Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune
Anul II , ID

Proiect la disciplina ,
CONTABILITATE ŞI GESTIUNE
FISCALĂ

Titular de disciplină:
Conf. univ. dr. Mihaela TULVINSCHI

Student ,
Aniței Diana Alexandra

Suceava 2020
 TEMA 1.1.
Exemplificarea metodelor de amortizare contabilă şi amortizare fiscală

Exemplu 1: O societate din industria prelucrării lemnului a achiziţionat şi a pus în

funcţiune un echipament tehnologic la sfârşitul lunii februarie, anul N – 1. Costul de achiziţie
este de 500 000 lei, iar valoarea reziduală estimată este de 6 000 lei. La
momentul recepţiei echipamentului s-a estimat o durată de utilizare de 10 ani, iar ca metodă
de amortizare s-a ales metoda liniară. La închiderea exerciţiului financiar N se decide o
utilizare mai intensivă a echipamentului ca urmare a creşterii numărului de comenzi. În
consecinţă, managerii revizuiesc durata de utilizare a echipamentului, reducând-o la 8 ani.
Această situaţie generează următoarea rezolvare:
Costul de achiziţie = 500 000 lei
Valoarea amortizabilă = 500 000 lei – 6 000 lei = 494 000 lei
Cota de amortizare calculată pentru o durată de utilizare de 10 ani: 100/10 = 10%
Amortizarea aferentă anului N-1: 494 000 x 10% x 10/12 = 41166,67 lei
Amortizarea aferentă anului N: 494 000 x 10% = 49 400 lei
Valoarea netă contabilă la data revizuirii duratei de utilizare = 494 000 – 90566,67 =
403433,33 lei
Durata de utilizare revizuită: 8 ani x 12 luni = 96 luni
Valoarea netă contabilă de 403433,33 lei va trebui amortizată într-o perioadă de 96
– 22 = 74 luni
Amortizarea lunară în perioada următoare este de: 403433,33 lei/ 74 luni = 5451,81
lei

În anii N+3, N+4, N+5 şi N+6 se va înregistra o amortizare anuală de 65421,72 lei
Amortizarea aferentă anului N+7: 5451,81 lei x 2 luni = 10903,62 lei
Exemplu 2: O societate comercială achiziţionează un echipament tehnologic la un cost de achiziţie
de 600 000 lei la data de 28.06.N-1 şi îl pune în funcţiune la data de 30.06.N-1. Valoarea reziduală
estimată este de 40 000 lei. În momentul achiziţiei, durata de utilizare a fost apreciată la 10 ani, iar
metoda de amortizare aleasă a fost cea liniară. La închiderea exerciţiului N, revizuirea valorii
reziduale necesită reestimarea acesteia la valoarea de 30 000 lei. Se cere revizuirea valorii reziduale la
31.12.N şi calcularea
amortizării pentru anul N+1.
Costul de achiziţie = 600 000 lei
Valoarea amortizabilă = 600 000 lei – 40 000 lei = 560 000 lei
Cota de amortizare = 100/10 = 10%
 Amortizarea aferentă anului N-1: 560 000 lei x 10% x 6/12 = 28 000 lei
Amortizarea aferentă anului N: 560 000 lei x 10% = 56 000 lei
Valoarea netă contabilă = 560 000 lei – 84 000 lei = 476 000 lei
Valoarea amortizabilă la 31.12.N: 476 000 lei + 10 000 lei = 486 000 lei
Amortizarea lunară recalculată la 31.12.N: (476 000 + 10 000)/(120 luni – 18 luni)
= 4764,71 lei
Amortizarea aferentă anului N+1: 7464,71 lei x 12 luni = 57176,52 lei

Exemplu 3: S.C. ALFA S.A. a achiziţionat un echipament tehnologic la un cost de achiziţie de

300.000 lei. Valoarea reziduală este nesemnificativă. Durata de utilizare este de 4 ani.
Societatea comercială va utiliza echipamentul pentru a produce în cei patru ani de zile
58.000 piese. În acord cu clientul, scadenţarul livrărilor de piese a fost programat astfel:
8.000 piese în primul an, 10.000 piese în al doilea an, 20.000 piese în al treilea an, 20.000
piese în al patrulea an. Se cere calcularea amortizării pe baza celor trei metode admise de
IAS 16: metoda liniară, metoda degresivă şi metoda unităţilor de producţie

- Metoda liniară:

- Metoda degresivă:
Cota de amortizare degresivă = 100/4 x 1,5 = 37,5%
Tabel nr.2 Amortizarea degresivă
Anii Modul de calcul Amortizarea calculată Valoarea rămasă
N 300 000 x 37,5% 112 500 187 500
N+1 187 500 x 37,5% 70 312,50 117 187,50
N+2 117 187,50 x 50% 58 593,75 58 593,75
N+3 58 593,75 58 593,75 0

În exerciţiul financiar N+2 amortizarea calculată potrivit cotei de amortizare degresive

este: 117 187,50 x 37,5% = 43 945,32 lei, iar amortizarea calculată liniar în funcţie de durata
de utilizare rămasă, de 2 ani este de 58 593,75 lei. Deci, din acest exerciţiu financiar
amortizarea anuală degresivă devine mai mică decât amortizarea anuală liniară în raport cu
durata de utilizare rămasă, impunându-se trecerea la aceasta din urmă.
- Metoda unităţilor de producţie:

 
amortizarea în anul N: 300 000 lei x (8 000 piese/ 58 000 piese) = 41 400 lei


amortizarea înanul N+1: 300 000 lei x (10 000 piese/ 58 000 piese) =
 51 724,13 lei
 
amortizarea în anul N+2: 300 000 lei x (20 000 piese/ 58 000 piese) = 103
470 lei

 amortizarea în anul N+3: 300 000 lei x (20 000 piese/ 58 000 piese) = 103
470 lei

Exemplul 4: S.C. ALFA S.A. deţine un mijloc de transport achiziţionat la un cost de achiziţie de
200000 lei la data de 31.06.N-1. Valoarea reziduală este de 3 000 lei. În momentul achiziţiei, durata de
utilizare a fost apreciată la 4 ani, iar metoda de amortizare aleasă a fost cea liniară. La închiderea
exerciţiului financiar N, se constată că metoda de amortizare degresivă reflectă mult mai bine modul
în care se consumă
-
- beneficiile economice aduse de activ. Determinarea amortizării pentru cei 4 ani
presupune:
-
Valoarea amortizabilă = 200 000 lei – 3 000 lei = 197 000 lei
Cota de amortizare liniară : 100/4= 25%
Cota de amortizare degresivă: 100/4 x 1,5 = 37,5%
Tabel nr.3 Calculul amortizării
Anii Modul de calcul Amortizarea calculată Valoarea rămasă
N-1 197 000 x 25% x 6/12 24 625 172 375
N 172 375 x 37,5% 64 640,62 107 734,38
N+1 107 734,38 x 12 /30 43 093,75 64 640,63
N+2 64 640,63 x 12/ 18 43 093,75 21 546,87
N+3 21 546,87 21 546,87 0
-
- Se observă că în anul N+1 s-a trecut la amortizarea liniară calculată pentru durata
rămasă deoarece valoarea obţinută (43093,75) este mai mare decât suma ce rezulta prin
aplicarea cotei de amortizare degresivă (107734,38 x 37,5% = 40400,39).
-
- O problemă care poate să apară în practică este cea legată de reflectarea în conturile de
amortizări a aspectelor referitoare la ieşirea din entitatea economică a imobilizărilor corporale.
Entităţile economice au două opţiuni pentru a scoate o imobilizare corporală din
- patrimoniu: casarea imobilizărilor corporale şi cedarea imobilizărilor. Casarea intervine
atunci când de la imobilizările corporale în cauză nu se mai aşteaptă beneficii economice
viitoare. De regulă, aceste imobilizări corporale sunt complet amortizate, iar la scoaterea lor
din patrimoniu conturile de amortizări sunt diminuate cu valoarea amortizată care coincide cu
valoarea de intrare a respectivelor imobilizări. În unele situaţii, casarea presupune efectuarea şi
contabilizarea unor cheltuieli, dar şi recuperarea unor materiale. Pentru o gestionare eficientă a
acestei situaţii, este de preferat ca valoarea cheltuielilor să fie mai mică decât valoarea
materialelor recuperate.
-
- Cedarea unui element de imobilizări corporale se poate realiza în mai multe moduri:
prin vânzare, printr-un contract de leasing, prin donaţie. Pentru recunoaşterea veniturilor din
vânzare, entităţile economice vor aplica prevederile IAS 18 „Venituri”, iar pentru operaţiunile
 de leasing se vor aplica prevederile IAS 17 „Leasing”. Imobilizările corporale vândute sunt de
cele mai multe ori incomplet amortizate. În această situaţie, valoarea amortizată se scade din
gestiune, iar valoarea rămasă va afecta cheltuielile de exploatare. Conform IAS 16, câştigul sau
pierderea ce rezultă în urma vânzării unei imobilizări corporale va fi inclus(ă) în profitul sau
pierderea perioadei de gestiune. Câştigul sau pierderea care rezultă din cedarea unui element
de imobilizare corporală va fi determinat (ă) ca diferenţă între încasările nete la cedare şi
valoarea contabilă a elementului.

TEMA 1.2.

Influenţa asupra rezultatului a folosirii unei metode de amortizare contabilă diferită de metoda
de amortizare fiscală

O entitate economică achiziţionează pe 20 decembrie N-1 un utilaj în valoare de 60 000 lei.

Activul are o durată de viaţă de 4 ani şi o valoare reziduală nulă. Entitatea utilizează metoda
amortizării liniare pentru determinarea rezultatului contabil şi metoda amortizării accelerate pentru
determinarea rezultatului fiscal. Presupunem că entitatea obţine un rezultat contabil de 50 000 lei
pentru fiecare din următorii 4 ani.
Cum se înregistrează în contabilitate impozitele curente şi impozitele amânate ca urmare a
utilizării de metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil şi fiscal?

Rezolvare:

Situaţia în contabilitate pe parcursul celor 4 ani este următoarea:

An Valoarea Amortizarea Amortizarea Valoarea Baza de
contabilă contabilă fiscală contabilă impozitare
31.12.N 60 000 15 000 30 000 45 000 30 000
31.12.N+1 60 000 15 000 10 000 30 000 20 000
31.12.N+2 60 000 15 000 10 000 15 000 10 000
31.12.N+3 60 000 15 000 10 000 - -

Anul N
D.p.d.v. contabil se înregistrează o amortizare de 15 000 lei. Această sumă nu este recunoscută
dpdv fiscal, deci cheltuiala cu amortizarea contabilă nu este deductibilă fiscal.

În vederea determinării rezultatului fiscal, se vor elimina consecinţele aplicării metodei de

amortizare liniare (aplicată dpdv contabil) şi se va lua în considerare amortizarea accelerată
(aplicată dpdv fiscal). Astfel, se ajunge la următoarea formulă de calcul:

Rezultat fiscal = Rezultat contabil + Amortizare contabilă – Amortizare

fiscală Pentru anul N: Rezultat fiscal = 50 000 + 15 000 – 30 000 = 35 000 lei
Impozit pe profit = 35 000 x 16% = 5600 lei
Calculul rezultatului fiscal pentru 4 ani
An Rezultat contabil Amortizarea Amortizarea Rezultatul Impozitul pe
contabilă fiscală impozabil profit (16%)
31.12.N 50 000 15 000 30 000 35 000 5 600
31.12.N+1 50 000 15 000 10 000 45 000 8 000
31.12.N+2 50 000 15 000 10 000 45 000 8 000
31.12.N+3 50 000 15 000 10 000 45 000 8 000

Înregistrarea impozitului pe profit curent la 31.12. N

691 = 4411 5 600 5 600

Calculul impozitului amânat:

Valoarea contabilă a activului = 45 000 lei
Baza de impozitare = 30 000 lei
Valoarea contabilă a activului > Baza de impozitare
In consecinţă, apare o diferenţă temporară impozabilă de 15 000 lei care generează o datorie privind
impozitul amânat de 2 400 lei (15 000 x 16%).

În anul N, entitatea plăteşte un impozit pe profit de 5 600 lei. Dacă amortizarea nu ar fi fost
accelerată în scopuri fiscale, atunci entitatea ar fi trebuit să plătească un impozit de 8 000 lei (50
000 x 16%). Prin urmare, societatea plăteşte în anul N mai puţin impozit pe profit cu 1 200 lei.
Această sumă se va plăti în anii următori (impozit amânat), dar datoria este contabilizată în anul N.

Constituirea datoriei privind impozitul amânat la sfârşitul anului N:

692 = 4412 2 400 2 400

În bilanţ apare o datorie privind impozitul amânat în sumă de 2 400 lei

În contul de profit şi pierdere, cheltuiala cu impozitul pe profit este 8 000 lei (impozit curent 5 600
lei + impozit amânat 2 400 lei)

Anul N+1

Înregistrarea impozitului pe profit curent la 31.12. N+1

691 = 4411 8 000 8 000

Calculul impozitului amânat:

Valoarea contabilă a activului = 30 000 lei
Baza de impozitare = 25 000 lei
Valoarea contabilă a activului > Baza de impozitare

In consecinţă, apare o diferenţă temporară impozabilă de 10 000 lei care generează o datorie privind
impozitul amânat de 1600 lei (10 000 x 16%).

Datorii privind profitul amânat, aferente anului N+1 = 1600 lei

Datorii privind profitul amânat, aferente anului N = 2400 lei
Reluarea datoriei privind impozitul amânat = 800 lei

Reluarea datoriei privind impozitul amânat

4412 = 792 800 800

În bilanţ apare o datorie privind impozitul amânat în sumă de 1600 lei.

În contul de profit şi pierdere, cheltuiala cu impozitul pe profit este 7200 lei (impozit curent 8000
lei - impozitul amânat reluat 800 lei)

Anul N+2

Înregistrarea impozitului pe profit curent la 31.12. N+2

691 = 4411 8 000 8 000

Calculul impozitului amânat:

Valoarea contabilă a activului = 15 000 lei
Baza de impozitare = 10 000 lei
Valoarea contabilă a activului > Baza de impozitare

In consecinţă, apare o diferenţă temporară impozabilă de 5 000 lei care generează o datorie privind
impozitul amânat de 800 lei (5 000 x 16%).

Datorii privind profitul amânat, aferente anului N+2 = 800 lei

Datorii privind profitul amânat, aferente anului N+1 = 1600 lei
Reluarea datoriei privind impozitul amânat = 800 lei

Reluarea datoriei privind impozitul amânat

4412 = 792 800 800

În bilanţ apare o datorie privind impozitul amânat în sumă de 800 lei.

În contul de profit şi pierdere, cheltuiala cu impozitul pe profit este 7 200 lei (impozit curent 8 000
lei - impozitul amânat reluat 800 lei)

Anul N+3

Înregistrarea impozitului pe profit curent la 31.12. N+3

691 = 4411 8 000 8 000

Calculul impozitului amânat:

Valoarea contabilă a activului = 0
Baza de impozitare 0
Valoarea contabilă a activului = Baza de impozitare

Datorii privind profitul amânat, aferente anului N+3 = 0 lei

Datorii privind profitul amânat, aferente anului N+2 = 800 lei
Reluarea datoriei privind impozitul amânat = 800 lei

Reluarea datoriei privind impozitul amânat

4412 = 792 800 800

În bilanţ nu mai există datorii privind impozitul amânat.

În contul de profit şi pierdere, cheltuiala cu impozitul pe profit este 7 200 lei (impozit curent 8 000
lei - impozitul amânat reluat 800 lei)
 TEMA 2.1.

TVA şi reducerile comercile şi financiare

Pe data de 02.06.N furnizorul A livrează clientului B mărfuri la preţ de vânzare 20 000 lei,
TVA 19%, cost de înregistrare în contabilitatea lui A 8000 lei.
La recepţie, pe data de 02.06.N, clientul B constată că mărfurile nu îndeplinesc
condiţiile prevăzute în contract, nu înregistrează achiziţia, dar păstrează mărfurile în
custodie solicitând furnizorului o reducere de 10%. Furnizorul este de acord cu această
reducere.
Pe data de 05.06.N, furnizorul anulează factura iniţială şi emite alta, în care se ia în
considerare şi reducerea de 10%. La aceeaşi dată clientul înregistrează mărfurile în
gestiunea sa.
Pe data de 11.06.N, clientul achită contravaloarea mărfurilor beneficiind de o
reducere financiară de 2% acordată de furnizor. Furnizorul primeşte banii pe data de
12.06.N.
La sfârşitul exerciţiului financiar furnizorul acordă clientului B o reducere de 5%
datorită faptului că totalul vânzărilor către acesta a fost de 77 350 lei, care corespunde unei
cifre de afaceri de 65.000 lei.
Înregistrările în contabilitate sunt:
a) La furnizor
1. Pe 02.06.N, facturarea şi descărcarea gestiunii:
411 “Clienţi” = % 23800
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 20000
4427 “TVA colectată” 3800

607 “Cheltuieli = 371 “Mărfuri” 8000

privind mărfurile”

2. Pe 05.06.N, anularea facturii iniţiale şi emiterea unei facturi noi cu valoare de 20000
– 1000 = 9000 lei, TVA 19%

411 “Clienţi” = % -23800

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” -20000
4427 “TVA colectată” -3800

411 “Clienţi” = % 21420

707 “Venituri din vânzarea 18000
mărfurilor”
4427 “TVA colectată” 3420

3. Pe 12.06.N se încasează în contul bancar contravaloarea mărfurilor vândute cu

o reducere financiară de 2%.
 valoarea facturată = 21420 lei

suma încasată 98% x 21420 lei =20991,60 lei

reducere financiară brută = 428,40 lei
din care TVA 19/119 x 214,2 = 68,40 lei
cheltuieli cu scontul = 360 lei

% = 411 “Clienţi” 21420

5121 “Conturi la bănci în lei” 20991,60
667 “Cheltuieli privind 360
sconturile acordate
4427 “TVA colectată” 68,40

Pentru a evita debitarea contului 4427 şi creditarea contului 411 sunt recomandate
înregistrările:

% = 4427 “ TVA colectată” -68,40

411“ Clienţi” -428,40
667“Cheltuieli privind 360
sconturile acordate

5121 “Conturi la bănci în lei” = 411 “ Clienţi” 20991,60

TO DO: De ce este indicat să evităm debitarea contului 4427 „TVA colectată” şi

creditarea contului 411 „Clienţi”?

4. La sfârşitul exerciţiului financiar, reducerea acordată pentru cifra de afaceri

realizată cu clientul B se înregistrează prin emiterea unei facturi în roşu. Reducerea brută
este de 5 % x 77 350 lei = 3867,5 lei, din care TVAC = 19/190 x 3867,5 = 617,5 lei
% =4427 “TVA colectată” -617,5
709 “Reduceri 3250
comerciale
acordate”
411 “Clienţi” - 3867,5

b) La client:
1. Pe data de 02.06.N se înregistrează mărfurile şi se constată neconcordanţa cu
clauzele contractuale. Până la clarificarea situaţiei, clientul preia în custodie mărfurile
trimise:
 8033 “Valori materiale primite în = 20000
păstrare sau custodie”

2. Pe 05.06.N clientul primeşte noua factură de la furnizor, cu reducerea comercială

de 10%.

% = 401 “Furnizori” 21420

371 “Mărfuri” 18000
4426 “TVA deductibilă” 3420

=8033 “Valori materiale primite 20000

în păstrare sau custodie”

3. Pe 11.06.N clientul achită contravaloarea mărfurilor beneficiind de o reducere

financiară de 2%.

401 “Furnizori” = % 21420

5121 “Conturi la bănci în lei” 20991,60
767 “Venituri din sconturi 360
obţinute”
4426 “TVA deductibilă” 68,40

sau pentru a evita creditarea contului 4426 şi debitarea contului 401 sunt
recomandate înregistrările:

4426 “ TVA = % -68,40

deductibilă” 401 “ Furnizori” -428,40
767 “Venituri din sconturi 360
obţinute”

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 20991,60

4. Pentru reducerea comercială acordată la sfârşitul exerciţiului financiar,

trebuie diminuat costul mărfurilor achiziţionat de la furnizorul A.

4426 “TVA deductibilă” = % -617,5

609 “Reduceri 3250
comerciale primite ”
401 “Furnizori” - 3867,5
 TEMA 2.2.

Exemplu privind importul de mărfuri

SCE „X” SA efectuează în exerciţiul financiar N, un import de mărfuri pe cont

propriu în următoarele condiţii:
- valoarea externă FOB 30 000 $;
- cheltuieli de transport pa parcurs extern 3 000 $ ;
-taxa vamală 20% ;
- comision vamal 0,5 %
- cursul de schimb valutar la data vămuirii mărfurilor 3,2 lei/$ ;
- cursul de schimb la data primirii facturii privind cheltuielile de transport pe parcurs
extern 3,2 lei/$ ;
- curs de schimb la data plăţii mărfurilor la extern şi a facturii de transport pe parcurs
extern 3,3 lei/$ ;
- mărfurile sunt vândute clienţilor interni cu o marjă a importatorului de 30%.

Nr.crt. Elemente de calcul Valoarea în valută Valoareaîn

lei
1. Valoarea externă FOB 30 000 96 000
2. Transport extern 3 000 9 600
3. Valoarea externă CIF 33 000 105 600
4. Taxa vamală - 20 064
5. Comision vamal - 528
6. Cost de achiziţie în vamă - 127 248
7. TVA în vamă - 30 539,52
8. Valoarea în vamă în valută 33 000

Înregistrările contabile sunt :

1. achiziţia de mărfuri din import :
371 Mărfuri = % 127 248
401 Furnizori (externi) 96 000
401 Furnizori (interni) 9 600
446 Alte impozite, taxe ţi vărsăminte 21 120
asimilate
447 Fonduri specilae – taxe şi 528
vărsăminte asimilate

2. plata în vamă a taxei vamale, comisionului vamal taxei pe valoare adăugată :

% = 5121 Conturi la bănci în lei 20 592
446 Alte impozite, taxe şi 21 120
vărsăminte asimilate
447 Fonduri speciale – taxe 528
şi vărsăminte asimilate
4426 TVA deductibil 20 064

3. plata facturii unităţii prestatoare de servicii pentru transportul pe parcurs extern :

% = 5124 Conturi la bănci în valută 9 900
401 Furnizori 9 600
 665 Cheltuieli din diferenţe de 300
curs valutar

4. plata datoriei faţă de furnizorul extern al mărfii :

% = 5124 Conturi la bănci în valută 99 000
401 Furnizori 96 000
665 Cheltuieli din diferenţe de 3 000
curs valutar

5. vânzarea mărfurilor pe piaţa internă :

411 Clienţi = % 136749,1

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 110281,6
4427 TVA colectat 26467.58

6. descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

607Cheltuieli privind = 371 Mărfuri 127 248
\\ mărfurile