:
- în favoarea furnizorului;
- în favoarea clientului.
La sfârşitul exerciţiului N:
1. evidenţierea distinctă a clientului în litigiu:
24.800 4118 = 4111 24.800

Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
2. constituirea provizionului pentru litigii:

20.000 6812 = 1511 20.000
Cheltuieli de exploatare Provizioane
privind provizioanele pentru litigii
3. închiderea contului de cheltuieli:

20.000 121 = 6812 20.000
Profit sau pierdere Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele
În exerciţiul N+1:
a. hotărârea judecătorească definitivă, favorabilă furnizorului:
1. încasarea creanţei:
24.800 5121 = 4118 24.800
Conturi la bănci în lei Clienţi incerţi
sau în litigiu
2. anularea provizionului pentru litigiul, rămas fără obiect:

20.000 1511 = 7812 20.000
Provizioane pentru litigii Venituri din
provizioane
b. hotărârea judecătorească definitivă favorabilă clientului:

1. trecerea creanţei în litigiu la pierderi:
20.000 654 = 4118 20.000
Pierderi din creanţe Clienţi incerţi
şi debitori diverşi sau în litigiu
2. anularea provizionului pentru litigii, rămas fără obiect:

20.000 1511 = 7812 20.000
Provizioane pentru litigii Venituri din
provizioane
b) O entitate cu activitate de producţie oferă garanţie în momentul vânzării produselor

finite. În contractul de vânzare-cumpărare, furnizorul (producătorul) se obligă să elimine, prin
reparaţii sau înlocuire, defectele ce apar ca urmare a utilizării bunurilor într-o perioadă de un an.
Pe baza informaţiilor din exerciţiile anterioare, furnizorul face următoarele estimări:
- în perioada următoare, 75% din produsele vândute nu vor avea defecte;
- 15% din produsele finite vândute vor avea defecte minime, iar 10% defecte majore;
- cheltuielile estimate: defecte minime: 20.000 lei, defecte majore: 32.000 lei.
48
Estimarea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor:
75% fără defecte…………………... costuri………………. 0 lei
15% defecte minime (15%*20.000) costuri…………....3000 lei
10% defecte majore (10%*35.000) costuri………… 3.500 lei
TOTAL 6.500 lei
1. constituirea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor:

6.500 6812 = 1512 6.500
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele garanţii acordate
clienţilor
Cheltuielile efectuate în perioada de garanţie pot fi egale, mai mici sau mai mari decât
provizionul constituit şi se înregistrează în contabilitate după natura lor economică (piese de schimb,
salarii, servicii executate de terţi şi altele).
2. la sfârşitul perioadei de garanţie, provizionul se anulează:

6.500 1512 = 7812 6.500
Provizioane pentru garanţii Venituri din
acordate clienţilor provizioane
c) O entitate achiziţionează şi pune în funcţiune o instalaţie, costul de achiziţie 100.000 lei,

montajul şi punerea în funcţiune realizate cu resurse proprii 20.000 lei. Entitatea estimează că la
sfârşitul duratei de viaţă utilă va efectua cheltuieli cu demontarea şi mutarea instalaţiei de către o
firmă specializată în valoare de 10.000 lei. Durata de viaţă utilă 10 ani, metoda de amortizare
liniară.
1. recepţia şi montajul:
144.000 % = % 144.000
120.000 231 404 124.000
Imobilizări corporale Furnizori de imobilizări
în curs de execuţie
24.000 4426 722 20.000
TVA deductibilă Venituri din producţia
de imobilizări
2. punerea în funcţiune:
130.000 2131 = % 130.000
Echipamente tehnologice – 231 120.000
utilaje şi instalaţii de lucru Imobilizări corporale
în curs de execuţie
1513 10.000
Provizioane
pentru dezafectare
imobilizări corporale şi
alte acţiuni similare
legate de acestea
3. amortizarea anuală: 130.000/10 ani = 13.000 lei:

13.000 6811 = 2813 13.000
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalaţiilor,
49
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor corporale animalelor şi plantaţilor
4. cheltuielile cu demontarea şi mutarea instalaţiei (la sfârşitul duratei de viaţă utilă):

12.400 % = 401 12.400
10.000 6588 Furnizori
Alte cheltuieli de exploatare
2.400 4426
TVA deductibilă
5. anularea provizionului:
10.000 1513 = 7812 10.000
Provizioane Venituri din
pentru dezafectare imobilizări provizioane
corporale şi alte acţiuni
similare legate de acestea
50
Capitolul I.2. Teste grilă rezolvate
1. Capitalul propriu al unei societăţi pe acţiuni se prezintă astfel: capital social: 10.000 lei;
număr de acţiuni: 5.000 titluri; rezerve din reevaluare: 6.000 lei; rezerve: 5.000 lei. Societatea
decide majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve în valoare de 4.000 lei, numărul
de acţiuni emise: 2.000 titluri.
Care este valoarea contabilă nouă a unei acţiuni şi valoarea dreptului de atribuire (DA)?
a) 4,2 1,2
b) 4,2 2,2
c) 3 1,2
d) 3 2,2
Răspuns corect: c
2. Înaintea operaţiunii de dublă majorare a capitalului social, capitalul propriu al entităţii se

compune din: capital social: 50.000 lei, rezerve: 10.000 lei, rezultat reportat (profit): 5.000 lei,
număr de acţiuni: 10.000 titluri. Dubla majorare a capitalului social se realizează astfel:
- faza I – aporturi noi în numerar pentru care se emit 2.000 de acţiuni, valoarea de emisiune
este de 6 lei pe acţiune;
- faza II – încorporarea rezervelor 10.000 lei, număr de acţiuni emise: 2.000 titluri.
Ce valori au: prima de emisiune, DS şi DA?
a) 1000 0,50 1,00
b) 2000 0,08 0,50
c) 2000 1,00 0,50
d) 1000 0,08 0,50
Răspuns corect: b
3. La sfârşitul exerciţiului financiar, entitatea dispune de următoarele informaţii: capital

social subscris: 25.000 lei, din care vărsat: 20.000 lei, prime de emisiune: 500 lei, rezerve: 1.500
lei, rezultat reportat (profit): 1.000 lei, acţiuni proprii: 300 lei, subvenţii pentru investiţii: 2.000
lei. Conform O.M.F.P. nr. 1752/2005 care este valoarea capitalului propriu?
a. 30.000
b. 28.300
c. 28.000
d. 27.700
Răspuns corect: d
4. La o societate pe acţiuni, capitalul social este de 30.000 lei, rezerve legale: 2.500 lei, alte
rezerve: 3.500 lei, rezultatul reportat (pierdere): 1.000 lei, numărul de acţiuni: 12.000 titluri.
Societatea decide reducerea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 20% din numărul
51
de acţiuni emise, preţul de răscumpărare este de 4 lei/acţiune. Care sunt sumele şi înregistrările
corecte ale operaţiunilor?
a.
1091 = 5121 9.600
% = 1091 9.600
1012 6.000
149 3.600
b.
1092 = 5121 6.000
1012 = 1092 6.000
c.
1091 = 5121 9.600
% = 1091 9.600
1012 7.200
6642 2.400
d.
1091 = 5121 7.200
1012 = % 9.600
1091 6.000
141 3.600
Răspuns corect: a
5. O societate pe acţiuni deţine un capital social de 50.000 lei, divizat în 10.000 titluri,
rezerve legale: 7.000 lei, alte rezerve: 6.000 lei, rezultat reportat (profit): 2.000 lei. AGA decide
diminuarea capitalului cu 30% prin reducerea valorii nominale a acţiunilor.
Ce sumă primesc acţionarii pentru fiecare acţiune deţinută şi care este înregistrarea
contabilă corectă?
a) 1,5 lei/acţiune:
1012 = 456 15.000
456 = 5121 15.000
b) 1,5 lei/acţiune:
1011 = 456 15.000
456 = 1121 15.000
c) 3,5 lei/acţiune:
1012 = 456 10.500
456 = 5121 10.500
d) 3,5 lei/acţiune:
1012 = 456 35.000
456 = 5121 35.000
Răspuns corect: a
6. O societate pe acţiuni a efectuat o emisiune de obligaţiuni în vederea contractării unui

împrumut obligatar, cu următoarele caracteristici:
52
- număr de obligaţiuni emise: 50.000 titluri;
- valoare nominală: 10 lei/titlu;
- durata împrumutului: 5 ani (ex.: N, N+1, N+2, N+3, N+4);
- primele de rambursare se amortizează liniar pe durata împrumutului;
- rambursarea împrumutului se face anual prin răscumpărarea şi anularea a 10.000 de
obligaţiuni.
Care sunt sumele şi înregistrările contabile la sfârşitul exerciţiului N +2?
a) 666 = 1681 50.000

6868 = 169 50.000
% = 5121 150.000
161 100.000
1681 50.000
b) 666 = 1681 35.000
% = 5121 150.000
161 120.000
1681 30.000
6868 169 30.000
c) 666 = 1681 35.000
% = 5121 135.000
161 100.000
1681 35.000
6868 = 169 30.000
Răspuns corect: b
7. O societate pe acţiuni apelează la un împrumut obligatar prin emisiunea: 10.000

obligaţiuni:
- dobânda anuală: 13%.
Dacă rambursarea împrumutului se face prin metoda anuităţilor constante, anuitatea fiind
egală cu 18.249 lei. Care este înregistrarea contabilă privind plata anuităţii în anul II?
a) % = 5121 18.249
161 5.249
1681 13.000
b) % = 5121 18.429
161 5.931
1681 12.318
c) 161 = 5121 18.249
d) % = 5121 18.249
53
169 6.134,8
1681 12.120,2
Răspuns corect: b
8. O societate comercială deţine o construcţie achiziţionată şi dată în folosinţă la 1.01.N,

valoarea de intrare: 50.000 lei, durata de viaţă utilă: 20 ani, metoda de amortizare liniară. La
sfârşitul exerciţiului financiar N+4, construcţia este reevaluată, valoarea justă: 45.000 lei. Care
sunt sumele şi înregistrările contabile corecte, la sfârşitul exerciţiului financiar N +4?
a) 6811 = 212 12.500

212 = 105 7.500
b) 2812 = 212 12.500
212 = 105 45.000
c) 2812 = % 12.500
212 5.000
105 7.500
d) 6811 = 2812 12.500
212 = 105 7.500
Răspuns corect: c
9. Societatea primeşte factura pentru prima rată de leasing financiar: rata de capital 3000 lei,
dobânda 250 lei, TVA 24%. Care este înregistrarea contabilă corectă la primirea facturii de la
societatea de leasing?
a) % = 404 4.030
167 3.000
1687 250
4427 780
b) % = 404 3.970
167 3.000
1687 250
4426 720
c) % = 404 3.970
167 3.000
1687 250
4427 720
d) % = 404 4.030
167 3.000
1687 250
4426 780
Răspuns corect: d
10. La sfârşitul exerciţiului N, societatea constată că nu a plătit unele sporuri datorate angajaţilor
pentru exerciţiul financiar N-1 în valoare de 28.000 lei. Care este înregistrarea contabilă la sfârşitul
exerciţiului financiar N?
54
a 1174 = 421 28.000
b 641 = 421 28.000
c 1174 = 4281 28.000
d 658 = 4281 28.000
Răspuns corect: c
11. La o societate comercială capitalul social este de 150.000 lei, rezervele de 30.000 lei, nr.
de acţiuni de 60.000; valoarea nominală a unei acţiuni este de 2,5 lei. Se hotărăşte reducerea
capitalului social cu 30%, prin restituirea sumelor către acţionari, prin virament, reducând
valoarea nominală a acţiunilor. Cum se înregistrează reducerea capitalului social şi plata sumelor
către acţionari?
a) 1012 = 5121 45.000
b) 456 = 5121 45.000
c) 1012 = 456 45.000
d) 1012 = 456 45.000
456 = 5121 45.000
e) 5121 = 456 45.000
456 = 1012 45.000
Răspuns corect: d
12. O societate comercială răscumpără de la bursă obligaţiunile proprii de amortizat, în

număr de 5.000 buc., având preţul de rambursare de 31 lei/buc. şi preţul de răscumpărare de 30
lei/buc. Care sunt înregistrările contabile aferente operaţiilor de răscumpărare şi amortizare?
a) 505 = 5121 150.000
161 = % 155.000
505 150.000
7642 5.000
b) 505 = 5121 150.000
c) 161 = % 155.000
505 150.000
7642 5.000
d) 505 = 5121 150.000
161 = 505 150.000
e) 161 = % 155.000
5121 150.000
7642 5.000
Răspuns corect: a
13. Ce semnifică înregistrarea contabilă: 1171 = 424?

a) repartizarea profitului cuvenit salariaţilor, la sfârşitul exerciţiului;
b) articolul contabil nu este corect;
c) sumele repartizate personalului din profitul realizat în exerciţiul precedent;
55
d) repartizarea profitului cuvenit managerilor, conform contractului;
Răspuns corect: b

a) reportarea rezervelor legale în exerciţiul următor;
b) constituirea rezervelor legale din profitul perioadei precedente;
c) înglobarea rezervelor legale în capitalul social;
d) diminuarea capitalului social cu pierderile perioadei precedente;
e) acoperirea pierderilor din anul precedent pe seama rezervelor legale.
Răspuns corect: e
15. Prin ce relaţie se obţine capitalul propriu?

a) activ - cheltuieli;
b) activ - pasiv;
c) activ - datorii;
d) venituri - cheltuieli;
e) activ - venituri.
Răspuns corect: c
15. Se răscumpără 100 acţiuni proprii cu valoarea nominală 10 lei/buc., valoarea de

răscumpărare 15 lei/buc., iar plata se face ulterior. Care este înregistrarea contabilă corectă
privind răscumpărarea?
a) 109 = 5121 1.500
b) 261 = 5311 1.500
c) 109 = 462 1.500
d) 501 = 509 1.000
e) % = 509 1.500
501 1.000
6642 500
Răspuns corect: c
16. O societate comercială emite 5.000 obligaţiuni având valoarea nominală 30 lei; valoarea
de emisiune 28 lei şi valoarea de rambursare 31 lei. Durata împrumutului 5 ani, dobânda anuală
20%. Emisiunea obligaţiunilor se înregistrează:
a) % = 161 150.000
461 140.000
169 10.000
b) % = 161 160.000
461 140.000
169 20.000
c) % = 161 155.000
56
461 140.000
169 15.000
d) 461 = 161 155.000
e) 461 = 161 140.000
Răspuns corect: c
17. Valoarea litigiului care face obiectul unei cauze civile privind drepturi salariale
solicitate de un angajat este de 3.500 lei şi cheltuieli de judecată estimate la 500 lei. Din hotărârea
judecătorească rezultă drepturi salariale datorate de unitate în valoare de 5.500 lei şi cheltuielile
de judecată efective de 800 lei. Care a fost valoarea provizionului pentru litigii şi cum s-a
înregistrat în contabilitate?
a) 4.500 6812 = 1511;
b) 4.300 6814 = 1511;
c) 6.300 6812 = 1511;
d) 5.500 6812 = 1511;
e) 4.000 6812 = 1511.
Răspuns corect: e
18. Care din articolele contabile următoare reflectă operaţia de subscriere?

a) 1012 = 456;
b) 1011 = 456;
c) 456 = 1011;
Răspuns corect: c
19. Precizaţi articolul contabil corect pentru transformarea capitalului subscris în capital
vărsat:
a) 1012 = 1011;
b) 1011 = 1012;
c) 456 = 1012;
Răspuns corect: b
20. Care din articolele contabile următoare reflectă primirea ca aport a unei construcţii?
a) 212 = 456;
b) 212 = 1011;
c) 212 = 1012;
Răspuns corect: a
21. După depunerea integrală a aporturilor subscrise, capitalul social al unei societăţi este
reflectat în:
a) debitul contului 456;
b) debitul contului 1011;
57
c) creditul contului 1011;
Nici un răspuns nu este corect. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie creditul contului 456.
22. Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor se reflectă prin articolul:
a) 1012 = 1171;
b) 1012 = 129;
c) 1011 = 1171;
Răspuns corect: a
23. Articolul contabil 1012 = 456 reflectă:

a) sumele rambursate asociaţilor din aporturile iniţiale la capital;
b) reducerea capitalului social cu valoarea de plătit asociaţilor;
c) reducerea capitalului social cu valoarea pierderilor suportate de asociaţi;
Răspuns corect: b
24. Care din articolele următoare reflectă plata către asociaţi a unei părţi din aporturile
iniţiale la capital?
a) 456 = 1012;
b) 1012 = 456;
c) 456 = 5121;
Răspuns corect: c
25. Prin articolul contabil 456=1011 se reflectă operaţia de:

a) subscriere cu ocazia înfiinţării societăţii;
b) subscriere la majorarea capitalului social când titlurile sunt oferite la un preţ
superior valorii nominale;
c) subscriere la majorarea capitalului social când titlurile sunt oferite la un preţ identic
cu valoarea nominală;
Răspuns corect: a
26. Articolul 5121=456 reflectă:

a) subscrierea la capital a unei sume de bani;
b) primirea unei sume ca aport la capital;
c) retragerea sumei din aportul la capital;
Răspuns corect: b
27. Prin articolul contabil

5124 = %
456
765
se reflectă operaţia de:
58
a) subscrierea unei sume în valută;
b) primirea ca aport a unei sume în valută, cu o diferenţă favorabilă de curs valutar;
c) primirea ca aport a unei sume în valută, cu o diferenţă nefavorabilă de curs valutar;
d) primirea ca aport a unei sume în valută, după expirarea termenului prevăzut în actul
constitutiv;
Răspuns corect: b
28. Rezervele unei entităţi pot fi constituite din:

a) rezultatele nete;
b) cheltuielile perioadei;
c) provizioane şi cheltuieli constituite;
Răspuns corect: a
29. Rezervele legale se constituie pe baza prevederilor din:

a) actele normative în vigoare;
b) contractul de societate şi statut;
c) procesul verbal întocmit cu ocazia întrunirii adunării generale a asociaţilor sau a
acţionarilor;
Răspuns corect: a
30. Rezervele legale se pot constitui din:

a) rezultatul reportat;
b) excedentele dintre preţul de vânzare al acţiunilor şi valoarea lor nominală;
c) profit;
Răspuns corect: c
31. Rezervele statutare se constituie din:

a) profitul brut, dar numai în baza aprobării adunării generale a asociaţilor sau a
acţionarilor;
b) profitul net, dar numai cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice;
c) profitul net;
Răspuns corect: c
32. Constituirea rezervelor legale se reflectă prin articolul:

a) 121 = 1061;
b) 129 = 1061;
c) 1012 = 1061;
Răspuns corect: b
33. Care din articolele contabile următoare reflectă constituirea rezervelor legale?
a) 121 = 1061;
59
b) 105 = 1061;
c) 151 = 1061;
Răspuns corect: -. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie 129 = 1061 (vezi grila 32).

% = 161
461
169
se reflectă:
a) subscrierea publicului la cumpărarea de obligaţiuni, când vânzarea titlurilor se
realizează la un preţ superior valorii nominale;
b) subscrierea publicului la cumpărarea de obligaţiuni, când vânzarea titlurilor se
realizează la un preţ inferior valorii nominale;
c) răscumpărarea obligaţiunilor emise, în vederea anulării;
Răspuns corect: b
35. Înregistrarea dobânzilor datorate deţinătorilor de obligaţiuni se realizează astfel:

a) 2674 = 1681;
b) 666 = 1681;
c) 5186 = 1681;
Răspuns corect: b
36. Prin articolul contabil 6868=169 se înregistrează:

a) primele de rambursare a obligaţiunilor, constatate la subscriere;
b) primele de rambursare a obligaţiunilor scoase din evidenţă, ca urmare a amortizării
integrale;
c) amortizarea primelor de rambursare;
Răspuns corect: c

161 = %
505
7642 se reflectă:
a) răscumpărarea de obligaţiuni la un preţ inferior valorii de rambursare;
b) achitarea împrumutului obligatar la o valoare superioară valorii de rambursare;
c) anularea obligaţiunilor răscumpărate la un preţ inferior valorii de rambursare;
Răspuns corect: c
38. Anularea obligaţiunilor răscumpărate la scadenţă se reflectă prin articolul contabil:

a) 505 = 161
b) 161 = 505
60
c) 161 = %
505
7642
d) % = 505
161
6642
Răspuns corect: b
39. Răscumpărarea obligaţiunilor înainte de scadenţă în vederea anulării, atunci când preţul
de răscumpărare este superior valorii de rambursare se înregistrează prin articolul:
a) 505 = 5121
b) 505 = %
5121
7642
c) % = 5121
505
7642
Răspuns corect: a
40. Soldul final al conturilor 5121 „Conturi la bănci în lei” şi 1012 „Capital subscris vărsat”
este de 8.000 lei, iar cel al contului 1011 „Capital subscris nevărsat” de 2.000 lei. Această situaţie
rezultă în urma efectuării următoarelor înregistrări contabile:
a) 456 = 1012 10.000
5121 = 456 8.000
1012 = 1011 2.000
b) 456 = 1011 12.000
5121 = 456 8.000
1011 = 1012 8.000
c) 456 = 1011 10.000
5121 = 456 8.000
1011 = 1012 8.000
Răspuns corect: a
41. Încorporarea în capitalul social a primelor legate de capital 5.000 lei, a rezervelor 2.000
lei şi a profitului realizat în exerciţiile precedente 13.000 lei se contabilizează în felul următor:
a) % = 1011 20.000
104 5.000
1171 13.000
106 2.000
b) % = 1012 20.000
104 5.000
61
1171 13.000
106 2.000
c) % = 1012 20.000
104 5.000
106 13.000
1171 2.000
Răspuns corect: b
42. Reducerea capitalului social cu pierderile realizate în exerciţiile precedente şi ca urmare

a anulării unor acţiuni proprii răscumpărate se înregistrează prin articolul contabil:
a) 1012 = % 20.000
121 15.000
109 5.000
b) 1012 = % 20.000
1171 15.000
109 5.000
c) 1012 = % 20.000
1171 15.000
261 5.000
Răspuns corect: b
43. Reducerea capitalului social prin restituirea în numerar către acţionari a unei părţi de
1.000 lei din sumele plătite de către aceştia în contul acţiunilor în valoare de 10.000 lei se
contabilizează prin articolul contabil:
a) 1011 = 456 1.000
456 = 5311 1.000
b) 1012 = 456 1.000
456 = 5314 1.000
c) 1012 = 5311 1.000
Răspuns corect: -. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie: 1012 = 456 1.000 și apoi 456 =
5311 1.000.
44. Sunt în concordanţă cu explicaţia dată următoarele articole contabile:

a) 1012 = 456 10.000
456 = 5311 10.000
reducerea capitalului social cu 10.000 lei, prin diminuarea valorii nominale a titlurilor
(acţiunilor), şi achitarea sumelor cuvenite acţionarilor din numerarul existent în casieria entităţii;
b) 1012 = 456 10.000
5311 = 581 4.000
581 = 5121 4.000
62
456 = % 10.000
5121 6.000
5311 4.000
micşorarea capitalului unei societăţi comerciale cu suma de 10.000 lei, prin diminuarea
valorii nominale a titlurilor (acţiunilor), ridicarea de numerar de la bancă (4.000 lei) şi plata
sumelor cuvenite acţionarilor prin virament bancar (60%) şi prin casieria entităţii (40%);
c) 1012 = 456 10.000
456 = % 10.000
5121 6.000
5311 4.000
diminuarea capitalului social cu 10.000 lei, prin reducerea valorii nominale a titlurilor
(acţiunilor), şi plata sumelor cuvenite acţionarilor din disponibilităţile în lei aflate în conturi la
bănci şi din numerarul existent în casierie;
Răspuns corect: a, b, c
45. Ce categorie de rezerve se constituie anual, din profitul entităţii, în cotele şi limitele
prevăzute de lege:
a) rezervele statutare şi rezervele legale;
b) alte rezerve;
c) rezervele legale;
Răspuns corect: c
46. Care enunţ este adevărat?

a) rezervele legale se constituie din profitul reportat;
b) profitul brut reprezintă sursa de formare a rezervelor statutare;
c) constituirea rezervelor statutare se face pe seama profitului net în proporţie de 80%
şi în cotă de 20% pe seama profitului brut, conform prevederilor din statutul unităţi;
d) rezervele legale se constituie din profit, la sfârşitul exerciţiului;
Răspuns corect: d
47. Rezultatul exerciţiului precedent, a cărui destinaţie nu a fost stabilită de AGA, poate fi:
a) pierdere şi se evidenţiază cu ajutorul contului 121 „Profit şi pierdere”;
b) numai profit şi se înregistrează cu ajutorul contului 117 „Rezultatul reportat”;
c) profit sau pierdere şi se contabilizează prin folosirea contului 117 „Rezultatul
reportat”;
Răspuns corect: c
48. Care articole contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) 121 = 1012 9.000
profitul net realizat la închiderea exerciţiului precedent repartizat pentru creşterea
capitalului social;
63
b) 106 = 1171 9.000
profitul net realizat la închiderea exerciţiului precedent repartizat pentru constituirea
rezervelor;
c) 121 = 1171 9.000
profitul net realizat în exerciţiul precedent, nerepartizat;
Răspuns corect: a, b
49. Este în concordanţă cu explicaţia dată următorul articol contabil:

a) 1171 = 457 2.000
dividende datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat la sfârşitul exerciţiului
financiar, după aprobarea de către A.G.A. a repartizării profitului;
b) 456 = % 30.000
1012 25.000
1041 5.000
subscrierea de capital suplimentar cu primă de aport;
c) % = 1061 10.000
104 2.000
129 8.000
rezerve statutare constituite din primele legate de capital şi din profitul net realizat în
exerciţiul financiar curent;
Răspuns corect: a
50. Rezultatul exerciţiului se stabileşte la sfârşitul perioadei de gestiune şi apare:

a) ca efect al închiderii conturilor de cheltuieli şi a celor de venituri ale exerciţiului
financiar respectiv;
b) sub forma profitului, dacă veniturile perioadei de gestiune sunt mai mari decât
cheltuielile aceleiaşi perioade;
c) sub forma pierderii, când cheltuielile perioadei depăşesc veniturile aceleiaşi
perioade;
d) întotdeauna în capitalurile proprii;
Răspuns corect: a, b, c, d
51. Ce semnifică înregistrarea contabilă următoare?

121 = 1171 12.500
a) închiderea contului 121 cu profitul net realizat în exerciţiul precedent care nu este
repartizat, la începutul exerciţiului următor;
b) sumele care au fost repartizate din profit pe diferite destinaţii;
c) profitul net realizat în exerciţiul anterior care este lăsat în aşteptare pentru a fi
repartizat pe destinaţii într-o perioadă ulterioară, la începutul exerciţiului următor;
Răspuns corect: c
64
52. În concordanţă cu explicaţia dată sunt următoarele articole contabile:
a) 6812 = 1511 20.000
suplimentarea provizionului după soluţionarea unui litigiu cu un colaborator extern;
b) 6812 = 5311 20.000
suportarea prejudiciului (15.000 lei) şi a cheltuielilor de judecată (5.000 lei) de către
agentul economic care a pierdut procesul;
c) 1511 = 7812 20.000
anularea provizionului pentru litigii, în sumă de 20.000 lei, întrucât a devenit fără obiect;
Răspuns corect: c
53. Agentul economic „A”, care deţine 51% din capitalul societăţii comerciale pe acţiuni
„B” acordă, sub formă de împrumut, pe termen de 2 ani, suma de 10.000 lei în vederea redresării
situaţiei economico-financiare precare a acesteia din urmă. Societatea „A” recuperează doar 8.000
lei prin virament bancar; diferenţa reprezentând pierderi din creanţe imobilizate. În contabilitate,
operaţiunile se înregistrează prin articolele contabile:
a) 2672 = 5121 10.000
5121 = 2672 8.000
664 = 2672 2.000
b) 2671 = 5121 10.000
5121 = 2671 8.000
663 = 2671 2.000
c) 2678 = 5121 10.000
5121 = 2678 8.000
663 = 2678 2.000
Răspuns corect: b
54. Dispunem de următoarele informaţii (solduri finale ale conturilor): Capital social 600
lei, Amortizarea imobilizărilor 40 lei, Produse finite 80 lei, Împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni 160 lei, Subvenţii pentru investiţii 100 lei, Rezerve legale 80 lei, Rezerve din
reevaluare 20 lei, Profit nerepartizat 10 lei, Provizioane 50 lei. Care este valoarea capitalurilor
proprii?
a) 770
b) 810
c) 970
d) 730
e) 710
Răspuns corect: e (600 + 80 + 20 + 10 = 710).
55. Soldul debitor al contului 129 „Repartizarea profitului” se înscrie în bilanţ în grupa:
a) profit şi pierdere (cu suma în negru profit şi cu suma în roşu pierdere)
b) capital şi rezerve (cu suma în negru profit şi cu suma în roşu pierdere)
65
c) capital şi rezerve, cu suma în roşu (se scade)
d) profit nerepartizat
Răspuns corect: c
56. Rezultatul curent al exerciţiului este egal cu:

a) rezultatul din exploatare minus impozitul pe profit
b) rezultatul din exploatare plus rezultatul din activitatea financiară minus impozitul
pe profit
c) rezultatul din exploatare plus rezultatul din activitatea financiară plus rezultatul
extraordinar
d) rezultatul din exploatare plus rezultatul din activitatea financiară
Răspuns corect: d
57. Prin articolul contabil: % = 1091 76.500

4281 75.750
6642 750
se înregistrează:
a) revânzarea acţiunilor proprii la un preţ inferior costului de achiziţie
b) acordarea de acţiuni proprii salariaţilor, la un preţ inferior costului de achiziţie
c) acordarea de acţiuni propriilor salariaţi la un preţ avantajos pentru unitate
d) articolul contabil nu este corect
Răspuns corect: d
58. La obţinerea unui împrumut din emisiuni de obligaţiuni, datoria faţă de obligatari este
evidenţiată la nivelul:
a) valorii nominale a obligaţiunilor
b) valorii de rambursare
c) valorii de emisiune
Răspuns corect: b
59. Societatea A deţine 60% din acţiunile emise de societatea B. Cum se înregistrează, la
societatea A, obţinerea unui împrumut în lei pe o perioadă de 3 ani de la societatea B?
a) 5121 = 1621
b) 2671 = 5121
c) 5121 = 1661
Răspuns corect: c
60. Care din articole contabile reflectă primirea ca aport la capital a unui echipament
tehnologic?
a) 2131 = 1011
b) 2131 = 456
66
c) 2131 = 1012
Răspuns corect: b
61. Prima de capital intervine atunci când:

a) valoarea de emisiune este inferioară valorii nominale a acţiunilor
b) preţul de vânzare al acţiunilor este mai mare decât valoarea de emisiune
c) preţul de vânzare al acţiunilor este mai mare decât valoarea nominală
Răspuns corect: c
62. După primirea integrală a aporturilor, capitalul social al unei societăţi este reflectat în:
a) debitul contului 456
b) debitul contului 1012
c) creditul contului 1011
d) creditul contului 1012
Răspuns corect: d
63. O societate comercială pe acţiuni deţine un capital social format din 10.000 de acţiuni cu
valoarea nominală de 50 lei/titlu. AGA decide majorarea capitalului social prin noi aporturi în
bani, urmând să fie emise 2.000 de acţiuni. Capitalurile proprii în momentul emisiunii celor 2.000
de acţiuni se prezintă astfel: capital social vărsat 500.000 lei, rezerve din reevaluare 100.000 lei,
rezerve 60.000 lei şi rezultatul reportat (profit nerepartizat) 40.000 lei. Valoarea de emisiune a
noilor acţiuni este de 65 lei/titlu. Care este valoarea primei de emisiune?
a) 30.000;
b) 40.000;
c) 10.000;
d) 35.000;
Răspuns corect: a
64. Dividendele cuvenite acţionarilor se înregistrează prin articolul contabil:

a) 121 = 457
b) 1171 = %
457
446
c) 1171 = 457
Răspuns corect: c
65. O societate achiziţionează în anul N, 1.000 de acţiuni reflectate ca interese de participare

la preţul de 2 lei/ acţiune. La sfârşitul anului N cursul la bursă al acţiunilor este de 1,6 lei/ acţiune,
iar la sfârşitul anului N+1 de 1,9 lei/acţiune. Care sunt înregistrările contabile la sfârşitul anului
N+1?
a) 2962 = 7813 300
67
b) 6863 = 2962 300
c) 6813 = 2962 300
d) 2962 = 7863 300
e) 6863 = 2962 100
Răspuns corect: d
65. La o societate comercială capitalul social este de 8.000 u.m., rezervele 2.000 u.m., nr. de
acţiuni 1.000. Se procedează la majorarea capitalului social prin noi aporturi în bani, prin
emiterea a 500 de acţiuni, valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea matematică contabilă a
vechilor acţiuni. Cum se înregistrează operaţiunea de subscriere?
a) 456 = 1012 5.000
b) 456 = 1011 5.000
c) 456 = % 5.000
1012 4.000
1041 1.000
d) 456 = % 5.000
1011 4.000
1041 1.000
e) 456 = 1011 4.000
Răspuns corect: d
66. La o societate comercială, capitalul social este de 15.000 u.m., rezervele: 3.000 u.m., nr.
de acţiuni: 6.000. Se hotărăşte reducerea capitalului propriu cu 20%. Cum se înregistrează plata
sumelor cuvenite acţionarilor:
a) 1012 = 5121 3.000
b) 456 = 5121 3.000
c) 456 = 5121 3.600
d) 1012 = 5121 3.600
Răspuns corect: d
67. La o societate comercială s-au înregistrat şi reportat pierderi în sumă de 15.000 u.m., iar
rezervele legale ale societăţii sunt de 10.000 u.m. Se hotărăşte ca această pierdere să fie acoperită
pe seama rezervelor şi direct pe seama capitalului social, prin reducerea corespunzătoare a valori
nominale a acţiunilor. Cum se înregistrează aceste operaţiuni:
a) % = 121 15.000
1012 5.000
1061 10.000
b) % = 1171 15.000
1012 5.000
1061 10.000
c) 1012 = 1171 15.000
68
d) 1061 = 1171 15.000
e) 121 = 1171 15.000
Răspuns corect: b
68. O societate comercială lansează un împrumut obligatar prin emisiunea a 5.000 de

obligaţiuni, fiecare titlu având: valoarea nominală 20 u.m.; valoarea de emisiune 18 u.m. şi
valoarea de rambursare 21 u.m. Durata împrumutului este de 4 ani, iar dobânda anuală este de
20%. Serviciul împrumutului coincide cu anul calendaristic, iar prima tranşă de rambursare are
loc la sfârşitul celui de al doilea exerciţiu. Ce înregistrări contabile se fac la încheierea primului
exerciţiu financiar:
a) 666 = 1681 20.000
6868 = 169 3.000
1681 = 5121 20.000
b) 666 = 1681 20.000
1681 = 5121 20.000
c) 666 = 5121 20.000
169 = 6868 3.000
d) 666 = 5121 20.000
6868 = 169 3.000
e) 666 = 1681 20.000
1681 = 666 20.000
Nici un răspuns nu este corect. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie:
666 = 1681 20.000
6868 = 169 3.000
(fără ultima înregistrare de la subpunctul a)
69. La o societate comercială capitalul social este 80.000 lei, rezervele legale 16.000 lei, alte
rezerve 4.000 lei, numărul de acţiuni 20.000 de titluri. Din anii anteriori s-au reportat pierderi în
valoare de 42.000 lei. Adunarea generală extraordinară decide o reducere a capitalului propriu
pentru a acoperi integral pierderea reportată. Valoarea nominală nouă a unei acţiuni stabilită în
urma reducerii capitalului este de 2,8 lei/acţiune. Care este înregistrarea contabilă privind
acoperirea pierderii:
a) % = 1171 42.000
1061 16.000
1068 2.000
1012 24.000
b) % = 1171 42.000
1061 16.000
1068 4.000
1012 22.000
c) % = 1171 42.000
69
1061 14.000
1068 4.000
1012 24.000
d) % = 1171 42.000
1061 10.000
1068 4.000
1012 28.000
Răspuns corect: c
70. La o societate comercială capitalul social este de 24.000 lei, rezervele 6.000 lei,
subvenţii pentru investiţii 200 lei, numărul de acţiuni 3.000. Se procedează la creşterea capitalului
social prin noi aporturi în bani, prin emiterea a 1.500 de acţiuni noi, valoarea de emisiune fiind
egală cu valoarea contabilă a vechilor acţiuni. Cum se înregistrează în contabilitate emisiunea
noilor acţiuni?
a) 456 = % 15.000
1012 12.000
1041 3.000
b) 456 = 1011 15.000
c) 456 = 1012 15.000
d) 456 = 1012 12.000
e) 456 = % 15.000
1011 12.000
1041 3.000
Răspuns corect: e
71. La o societate comercială capitalul social este 60.000 lei, rezervele 12.000 lei, numărul
de acţiuni 10.000 de titluri. Se decide diminuarea capitalului social cu 80%, modalitatea fiind
reducerea valori nominale a acţiunilor. În aceste condiţii ce sumă primesc titularii de acţiuni
pentru fiecare titlu de valoare şi care sunt înregistrările corespunzătoare:
a) 1,2 lei/titlu
1011 = 456 12.000
456 = 5121 12.000
b) 1,2 lei/titlu
1012 = 456 12.000
456 = 5121 12.000
c) 4,8 lei/titlu
1011 = 456 48.000
456 = 5121 48.000
d) 4,8 lei/titlu
1012 = 456 48.000
456 = 5121 48.000
70
e) 1,2 lei/titlu
456 = 1012 12.000
Răspuns corect: d
72. Diferenţele favorabile din reevaluarea imobilizărilor corporale se înregistrează:

a) în capitalurile proprii;
b) la venituri;
c) în capitalurile proprii sau la venituri, în măsura în care această diferenţă
compensează o diferenţă nefavorabilă a aceloraşi active, recunoscută anterior ca o cheltuială;
Răspuns corect: c
73. Diferenţele nefavorabile din reevaluarea imobilizărilor corporale se înregistrează:

a) la cheltuieli;
b) în capitalurile proprii;
c) la cheltuieli sau prin diminuarea capitalurilor proprii, în măsura în care aceasta
compensează o diferenţă favorabilă a aceloraşi active, recunoscută anterior în capitalurile proprii;
Răspuns corect: c
74. Dispuneţi de următoarele date: capital social subcris nevărsat 10.000 lei; capital social
subscris vărsat 50.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligaţiunilor în
acţiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezultatul exerciţiului (sold creditor) 5.000 lei;
repartizarea profitului 5.000 lei; subvenţii pentru investiţii 3.000 lei; rezerve 6.000 lei, rezultatul
reportat (sold debitor) 10.000 lei. Capitalul propriu are valoarea:
a) 70.000 lei
b) 52.000 lei
c) 68.000 lei
d) 62.000 lei
e) 55.000 lei
Răspuns corect: c
75. Dispuneţi de următoarele informaţii: capital social 20.000 lei; rezultatul exerciţiului
(profit) 4.000 lei; repartizarea profitului 4.000 lei; rezerve 5.000 lei; credite bancare pe termen
lung 1.000 lei; rezultatul reportat (pierdere) 3.000 lei; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
14.000 lei; datorii comerciale curente 7.000 lei. Care este mărimea capitalurilor proprii şi a
capitalurilor permanente:
CAPITAL PROPRIU CAPITAL PERMANENT
a) 23.000 lei 44.000 lei
b) 26.000 lei 40.000 lei
c) 23.000 lei 36.000 lei
d) 22.000 lei 37.000 lei
e) 24.000 lei 37.000 lei
71
Răspuns corect: d
76. Dispuneţi de următoarele date: capital social 50.000 lei, împărţit în 10.000 de acţiuni;
rezerve 10.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin aporturi noi pentru care se emit
5.000 acţiuni la un preţ de emisiune egal cu valoarea contabilă veche a acţiunilor. Ulterior,
societatea hotărăşte diminuarea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 30% din
acţiuni, preţ de răscumpărare 4 lei/acţiune. Care este mărimea capitalului social şi a capitalului
propriu în urma acestor operaţii:
Capital social Capital propriu
a) 52.500 lei 67.500 lei
b) 57.000 lei 72.000 lei
c) 57.500 lei 67.500 lei
d) 57.500 lei 72.000 lei
e) 52.500 lei 72.000 lei
Răspuns corect: e
77. Dispuneţi de următoarele date: capital social 50.000 lei, divizat în 10.000 acţiuni;
rezerve 10.000 lei. Se decide creşterea capitalului social prin aporturi noi pentru care se emit
10.000 acţiuni la un preţ de emisiune egal cu valoarea matematică contabilă veche a acţiunilor.
Ulterior, societatea hotărăşte diminuarea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 75%
din acţiuni, preţ de răscumpărare 5,5 lei/acţiune. Care este mărimea capitalului social şi a
capitalului propriu în urma acestor operaţii:
Capital social Capital propriu
a) 25.000 lei 37.500 lei
b) 25.000 lei 52.500 lei
c) 35.000 lei 52.500 lei
d) 17.500 lei 30.000 lei
e) 27.500 lei 37.500 lei
Răspuns corect: a
78. Creanţele faţă de asociaţi se reflectă:

a) în debitul contului 456;
b) în creditul contului 456;
c) în debitul contului 455;
d) în creditul contului 455.
Răspuns corect: a
79. Datoriile faţă de asociaţi se reflectă:

a) în debitul contului 456;
b) în creditul contului 456;
c) în debitul contului 455;
72
d) în creditul contului 455.
Răspuns corect: b, d
80. Categoria “Alte rezerve” se constituie din:

a) profitul brut;
b) profitul net;
c) cheltuieli;
d) diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării în natură la
capitalul altor entităţi şi valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necorporale care fac
obiectul participaţiei.
Răspuns corect: b, d
81. Categoria “Rezerve legale” se constituie din:

a) profitul brut;
b) profitul net;
c) cheltuieli;
d) excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea
nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat
amortizărilor.
Răspuns corect: a
82. Contul 129 se închide cu repartizările din profit:

a) la sfârşitul fiecărei luni;
b) la sfârşitul fiecărui an;
c) la începutul fiecărei luni;
d) la începutul fiecărui an.
Răspuns corect: d
83. Contul 121 se închide cu repartizările din profit:

a) la începutul fiecărui an.
b) la sfârşitul fiecărui an;
c) la începutul fiecărei luni;
d) la sfârşitul fiecărei luni;
Răspuns corect: a
84. Contul 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită” poate să reflecte în debit:
a) pierderea exerciţiului precedent;
b) profitul exerciţiului precedent;
c) pierderea exerciţiului curent.
d) profitul exerciţiului curent.
73
Răspuns corect: a
85. Provizioanele se constituie din:

a) pierderea exerciţiului precedent.
b) profitul exerciţiului precedent;
d) profitul exerciţiului curent;
Răspuns corect: -. Provizioanele se constituie din cheltuielile exerciţiului curent.
86. Provizioanele se constituie din:

a) cheltuielile exerciţiului precedent.
b) veniturile exerciţiului precedent;
c) cheltuielile exerciţiului curent;
d) veniturile exerciţiului curent;
Răspuns corect: c
87. Provizioanele se reiau la:

a) venituri extraordinare;
b) cheltuieli extraordinare;
d) profitul exerciţiului curent;
Nici un răspuns nu este corect. Provizioanele se reiau la venituri din exploatare (cont 7812).
88. Prin articolul contabil: 105 = 2111, se înregistrează:

a) scoaterea din evidenţă a rezervei din reevaluare la vânzarea terenurilor;
b) creşterea rezervei din reevaluare, constatată la reevaluarea terenurilor;
c) descreşterea rezervei din reevaluare, constatată la reevaluarea terenurilor.
Răspuns corect: c

a) creşterile valorice faţă de valoarea contabilă, constatate la reevaluarea terenurilor;
b) creşterea rezervei din reevaluare, recunoscută la reevaluarea terenurilor;
c) descreşterea rezervei din reevaluare, constatată la reevaluarea terenurilor.

a) constituirea rezervelor entităţii din surplusul constatat la reevaluarea imobilizărilor
corporale;
b) câştigul realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit
rezerva din reevaluare;
74
c) câştigul realizat pe măsura folosirii de entitate a activului pentru care s-a constituit
rezerva din reevaluare.

a) închiderea contului 129 cu repartizările din profit efectuate în exerciţiul anterior;
b) închiderea contului 129 cu repartizările din profit efectuate în exerciţiul curent;
c) repartizarea profitului exerciţiului curent.
Răspuns corect: b

a) repartizările din profit efectuate în exerciţiul anterior;
b) repartizările din profit efectuate în exerciţiul curent;
c) articolul contabil nu este corect.
Răspuns corect: c
93. Provizioanele se constituie în baza principiului:

a) prudenţei;
b) permanenţei metodelor;
c) intangibilităţii;
d) continuităţii.
Răspuns corect: a
94. Provizioanele sunt:

a) creanţe cu exigibilitate sau valoare incertă;
b) datorii cu exigibilitate sau valoare incertă;
c) asimilate rezervelor unităţii datorită modului de constituire;
d) nici un răspuns nu este corect.
Răspuns corect: b
95. Provizioanele se constituie pe seama:

a) profitului;
b) veniturilor;
c) cheltuielilor;
d) rezervelor din reevaluare.
Răspuns corect: c
96. Provizioanele se constituie dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
b) este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiei respective;
c) poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
75
97. Prin articolul contabil 151 = 7812 se înregistrează:

a) constituirea unui provizion;
b) suplimentarea unui provizion;
c) anularea unui provizion;
d) consumarea unui provizion.
Răspuns corect: c, d

d) consumarea unui provizion.

d) articolul contabil nu este corect.
Răspuns corect: d

d) articolul contabil nu este corect.
Răspuns corect: c
101. Valoarea nominală a obligaţiunilor convertibile în acţiuni trebuie să fie:

a) egală cu cea a acţiunilor;
b) superioară celei a acţiunilor;
c) inferioară celei a acţiunilor.
Răspuns corect: a
102. Deţinătorii de acţiuni:

a) au calitatea de simpli creditori ai societăţii emitente;
b) cunosc mărimea câştigului pe care îl vor obţine încă din momentul achiziţiei
titlurilor;
c) nu pot influenţa gestionarea societăţii emitente.
76
Răspuns corect: -
103. Deţinătorii de acţiuni:

a) au calitatea de coproprietari ai societăţii emitente;
b) nu cunosc mărimea câştigului pe care îl vor obţine încă din momentul achiziţiei
titlurilor;
c) pot influenţa gestionarea societăţii emitente.
104. Deţinătorii de obligaţiuni:

a) au calitatea de simpli creditori ai societăţii emitente;
b) cunosc mărimea câştigului pe care îl vor obţine încă din momentul achiziţiei
titlurilor;
c) nu pot influenţa gestionarea societăţii emitente.
105. Deţinătorii de obligaţiuni:

a) au calitatea de coproprietari ai societăţii emitente;
b) nu cunosc mărimea câştigului pe care îl vor obţine încă din momentul achiziţiei
titlurilor;
c) pot influenţa gestionarea societăţii emitente.
Răspuns corect: -
106. Care afirmaţii sunt adevărate:

a) valoarea nominală a unei obligaţiuni este reprezentată de suma înscrisă pe
obligaţiune;
b) valoarea nominală a unei obligaţiuni stă la baza determinării dobânzii anuale;
c) valoarea nominală a unei obligaţiuni nu poate fi mai mică de 0,10 lei.
107. Care afirmaţii sunt false:

a) valoarea nominală a unei obligaţiuni este reprezentată de suma înscrisă pe
obligaţiune;
b) valoarea nominală a unei obligaţiuni stă la baza determinării dobânzii anuale;
c) valoarea nominală a unei obligaţiuni nu poate fi mai mică de 0,10 lei.
Răspuns corect: c
108. Valoarea de rambursare a unei obligaţiuni poate fi:

a) superioară valorii nominale a obligaţiunii;
b) inferioară valorii nominale a obligaţiunii;
c) egală cu valoarea nominală a obligaţiunii;
77
Răspuns corect: a, c
109. Valoarea de emisiune a unei obligaţiuni poate fi:

a) superioară valorii nominale a obligaţiunii;
b) inferioară valorii nominale a obligaţiunii;
c) egală cu valoarea nominală a obligaţiunii;
Răspuns corect: b, c
110. Prin articolul contabil % 461 şi 169 = 161 se înregistrează:

a) subscrierea de obligaţiuni cu primă de rambursare;
b) subscrierea de obligaţiuni fără primă de rambursare;
Răspuns corect: a
111. Prin articolul contabil 461 = % 161 şi 169 se înregistrează:

Răspuns corect: c

Răspuns corect: b
113. Dobânda datorată obligatarilor pentru împrumutul primit se poate înregistra prin
articolul:
a) 627 = 1682;
b) 668 = 1681;
c) 666 = 1681.
Răspuns corect: c
114. Dobânda achitată obligatarilor pentru împrumutul primit se poate înregistra prin
articolul:
a) 627 = 1682;
b) 668 = 1681;
c) 666 = 1681.
Nici un răspuns nu este corect. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie 1681 = 5121.
115. Amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor se poate înregistra prin articolul:
78
a) 6811 = 169;
b) 6811 = 2801;
c) 6868 = 2801;
d) 6868 = 169.
Răspuns corect: d
116. Amortizarea cheltuielilor ocazionate de emisiunea obligaţiunilor se poate înregistra

prin articolul:
a) 6811 = 169;
b) 6811 = 2801;
c) 6868 = 2801;
d) 6868 = 169.
Răspuns corect: b
117. Plata dobânzilor cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni se poate înregistra prin articolul:
a) 1681 = 5121;
b) 1681 = 5311;
c) 5121 = 1681;
d) 5311 = 1681.
118. Răscumpărarea obligaţiunilor emise la o dată anterioară pentru un preţ superior valorii
de rambursare se poate înregistra prin articolul:
a) 505 = 5121;
b) 505 = 5311;
c) 505 = % 161 şi 7642;
d) % 505 şi 6642 = 161.
119. Răscumpărarea obligaţiunilor emise la o dată anterioară pentru un preţ inferior valorii
de rambursare se poate înregistra prin articolul:
a) 505 = 5121;
b) 505 = 5311;
c) 505 = % 161 şi 7642;
d) % 505 şi 6642 = 161.
120. Anularea obligaţiunilor răscumpărate la un preţ superior valorii de rambursare se poate

înregistra prin articolul:
a) 5121 = 505;
b) 5311 = 505;
79
c) 161 = % 505 şi 7642;
d) % 161 şi 6642 = 505.
Răspuns corect: d
121. Anularea obligaţiunilor răscumpărate la un preţ inferior valorii de rambursare se poate

înregistra prin articolul:
a) 5121 = 505;
b) 5311 = 505;
c) 161 = % 505 şi 7642;
d) % 161 şi 6642 = 505.
Răspuns corect: c
122. Prin articolul contabil 5124 = 162 se poate înregistra:

a) primirea unui credit în valută;
b) restituirea unui credit în valută;
Răspuns corect: a

a) restituirea unui credit în lei;
b) primirea unui credit în lei;
Răspuns corect: b
124. Dobânda datorată băncii pentru creditul primit se poate înregistra prin articolul:
a) 627 = 1682;
b) 668 = 1682;
c) 666 = 1682.
Răspuns corect: c
125. Dobânda achitată băncii pentru creditul primit se poate înregistra prin articolul:
a) 627 = 1682;
b) 668 = 1681;
c) 666 = 1681.
Răspuns corect: -. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie 1682 = 5121.
126. Actualizarea valorii unui credit în valută se realizează:

a) la sfârşitul fiecărei zile;
b) la sfârşitul fiecărei luni;
c) la sfârşitul anului.
Răspuns corect: b
80
127. Actualizarea valorii unui credit în valută se realizează:
a) la sfârşitul fiecărei săptămâni;
b) la sfârşitul fiecărui trimestru;
Răspuns corect: -.. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie: la sfârşitul fiecărei luni.
128. Restituirea unui credit bancar în valută, cu o diferenţă favorabilă de curs valutar se
înregistrează prin articolul:
a) 5124 = % 162 şi 765;
b) 162 = % 5124 şi 765;
c) 5121 = % 162 şi 765;
d) 162 = % 5121 şi 765.
Răspuns corect: b
129. Restituirea unui credit bancar în valută, cu o diferenţă nefavorabilă de curs valutar se
înregistrează prin articolul:
a) % 5124 şi 665 = 162;
b) % 162 şi 665 = 5124;
c) % 5121 şi 665 = 162;
d) % 162 şi 665 = 5121.
Răspuns corect: b

a) primirea unui împrumut în valută de la entităţile afiliate;
b) restituirea unui împrumut în valută de la entităţile afiliate;
Răspuns corect: a

a) restituirea unui împrumut în lei de la entităţile afiliate;
b) primirea unui împrumut în lei de la entităţile afiliate;
Răspuns corect: b
132. Dobânda datorată entităţilor afiliate pentru împrumutul primit se poate înregistra prin
articolul:
a) 627 = 1685;
b) 668 = 1685;
c) 666 = 1685.
Răspuns corect: c
81
133. Dobânda achitată entităţilor afiliate pentru împrumutul primit se poate înregistra prin
articolul:
a) 627 = 1685;
b) 668 = 1685;
c) 666 = 1685.
Nici un răspuns nu este corect. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie 1685 = 5121.
134. Actualizarea valorii unui împrumut în valută primit de la entităţile afiliate se

realizează:
a) la sfârşitul fiecărei zile;
b) la sfârşitul fiecărei luni;
Răspuns corect: b
135. Actualizarea valorii unui împrumut în valută primit de la entităţile afiliate se

realizează:
a) la sfârşitul fiecărei săptămâni;
b) la sfârşitul fiecărui trimestru;
Nici un răspuns nu este corect. Răspunsul corect ar fi trebuit să fie: la sfârşitul fiecărei luni.
136. Restituirea unui împrumut în valută primit de la entităţile afiliate, cu o diferenţă
favorabilă de curs valutar se înregistrează prin articolul:
a) 5124 = % 1661 şi 765;
b) 1661 = % 5124 şi 765;
c) 5121 = % 1661 şi 765;
d) 1661 = % 5121 şi 765.
Răspuns corect: b
137. Restituirea unui împrumut în valută primit de la entităţile afiliate, cu o diferenţă

nefavorabilă de curs valutar se înregistrează prin articolul:
a) % 5124 şi 665 = 1661;
b) % 1661 şi 665 = 5124;
c) % 5121 şi 665 = 1661;
d) % 1661 şi 665 = 5121.
Răspuns corect: b
138. În creditul contului 7812 se poate înregistra:

a) anularea unui provizion;
b) consumarea unui provizion;
c) diminuarea unui provizion.
82
139. În ce situaţie, entitatea şi-a asigurat integritatea averii şi independenţa financiară:

a) Capitalul propriu este mai mic decât datoriile;
b) Datoriile + Activele = Capitalul propriu;
c) Capitalul propriu este mai mare decât datoriile;
d) Activul este mai mare decât datoriile.
Răspuns corect: c
140. Capitalul propriu al unei societăţi pe acţiuni se prezintă astfel: capital social: 10.000
lei; număr de acţiuni: 5.000 titluri; rezerve din reevaluare: 6.000 lei; rezerve: 5.000 lei. Societatea
decide majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve în valoare de 4.000 lei, numărul
de acţiuni emise: 2.000 titluri. Care este valoarea contabilă nouă a unei acţiuni şi valoarea
dreptului de atribuire (DA)?
a) 4,2 1,2
b) 4,2 2,2
c) 3 1,2
d) 3 2,2
Răspuns corect: c
141. Înaintea operaţiunii de dublă majorare a capitalului social, capitalul propriu al entităţii
se compune din: capital social: 50.000 lei, rezerve: 10.000 lei, rezultat reportat (profit): 5.000 lei,
număr de acţiuni: 10.000 titluri. Dubla majorare a capitalului social se realizează astfel:
- faza I – aporturi noi în numerar pentru care se emit 2.000 de acţiuni, valoarea de emisiune
este de 6 lei pe acţiune;
- faza II – încorporarea rezervelor 10.000 lei, număr de acţiuni emise: 2.000 titluri.
Ce valori au: prima de emisiune, DS (faza I) şi DA (faza 2)?
a) 1000 0,50 1,00
b) 2000 0,08 0,92
c) 2000 1,00 0,50
d) 1000 0,08 0,50
Răspuns corect: b
142. La sfârşitul exerciţiului financiar, entitatea dispune de următoarele informaţii: capital

social subscris: 25.000 lei, din care vărsat: 20.000 lei, prime de emisiune: 500 lei, rezerve: 1.500
lei, rezultat reportat (profit): 1.000 lei, acţiuni proprii: 300 lei, subvenţii pentru investiţii: 2.000
lei. Conform O.M.F.P. nr. 3055/ 2009 , valoarea capitalului propriu este de :
a) 30.000
b) 28.300
c) 28.000
d) 27.700
83
Răspuns corect: d
143. La o societate pe acţiuni, capitalul social este de 30.000 lei, rezerve legale: 2.500 lei,
alte rezerve: 3.500 lei, rezultatul reportat (pierdere): 1.000 lei, numărul de acţiuni: 12.000 titluri.
Societatea decide reducerea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 20% din numărul
de acţiuni emise, preţul de răscumpărare este de 4 lei/acţiune. Care sunt înregistrările corecte ale
operaţiunilor de răscumpărare şi anulare?
a) 1091 = 5121 9.600
% = 1091 9.600
1012 6.000
149 3.600
b) 1092 = 5121 6.000
1012 = 1092 6.000
c) 1091 = 5121 9.600
% = 1091 9.600
1012 7.200
6642 2.400
d) 1091 = 5121 7.200
1012 = % 9.600
1091 6.000
141 3.600
Răspuns corect: a
144. O societate pe acţiuni deţine un capital social de 50.000 lei, divizat în 10.000 titluri,
rezerve legale: 7.000 lei, alte rezerve: 6.000 lei, rezultat reportat (profit): 2.000 lei. AGA decide
diminuarea capitalului cu 30%, reducând valoarea nominală a acţiunilor, prin rambursarea către
acţionari a sumelor cuvenite. Ce sumă primesc acţionarii pentru fiecare acţiune deţinută şi care
este înregistrarea contabilă corectă privind reducerea capitalului social şi plata către acţionari a
sumelor cuvenite din capitalul social?
a) 1,5 lei/acţiune:
1012 = 456 15.000
456 = 5121 15.000
b) 1,5 lei/acţiune:
1011 = 456 15.000
456 = 5121 15.000
c) 3,5 lei/acţiune:
1012 = 456 10.500
456 = 5121 10.500
d) 3,5 lei/acţiune:
1012 = 456 35.000
456 = 5121 35.000
84
Răspuns corect: a
145. O societate pe acţiuni a efectuat o emisiune de obligaţiuni în vederea contractării unui

împrumut obligatar, cu următoarele caracteristici:
- număr de obligaţiuni emise: 50.000 titluri;
- valoare nominală: 10 lei/titlu;
- durata împrumutului: 5 ani (ex.: N, N+1, N+2, N+3, N+4);
- primele de rambursare se amortizează liniar pe durata împrumutului;
- rambursarea împrumutului se face anual prin răscumpărarea şi anularea a 10.000 de
obligaţiuni.
Care sunt înregistrările contabile la sfârşitul exerciţiului N +2?
a) 666 = 1681 50.000
6868 = 169 50.000
% = 5121 150.000
161 100.000
1681 50.000
b) 666 = 1681 30.000
6868 = 169 30.000
% = 5121 150.000
161 120.000
1681 30.000
c) 666 = 1681 35.000
6868 = 169 30.000
% = 5121 135.000
161 100.000
1681 35.000
Răspuns corect: b
146. O societate pe acţiuni apelează la un împrumut obligatar prin emisiunea: 10.000

obligaţiuni:
- dobânda anuală: 13%.
Dacă rambursarea împrumutului se face prin metoda anuităţilor constante, anuitatea fiind
egală cu 18.249 lei. Care este înregistrarea contabilă privind plata anuităţii în anul II?
a) % = 5121 18.249
161 5.249
85
1681 13.000
b) % = 5121 18.249
161 5.931
1681 12.318
c) 161 = 5121 18.249
a) % = 5121 18.249
169 6.134,8
1681 12.120,2
Răspuns corect: b
147. Entitatea răscumpără 2.000 de acţiuni deţinute de entităţile afiliate în vederea anulării,
preţul de răscumpărare: 5 lei/acţiune, valoarea nominală 4,5 lei/acţiune. Care poate fi înregistrarea
contabilă privind anularea acţiunilor ?
a) 1012 = 1092 10.000
b) % = 1092 10.000
1012 9.000
1068 1.000
c) % = 1092 10.000
1012 9.000
149 1.000
d) 1012 = % 10.000
1092 9.000
141 1.000
Răspuns corect: c (prețul de răscumpărare este mai mare decât valoarea nominală a
acțiunilor => pierdere => contul 149 trebuie să apară în debit).
148. Repartizarea unei sume din profitul net al exerciţiilor precedente pentru constituirea
rezervelor statutare se înregistrează:
a) 129 = 1063
b) 1171 = 1063
c) 121 = 1063
Răspuns corect: b

a) acoperirea pierderii curente din profitul reportat
b) reportarea pierderii curente
c) reportarea profitului curent
d) acoperirea pierderii reportate din profitul exerciţiului curent
Răspuns corect: b
86
150. Răscumpărarea cu numerar a unor acţiuni proprii, la un preţ mai mare decât valoarea
nominală, în vederea anulării, se înregistrează:
a) 1091 = 5311
b) % = 5311
1091
149
c) 1091 = %
5311
141
Răspuns corect: b
151. La obţinerea unui împrumut din emisiunea de obligaţiuni, datoria faţă de obligatari este
evidenţiată:
a) la valoarea nominală a obligaţiunilor
b) la valoarea de rambursare a obligaţiunilor
c) la valoarea de emisiune a obligaţiunilor
Răspuns corect: c
152. Societatea B este filială a societăţii A. Cum se înregistrează, la societatea B, obţinerea

unui împrumut pe o perioadă de 3 ani de la societatea A?
a) 5121 = 1621
b) 2671 = 5121
c) 5121 = 1661
Răspuns corect: c
153. Rambursarea la scadenţă a unui credit bancar pe termen lung şi plata ultimei dobânzi se
poate înregistra:
a) 1621 = 5121
666 = 1682
b) % = 5121
1621
1682
c) % = 5121
1621
665
Răspuns corect: b
154. O societate pe acţiuni răscumpără 100 de obligaţiuni cu un preţ de răscumpărare de 10

lei/obligaţiune. Valoarea de rambursare este de 10,5 lei/obligaţiune. Operaţiunea de răscumpărare
se înregistrează astfel:
a) 505 = 5121 1.000
87
b) 505 = 5121 1.050
c) % = 505 1.050
161 1.000
6642 50
d) 161 = % 1.050
505 1.000
7642 50
Răspuns corect: a
155. Care din articolele contabile următoare reflectă primirea ca aport a unui utilaj?
a) 2131 = 1011
b) 2131 = 456
c) 2131 = 1012
Răspuns corect: b
156. Prima de capital intervine atunci când:

a) valoarea de emisiune a acţiunilor este inferioară valorii lor nominale
b) valoarea nominală acţiunilor este mai mică decât valoarea de emisiune
c) valoarea de răscumpărare a acţiunilor este mai mare decât valoarea nominală
Răspuns corect: b
157. După primirea integrală a aporturilor, capitalul social al unei societăţi este reprezentat
de:
a) soldul final debitor al contului 456
b) soldul final creditor al contului 1011
c) soldul final creditor al contului 1012
Răspuns corect: c
158. Articolul contabil 5121 = 456 reflectă:

a) subscrierea unei sume de bani
b) retragerea unei sume din aportul la capital
c) primirea unei sume ca aport la capital
Răspuns corect: c
159. Răscumpărarea, cu plata prin cont bancar, a unor acţiuni proprii, la un preţ mai mic
decât valoarea nominală, în vederea anulării, se înregistrează:
a) 1091 = 5121
b) % = 5121
1091
149
c) 1091 = %
88
5121
141
Răspuns corect: a
160. Dacă majorarea capitalului social se realizează cu intervenţia primei de capital în

creditul contului 1011 “Capital subscris nevărsat” se va înregistra:
a) valoarea de emisiune a acţiunilor sau părţilor sociale emise şi subscrise
b) valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale emise şi subscrise
c) valoarea matematică-contabilă a acţiunilor sau părţilor sociale emise şi subscrise
Răspuns corect: b
161. Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile anterioare se
reflectă prin articolul contabil:
a) 1011 = 1171
b) 1012 = 129
c) 1012 = 1171
Răspuns corect: c
162. Diminuarea capitalului social prin anularea unor acţiuni proprii răscumpărate cu un
preţ mai mare decât valoarea nominală se poate înregistra:
a) 1012 = 1091
b) % = 1091
1012
149
c) 1012 = %
1091
141
Răspuns corect: b
163. Reflectarea creanţei faţă de guvern pentru subvenţiile de primit pentru investiţii se
înregistrează prin articolul contabil:
a) 4751 = 4451
b) 5121 = 4751
c) 4751 = 7584
d) 5121 = 7582
e) 4451 = 4751
Răspuns corect: e
164. Achitarea preţului pentru nişte acţiuni cumpărate de la o filială se poate înregistra:
a) 404 = 5121
b) 261 = 5121
89
c) 269 = 5121
165. Cum se înregistrează descărcarea gestiunii pentru o clădire amortizată parţial, care a
fost distrusă în urma unui incendiu?
a) 2812 = 212
b) % = 212
2812
671
c) 6811 = 212
d) 6588 = 212
Răspuns corect: b
166. Care este înregistrarea corectă privind scoaterea din activul unităţii a unui teren, ca
urmare a vânzării: preţul de vânzare 20.000 lei, valoarea de intrare 18.000 lei?
a) % = 2111 20.000
6583 2.000
2811 18.000
b) 2811 = 2111 20.000
c) 2811 = 2111 18.000
d) 6583 = 2111 18.000
Răspuns corect: d

a) reportarea rezervelor legale în exerciţiul următor
b) constituirea rezervelor legale din profitul perioadei precedente
c) diminuarea capitalului social cu pierderile perioadei precedente
d) acoperirea pierderilor reportate din rezervele legale
Răspuns corect: d
168. Anularea obligaţiunilor răscumpărate la scadenţă se reflectă prin articolul contabil:

a) 505 = 161
b) 161 = 505
c) 161 = %
505
768
d) % = 505
161
668
Răspuns corect: b
90
169. Societatea A îi acordă unei filiale un împrumut de 10.000 lei. Înregistrarea la filială va
fi:
a) 1621 = 5121
b) 5121 = 1621
c) 5121 = 1661
d) 2671 = 5121
Răspuns corect: c
170. Independenţa financiară a titularilor de patrimoniu este ilustrată de următoarea relaţie:

a) capital străin mai mic decât capital propriu;
b) capital străin egal cu capitalul propriu;
c) capital străin mai mare decât capital propriu.
171. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte aporturile subscrise
de acţionari sau asociaţi cu ocazia constituirii sau majorării capitalului:
a) aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate;
b) acestea pot fi aduse numai în numerar sau în natură;
c) la toate formele de societate sunt admise aporturile în natură care se realizează prin
transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate
în stare de utilizare;
d) prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului
social.
Toate răspunsurile sunt corecte.
172. Dacă prin contractul de societate se stabileşte ca din aportul în numerar să se achite
către societatea comercială imediat numai o anumită parte (35.000 lei), iar restul (50.000 lei) să
fie vărsat mai târziu la termenele fixate (20.000 lei peste o lună şi 30.000 lei peste încă două luni),
contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” se va debita:
a) cu sumele parţiale prin creditarea contului 1011 „Capital subscris nevărsat”;
b) cu întreaga sumă (85.000 lei), prin creditarea succesivă a contului „Capital subscris
nevărsat” pentru aportul adus imediat (35.000 lei) şi la termenele fixate (20.000 lei) şi, respectiv,
(30.000 lei) a restului de aport;
c) cu întregul aport subscris de către acţionari pentru constituirea capitalului social,
creditându-se apoi treptat pe măsura primirii aporturilor.
Răspuns corect: c
173. Creanţa societăţii comerciale faţă de acţionari pentru capitalul subscris de aceştia
(34.000 €, 1€ = 4,10 lei), încasarea aportului în valută prin casieria unităţii la un curs de schimb
superior cu 10% celui de la data subscrierii şi trecerea capitalului subscris nevărsat la capital
subscris vărsat se înregistrează în contabilitate astfel:
91
a) 456 = 1011 139.400
% = 456 153.340
5311 139.400
665 13.940
1011 = 1012 153.340
b) 456 = 1011 139.400
% = 456 153.340
5314 139.400
665 13.940
1011 = 1012 153.340
c) 456 = 1011 139.400
5314 = % 153.340
456 139.400
765 13.940
1011 = 1012 153.340
d) 456 = 1011 139.400
5314 = % 153.340
456 139.400
765 13.940
1011 = 1012 139.400
Răspuns corect: d
174. O societate comercială pe acţiuni dispune de: capital social 500.000 lei, divizat în
10.000 acţiuni; rezerve legale 25.000 lei; prime de capital 100.000 lei; profit reportat 50.000 lei.
Cu ocazia majorării capitalului, societatea emite 2.000 acţiuni noi la o valoarea de emisiune cu
10% mai mică decât valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni. Aportul corespunzător noii
emisiuni de acţiuni ia forma numerarului depus în contul societăţii deschis la bancă. Subscrierea
capitalului, primirea aportului de către societate şi trecerea capitalului subscris nevărsat la capital
subscris vărsat se înregistrează în contabilitate astfel:
a) 456 = % 135.000
1012 100.000
1041 35.000
5121 = 456 135.000
1011 = 1012 135.000
b) 456 = % 135.000
1011 100.000
1042 35.000
5121 = 456 135.000
1011 = 1012 100.000
c) 456 = % 135.000
1011 100.000
92
1041 35.000
5121 = 456 100.000
1011 = 1012 100.000
Nici un răspuns nu este corect.
175. Majorarea capitalului social al unei societăţi comerciale pe acţiuni pe seama profitului
net realizat în exerciţiul precedent (150.000 lei) se înregistrează în contabilitate astfel:
a) 121 = 1012 150.000
b) 129 = 1012 150.000
c) 1171 = 1011 150.000
176. Rezervele constituite potrivit legii (50.000 lei) din profitul realizat în exerciţiul
financiar curent se contabilizează:
a) 121 = 1061 50.000
b) 129 = 1068 50.000
c) 129 = 1061 50.000
Răspuns corect: c
177. O societate comercială pe acţiuni emite, în vederea contractării unui împrumut din
emisiuni de obligaţiuni pe termen de 5 ani, 5.000 obligaţiuni a căror valoare nominală este de 10
lei/obligaţiune. Valoarea de emisiune a obligaţiunilor este de 9,8 lei/obligaţiune iar valoarea pe
care societatea se angajează să o plătească la rambursarea creditului obligatar este de 10,2
lei/obligaţiune. Dobânda aferentă creditului obligatar pe care societatea se angajează să o acorde
este de 25% pe an. Înregistrarea în contabilitate a dobânzii anuale se realizează astfel:
a) 666 = 1681 12.250
b) 666 = 1681 12.500
c) 666 = 1681 12.750
Răspuns corect: b
178. Diminuarea capitalului social, format din 20.000 acţiuni cu o valoare nominală de 20
lei/acţiune, cu 15%, prin reducerea valorii nominale a titlurilor (acţiunilor), ca urmare a retragerii
unor acţionari din societate, şi achitarea sumelor cuvenite acestora din numerarul existent în
casieria societăţii comerciale se înregistrează în contabilitate astfel:
a) 1012 = 456 60.000
456 = 5311 60.000
b) 1012 = 456 60.000
5311 = 581 60.000
581 = 5121 60.000
456 = 5311 60.000
c) 5311 = 581 60.000
93
581 = 5121 60.000
1012 = 5311 60.000
d) 1011 = 456 60.000
456 = 5311 60.000
Răspuns corect: a
179. Se produc modificări numai în structura activului atunci când se contabilizează:

a) primirea de către societate a aportului în natură şi în bani;
b) depunerea aportului în natură şi/sau în numerar;
c) reducerea capitalului social prin renunţarea la efectuarea vărsămintelor restante;
d) sumele achitate în numerar acţionarilor sau asociaţilor cu ocazia retragerii
capitalului de către aceştia.
180. În categoria cheltuielilor de constituire se înscriu:

a) taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emisiunea
şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de
înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii, cheltuielile generate de aplicarea rezultatelor
cercetării;
b) taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emisiunea
înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii, cheltuielile cu primele de asigurare;
c) taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emisiunea
înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii.
Răspuns corect: c
181. Mărimea dividendelor cuvenite unui acţionar este influenţată doar de următoarele
elemente:
a) capitalul social subscris vărsat;
b) rezervele statutare constituite conform prevederilor din statutul societăţii;
c) mărimea capitalului social subscris nevărsat şi numărul de acţiuni deţinute;
d) profitul net repartizat în acest scop şi numărul de acţiuni deţinute;
e) profitul brut repartizat în acest scop şi numărul de acţiuni deţinute.
Răspuns corect: d
182. Răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor emise (120.000 lei) se evidenţiază în

contabilitate astfel:
a) 506 = 5121 120.000
161 = 506 120.000
b) 506 = 161 120.000
94
161 = 5121 120.000
c) 505 = 5121 120.000
161 = 505 120.000
Răspuns corect: c
183. În concordanţă cu explicaţia dată sunt următoarele articole contabile:

a) suplimentarea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor:
6812 = 1513 15.000
b) efectuarea lucrărilor de reparaţii cu forţe proprii de către entitatea economică:
% = 401 23.800
611 20.000
4426 3.800
c) anularea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor:
1512 = 7812 15.000
Răspuns corect: c
184. O societate pe acţiuni răscumpără de la bursă 1.000 de obligaţiuni la preţul de 280

lei/obligaţiunea. Valoarea nominală a acestor obligaţiuni este de 272 lei/obligaţiune, valoarea de
rambursare de 285 lei/obligaţiune şi cea de emisiune 270 lei/obligaţiune. Care este rezultatul
înregistrat de societatea comercială la anularea acestor obligaţiuni?
a) câştig de 5.000 lei;
b) pierdere de 5.000 lei;
c) câştig de 10.000 lei;
d) pierdere de 8.000 lei;
e) câştig de 2.000 lei.
Răspuns corect: a
185. Primele privind rambursarea obligaţiunilor sunt reflectate în bilanţ:

a) la datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, cu semnul
minus;
b) la datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, cu semnul
plus;
c) la capitaluri proprii, cu semnul minus;
d) la datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, cu semnul
minus.
Răspuns corect: a, d
186. Rambursarea unui credit bancar pe termen lung în valoare de 20.000 €, înregistrat în
contabilitate la cursul de schimb de 4,3 lei/€ şi plătit la cursul de 4,2 lei/€ se reflectă astfel:
a) % = 5124 86.000
1621 84.000
95
665 2.000
b) 1621 = % 86.000
5121 84.000
765 2.000
c) 665 = 5121 2.000
d) 1621 = % 86.000
5124 84.000
765 2.000
Răspuns corect: d
187. O filială primeşte un împrumut de la societatea mamă în valoare de 10.000 €, la cursul

de 4,15 lei/€. La data de 31 decembrie N, cursul este de 4,10 lei/€. Actualizarea valorii
împrumutului se reflectă prin articolul contabil:
a) 665 = 1663 500
b) 1663 = 765 500
c) 665 = 1661 500
d) 1661 = 765 500
Răspuns corect: d
188. Următorul articol contabil reflectă:

1663 = % 10.500
5124 10.000
765 500
a) primirea unui împrumut de la societatea mamă cu diferenţă favorabilă de curs
valutar;
b) actualizarea, la sfârşitul exerciţiului financiar, a împrumutului primit de la o
societate deţinătoare de interese de participare;
c) rambursarea unui împrumut primit de la societatea mamă, cu o diferenţă
nefavorabilă de curs valutar;
d) rambursarea unui împrumut primit de la o societate la care se deţin interese de
participare, cu o diferenţă favorabilă de curs valutar.
Răspuns corect: d
189. Răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor înainte de scadenţă, atunci când preţul de

răscumpărare este superior valorii de rambursare, se înregistrează prin articolul contabil:
a) 505 = 5121 1.200
% = 505 1.200
161 1.000
6642 200
b) 505 = 5121 1.200
161 = % 1.200
96
505 1.000
7642 200
c) 505 = 5121 1.200
161 = 505 1.200
d) 505 = 5121 1.200
161 = % 1.200
505 1.000
1012 200
Răspuns corect: b
190. Precizaţi articolul contabil corect pentru transformarea capitalului din nevărsat în
vărsat:
a) 1012 = 1011
b) 1011 = 1012
c) 456 = 1011
Răspuns corect: b
191. Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi se reflectă
prin articolul:
a) 1012 = 129
b) 1011 = 1171
c) 1012 = 121
d) 1012 = 1171
Răspuns corect: d
192. O societate comercială contractează un împrumut prin emiterea a 10.000 de obligaţiuni

cu valoarea nominală de 4 lei/obligaţiune. Preţul de emisiune este de 3,8 lei, iar valoarea de
rambursare este de 4,2 lei/obligaţiune. Obligaţiunile sunt subscrise integral de obligatar. Care
articol contabil este corect privind subscrierea?
a) 461 = % 40.000
161 38.000
169 2.000
b) % = 161 42.000
461 38.000
169 4.000
c) % = 161 42.000
461 40.000
6642 2.000
d) % = 161 40.000
5121 38.000
6641 2.000
97
Răspuns corect: b
193. Cheltuielile ocazionate de emisiunea obligaţiunilor se pot reflecta prin articolul

contabil:
a) 6868 = 5121
b) 201 = 5121
c) 6641 = 5121
d) 6642 = 5121
Răspuns corect: b
194. Ce operaţiune se înregistrează prin articolul contabil:

6811 = 169?
a) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor;
b) amortizarea imobilizărilor corporale;
d) amortizarea imobilizărilor în curs de execuţie;
Răspuns corect: c
195. Consumarea unui provizion pentru litigii în valoare de 15.000 lei se înregistrează
astfel:
a) 6812 = 1512 15.000
b) 6812 = 1511 15.000
c) 1511 = 7812 15.000
d) 1511 = 7812 50.000
e) 1512 = 7812 15.000
Răspuns corect: c
196. O societate prezintă următoarea structură a capitalului propriu: Sfc 1012 = 100.000 lei,
Sfc 1061 = 20.000 lei, Sfc 1068 = 50.000 lei, Sfd 1171 = 35.000 lei, Sfd 109 = 5.000 lei, număr
de titluri 100.000. Conform actului adiţional, societatea decide majorarea capitalului social prin
emisiunea a 10.000 titluri la o valoare de emisiune egală cu valoarea matematică contabilă a
titlurilor existente. Operaţiunea de subscriere se înregistrează astfel:
a) 456 = 1011 13.000
b) 1011 = 1012 10.000
c) 456 = % 13.000
1011 10.000
1041 3.000
d) 456 = 1041 3.000
Răspuns corect: c
98
197. La 01.04.N, o societate contractează un împrumut din emisiuni de obligaţiuni,
reprezentând 1.000 titluri cu VN=10 lei/titlu. Precizăm că în contractul de creditare se prevăd VE
= 9 lei/obligaţiune, VR=12 lei/obligaţiune, rata dobânzii 10%/an. Cum se înregistrează dobânda la
31.12.N?
a) 666 = 5121 1.000
b) 666 = 1681 750
c) 1681 = 5121 1.000
d) 149 = 5121 750
Răspuns corect: b
198. O societate prezintă următoarea structură a capitalului propriu: Sfc 1012 = 100.000 lei,
Sfc 1041 = 5.000 lei, Sfc 1061 = 20.000 lei, Sfc 1068 = 60.000 lei, Sfd 1171 = 35.000, număr de
titluri 100.000. AGA decide majorarea capitalului social prin încorporarea a 50% din postul “Alte
rezerve” prin majorarea VN a titlurilor. Care este valoarea nominală şi valoarea matematică
contabilă a unui titlu după majorare?
a) VN = 1,5 lei VMC = 1,5 lei
b) VN = 1,3 lei VMC = 1,5 lei
c) VN = 1 leu VMC = 1,3 lei
d) VN = 1 leu VMC = 1,5 lei
Răspuns corect: b
199. O societate contractează cu o instituţie specializată, la data de 01.02.N, un credit

bancar pe termen lung în valoare de 10.000 euro, durata 2 ani, dobânda 12% pe an. Cursurile de
schimb ale euro sunt următoarele: 01.02.N - 4,1 lei/euro, 31.12.N – 4,05 lei/euro, 31.12.N+1 -
4,12 lei/euro, 01.02.N+2 – 4,15 lei/euro. Considerând că societatea rambursează întreg creditul la
scadenţă, cum se înregistrează operaţiunea de rambursare?
a) 1621 = 5121 41.000
b) 1621 = 5124 41.200
c) 1621 = % 41.500
5124 40.500
765 1.000
d) % = 5124 41.500
1621 41.200
665 300
Răspuns corect: d
200. O societate achiziţionează la 01.01.N-3 un echipament în valoare de 10.000 lei + TVA

19%. Se stabileşte durata de viaţă utilă 8 ani, iar regimul de amortizare aplicat este cel liniar. La
31.12.N, echipamentul este reevaluat la valoarea justă de 7.200. Cum se poate înregistra rezerva
din reevaluare?
a) 2131 = 105 2.200
99
b) 2131 = 105 7.200
c) 105 = 2813 5.000
d) 2131 = % 4.400
2813 2.200
105 2.200
Răspuns corect: a, d
201. O societate mamă acordă unei filiale un împrumut în sumă de 60.000 lei, care se
restituie în două tranşe egale. Dobânda anuală este de 12% şi se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.
Cum se înregistrează dobânda de plată la sfârşitul celui de-al doilea an de creditare, la filială?
a) 1685 = 5121 7.200
b) 666 = 1685 3.600
c) 666 = 1685 7.200
d) 1661 = 5121 3.600
Răspuns corect: b
202. O societate răscumpără 100 de obligaţiuni, înainte de scadenţă, cu preţul de 12

lei/obligaţiune, Valoarea de răscumpărare = 10 lei/obligaţiune. Răscumpărarea obligaţiunilor şi
anularea împrumutului obligatar se înregistrează astfel:
a) 505 = 5121 1.000
161 = 505 1.000
b) 505 = 5121 1.200
161 = 505 1.200
c) 505 = 5121 1.200
161 = % 1.200
505 1.000
7642 200
d) 505 = 5121 1.200
% = 505 1.200
161 1.000
6642 200
Răspuns corect: d
203. Achitarea în numerar a cheltuielilor de constituire ale unei societăţi comerciale în sumă
de 200 lei se poate înregistra astfel:
a) 628 = 5311 200
b) 149 = 5311 200
c) 203 = 5311 200
d) 628 = 401 200
Răspuns corect: b
100
204. O societate cumpără obligaţiuni în valoare de 30.000 lei. Ştiind că la data achiziţiei se
achită 60% din sumă, iar diferenţa în termen de 30 zile, operaţiunea de achiziţie se înregistrează
astfel:
a) 506 = 5121 30.000
b) 506 = % 30.000
5121 18.000
5092 12.000
c) 506 = 5092 30.000
d) 5121 = 506 30.000
Răspuns corect: b

a) reportarea altor rezerve în exerciţiul următor
b) constituirea altor rezerve din profitul perioadei precedente
c) utilizarea altor rezerve pentru a acoperi pierderile reportate
d) diminuarea capitalului social cu pierderile perioadei precedente
e) acoperirea pierderilor curente din anul precedent din rezerve
Răspuns corect: c
206. Răscumpărarea unor acţiuni proprii, în vederea anulării, la un preţ mai mare decât
valoarea nominală, se poate înregistra:
a) 109 = 5311
b) % = 5311
109
149
c) 109 = %
5311
141
Răspuns corect: a
207. Înregistrarea dobânzilor datorate deţinătorilor de obligaţiuni se realizează astfel:

a) 2678 = 1681
b) 666 = 1681
c) 5186 = 1681
d) 666 = 5121
e) 6868 = 1681
Răspuns corect: b
208. Prin articolul contabil: 6868 = 169 se înregistrează:
101
a) primele de rambursare a obligaţiunilor, constatate la subscriere
b) amortizarea primelor de rambursare
c) cheltuielile cu emisiunea obligaţiunilor
Răspuns corect: b
209. Rambursarea la scadenţă a unui credit bancar pe termen lung şi plata ultimei dobânzi se
poate înregistra:
a) 1621 = 5121
666 = 1682
b) % = 5121
1621
1682
c) % = 5121
1621
666
210. În înregistrarea contabilă: 1011 = 456, contul 456:

a) funcţionează ca un cont de pasiv
b) funcţionează ca un cont de activ
c) nu este posibilă o astfel de înregistrare
Răspuns corect: b
211. Care din articolele contabile următoare reflectă operaţia de subscriere?

a) 1012 = 456
b) 1011 = 456
c) 456 = 1012
212. Articolul contabil: 1171 = 121 semnifică:

a) reportarea pierderii curente
b) profitul curent nerepartizat şi reportat
c) acoperirea pierderilor reportate din profitul exerciţiului curent
Răspuns corect: a

a) vărsarea de capital sub formă de acţiuni
b) distribuirea de acţiuni salariaţilor
c) răscumpărarea acţiunilor proprii
d) anularea acţiunilor proprii răscumpărate, corespunzător reducerii capitalului social
e) conversia obligaţiunilor în acţiuni
102
214. Articolul contabil: 1011 = 456 se caracterizează prin următoarele aspecte:

a) nu este posibilă o asemenea înregistrare
b) contul 456 funcţionează ca un cont de pasiv
c) contul 456 funcţionează ca un cont de activ
d) semnifică retragerea acţionarilor din afacere înainte să fi depus aportul
Răspuns corect: c, d
215. Care din articolele următoare reflectă rambursări către asociaţi a unei părţi din
aporturile la capital?
a) 456 = 1012
b) 1011 = 456
c) 456 = 5121
Răspuns corect: c
216. Contul 105 „Rezerve din reevaluare” poate avea sold final debitor?
a) da, atunci când diminuările de valoare depăşesc creşterile
b) nu, funcţionează doar ca un cont de pasiv
c) da, cu condiţia ca imediat deficitul din reevaluare să fie acoperit din rezultatul
reportat
Răspuns corect: b
217. Termenul de pasiv cuprinde:

a) activ brut
b) capitaluri proprii
c) datorii pe termen lung
d) datorii pe termen scurt
e) datorii totale
Răspuns corect: b, e
218. Capitalul propriu este posibil să aibă valoare negativă?

a) da, dacă datoriile sunt mai mari decât capitalurile proprii
b) da, dacă pierderile sunt mai mari decât celelalte resurse proprii
c) nu
Răspuns corect: b
219. Următoarele afirmații sunt adevărate privind deductibilitatea rezervei legale:

a) rezerva legală este deductibilă în limita a 5% din profitul brut;
b) reconstituirea ulterioară a rezervei este deductibilă la calculul profitului
impozabil;
103
c) limita maximă este egală cu a cincea parte din capitalul subscris și vărsat;
d) rezerva legală se constituie în urma aprobării Adunării Generale a
Acționarilor/Asociaților.
220. O societate comercială A prezintă în situațiile financiare anuale întocmite la 31.12.N

următoarele date:
- capital social 30.000 acţiuni * 3 lei/acţiune (valoarea nominală), rezerve
10.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 2.000 lei, acțiuni proprii
deținute pe termen scurt 1.200 lei, active imobilizate 48.500 lei, active circulante
37.500 lei, subvenții pentru investiții 2.700 lei.
Care este valoarea capitalurilor proprii și a datoriilor societăţii?
a) Cpr = 120.000 lei, datorii = 32.800 lei
b) Cpr = 100.800 lei, datorii = 12.100 lei
c) Cpr = 100.800 lei, datorii = 14.800 lei
d) Cpr = 120.000 lei, datorii = 12.100 lei.
Răspuns: b
221. Contul 105 „Rezerve din reevaluare” poate avea sold final debitor?
a) da, atunci când diminuările de valoare depăşesc creşterile înregistrate anterior ca
rezerve;
b) nu, funcţionează doar ca un cont de pasiv;
c) da, cu condiţia ca imediat deficitul din reevaluare să fie acoperit din rezerve de capital.
Răspuns: b
222. Corectarea unei erori în contabilitate, după depunerea situațiilor financiare anuale,
reprezentând servicii neprestate de furnizori, dar înregistrate cu suma de 1.200 lei, se
contabilizează astfel:
a) 628 = 401a.d. 1200
b) 1174 = 401a.d. 1200
c) 401a.d. = 1174 1200
d) 401a.d. = 7588 1200
Răspuns: c
223. Transferul rezervei din reevaluare la rezerve de capital pe măsura amortizării

imobilizării reevaluate, se înregistrează:
a) 105 = 1171;
b) 105 = 1065;
c) 105 = 121;
d) 105 = 7588.
Răspuns: b
104
224. Reevaluând succesiv imobilizările corporale ale întreprinderii, s-au obţinut următoarele
diferenţe din reevaluare: 30.06.2012: +3.300 lei; 31.12.2012: +2.800; 30.06.2013: +600,
31.12.2013: -200 lei. Ce influență are reevaluarea asupra situațiilor financiare încheiate la
31.12.2012 și 31.12.2013:
a) 31.12.2012: -500 în capitalul propriu şi 500 în cheltuieli; 31.12.2013: 800 în
cheltuieli şi -200 în capitalul propriu
b) 31.12.2012: +2.800 în capitalul propriu; 31.12.2013: 200 în cheltuieli
c) 30.06.2004: +1.300 în venituri; 31.12.2004: -1.300 în venituri şi –500 în capitalul
propriu; 30.06.2005: +500 în capitalul propriu şi +100 în venituri
Răspuns: b
225. Surplusul din reevaluare va fi transferat la rezerve de capital:

a) la data cedării activului
b) pe măsura utilizării activului, ca urmare a amortizării
c) surplusul din reevaluare nu este transferat la rezerve, ci la rezultat reportat
d) atunci când surplusul din reevaluare este realizat
Răspuns: a,b,d
226. Anularea a 1000 acțiuni răscumpărate cu 1 leu/titlu, având VN = 0,5 lei, VE = 0,75 lei
se înregistrează:
a. 1012 = 1092 1000
b. 1092 = % 1000
1012 750
141 250
c. % = 1092 1000
1012 500
1013 1068 500
d. % = 1092 1000
1012 500
149 500
Răspuns: d
227. Retragerea unui asociat ce deține 25% din capitalul de 25.000 lei al unei SRL și
achitarea datoriei cu numerar, conform dispoziției de plată din casierie, se înregistrează:
a. 1012 = 456 6250
b) 456 = 462 6250
c) 462 = 5311 6250
a. 1012 = 5311 6250
b. 1012 = 456 6250
d) 456 = 5311 6250
105
a. 1012 = 462 6250
Răspuns: c
228. O societate Alfa a înregistrat la 31.12.2012 un profit brut în sumă de 21.000 lei, căruia
îi corespunde un impozit pe profit de 3.460 lei, și are un capital social de 10.000 lei. Știind că
până la 31.12.2012, societatea nu a constituit rezerve legale, care este suma capitalurilor proprii în
bilanț:
a) 29950 lei
b) 25540 lei
c) 26490 lei
d) 27160 lei
Răspuns: c
229. Contul 1091 se debitează prin creditarea urătoarelor conturi:

a) 462
b) 1068
c) 5121
d) 1012
e) 1011
Răspuns: c
230. Articolul contabil 121 = 129 semnifică:

a) închiderea celor două conturi cu valoarea rezervelor întocmite conform
prevederilor legale
b) repartizarea rezultatului net al exercițiului pe destinații prevăzute de lege
c) înregistrarea rezervei legale, ca deducere fiscală
Răspuns: a
231. Articolul contabil 1068 = 149 semnifică:

a) anularea pierderilor din tranzacții cu instrumente de capital propriu
b) diminuarea altor rezerve cu suma pierderilor din tranzacții cu instrumente de
capital propriu
c) acest articol contabil nu există
Răspuns: b
232. Pierderea contabilă reportată se poate acoperi din:

a) profitul reportat
b) rezultatul curent al exercițiului
c) prime de capital
d) rezerve
e) capital social
106
Răspuns: a,b,c,d,e
233. Care este formula de calcul a valorii matematice contabile (VMC) a unei acţiuni?
a) VMC = Capital social / Număr acţiuni;
b) VMC = Capital propriu / Număr acţiuni;
c) VMC = Capital permanent / Valoare acţiuni;
d) VMC = Capital social / Valoare acţiuni;
e) VMC = Capital permanent / Capital social.
Răspuns: b
234. Care este formula de calcul a valorii nominale (VN) a unei acţiuni?
a) VN = Capital propriu / Număr acţiuni;
b) VN = Capital social / Valoare acţiune;
c) VN = Capital social / Număr acţiuni;
d) VN = Capital permanent / Număr acţiuni;
e) VN = Capital permanent / Valoare acţiune.
Răspuns: c
235. Relaţia de calcul a capitalului social (CS) al unei entităţi se poate determina astfel:
a) CS = Valoarea nominală a unei acţiuni * Numărul de acţiuni;
b) CS = Capital subscris nevărsat + Capital subscris vărsat;
c) CS = Total active – Datorii totale
d) nicio variantă nu este corectă.
Răspuns: a şi b
236. Capitalul propriu al unei entităţi se află în proprietatea:

a) acţionarilor sau asociaţilor;
b) angajaţilor;
c) creditorilor;
d) atât a acţionarilor, cât şi a angajaţilor;
e) niciun răspuns nu este corect.
Răspuns: a
237. Majorarea capitalului social al unei entităţi este obligatorie pentru următoarea situaţie:
a) societatea înregistrează pierdere în exerciţiul financiar curent;
b) societatea înregistrează profit în exerciţiul financiar curent;
c) capitalul social are valoare sub limita legală;
d) societatea se extinde cu noi activităţi;
e) toate răspunsurile sunt corecte.
Răspuns: c
107
238. După primirea integrală a aporturilor la capitalul social al unei entităţi rămâne cu sold
următorul cont:
a) 456 – Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul;
b) 1011 – Capital subscris nevărsat;
c) 1012 – Capital subscris vărsat;
d) 117 – Rezultatul reportat;
e) niciun cont nu prezintă sold.
Răspuns: c
239. La o societate comercială, rezervele legale sunt constituite:

a) din profitul net al societăţii;
b) din capitalul social al societăţii;
c) din prime legate de capital;
d) în procent de 5% din profitul brut până se atinge cel puţin 20% din capitalul social.
Răspuns: d
240. La o societate comercială, rezervele statutare se constituie:

a) conform statutului sau contractului de societate;
b) conform cerinţelor angajaţilor;
c) conform hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor sau Asociaţilor;
d) conform deciziei administratorului societăţii;
e) toate răspunsurile sunt corecte.
Răspuns: a
241. Prin următoarea formulă contabilă 456 = 1012 se înregistrează:

a) subscrierea la capitalul social;
b) primirea de aporturi la capital social;
c) transformarea capitalului nevărsat în capital vărsat;
d) niciun răspuns nu este corect.
Răspuns: d
242. Primirea aportului în natură la capitalul social se reflectă prin următoarea formulă
contabilă:
a) 456 = 1011;
b) 5124 = 1011;
c) 5124 = 456;
d) 1011 = 1012;
e) 1012 = 1011.
Răspuns: nicio variantă
243. Ce semnificaţie are formula contabilă 121 = 606?
108
a) înregistrarea cheltuielilor efectuate cu materialele de natura obiectelor de inventar;
b) închiderea contului de cheltuieli privind animalele şi păsările;
c) închiderea contului de cheltuieli privind energia şi apa;
d) înregistrarea cheltuielilor efectuate cu ambalajele;
e) înregistrarea cheltuielilor privind animalele şi păsările.
Răspuns: b
244. Care din următoarele înregistrări contabile sunt în corelaţie cu explicaţia dată?
a) 456 = 1011 10.000 – subscrierea la capitalul social;
b) 1011 = 1012 2.000 – transformarea capitalului vărsat în capital nevărsat;
c) 5311 = 456 15.000 – primirea aporturilor în natură;
d) 212 = 456 30.000 – primirea aporturilor în natură.
Răspuns: a şi d
245. O societate comercială contractează un credit bancar pe termen lung de 100.000 lei,
conform extrasului de cont, cu termen de rambursare peste 3 ani. Care articol contabil reflectă
această operaţiune?
a) 5411 = 162 100.000
b) 5124 = 162 100.000
c) 5311 = 162 100.000
d) 5314 = 162 100.000
e) 5121 = 162 100.000
Răspuns: e
246. Capitalul social al unei societăţi comerciale la înfiinţare era de 100.000 lei, format
din 5.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 20 lei/acţiune. Adunarea Generală a
Acţionarilor hotărăşte majorarea capitalului prin includerea rezervelor constituite, cu suma de
50.000 lei. În această situaţie, cât va fi valoarea actuală a unei acţiuni?
a) 20 lei;
b) 24 lei;
c) 22 lei;
d) 25 lei;
e) 30 lei.
Răspuns: e
247. Prin formulă contabilă 666 = 1682 se reflectă operaţiunea de:

a) încasare a dobânzii aferente creditelor bancare pe termen lung;
b) plată a dobânzii aferente creditelor bancare pe termen lung;
c) înregistrare a dobânzii aferente creditelor bancare pe termen scurt;
d) plată a dobânzii aferente creditelor bancare pe termen scurt;
e) înregistrare a dobânzii aferente creditelor bancare pe termen lung.
109
Răspuns: e
248. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă?

456 = %
1011
1041
a) subscrierea capitalului cu primă de fuziune;
b) subscrierea capitalului cu primă de emisiune;
c) subscrierea capitalului cu primă de aport;
d) subscrierea capitalului cu primă de divizare.
Răspuns: b
249. Formula contabilă care reflectă încorporarea primelor de fuziune la capitalul social este
următoarea:
a) 1042 = 1011;
b) 1042 = 456;
c) 1011 = 1042;
d) 1042 = 1012;
e) 456 = 1042.
Răspuns: d
250. Încorporarea profiturilor nete din anii precedenţi la capitalul social se reflectă în
contabilitate prin următoarea formulă contabilă:
a) 456 = 117;
b) 117 = 1011;
c) 117 = 1012;
d) 1012 = 117;
e) 1011 = 1117.
Răspuns: c
251. Formula contabilă 161 = 505 reflectă:

a) anularea acţiunilor răscumpărate;
b) anularea obligaţiunilor răscumpărate;
c) anularea acţiunilor şi obligaţiunilor răscumpărate;
Răspuns: b
252. Formula contabilă 1012 = 109 reflectă:

a) răscumpărarea acţiunilor proprii de la acţionari;
b) vânzarea la bursă a acţiunilor proprii;
c) aport la capitalul social sub formă de acţiuni proprii;
d) distribuirea către salariaţi a acţiunilor proprii;
110
e) retragerea unui acţionar, căruia i se acordă acţiuni proprii.
Răspuns: nicio variantă
253. Răscumpărarea acţiunilor proprii generează următoarele consecinţe asupra capitalurilor

proprii ale firmei:
a) diminuează capitalul social;
b) modifică doar structura capitalurilor proprii, nu şi totalul valoric al acestora;
c) diminuează atât capitalul social, cât şi capitalurile proprii;
d) diminuează mărimea capitalurilor proprii ale firmei şi modifică structura acestora.
Răspuns corect: d
254. Prin comparaţie cu momentul răscumpărării lor, anularea acţiunilor proprii generează
următoarele consecinţe asupra capitalurilor proprii ale firmei:
a) diminuează capitalul social;
b) modifică doar structura capitalurilor proprii, nu şi totalul valoric al acestora;
c) diminuează atât capitalul social, cât şi capitalurile proprii;
d) diminuează mărimea capitalurilor proprii ale firmei şi modifică structura acestora.
255. Valoarea înscrisă pe titlul de valoare numit obligaţiune se numeşte:

a) valoare de emisiune;
b) valoare contabilă;
c) valoare nominală;
d) valoare de rambursare.
Răspuns corect: c
256. Un avantaj al finanţării prin emisiunea de obligaţiuni, în raport cu finanţarea prin

emisiune de acţiuni ar fi:
a) nu este necesară rambursarea obligaţiunilor;
b) nu apar datorii pentru firma emitentă a obligaţiunilor;
c) nu sporeşte gradul de îndatorare şi, prin urmare, riscurile financiare ale firmei emitente
a obligaţiunilor;
d) nu se diluează puterea acţionarilor prin sporirea numărului acestora.
Răspuns corect: d
257. Un avantaj al finanţării prin emisiunea de obligaţiuni, în raport cu finanţarea prin

credite bancare ar fi:
b) împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni nu sunt purtătoare de dobândă;
c) se reduce dependenţa faţă de un singur creditor (banca);
111
d) gradul de îndatorare a firmei sporeşte mai puţin decât în cazul finanţării prin credite
bancare.
Răspuns corect: c
258. Un dezavantaj al finanţării prin emisiunea de obligaţiuni, în raport cu finanţarea prin

emisiunea de acţiuni ar fi:
b) nu generează datorii pentru firma emitentă a obligaţiunilor, ci sporeşte capitalurile sale
proprii;
c) nu afectează rezultatul exerciţiului prin intermediul cheltuielilor cu dobânda;
d) dobânda aferentă obligaţiunilor este obligatorie la plată, în timp ce dividendele pot sau
nu fi plătite.
Răspuns corect: d
259. Drepturile obligatarilor (deţinătorilor de obligaţiuni) în raport cu cele ale acţionarilor

sunt:
a) dreptul de dividend;
b) dreptul de proprietate;
c) dreptul de creanţă;
d) dreptul de rambursare anticipată.
Răspuns corect: c
260. Rambursarea obligaţiunilor se poate face prin:

a) plata în numerar a sumei datorate;
b) conversia în acţiuni;
c) emiterea unui bilet la ordin.
261. În raport cu acţiunile, scadenţa obligaţiunilor poate fi:

a) foarte scurtă, obligaţiunile fiind emise pentru împrumuturi pe perioade mai mici de un
an;
b) foarte lungă;
c) egală, ambele tipuri de titluri financiare având scadenţe de durată medie;
d) acţiunile nu au o scadenţă, existând pe toata durata de funcţionare a entităţii emitente.
Răspuns corect: d
262. Emiterea de obligaţiuni la o valoare mai mică decât valoarea lor nominală este
justificată de faptul că:
a) la scadenţa obligaţiunilor se rambursează o sumă de bani mai mică;
b) dobânda plătită obligatarilor se calculează la valoarea de emisiune, care este mai mică;
c) obligaţiunile devin mai atractive pentru investitori;
112
d) este obligatoriu prin lege ca valoare de emisiune să fie mai mică decât cea nominală.
Răspuns corect: c
263. Următoarele afirmaţii legate de datoriile pe termen lung ale unei firme sunt false:
a) datoriile nedecontate în valută se actualizează la cursul valutar comunicat de Banca
Naţională a României la sfârşitul fiecărei luni;
b) reflectarea lor în bilanţ se face la valoarea justă;
c) eventualele diferenţe de curs valutar calculate la actualizarea lunară a datoriilor în valută
nu se înregistrează în contabilitate ca urmare a aplicării principiului prudenţei;
d) eventualele diferenţe de curs valutar calculate la actualizarea lunară a datoriilor în
valută se înregistrează în contabilitate la venituri/cheltuieli de exploatare.
Răspuns corect: b, c, d
264. Care din articolele contabile enunţate sunt corecte:

a) 1041 = 1061
b) 129 = 1061
c) 141 = 1068
d) 261 = 1068
Răspuns corect: a, b, c, d
265. Pe baza următoarelor date, calculaţi capitalurile proprii ale firmei:

1. capital social 100.000 lei; 2. prime de capital 2.000 lei; 3. profit reportat 10.000 lei; 4.
acţiuni proprii 15.000 lei; 5. câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii 500 lei:
a) 97.500 lei
b) 127.500 lei
c) 96.500 lei
d) 97.000 lei
Răspuns corect: a
266. După aprobarea dată de A.G.A. în legătură cu acoperirea pierderii înregistrate în

exerciţiul N-1, în contabilitate se întocmesc următoarele articole:
a) 1171 = 121
b) 129 = 1171
c) % = 1171
1068
1012
d) 1171 = %
1068
1012
Răspuns corect: c
113
267. Datoriile unei firme cuprind:
-datorii faţă de furnizori: 10.000 lei
-efecte de plătit furnizorilor de imobilizări: 5.000 lei
-credite bancare pe termen lung 500.000 lei, din care rata curentă 10.000 lei
-împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni: 200.000 lei
-prime privind rambursarea obligaţiunilor: 20.000 lei
-dobânzi anuale aferente creditelor bancare pe termen lung: 100.000 lei
-dobânzi semianuale aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni: 30.000 lei
-garanţii primite de la partenerii de afaceri pentru contracte valabile 2 ani: 10.000 lei
Determinaţi mărimea datoriilor pe termen lung ale firmei.

Limbă

Carte Grile CFI Grosu Marina Feaa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Grile CFI Grosu Marina Feaa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GROSU Maria

CONTABILITATE FINANCIARĂ INTERMEDIARĂ

TEORIE, APLICAȚII ȘI TESTE GRILĂ

Politica financiară a unei entităţi presupune ca investiţiile şi necesarul permanent de

1.1. Capitalurile proprii (finanţarea proprie)

1) Procedeul aditiv: CAF = EBE +

1.1.1. Capitalul social

1.1.1.1. Definiţie şi structură

Capitalul social reprezintă componenta principală a capitalurilor proprii care exprimă

1.1.1.2. Evaluarea capitalului social

Aporturile în natură la capitalul social trebuie evaluate de experţi independenţi (firme de

1.1.1.3. Constituirea capitalului social

Capitalul social, ca sursă iniţială de finanţare a entităţii, se constituie la înfiinţarea acesteia,

2) depunerea aporturilor la data de 01 oct. N:

3) capitalul social nevărsat se transferă la capitalul social vărsat:

4) cheltuielile de constituire (recunoscute ca şi cheltuieli ale perioadei):

2) transferul capitalului nevărsat la capitalul vărsat:

3) la 1 dec. N, se înregistrează anularea datoriei faţă de acţionar şi încasarea diferenţei de aport

4) încasarea diferenţei de aport de 2.000 lei (200 acţiuni x 10 lei/acţiune):

5) formarea capitalului vărsat:

2) vânzarea acţiunilor la cursul de 9 lei /acţiune (1.000 acţiuni x 9 lei / acţiune):

3) formarea capitalului vărsat:

4) reţinerea cheltuielilor de publicitate, vânzarea acţiunilor şi dobânda:

Dacă acţiunile nu se vând, societatea procedează la reducerea capitalului social:

1.1.1.4. Majorarea capitalului social

Societăţile care au nevoie de noi resurse financiare pentru dezvoltarea capacităţilor de

a) Creşterea capitalului social prin aport în numerar

1) subscrierea acţiunilor cu primă de emisiune:

3) formarea capitalului vărsat:

b) Creşterea de capital social prin aport în natură

c) Creşterea capitalului social prin fuziune

a) Fuziunea prin încorporare (absorbţie)

75.000 456 = % 75.000

b) Fuziunea prin reunire (reuniune)

Numărul de acţiuni: A – 10.000; B – 5.000

- preluarea activelor şi datoriilor societăţilor „A“ şi „B“:

d) Creşterea capitalului social prin operaţii interne

e) Creşterea capitalului social prin conversia unor datorii în acţiuni

2. stingerea datoriei faţă de furnizor pe baza ordinului de compensare:

Conversia obligaţiunilor convertibile în acţiuni - Obligaţiunile au fost emise în perspectiva

100.000 161 = % 100.000

a) Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor din anii precedenţi

b) Reducerea capitalului social prin rambursarea aportului către acţionari

2. rambursarea sumelor (fiecare acţionar va primi 2 lei/acţiune):

c) Reducerea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea acţiunilor

1.1.1.6. Amortizarea capitalului social

Amortizarea capitalului social reprezintă operaţia de rambursare a valorii nominale a

2. impozitul de 10% şi virarea sumelor în conturile personale ale acţionarilor:

1.1.2. Rezervele din reevaluare

b) Procedeul valorii nete

900 212 = 105 900

900 % = 105 900

În bilanţul contabil, construcţiile sunt evaluate la valoarea justă de 1.200 u.m.

- dacă deprecierea este reversibilă diferenţa neacoperită se înregistrează ca o ajustare pentru

În ambele situaţii, terenurile sunt evaluate în bilanţ de la valoarea justă de 80 u.m.

Reevaluarea construcţiei: metoda reevaluării valorii contabile nete:

Calcule financiare pentru construcţii:

2) Constituirea rezervei din surplusul realizat din rezerve din reevaluare:

Rezervele constituite sunt utilizate pentru:

1.1.4. Rezultatul exerciţiului şi rezultatul reportat

1.1.4.1. Rezultatul exerciţiului

Rezultatul exerciţiului financiar reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente

1. închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli: