ANALIZA PUSHOVER

ENCIPEDIA > EDUCATIONAL > UTILIZAREA PROGRAMELOR DE CALCUL > ETABSPUBLICAT LA 27.06.2013SCRIS DE MIHAI
PAVEL

Calculul static neliniar (pushover) reprezintă metoda de analiză neliniară cea mai
răspândită şi uşor de aplicat în condiţiile actuale ale dezvoltării programelor de calcul.
Analiza pushover este o metodă de verificare a capacităţilor postelastice structurale.
Această analiză presupune impunerea progresivă a unor deplasări asupra structurii
până la formarea unui mecanism de plastificare şi monitorizarea forţelor orizonatale
înregistrate.
Pe măsura creşterii deplasărilor structurii, aceasta va dezvolta în mod progresiv
articulaţii plastice până la formarea unui mecanism de plastificare (local sau global).Prin
înregistrarea progresivă a forţelor orizontale şi a deplasărilor aferente în puncte definite
de utilizator (deobicei la vârful structurii) se obţine un grafic numit curba de capacitate
a structurii sau curba pushover. Această curbă nu este asociată niciunui cutremur, fiind
o caracteristică proprie a structurii. Curba de capacitate pune în evidenţă diferite
momente caracteristice din comportarea postelastică a structurii (formarea unor
articulaţii plastice, ieşirea din lucru a unor elemente, etc), precum şi oferă informaţii
globale asupra capacităţii de rezistenţă şi a ductilităţii structurii analizate.
Programul de calcul ETABS efectuează în condiţii bune analize de tip pushover pe
structuri în cadre de beton armat, neputând fi folosit în mod uzual pentru structuri cu
pereţi de beton armat sau zidărie.
Pentru efectuarea unei analize pushover în ETABS este necesară parcurgerea unui set de
paşi specifici, detaliaţi mai jos :
Pasul 1: Efectuarea completă a calculelor de dimensionare a structurii. Calculul
static neliniar fiind unul de verificare, este necesară cunoașterea dimensiunilor
secțiunilor de beton respectiv a armării longitudinale complete. Deasemenea, se
prespune că în urma calculului de dimensionare armarea transversală a fost aleasă în
mod judicios, urmându-se principiile ierarhizării capacităților de rezistență.
În exemplul de calcul folosit în acest articol se analizează cazul simplu al unei
structuri în cadre, cu trei deschideri și 6 travei a câte 6,00 m fiecare. Structura are un
regim de înălțime de P+6E, fiecare etaj având o înălțime interax de 4,00 m.
 Exemplul de calcul ales - vedere în plan
Placa planșeului are o grosime de 15 cm, grinzile au o secțiune transversală de 30 x 70
cm , atât pe direcție transversală cât și longitudinală, iar stâlpii au o secțiune
transversală de 80 x 80 cm.
Încărcările considerate în calcul, în gruparea specială de încărcări sunt :

Încărcări aferente unui nivel curent

Încărcări aferente ultimului nivel

Coeficientul global al încărcării seismice a fost considerat în calcul ca fiind 8,3% din
greutatea structurii în gruparea specială de încărcări
S-a considerat, în calculul elastic, o rigiditate de 50% din cea teoretică pentru toate
elementele.
Materialele folosite în exemplu sunt : beton C25/30 și oțel BST500S, clasa de ductilitate
C.
În metodele de verificare se folosesc atât pentru beton cât și pentru
armătură rezistențele medii ale materialelor. În cazul de față s-a folosit pentru beton o
valoare de 1,5 x fcd = 25 MPa, iar pentru oțel o valoare de 1,35 x fyd = 587,5 MPa.
Armarea logitudinală a elementelor presupune considerarea pentru toți stâlpii a unei
armături de 5Ø25/ latură iar pentru grinzi s-au considerat 3 configurații de armare pe
înălțimea structurii, conform tabelului de mai jos

Cu aceste considerații pasul de dimensionare a modelului de calcul este în totalitate

parcurs.
Pasul 2: Definirea în ETABS a parametrilor specifici analizei pushover
2.1. Definirea materialelor :
Din meniul Define/Material Properties se selectează pentru materialul atribuit
stâlpilor și grinzilor opțiunea Modify/Show Material.

Se introduc, la câmpul Design Property Data rezistențele medii ale betonului și armăturii
(în exemplul de față s-a lucrat în kN și m și deci rezistențele s-au introdus în kN/m 2).
2.2. Definirea articulațiilor plastice potențiale :
Programul de calcul ETABS folosește, în mod implicit, legea constitutivă
moment/rotire generală considerată în literatura americană de specialitate (FEMA 273,
ATC 40).
 Legea moment rotire implicită considerată în ETABS pentru analiza neliniară
În majoritatea cazurilor curente de verificare este suficientă considerarea acestei legi
implicite. Programul de calcul, în mod automat, va genera valorile momentelor și
rotirilor aferente fiecărei bare, precum și va efectua scal