Metodologii Manageriale

Suport de seminar

METODE DE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR

1. Multicriteriale în condiţii de certitudine

 Metoda utilităţii globale
 Metoda ELECTRE
 Metoda ONICESCU
 Tabelul decizional
2. În condiţii de risc
 Metoda speranţei matematice
 Metoda arborelui decizional
 Simularea decizională
3. În condiţii de incertitudine
 Regulile: pesimistă, optimistă, Hurwicz, Bayes-Laplace, Savage
 Metoda gradelor de apartenenţă la varianta optimă
4. De grup
 Calculul majorităţii simple
 Algoritmul Deutch-Martin

Decizii multicriteriale în condiţii de certitudine

1. Tabelul decizional

Tabelul decizional reprezintă o tehnică folosită pentru adoptarea operativă a deciziilor cu caracter
repetitiv.

Lect. univ. dr. Simona Cătălina ȘTEFAN

Asist. drd. Ana Alexandra GORA
Metodologii Manageriale
Suport de seminar

2. Metoda utilităţii globale

Metoda utilității globale este cea mai simplă metodă de optimizare a deciziilor în condiții de
certitudine, pe baza mai multor criterii exprimate prin atribute cantitative sau calitative.
Aceasta poate fi utilizată atât în situația în care coeficienții de importanță ai criteriilor sunt
identici sau diferiți.

Matricea consecințelor
Kj K1=0,25 K2=0,35 K3=0,15 K5=0,25
Număr de operații Cost Grad de prăfuire Productivitate
Cj C1 (UV/t) C3 (t/h)
Vi C2 C4
V1 2 7 Mic 6
V2 4 5 Mediu 3
V3 3 8 Mare 4
V4 2 10 F.mare 5

unde:
- Vi – mulțimea variantelor decizionale i;
- Cj – mulțimea criteriilor decizionale j;
- Kj – mulțimea coeficienților de importanță ai criteriilor j;

Etape:

1. Transformarea consecințelor prin care se caracterizează fiecare variantă decizională în

utilități, în intervalul (0,1), astfel:
 Se stabilește pentru fiecare criteriu decizional dacă urmărește maximizarea sau
minimizarea.
 Se va atribui celei mai favorabile consecințe decizionale utilitatea 1.
 Se va atribui celei mai nefavorabile consecințe utilitatea 0.
 Restul utilităților se vor calcula folosind formula:
a ij  a 0j
u ij 
a 1j  a 0j
Unde:
uij – utilitatea variantei Vi după criteriul Cj.
aij – consecința variantei Vi după criteriul Cj;
a 1j – consecința cea mai favorabilă după criteriul j;
a 0j – consecința cea mai nefavorabilă după criteriul j;

Pentru criteriul C1 (număr de operații) - se urmărește minimizarea

 utilitatea maximă (1) pentru variantele V1 și V4,
 utilitatea minimă (0) pentru varianta V2

Lect. univ. dr. Simona Cătălina ȘTEFAN

Asist. drd. Ana Alexandra GORA
Metodologii Manageriale
Suport de seminar

Pentru criteriul C2 (capacitate de absorbție) - se urmărește minimizarea:

 utilitatea 1 pentru varianta V2
 utilitatea 0 pentru V4,
 pentru celelalte variante:

Pentru criteriul C3 (cost) - se urmărește tot minimizarea:

se va împărți intervalul [0,1] în patru (câte variante decizionale există),
 U13 = 1
 U23 = 0,67
 U33 = 0,33
 U43 = 0

Pentru criteriul C4 (productivitate) – se urmărește maximizarea,

 utilitatea 1 pentru varianta V1 (cea cu productivitatea cea mai mare)
 utilitatea 0 pentru varianta V2 (cea cu productivitatea cea mai mică),
 pentru celelalte stabilindu-se astfel:

Variantele decizionale ale căror consecințe erau exprimate prin unități de măsură diferite,
vor putea fi caracterizate și ierarhizate întocmai prin intermediul utilităților calculate anterior

Matricea utilităților
Kj K1=0,25 K2=0,35 K3=0,15 K5=0,25
Cj C1 C2 C3 C4
Vi
V1 1 0.60 1 1
V2 0 1 0.67 0
V3 0.50 0.40 0.33 0.33
V4 1 0 0 0.67

2. Se calculează utilitatea globală a fiecărei variante după formula:

∑
Utilitatea globală pentru fiecare dintre variante se va determina astfel:

UG(v1) = 1.00*0.25 + 0.60*0.35 + 1.00*0.15 + 1.00*0.25 = 0.860

UG(v2) = 0.00*0.25 + 1.00*0.35 + 0.67*0.15 + 0.00*0.25 = 0.450
UG(v3) = 0.50*0.25 + 0.40*0.35 + 0.33*0.15 + 0.33*0.25 = 0.398
UG(v4) = 1.00*0.25 + 0.00*0.35 + 0.00*0.15 + 0.67*0.25 = 0.417

Lect. univ. dr. Simona Cătălina ȘTEFAN

Asist. drd. Ana Alexandra GORA
Metodologii Manageriale
Suport de seminar

3. Se alege varianta cu utilitatea globala maximă, după relația:

Vopt = maxUG(vi)

Rezultă că V1 este varianta cea mai avantajoasă din punctul de vedere al criteriilor
decizionale stabilite și al importanței acordată acestor criterii.

3. Metoda ELECTRE

O altă metodă care se poate folosi pentru fundamentarea deciziilor multicriteriale în

condiții de certitudine este metoda ELECTRE. Potrivit acestei metode varianta optimă este
cea care surclasează celelalte variante.
Aplicarea metodei presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Transformarea consecințelor în utilități,
2. Calculul coeficienților de concordanță,
3. Calculul coeficienților de discordanță
4. Surclasarea variantelor.

1. Transformarea consecințelor în utilități

Calculul utilităților variantelor și atribuirea coeficienților de importanță ai acestor
criterii se fac ca și la metoda utilității globale.

Matricea consecințelor
Kj K1=0,3 K2=0,5 K3=0,2
Cj Profit Calitate Durată de fabricație
Vi (mii UV) (zile)
V1 100 I 35
V2 101 II 30
V3 105 III 40

Matricea utilităților
Kj K1=0,3 K2=0,5 K3=0,2
Cj Profit Calitate Durată de fabricație
Vi (mii UV) (zile)
V1 0 1 0,5
V2 0,2 0,5 1
V3 1 0 0

2. Calculul coeficienților de concordanță

Coeficienții de concordanță se calculează după relația:
k j

C (V g , V h ) 
j

k 1  k 2  .....  k j  .....  k n
unde: k j
- se face pentru acei (j) pentru care U gj  U hj
j

în care:

Lect. univ. dr. Simona Cătălina ȘTEFAN

Asist. drd. Ana Alexandra GORA
Metodologii Manageriale
Suport de seminar

C (V g , V h ) - reprezintă coeficientul de concordanță între varianta (g) și varianta (h);

k j - coeficienții de importanță ai criteriilor j.
C(V1; V2) = 0,5
C(V1; V3) = 0,5 + 0,2 = 0,7
C(V2; V1) = 0,3 + 0,2 = 0,5
C(V2; V3) = 0,5 + 0,2 = 0.7
C(V3; V1) = 0,3
C(V3; V2) = 0,3

Matricea indicilor de concordanță

Vi V1 V2 V3
Vi
V1 0,5 0,7
V2 0,5 0,7
V3 0,3 0,3

3. Calculul coeficienților de discordanță

Coeficienții de discordanță se calculează după relația:
0, dacaU gj  U hj , pentru toţi

D(Vg , Vh )   1
 max U gj  U hj , pentru acei pentru care U gj  U hj

unde:
D(Vg ,Vh ) - este coeficientul de discordanță dintre variantele (g) și (h);
U gj - utilitatea variantei (g) după criteriul (j);
U hj - utilitatea variantei (h) după criteriul (j);
 - ecartul maxim între valorile utilităților.

Coeficienții de discordanță au valori cuprinse între 0 și 1 și arată cu cât o alternativă (g) este
depășită de o alternativă (h), în timp ce coeficienții de concordanță arată cu cât o alternativă
(g) depășește o altă alternativă (h).

D(V1; V2) = max 0-0,2; 0; 0,5-1= 0,5

D(V1; V3) = max 0-1; 0; 0= 1
D(V2; V1) = 0,5
D(V2; V3) = 0,8
D(V3; V1) = 1
D(V3; V2) = 1
Matricea indicilor de concordanță
Vi V1 V2 V3
Vi
V1 0,5 1
V2 0,5 0,8
V3 1 1

Lect. univ. dr. Simona Cătălina ȘTEFAN

Asist. drd. Ana Alexandra GORA
Metodologii Manageriale
Suport de seminar

4. Surclasarea variantelor

Alegerea variantei optime pe baza relației de surclasare, care se face cu ajutorul coeficienților
de concordanță și de discordanță.

Se consideră că o variantă (g) surclasează varianta (h), dacă se îndeplinesc concomitent

relațiile:
C (Vg , Vh )  p

 D (Vg , Vh )  q
unde:
- p și q sunt valori limită alese de către decident cu nivelul între 0 și 1. Inițial se face
p=1 și q=0, se verifică relațiile de surclasare pentru această pereche de valori.
În continuare se diminuează p și se crește q, la fiecare iterație, până când o variantă
surclasează pe toate celelalte, aceea fiind varianta optimă.
Surclasarea este cu atât mai puternică, cu cât p are o valoare mai mare și q are o
valoare mai mică.

1 p = 0,9 C ≥ 0,9
q = 0,1 D 0,1

2 p = 0,7 C ≥ 0,7 (V1; V3) (V1; V3)

q = 0,3 D ≤ 0,3

3 p = 0,4 C ≥ 0,4 (V1; V2) (V1; V3) (V2; V1) (V2; V3)
q = 0,6 D ≤ 0,6 (V1; V2) (V2; V1)

4 p = 0,3 C ≥ 0,3 (V1; V2) (V1; V3) (V2; V1) (V2; V3) (V3; V1) (V3; V2)
q = 0,7 D ≤ 0,7 (V1; V2) (V2; V1)

5 p = 0,2 C ≥ 0,2 (V1; V2) (V1; V3) (V2; V1) (V2; V3) (V3; V1) (V3; V2)
q = 0,8 D ≤ 0,8 (V1; V2) (V2; V1) (V2; V3)

Întrucât varianta (V2) le surclasează pe toate celelalte, aceasta este varianta optimă.

Lect. univ. dr. Simona Cătălina ȘTEFAN

Asist. drd. Ana Alexandra GORA
Metodologii Manageriale
Suport de seminar

Bibliografie

Burduş, E., & Popa, I. (2018). Metodologii manageriale (ediția a II-a). Bucureşti: Pro Univesitaria.

Burduș, E., & Popa I. (2016) Reproiectarea managementului organizaţiei. București: Pro Universitaria.

Lect. univ. dr. Simona Cătălina ȘTEFAN

Asist. drd. Ana Alexandra GORA