CAPITOLUL 1.

3
INSTRUIREA PERSONALULUI IMPLICAT
ÎN TRANSPORTUL DE MĂRFURI PERICULOASE

1.3.1 Domeniu de aplicare

Persoanele angajate de factorii implicaţi citaţi în capitolul 1.4, al căror domeniu de

activitate
include transportul de mărfuri periculoase, trebuie să fie instruite pentru a corespunde
exigenţelor domeniului lor de activitate și de responsabilitatea impusă în timpul
transportului de
mărfuri periculoase. Angajaţii trebuie să fie instruiţi în conformitate cu 1.3.2 înainte de
asumarea responsabilităţilor și pot îndeplini atribuţiile pentru care nu au primit încă
instruirea
necesară numai sub supravegherea directă a unei persoane instruite. Instruirea trebuie să
trateze
de asemenea, dispoziţiile specifice de securitate în cazul transportului de mărfuri
periculoase
enunţate în capitolul 1.10.
NOTA 1: În ceea ce privește instruirea consilierului de siguranţă, a se vedea 1.8.3 în
locul
prezentei secţiuni.
NOTA 2: În ceea ce privește instruirea echipajului vehiculului a se vedea capitolul 8.2
în locul
acestei secţiuni.
NOTA 3: Pentru pregătirea profesională referitor la clasa 7, a se vedea de asemenea și
1.7.2.5.
1.3.2 Natura instruirii
Instruirea personalului trebuie să aibă următorul conţinut, în funcţie de responsabilităţile
și
funcţiile persoanei în cauză.
1.3.2.1 Sensibilizarea generală
Personalul trebuie să cunoască bine prescripţiile generale ale reglementării referitoare la
transportul mărfurilor periculoase.
1.3.2.2 Instruirea specifică
Personalul trebuie să primească instruire, adaptată exact la funcţiile și responsabilităţile
respectivelor persoane, bazată pe prescripţiile generale ale reglementării privind
transportul
mărfurilor periculoase. În cazul în care în transportul mărfurilor periculoase intervine o
operaţiune de transport multimodal, personalul trebuie să fie la curent cu prescripţiile
referitoare
la celelalte moduri de transport.
1.3.2.3 Instruirea în domeniul siguranţei
Instruirea personalul trebuie să acopere riscurile și pericolele prezentate de mărfurile
periculoase, proporțională cu riscului de rănire sau de expunere rezultată dintr-un
incident
petrecut pe parcursul transportului mărfurilor periculoase, inclusiv în timpul încărcării și
descărcării.
Această instruire va avea drept scop sensibilizarea personalului la procedurile care
trebuie
urmate pentru manipularea în condiţii de siguranţă și intervenţiile de urgenţă.
1.3.2.4 Instruirea trebuie să fie periodic completată prin cursuri de reciclare, pentru a
ţine cont de
schimbările apărute în reglementări.
1.3.3 Documentaţie
Evidenţele instruirii primite în conformitate cu prezentul capitol trebuie să fie păstrate
de către
angajator și să fie puse la dispoziţia angajatului sau autorităţii competente, la cerere.
Evidenţele
trebuie să fie păstrate de către angajator o perioadă de timp stabilită de către autoritatea
competentă. Evidenţele referitoare la instruire trebuie să fie verificate la începutul unei
noi
angajări.

CAPITOLUL 1.4
OBLIGAŢII PRIVIND SIGURANŢA CELOR IMPLICAȚI

1.4.1 Măsuri generale de siguranţă

1.4.1.1 Cei implicați în transportul mărfurilor periculoase trebuie să ia măsurile

adecvate, conform
naturii și importanţei riscurilor previzibile, pentru a evita producerea de daune sau
prejudicii și,
dacă este cazul, a reduce la minimum efectele acestora. Ei trebuie, în orice caz, să
respecte
prescripţiile ADR în ceea ce îi privește.

1.4.1.2 Atunci când siguranţa publică riscă să fie pusă în pericol, cei implicați trebuie să
anunțe imediat forţele de intervenţie și de ordine publică și trebuie să pună la dispoziţia
acestora informaţiile necesare pentru acţiunea lor.

1.4.1.3 ADR poate preciza anumite obligaţii care revin diferiţilor factori implicați. Dacă
o Parte contractantă estimează că nu există niciun risc de diminuare a siguranţei, ea
poate, în legislaţia sa naţională, să transfere obligaţiile care revin unui anumit factor
implicat către unul sau mai mulţi alţi factori implicaţi, cu condiţia ca obligaţiile de la
1.4.2 și 1.4.3 să fie respectate.
Prescripţiile de la 1.2.1, 1.4.2 și 1.4.3, referitoare la definirea factorilor implicaţi
și la obligaţiile care le revin, nu aduc atingere dreptului naţional în ceea ce privește
consecinţele juridice (penalitate, responsabilitate etc.) care decurg din faptul că
respectivul factor este, de exemplu, o persoană fizică, o persoană care lucrează pe cont
propriu, un angajat sau un angajator.
1.4.2 Obligaţiile principalilor factori implicaţi

NOTA 1: Mai mulți participanți participanţi cărora le sunt atribuite obligaţii privind
siguranţa în această secţiune pot fi una și aceeași întreprindere. De asemenea,
activităţile și obligaţiile privind siguranţa care revin unui singur factor implicat pot fi
asumate de mai multe întreprinderi.

NOTA 2: Pentru materialele radioactive, a se vedea și 1.7.6.

1.4.2.1 Expeditorul

1.4.2.1.1 Expeditorul de mărfuri periculoase are obligaţia de a efectua un transport

conform prescripţiilor ADR. În cadrul 1.4.1, el trebuie în special:
(a) să se asigure că mărfurile periculoase sunt clasificate și autorizate pentru transport
conform ADR;
(b) să furnizeze transportatorului indicaţii și informaţii într-o formă detectabilă și, dacă
este cazul, documentele de transport și documentele de însoţire a mărfii necesare
(autorizaţii,
acorduri, notificări, certificate etc.), ţinând cont în special de prescripțiile capitolului 5.4
și de tabelele din Partea 3;
(c) să nu utilizeze decât ambalaje, ambalaje mari, recipiente mari pentru vrac (RMV) și
cisterne (vehicule-cisternă, cisterne demontabile, vehicule-baterie, CGEM, cisterne
mobile și containere-cisternă) omologate și adaptate la transportul substanţelor în cauză
și
prevăzute cu mărcile prescrise de ADR;
(d) să respecte prescripţiile referitoare la modul de expediere și la restricţiile de
expediere;
(e) să se asigure ca și cisternele goale, necurăţate și nedegazate (vehicule-cisternă,
cisterne
demontabile, vehicule-baterie, CGEM, cisterne mobile și containere-cisternă), sau
vehiculele goale, necurăţate și containerele mari sau mici pentru vrac, să fier marcate și
etichetate în conformitate cu ADR și ca cisternele goale, necurăţate, să fie închise și să
prezinte aceleași garanţii de etanșeitate ca și cum ar fi pline.
1.4.2.1.2 În cazul în care expeditorul apelează la serviciile altor factori implicaţi
(ambalator, încărcător
etc.), el trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta că transportul
corespunde
prescripţiilor ADR. Totuși, el poate, în cazul de la 1.4.2.1.1, a), b), c) și e) să se bazeze
pe
informaţiile și datele care i-au fost puse la dispoziţie de către ceilalţi factori implicaţi.
1.4.2.1.3 Atunci când expeditorul acţionează pentru un terţ, acesta trebuie să informeze
în scris
- 36 -
expeditorului că este vorba despre mărfuri periculoase și să pună la dispoziţia acestuia
toate
informaţiile și documentele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale.
1.4.2.2 Transportatorul
1.4.2.2.1 În cadrul 1.4.1, dacă este cazul, transportatorul are în special următoarele
obligaţii:
(a) să verifice dacă mărfurile periculoase care urmează să fie transportate sunt autorizate
pentru transport conform ADR;
(b) să se asigure că toate informaţiile prescrise în ADR referitoare la mărfurile
periculoase
care urmează a fi transportate au fost furnizate de către expeditor înaintea transportului,
că documentaţia prescrisă este la bordul unităţii de transport sau dacă informaţiile sunt
procesate electronic (EDP) sau dacă se utilizează tehnicile de schimb electronic de
informaţii (EDI) în locul documentaţiei scrise, acele informaţii sunt puse la dispoziţie în
timpul transportului într-o manieră cel puţin echivalentă cu cea a documentaţiei scrise;
(c) să se asigure vizual că vehiculele și încărcăturile nu prezintă defecte vizibile,
scurgeri sau
fisuri, lipsă de dispozitive ale echipamentului etc.;
(d) să se asigure că nu a expirat termenul prevăzut pentru încercarea următoare pentru
vehiculele-cisternă, vehiculele-baterie, cisternele demontabile, cisternele mobile,
containerele-cisternă și CGEM;
NOTĂ: Cisternele, vehiculele-baterie și CGEM-urile pot totuși să fie transportate după
expirarea acestei date în condiţiile prevăzute în 4.1.6.10 (în cazul vehiculelor-baterie și
CGEM-urilor care conţin recipiente sub presiune ca elemente), 4.2.4.4, 4.3.2.4.4,
6.7.2.19.6, 6.7.3.15.6 sau 6.7.4.14.6.
(e) să verifice dacă vehiculele nu sunt supraîncărcate;
(f) să se asigure că au fost puse etichetele de pericol și semnalizările prescrise pentru
vehicule;
(g) să se asigure că echipamentele prescrise în instrucțiunile scrise pentru șoferi se află
la
bordul vehiculului.
Acestea trebuie făcute, dacă este cazul, pe baza documentelor de transport și a
documentelor de
însoţire a mărfii, printr-o examinare vizuală a vehiculului sau a containerelor și, dacă
este cazul,
a încărcăturii.
1.4.2.2.2 Transportatorul poate, totuși, în cazurile de la 1.4.2.2.1 a), b), e) și f), să se
bazeze pe
informaţiile și datele care i-au fost puse la dispoziţie de către ceilalţi factori implicaţi.
1.4.2.2.3 Dacă transportatorul constată, conform 1.4.2.2.1, o abatere de la prescripţiile
ADR, el nu trebuie
să pună în circulaţie transportul până la punerea în conformitate a acestuia.
1.4.2.2.4 Dacă, se constată pe parcurs o încălcare ce ar putea afecta siguranţa
transportului, expedierea
trebuie oprită cât mai curând posibil, ţinând seama de imperativele de siguranţă legate
de
circulaţie, imobilizarea expedierii, precum și siguranţa publică.
Transportul nu va putea fi reluat decât după punerea în conformitate a expedierii.
Autoritatea
(autorităţile) competentă(e) implicată(e) pentru restul parcursului poate(pot) acorda o
autorizaţie
pentru continuarea transportului.
Dacă conformitatea necesară nu poate fi realizată și dacă nu a fost acordată o autorizaţie
pentru
restul parcursului, autoritatea (autorităţile) competentă(e) va(vor) asigura
transportatorului
asistenţa administrativă necesară. Aceasta este valabil și în cazul în care transportatorul
aduce la
cunoștinţa respectivei (respectivelor) autorităţi că nu i-a fost comunicat de către
expeditor
caracterul periculos al mărfurilor încredinţate pentru transport și că dorește, în virtutea
dreptului
aplicabil în special la contractul de transport, să le descarce, să le distrugă sau să le facă
inofensive.
1.4.2.2.5 (Rezervat)
1.4.2.3 Destinatarul
1.4.2.3.1 Destinatarul are obligaţia de a nu refuza primirea mărfurilor fără motive
întemeiate și de a
verifica, după descărcare, că prescripţiile ADR care îi aparţin au fost îndeplinite.
- 37 -
1.4.2.3.2 Dacă, în cazul unui container, această verificare scoate în evidenţă o încălcare
a prescripţiilor
ADR, destinatarul trebuie să returneze containerul transportatorului numai după ce a
fost pus în
conformitate cu acestea.
1.4.2.3.3 Dacă destinatarul apelează la serviciile altor factori implicați (descărcător,
curăţitor, staţie de
decontaminare etc.), acesta trebuie să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că
prescripţiile de
la 1.4.2.3.1 și 1.4.2.3.2 al ADR au fost respectate.
1.4.3 Obligaţiile celorlalţi factori implicaţi
Ceilalţi factori implicaţi și obligaţiile lor respective apar mai jos, într-o manieră
neexhaustivă.
Obligaţiile acestor factori decurg din secţiunea 1.4.1 de mai sus, dat fiind că ei cunosc
sau ar fi
trebuit să cunoască faptul că sarcinile lor sunt realizate ca parte a unui transport supus
prescripţiilor ADR.
1.4.3.1 Încărcătorul de colete
1.4.3.1.1 În contextul de la 1.4.1, încărcătorul de colete are în principal următoarele
obligaţii:
(a) să încredinţeze transportatorului mărfurile periculoase numai dacă acestea sunt
autorizate
pentru transport conform ADR;
(b) să verifice, în momentul încredinţării mărfurilor periculoase ambalate sau a
ambalajelor
goale necurăţate, în vederea transportului, dacă ambalajul este deteriorat. El nu poate
încredinţa pentru transport un colet al cărui ambalaj este deteriorat, în special neetanș, și
deci cu scurgeri sau posibilitatea scurgerii mărfii periculoase, decât după ce s-a remediat
defecțiunea; aceeași obligaţie este valabilă și pentru ambalajele goale necurăţate;
(c) să respecte prescripţiile speciale referitoare la încărcare și manipulare, atunci când
încarcă
mărfuri periculoase într-un vehicul sau într-un container mare sau mic;
(d) să respecte prescripţiile privind semnalizarea de pericol, conform capitolului 5.3,
după ce
a încărcat mărfurile periculoase într-un container;
(e) să respecte interdicţiile de încărcare în comun, atunci când încarcă colete, ţinând
cont de
mărfurile periculoase deja prezente în respectivul vehicul sau container mare, precum și
de prescripţiile referitoare la separarea produselor alimentare, a altor obiecte pentru
consum sau a alimentelor pentru animale.
1.4.3.1.2 Încărcătorul poate totuși, în cazurile de la 1.4.3.1.1, a), d) și e), să se bazeze pe
informaţiile și
datele care i-au fost puse la dispoziţie de către ceilalţi factori implicaţi în transport.
1.4.3.2 Ambalatorul
În contextul de la 1.4.1, ambalatorul trebuie să respecte în principal:
(a) prescripţiile privind condiţiile de ambalare, condiţiile de ambalare în comun; și
(b) prescripţiile referitoare la mărcile și etichetele de pericol de pe colete, atunci când
pregătește coletele în vederea transportului.
1.4.3.3 Încărcătorul
În contextul de la 1.4.1, încărcătorul are în principal următoarele obligaţii:
(a) să se asigure, înaintea umplerii cisternelor, că atât acestea cât și echipamentele lor se
găsesc în bună stare tehnică;
(b) să se asigure că nu a expirat data pentru următoarea încercare pentru vehiculele
cisternă,
vehiculele-baterie, cisternele demontabile, cisternele mobile, containerele-cisternă și
CGEM;
(c) nu are dreptul să umple cisternele decât cu mărfurile periculoase autorizate pentru
transport în acele cisterne;
(d) în timpul umplerii cisternei, trebuie să respecte dispoziţiile referitoare la mărfurile
periculoase din compartimente alăturate;
(e) în timpul umplerii cisternei, trebuie să respecte gradul de umplere maxim admisibil
sau
masa maximă admisibilă de conţinut pe litru de capacitate pentru substanţa respectivă;
(f) după umplerea cisternei, trebuie să se asigure că toate închizătoarele sunt în poziţie
închisă şi că nu există scurgeri;
- 38 -
(g) să se asigure că niciun reziduu periculos din substanţa de umplere nu a aderat la
exteriorul
cisternelor care au fost încărcate;
(h) să se asigure de faptul că semnalizarea portocalie, etichetele sau plăcile-etichetă,
precum
şi marcajele pentru substanţele transportate la temperatură ridicată şi substanţele
periculoase pentru mediul înconjurător prescrise sunt aplicate pe cisterne, pe vehicule și
pe containerele mari și mici pentru vrac, conform prescripţiilor, atunci când pregătește
mărfurile periculoase în vederea transportului;
(i) (Rezervat)
(j) să se asigure că sunt respectate dispozițiile capitolului 7.3, atunci când încarcă
vehicule
sau containere cu mărfuri periculoase în vrac.
1.4.3.4 Operatorul unui container-cisternă sau al unei cisterne mobile
În contextul de la 1.4.1, operatorul unui container-cisternă sau al unei cisterne mobile
trebuie să
se asigure în principal:
(a) că s-au respectat prescripţiile referitoare la construcţie, echipament, încercări și
marcare;
(b) că s-a efectuat întreţinerea cisternelor și a echipamentelor acestora într-un mod care
garantează faptul că respectivul container-cisternă sau cisternă mobilă, supus
solicitărilor
normale de exploatare, corespunde prescripţiilor ADR, până la următoarea încercare;
(c) că s-a efectuat un control excepţional, în cazul în care siguranţa rezervorului sau a
echipamentelor acestuia poate fi compromisă printr-o reparaţie, o modificare sau un
accident.
1.4.3.5 (Rezervat)
1.4.3.6 (Rezervat)
1.4.3.7 Descărcător
NOTĂ: În prezenta sub-secţiune, prin„descărcare”se înțelege semnificaţia termenului
așa cum
se arată în definiţia descărcătorului de la 1.2.1.
1.4.3.7.1 În contextul lui 1.4.1, descărcătorul trebuie, în special:
(a) să se asigure că mărfurile care sunt descărcate sunt cele corecte, prin compararea
informaţiilor corespunzătoare din documentul de transport cu informaţia de pe colet,
container, cisternă, MEMU, CGEM sau vehicul;
(b) înainte sau în timpul descărcării, să verifice dacă ambalajele, cisterna, vehiculul sau
containerul au fost deteriorate într-o măsură în care ar putea pune în pericol operaţia de
descărcare. În acest caz, să se asigure că descărcarea nu este efectuată până nu au fost
luate măsurile necesare;
(c) să respecte toate prescripţiile corespunzătoare referitoare la descărcare;
(d) imediat după descărcarea cisternei, vehiculului sau containerului:
(i) să îndepărteze toate reziduurile periculoase care au aderat pe exteriorul cisternei,
vehiculului sau containerului în timpul procesului de descărcare; și
(ii) să asigure închiderea supapelor și a gurilor de vizitare;
(e) să se asigure că s-a efectuat curăţirea și decontaminarea prescrise pentru vehicule
sau
containere; și
(f) să se asigure că containerele, atunci când au fost descărcate complet, curăţate și
decontaminate, nu mai au aplicată semnalizarea de pericol conform capitolului 5.3.
1.4.3.7.2 Dacă descărcătorul apelează la serviciile altor factori implicați (curăţitor, staţie
de
decontaminare etc.), acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că
prescripţiile
ADR au fost respectate.