Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea permitindu-I

sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult si exprimate in
concordant cu gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pina la
moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentru

promovarea sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

Conditii prenatale

Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de consumul de
tutun, alcool, drguri, alimentatie
Familia
Asigura securitatea fizica si psihica
Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

Da informatii despre lume si societate
Nutritia
O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara
Odihna, somnul, activitatiile fizice
Experienta de viata si procesul de invatare
Mediu
Clima
Conditiile de locuit
Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

Intrauterina

 Perioada embrionara 1-3 luni  Corespunde organogenezei

  Se produce dezvoltarea de baza a unor
sisteme si aparate, a capacitatii functionale
 Apar primele miscari active percepute de
mama la 4 ½ luni

 Perioda fetala 3-6 luni

 Dezvoltarea sistemului nervos central si a
centrilor respiratorii
 Cresterea in lungime si greutate
 La sfirsitul acestei perioade fatul este capabil
sa treaca la viata extrauterina

 6-9 luni

Nou nascut 0-30 zile  Creste in prima luna cu aproximativ 4 cm

 In a zecea zi atinge greutatea de la nastere in
primele zile avind loc scaderea fiziologica
 La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatii
cu aproximativ 750 g
 Sunt prezente reflexele arhaice

 Deglutitie
 Supt
 Orientare
 Moro - reflexul de tresarire
 De apucare
 De extensie a capului
  Reactioneaza la stimuli senzoriali

 Plinsul este un mijloc de comunicare

 Discomfort
 Foame
 Sete

Sugar 1-12 luni  Se produce o crestere fizica, cognitive si

psihosociala in ritm rapid
 Se trece de la un comportament reflex la unul
constient

 Progrese in ceea ce priveste motricitatea si

coordonarea miscarilor ajungind la 1 an sa se
aplece, sa se ridice
 Progrese auditive si vizuale
 Dezvoltarea limbajului

Copil mic 1-3 ani  Mobilitatea crescuta – urca si coboara scarile

cu usurinta
 Motricitatea fina ii permite sa deseneze

 Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea

intuitiva
 Stie care comportament se pedepseste si care
se recompenseaza
 Vocabulary imbunatatit
 Numste culoril, partile corpului
  Construieste fraze
 Cauta contacte sociale
 Trece de la jocul asociativ la cel cooperative
 Lungimea de la nastere se dubleaza la 4=5 ani
 La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg

Solar 6-14 ani  Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

 Au loc transformari comportamentale de

personalitate

 Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea,

auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt

Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
Aprecierea starii fatului la nastere
Profilaxia oftalmiei gonococice
Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
Stabilirea sexului
Masurarea si cintarirea
Stabilirea sexului

Stabilirea identitatii
Ingrijirea tegumentelor
Infasarea
Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevrele
efectuindu-se cu multa blindete

Etape de executie Timpi de executie

Aspirarea secretiilor din nas Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda Nelaton

si din gura
numarul 12-14

 Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii

Pensarea si sctionarea Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la insertia

cordonului ombilical
abdominal a ombilicului, iar a doua inspre vulva parturientei
 Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca chirurgicala

 Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa sau

matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra insertiei
abdominal a cordonului , incrucisind firele de 2 ori, dupa care
protejind copilul cu o mina se taie cu foarfecele chirurgical
curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii
 Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea nod de
siguranta , peste suprafata bontului, dupa care se sectioneaza
firele – ligatura in dop de sampanie
 Se tamponeaza bontul cu betadina

Pansarea bontului ombilical  Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din parti
pina la jumatate
 Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical

 Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

 Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in primele 24
 de ore dupa nastere pentru a depista o eventual hemoragie

Aprecierea starii fatului la Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului APGAR
nastere
notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac, respiratia,
tonicitatea muscular, reflexele de iritatie, coloratia
tegumentelor

Scor 0 1 2

Respiratii/mi 30-60 60-80 >80 sau

n perioade
de apnee

Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu

pina la
puternic

Cianoza Absenta La La
respirarea respirarea
de aer de oxigen
40%

Geamat Absent E aude cu Se aude

axpirator stetoscopul fara
stetoscop

Murmur Clar Diminuat Abia

vezicular perceptibil

Scor > 8 = probabilitate mare de deces

Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun

 Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de reanimare

Prevenirea oftalmiei Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu ajutorul

gonococice
compreselor sterile umezite cu solutie de ser fiziologic sau
 musetel

 Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac

conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de argint 1%
 Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens circular,
dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril

Examinarea sumara a n.n  Se stabileste sexul

 Se cerceteaza integritatea organismului pentru descoperirea
eventualelor malformatii vizibile

Determinarea datelor Se masoara cu pediometrul

antropometrice

 Se masoara circumferinta capului, toracelui, abdomenului cu

centimetrul
 Se cintareste

Stabilirea identitatii  Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca mijloc de

identificare pe care se inscriu datele masuratorilor

Ingrijirea tegumentelor  Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec cald

 Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos, aceasta

avind rolul unui invelis protector impotriva infectiilor si a
pierderilor de caldura
 Infasarea  Se infasa in scutece sterile , incalzite

Transportul la sala de Se transporta cu blindete in conditii de protectie termica

nastere
 Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE

Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijiri energice evolueaza
spre moarte
Cauze
Imaturitatea sistemului nervos
Hemoragii cerebrale
Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati, meconiu
Malformatii congenitale pulmonare
Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate parturientei
Nasterea prelungita

Acordarea ingrijirilor necesare in Tehnici de efectuat

Apnea tranzitorie  Se dezobstrueaza caile respiratorii prin

aspirarea mucozitatilor si secretiilor
 Eliberarea cailor respiratorii de secretii
 Se va evacua continutul gastric prin gavaj
 Ameliorarea functiei respiratorii

 Se efectueaza masaj toracic

 Se aseaza in pozitie decliva
 Asfixia albastra  Este asezat in pozitie decliva pe cimpuri
sterile si incalzite
 Eliberarea calior respiratorii
 Se dezobstrueaza caile respiratorii prin
 Ameliorarea functiei respiratorii
aspirarea mucozitatilor si secretiilor
 Se face respiratie artificial
 Se administreaza oxygen

Asfixia alba  Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri sterile

incalzite incalzite, in pozitie propice
intubatiei endotraheale
 Asistenta ajuta medical la efectuarea
intubatiei
 Se adapteaza un insuflator manual, efectuind
30-35 insuflatii de aer amestecat cu oxygen
 Se efectueaza masaj cardiac extern, efectuind
o infundare de 10-20 mm
 Se cateterizeaza artera sau vena ombilicala
sau se abordeaza o vena epicraniana pentru a
se fixa pozitia venei
 Copilul reanimt va fi urmarit prin
monitorizarea functiilor vitale pe monitor

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON

Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze climatul necesar adaptarii
cit mai rapide la viata extrauterina
In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate de deficientele
functionale specific acestei , de alimentare

Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita dezvoltarii ulterioare
a copilului si acordarii ingrijirilor sale
 Obiective Etape de executie

Asigurarea conditiilor de mediu in scopul  Se repartizeaza nou nascutul in sectia de nou

nascuti
 Prevenirii infectiilor
 Stimularii cresterii si dezvoltarii
 Prevenirii complicatiilor determinate de
aspirarea secretiilor nazo-faringiene sau a
 Se respecta normele de profilaxie a infectiilor
varsaturilor
intraspitalicasti
 Se asigura conditiile optime de microclimat :
temperature, umiditate, luminozitate, aerisire
 Se asigura patul cu lenjerie curate si incalzita
 Va fi culcat in decubit lateral care se schimba la
2-3 ore

 Se supravegheaza regiunea oro-nazala pentru a

se inlatura eventualele mucozitati care se pot
scurge

Observarea clinica generala a nou Se dezbraca nou nascutul, se controleaza pe toate

nascutului pentru
partile corpului, observindu-se eventualele
 Depistarea malformatiilor congenitale anomalii

 Se controleaza cavitatea bucala, calea libera a

esofagului
 Se controleaza deglutitia
 Se controleaza regiunea anala

 Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul

 Depistarea unor deficient functionale respirator, amplitudinea, frecventa
 La nivelul aparatului respirator  Se va obsrva respiratia copilului la interval de
maxim 3-4 minute
 Se vor urmari tegumentele pentru a recunoaste
crizele de cianoza

 La nivelul cardiovascular

 Se va urmari daca exista reflexe de deglutitie sau

de supt

 Se vor urmari scaunele in primele 24 de ore

 Se va urmari tonusul muscular, daca se observa

hipotonie sau atonie muscular se va atentiona
medical

 La nivelul tubului digestive

 Se va urmari reactia copilului la lumina,
zgomote, presiunea tegumentelor prin aplicare
de obiecte calde sau reci

 Se va efectua reflexul Moro, analizindu-se

raspunsul copilului

 La nivelul sistemului nervos

Masurarea functiilor vitale si vegetative  Se vor efectua la indicatia medicului

 ATENTIE!!! Instalarea deficientelor
functionale pe aparate se poate face rapid , iar
rolul asistentei medicale este de radar in
depistarea acestor semnale de alarma

Recunoasterea modificarilor fiziologice Va fi cintarit si masurat zilnic pentru aprecierea

tranzitorii
somatic

 Scaderea fiziologica in greutate  Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit scade

in greutate si durata scaderii curbei ponderale

 Se observa culoarea tegumentelor icterica

 Intensitatea scazuta arata debutul icterului

 Coloratia urinei, a scaunului
 Starea generala a nou nascutului
 Se observa zona mamara si urogenitala intre a 2
si a 6 zi, in cazul aparitiei unor modificari se pot
 Icterul fiziologic
aplica comprese umezite pe sinii tumefiati si se
asigura igiena zonei urogenitale

 Pentru indepartarea descuamatiei se asigura

igiena normal a tegumentelor
 Criza hormonala

 Descuamatia fiziologica

Recunoasterea unor boli specific perioadei Se vor semnala aparitia si accentuarea polipneei,
neonatale
prezenta semnelor de greutate in respiratie
 Se va atrage atentia medicului daca copilul
prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral, crize
de agitatie – sindrom neurovascular
 Se va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului – copilul nu mai poate suge – ziua 5
pina in a 12 – symptom al infectiei tetanice
 Se vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
 Se vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu debut rapid
la 2-3 ore de la nastere , culoarea urinei, starea
generala alterata – boala hemolitica a nou
nascutului

Ingrijirea tegumentelor nou nascutului  Inaintea caderii bontului ombilical tegumentele

se curate cu atentie, cu comprese de tifon,
ungindu-se apoi cu ulei de parafina
 Se face zilnic baia partial insistind in regiunea
fesiera, genital, a plicilor inghinale, evitindu-se
zona ombilicala
  Dupa caderea bontului ombilical se efectueaza la
2-3 zile baia generala

Asigurarea igienei lenjeriei  Se va schimba de cite ori este nevoie

Alimentarea nou nascutului  Se recomanda aducerea nou nascutului sanatos la

sinul mamei cit mai devreme in primele 24 ore
 In prima zi cite 5 minute la interval de 2-3 ore,
apoi 10 minute, ca incepind cu a 5 zi sa stea cite
20 minute la fiecare masa

 Mama va fi invatata cum sa alimenteze copilul

Ingrijirea plagii ombilicale  Cordonul ombilical se mumifica la 6-8 zile dupa

nastere
 Inaintea caderii bontului ombilical

 Va fi controlat de mai multe ori pe zi

 Va efectua pansamentul ombilical

 Asistenta va controla evolutia bontului, va

 aprecia mirosul care se amana din plaga, starea
generala a nou nascutului

ATENTIE!!!! Termometrizare

 Va observa tumefierea bontului, cu inmuierea

consistentei acestuia, mirosul fetid care se emana
din plaga
 Va efectua toaleta cu apa oxigenata
 Va atinge bontul cu pansament innmuiat in
tincture de iod
 Va introduce un praf de sulfamida in plaga
 Va aplica compresa sterile de tifon
 In caz de infectii – gangrene umeda  Va fixa comresa cu fasa
 Se vor aprecia fundul, marginile plagii, tesutul
cellular subcutanat si tegumentele din zona
periombilicala
 Se aplica pansament steril si se fixeaza cu fasa
pina la cicatrizare
 Se observa secretia seroasa sau purulenta pe
fundul plagii
 Va efectua toaleta zilnica cu apa oxigenata
 Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%
 Dupa caderea bontului ombilical –
cicatrizarea survine in decurs de 12-15 zile

 Va aplica pansament steril

In caz de infectii ca
 In blenoragie ombilicala
 Va observa secretia seroasa sau mucopurulenta
din plaga
 Va efectua toaleta cu apa oxigenata
 Dupa curatirea plagii se va observa prezenta unui
mugure rosiatic pediculat cu suprafata zemuinda
 Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de argint
5%
 Va aplica poi pansament steril cu alcool 70 grede
 Va observa secretia purulenta din plaga cu
inflamatia tesuturilor din jur
  Va anunta medical si va aplica tratamentul
recomandat
 Va aplica peste plaga pansament inmuiat in
alcool 5%

 Granulom
Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza
partial in sectia de nou nascuti dar se
continua la domiciliu copilului

 Omfalite

PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII

Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.

El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea omenirii. El este inca decisiv
pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.
In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a alapta.

Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al mamei cu copilu in

timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze copii.

Obiective Interventiile asistentei

Pregatirea psihica a mamei in vederea Se dicuta cu mama

alaptarii
 Se vor arata efectele positive ale alimentatiei in
dezvoltarea copilului
 Se vor arata efectele favorabile ale alaptarii
asupra involutiei uterine dupa nastere si a
prevenirii obezitatii
 Se vor inlatura factorii, elementele care ar putea
creea emotii negative asupra mamei

Pregatirea sinilor pentru alaptare prin Cel mai bun stimulant al secretiei lactate este
 golirea sinilor

 Stimularea secretiei lactate  Se va aduce copilul la sinul mamei cit mai

repede posibil in primele 24 de ore dupa nastere

 Se va lasa copilul sa suga cit mai des – metoda

alaptarii la cerere cu respectarea repausului
nocturn
 Se vor expune sinii cit mai mult la aerul camerei
 Ritmul circadian al suptului se regleaza de la
sine dupa circa 4 saptamini
 Se va explica mamei inca inaintea nasterii ca
trebuie sa efectueze masaj al mamelonului

 Igiena mameloanelor se face cu apa fara sapun

 Se vor sterge cu un prosop mai aspra
mameloanele trebuie stoarse pentru a mentine
permeabilitatea canalelor galactofore
 In cazul aparitiei ragadelor mameloanelor se
acopera cu un ungvent si apoi cu o compresa
 Prevenirea incidentelor sterile, laptele se da muls copilului

Asigurarea dietei mamei care alapteaza  Se va asigura mamei un regim echilibrat

 Nu se recomanda cura de slabire
 Consumul alimentelor se va face in cantitati
mici si dese
 Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-800 ml/zi
 Evitarea administrarii substantelor care pot fata de normal
trece prin lapte  Nu se vor administra mamei care alapteaza
medicamente decit la prescriptia medicului
 Se va educa mama privind rolul nociv al
nicotinei,
 alcoolului asupra evolutiei copilului

Alaptarea copilului  Copilul se va schimba cu scutece curate

 Se va imbraca mama cu un halat curat
 Asigurarea conditiilor de igiena necesare
 Se va aplica masca de tifon pe fata
 Asigurarea pozitiei confortabile pentru
alaptare

 Se va spala pe miini
 Se va efectua igiena sinilor
 Se vor stoarce si se observa primele picaturi de
lapte
 Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi in
decubit lateral

 Dupa citeva zile va sta pe scaun

Alimentatia propiu-zisa  Mama va pune copilul la sin

 Daca doarme va fi trezit

 Mama va observa daca are sufficient lapte
 Copilul va fi lasat sa suga pina cind se satura
 Dupa supt mama ridica usor copilul in brate,
capul va fi sustinut
 Se va tapota usor, asteptind eructatia

 Favorizarea eructatiei

Asigurarea repausului dupa alaptare  Va infasa copilul

  Va culca copilul usor in pat in decubit lateral
sting 10-15 minute, apoi drept

 Va urmari copilul in permanenta spre a observa

eventualele regurgitari, varsaturi, colici
abdominal, scaune postprandiale

Efectuarea igienei sinilor  Mama va spala sinii cu apa si ceai de musetel

 Daca copilul nu a supt tot laptele din ambii sini ,
mama va extrage manual sau cu pompa de
mulgere

 Dupa alaptare se recomanda mamei un repaus

de 15-20 minute
 Pe areola mamara expusa la aer se va aplica
lanolina sau vaselin, inclusive pe mameloane

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in
programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului)
a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria
de "vaccin viu atenuat".

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca
imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG – scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul Camille Guérin
incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune
de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au
descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena.

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921, sub
denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui
incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati mor de
tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator cu
bacili tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a
deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.