Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BRAŞOV
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: ECTS-ZI (MK-ZI)
REFERAT
Economia serviciilor
”Calitatea serviciilor dintr-o perspectivă a consumatorilor.”
Coordonator: Student:
Anul:2
Grupa:2
2017
Calitatea este un concept care se utilizează în toate domeniile vieții
economice și sociale, însă care prezintă un caracter subiectiv și care are semnificații
particulare pentru domenii sectoare, funcțiuni sau obiecte specifice.
Activitățile întreprinderilor din sfera serviciilor se deosebesc în multe privințe de
activitățile desfășurate în întreprinderi producătoare de produse materiale, de aceea
și perceperea calității serviciilor este mai dificilă.
Serviciul este "rezultatul generat prin activități la interfața furnizor/client și prin
activități interne la furnizor pentru a răspunde cerințelor clientului." (cf. ISO 9004-2).
Prestarea serviciului este o activitate sau un proces efectuat de persoane, care este
orientat pe satisfacerea cerințelor clienților (externi sau interni). Clienții interni sunt
cei din propria organizație prestatoare de servicii.
Prestarea unui serviciu poate implica, de exemplu, următoarele:Prestarea unui
serviciu poate implica, de exemplu, următoarele:
- o activitate desfășurată asupra unui produs material furnizat de client (de exemplu,
un autoturism care trebuie reparat);
- o activitate desfășurată asupra unui produs imaterial furnizat de client (de exemplu,
declarația de venit necesară pentru pregătirea rambursării unei taxe);
- livrarea unui produs imaterial (de exemplu, livrarea de informații atunci când se
transmit cunoștințe);
- crearea unei ambianțe pentru client (de exemplu, în hoteluri și restaurante).
Nu există un consens general asupra caracteristicilor calității serviciilor.
Christian Grönroos (1984) distinge două dimensiuni ale calității serviciilor, care sunt
percepute și evaluate de către clienți: calitatea tehnică și calitatea funcțională .
Calitatea tehnică a serviciului se concentrează pe ceea ce este furnizat de
organizația prestatoare de servicii ca rezultat tehnic al procesului de prestare.
Calitatea funcțională se concentrează pe modul în care este furnizat serviciul.
Grönroos sugerează că atributul de calitate funcțională este mai important decât
calitatea tehnică în multe piețe de produse, motivul fiind că competența tehnică este
un factor de calificare pentru nivelul de intrare spre a fi furnizor de servicii în aceste
piețe. Modelul propus de Grönroos aparține așa-numitei "școli nordice" asupra
calității serviciilor.
Calitatea serviciilor poate fi masurata cu ajutorul metodei SERVQUAL.
Metoda SERVQUAL a fost dezvoltată de Parasuraman, Zeithaml şi Barry în
perioada 1994-1995 pe baza modelului GAPS al calităţii serviciului. SERVQUAL
constituie metoda cea mai utilizată pentru evaluarea calităţii serviciilor şi a fost
experimentată într-o varietate de contexte specifice (ex.: servicii
profesionale, servicii de sănătate, servicii turistice, servicii de transport, servicii
de bibliotecă electronică, servicii informatice, servicii de telecomunicaţii etc.)
(Parasuraman, 2000).
În versiunea originală autorii au identificat 10 dimensiuni ale calităţii
serviciului, grupate ulterior, pe
baza rezultatelor obţinute din alte experimente în cinci categorii (Figura 1):
1 Elemente tangibile (tangibles): facilităţile fizice, echipamentele, personalul şi
materialele
publicitare (dovada existenţei fizice a serviciului);
unde:
SQj calitatea serviciului pentru dimensiunea j , j=1,…,5
Pij percepţiile pentru declaraţia i din dimensiunea j, i=1,…22, j=1, …5
Eij aşteptările pentru declaraţia i din dimensiunea j , i=1,…22, j=1, …5
nj numărul declaraţiilor din dimensiunea j.
b) calculul calităţii generale (neponderate) a serviciului
Indicatorul se calculează ca valoare medie a calităţii serviciului, fără a lua în
considerare ponderile (nivelurile) de importanţă atribuite de evaluator.
S.C. GOOD FOOD S.R.L este o firmă a cărei principală activitate va fi în sectorul
terțiar (servicii), respectiv un restaurant. Firma se va amplasa in Județul Covasna,
Localitatea Intorsura Buzaului.
Restaurantul are capacitatea de 50 de locuri , ce conferă posibilitatea organizării
de diferite evenimente . Decorul restaurantului este alcatuit dintr-o multitudine de
poze cu oameni care zâmesc și oameni importanți din zona orasului începând cu anul
1940, pentru a celebra anul înfințării clădirii unde este amplasat restaurantul.
Segmentul de piață vizat este situat cu preponderență în orașul Intorsura
Buzaului,dar și segmentul turiștilor ce orașul ocupă un loc la fel de important.
Marimea
segmentului locuitorilor orașului pe care afacerea urmeaza a se concentra,este
estimat la 10% din populatia salariată a orașului fiind de circa 5.000 de clienți
potentiali. Clienții vizați de au varsta de peste 18 ani, o pondere ridicata deținand-o
cei cu varsta cuprinsă între 30-40 de ani. Și cei de 20-30 ani formează o parte
importanată, dar mai ales pe termen lung acestia facand parte dintr-un segment de
consumatori în formare,care în viitor pot deveni fideli.Consumatorii vizați se
deosebesc prin comportament si ocupatie (oameni de afaceri, intelectuali,
funcționari). Calitatea acestor clienți potențiali este dată de posibilitățile lor
financiare și de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-și oferi un serviciu de bună
calitate. Motivațiile pentru clienții: petrecerea unei seri plăcute în compania
persoanei/persoanelor care îi însoțesc, servirea unei mese bune într-o atmosferă
liniștită, discuții/întâlniri între oamenii de afaceri, oferirea unei seri romantice
persoanei iubite.
În anul 2015 firma a împlinit 5 ani de la înființare și s-a hotarât să celebreze
aceast evenimet printr-o evaluare a calitătii serviciilor și mai ales și-au dorit sa afle
parerea clienților. Astfel firma a folosit metoda cea mai cunoscuta SERVQUAL pentru
a descoperi care este parerea clientilor dupa 5 ani de funcționare. Oare trebuia sa
mai îmbunatațeasca aceste servicii? Clienți plecau intodeauna mulțumiți din
restaurantul firmei?
Astfel firma a pus in aplicare aceasta metoda cu ajutorul a 40 de voluntari care
sunt clienti ai restaurantului ( 10 clienți fideli, 10 clienți ocazionali și 20 de clienți care
au folosit serviciile oferite de restaurant o data sau de mai multe ori de cand acesta
s-a deschis). În tabelele de mai jos sunt prezentate cele două chestionare.
Raspunsurile din aceste 2 chestionare sunt raspunsurile pe care le-a dat un client și
coincid cu raspunsurile pe care le-au dat majoritatea clentiilor ( cu diferențe mici
ele).
4. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele obţinute din procesul de măsurare şi evaluare sunt consemnate într-un
raport de evaluare şi sunt prezentate atât în formate tabelare, cât şi grafice.
În ceea ce priveşte rezultatul final al evaluării – indicatorul “calitatea serviciului”
exprimat ca diferenţă între percepţii şi aşteptări – interpretarea este următoarea:
-valorile pozitive arată un serviciu mai bun decât aşteptat;
-valorile negative arată calitate slabă;
-valoarea zero semnifică un nivel satisfăcător al calităţii.
1 2 3 4 5 6
7
E1 Echipamentele şi tehnologiile
utilizate de furnizor sunt ✔
moderne.
E3 Personalulul angajat al
furnizorului este bine pregătit ✔
profesional, are o ţinută
corespunzătoare.
1 2 3 4 5 6
7
E1 Echipamentele şi tehnologiile
utilizate de furnizor sunt ✔
moderne.
E3 Personalulul angajat al ✔
furnizorului este bine pregătit
profesional, are o ţinută
corespunzătoare.
Revişoara BADULESCU
National Institute for Research and Development in Information
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatica
revibad@ici.ro