Seminar 1 2018-2019 1

1. Mărimi fizice si unitati de masura

Pentru caracterizarea fenomenelor fizice au fost introduse diferite notiuni. De
exemplu pentru a caracteriza fenomenul de miscare s-au introdus notiuni ca spatiu, timp,
viteza, acceleratie, etc. Aceste notiuni se numesc marimi fizice.
Masurarea marimilor fizice ce caracterizeaza marimile studiate implica :
1. alegerea unitatii de masura,
2. compararea unitatii de masura cu marimea ce se masoara.
A masura inseamna a compara marimea fizica data cu marimea fizica ce a fost
aleasa ca unitate de masura.
Masuratorile se pot efectua :
1. direct prin compararea marimii cu unitatea marimii respective,
2. indirect prin calcul.
Clasificare
A. Marimi fizice fundamentale si derivate
Marimile fizice ale caror unitati de masura au fost definite riguros si prin
intermediul carora se exprima unitatile de masura ale tuturor celorlalte marimi fizice se
numesc marimi fizice fundamentale.
Marimile fizice ale caror unitati de masura se exprima prin intermediul unitatilor
de masura ale marimilor fizice fundamentale se numesc marimi fizice derivate.
Unităţile de măsură adoptate pentru mărimile fizice fundamentale se numesc
unităţi fundamentale.
Mărimile fizice pentru care unităţile de măsură se exprimă printr-o combinaţie a
unităţilor fundamentale se numesc mărimi derivate, iar unităţile lor de măsură se numesc
unităţi derivate.
Sisteme de unitati
Marimile fundamentale alese si unitatile lor de masura determina sistemul de
unitati de masura.
In mecanica sunt suficiente trei marimi fundamentale, cum ar fi : lungimea timpul
si masa.
Sistemul international SI.
Mărimea fizică Simbolul Unitatea de Simbolul unităţii de
mărimii fizice măsură măsură
1 Lungimea L metrul m
2 Timpul T secunda s
3 Masa M kilogram kg
4 Temperatura  Kelvin K
termodinamică
5 Intensitatea I Amper A
curentului electric
6 Cantitatea de  mol mol
substanţă
7 Intensitatea I candela cd
luminoasă

 Seminar 1 2018-2019 2

Mărimea fizică Simbolul Unitatea de Simbolul unităţi

mărimii fizice masură de măsură
1 Unghiul plan  radian rad
2 Unghiul solid  steradian sr

Unghiul plan masurat în radiani (rad)
1 rad = unghiul la centru care subîntinde un arc de cerc de lungime egala cu raza cercului

Unghiul solid masurat în steradiani (s.r., sterad) este unghiul în spatiu delimitat de o
suprafata conica
1 sterad = unghiul cu vârful în centrul unei sfere care decupeaza de pe sfera o suprafata
(calota sferica) de arie egala cu R2

Alături de unităţile de măsură fundamentale şi derivate există şi aşa numitele unităţi de

măsură tolerate. (de exemplu,calul-putere : 1CP = 735,5 W sau 1 eV = 1,6⋅10-19J).
Dimensiuni si ecuatii dimensionale
O mărime fizică M trebuie exprimată ca produsul dintre valoarea ei numerică
{M} şi unitatea de măsură [M].
M = {M}[M]
Deoarece pentru o mărime fizică se pot utiliza mai multe unităţi de măsură, pentru care:
M  {M 1}[ M 1 ]  {M 2 }[ M 2 ]  ....
de unde:
{M 1 } [ M 2 ]

{M 2 } [ M 1 ]
Se observă că raportul valorilor numerice ale unei mărimi fizice este egal cu inversul
raportului unităţilor de măsură.
Ex: Din punct de vedere matematic, aria unui pătrat cu latura X este A  X 2 . Din punct
de vedere fizic, { A}[ A]  { X 2 }[ X 2 ]
[X 2 ]
{ A}   { X 2 }  k{ X 2 }
[ A]
 Seminar 1 2018-2019 3

Se observă că în formulele fizice apare un coeficient parazit exprimat prin raportul

unităţilor de masură. Aceasta a dus la necesitatea practică de elaborare a unui sistem de
unităţi coerent, astfel încât în formulele fizice coeficientul parazit să fie unitar ( k  1 ).
Termenii unei expresii matematice, care corespunde unei legi a fizicii, trebuie să aibă
acelaşi grad de omogenitate în raport cu fiecare dintre unităţile de măsură fundamentale.
Deoarece condiţia de omogenitate depinde doar de alegerea mărimilor fizice
fundamentale, putem introduce noţiunea de dimensiune asociată unei mărimi fizice
fundamentale
Ecuatia dimensională
 A  L M  T  ......
Multiplii si submultiplii ai unitatilor de masură

B. Mărimi fizice scalare şi vectoriale

1. Mărimi fizice scalare

Mărimile care pot fi complet caracterizate de un număr şi o unitate şi care au deci numai
intensitate sau mărime, se numesc scalari. Exemple de mărimi fizice care sunt scalari :
masa, lungimea, timpul, densitatea, energia, temperatira, etc. Scalarii pot fi trataţi cu
ajutorul regulilor din algebra elementară.
2. Mărimi fizice vectoriale
Mărimile care sunt caracterizate prin intensitate (mărime sau modul), direcţie şi un sens
pe această direcţie, se numesc vectori. O  mărime fizică vectorială se reprezintă
covenţional cu o săgeată deasupra literei, A Valoarea absolută sau modulul vectorului
 
A se scrie ca A .
Exemple de mărimi fizice care sunt vectori: viteza, acceleraţia, forţa, intensitatea
câmpului electric, etc. Multe din legile fizicii pot fi exprimate în formă compactă folosind
vectori.
Vectorii se compun după anumite reguli de compunere.

Operaţii cu vectori:
 Seminar 1 2018-2019 4

a. Adunarea vectorilor.
Adunarea vectorilor concurenţi se efectuează după regula paralelogramului. Suma a doi
   
vectori concurenţi a şi b este un vector c , unde c este diagonala mare a
paralelogramului (fig.1a, b).
  
ab c
c 2  a 2  b 2  2ab cos 

fig1. a. b. c.
Proprietăţi ale adunării vectoriale:
   
1. comutativitatea: a  b  b  a
     
2. asociativitatea: a  (b  c )  (a  b )  c
Ordinea sau modul de grupare a vectorilor în operaţia de adunare nu are nici o
importanţă, suma este aceeaşi.
3. Dacă k este un scalar, multiplicarea unui vector cu un scalar este distributivă:
   
k ( a  b )  ka  kb
b. Scăderea vectorilor.
Definim vectorul cu semn schimbat ca fiind un alt vector de acelaşi modul, de aceeaşi
  
direcţie dar de sens opus. Diferenţa a doi vectori concurenţi a şi b este un vector c ,

unde c este diagonala mică a paralelogramului (fig.1c).
    
a  b  a  ( b )  d
d 2  a 2  b 2  2ab cos 
c. Compunerea şi descompunerea vectorilor

Un vector unitar, u a este un vector de lungime unitate:
 
a  ua a
  
Fie i , j , k trei vectori unitari ortogonali ce definesc un sistem cartezian de coordonate

(fig.). Un vector arbitrar a se poate scrie:
   
a  axi  a y j  az k

unde ax, ay, az sunt componentele vectorului a .

Modulul lui a este:
 Seminar 1 2018-2019 5

2 2 2
a  ax  a y  az
 a ay a
Unghiurile pe care pe care le face a cu axele x, y, z au cosinuşii x , , z . Acestia se
a a a
numesc cosinuşi directori şi au proprietatea că suma pătratelor a trei cosinuşi directori
este egală cu 1.

fig. 2
d. Produsul scalar
 
Produsul scalar a doi vectori a şi b este un scalar c:
 
a  b  c  ab cos 
 
unde cos  este cosinusul unghiului dintre vectorii a şi b .
Folosind componentele putem scrie produsul scalar astfel:
 
a  b  a x bx  a y by  az bz
Proprietăţi:
   
-comutativitatea: a  b  b  a
   
-dacă a  b atunci a  b  a 2
   
-dacă a  0, b  0 şi a b  0 atunci vectorii sunt ortogonali.
e. Produsul vectorial
 
Produsul vectorial a doi vectori a şi b este un vector perpendicular pe planul format de
cei doi vectori:
    
a  b  c  ab sin(a , b )
 
Produsul vectorial se exprimă formal prin componentele vectorilor a şi b sub forma:
  
i j k
 
a  b  ax a y az
bx b y bz
 Seminar 1 2018-2019 6

fig. 3
Proprietăţi:
   
-produsul vectorial nu este comutativ: a  b  b  a
 
rezultă că: a  a  0 .
      
-produsul vectorial este distributiv: a  (b  c )  a  b  a  c

Sisteme de coordonate
a. Coordonate carteziene ortogonale
Pentru a localiza un punct în spaţiu sunt necesare trei numere. Numerele ataşate punctului
se numesc coordonate. Sistemul de coordonate cartezian se construieşte ducând printr-un
punct numit origine, trei axe perpendiculare două câte două între ele.
Axele de coordonate se notează cu Ox,Oy şi Oz iar denumirile lor sunt: axa absciselor,
axa ordonatelor şi axa cotelor. Axele formează un triedru, iar feţele triedrului sunt
planele de coordonate xOy, yOz şi xOz. Planele de coordonate împart spaţiul în opt
regiuni numite octante. Versorii axelor de coordonate sunt i j k

fig.4
Coordonatele carteziene ale unui punct sunt lungimile orientate ale proiecţiilor în unităţi
egale cu lungimea versorului. În figura se arată cum se găsesc proiecţiile vectorului r pe
axele de coordonate. Din vârful P al vectorului se duc perpendiculare pe cele trei axe şi
măsurăm lungimile orientate ale semidreptelor. Valorile obţinute sunt coordonatele x, y, z
şi scriem:

Lungimea vectorului este distanţa de la origine până în punctul P:

b. Coordonate polare în plan

Coordonatele polare ale punctului P sunt mărimile variabile ρ = f (t ) şi φ = f (t )

fig. 5
Mărimea ρ se numeşte rază vectoare sau modul şi are numai valori nenegative.
Mărimea φ se numeşte fază, amplitudine sau argument şi primeşte valori între 0 şi 2π.
Relaţiile coordonatelor polare cu cele carteziene sunt:
 Seminar 1 2018-2019 7

Ex: Mişcarea planetelor în jurul Soarelui pe traiectorii eliptice este descrisă cu ajutorul
coordonatelor polare.
c. Coordonate cilindrice
Relaţiile coordonatelor cilindrice cu cele carteziene sunt:
 x   cos 

 y   sin 
z  z

d. Coordonate sferice
Coordonatele sferice ale punctului P sunt ρ, θ şi φ (fig.6). Semnificaţiile mărimilor ρ, θ şi
φ sunt:
1. ρ, distanţa OP , ρ ≥ 0, ρ = ρ (t)

2. θ, unghiul format de segmentul OP cu axa Oz , θ = θ(t) ;

3. φ, unghiul format de proiecţia lui OP pe planul xOy cu axa pozitivă Ox,

Relaţiile între coordonatele carteziene şi cele sferice sunt:

fig.6

Probleme
Analiza dimensionala

1. Să se determine formulele dimensionale şi unităţile de măsură în sistemul

internaţional pentru: viteza liniară, acceleraţia liniară, impuls, forţă.
Rezolvare:
   LT 1 ;  SI  ms 1
a  LT 2 ; a SI  ms 2
 p  LMT 1 ;  pSI  mkgs 1
F   LMT 2 ; F SI  mkgs 2  N
2. Sa se determine formula dimensionala si unitatea de masura in SI pentru capacitatea
calorica.
Rezolvare:
 Seminar 1 2018-2019 8

Q
C

C   L2 MT 2 1
C SI  m 2 kg s 2 K  JK 1
3. Sa se determine unitatea de masura in SI pentru constanta Boltzmann.
Rezolvare:
R
kB 
NA
pV
R  0 0 ; RSi  J  Kmol 1  K
T0
N
N A  ; N A SI  Kmol 1
n
k B SI  JK 1
4. Conform distribuşiei Maxwell, numărul N de molecule având vitezele cuprinse în
intervalul (v, v+v) este proporţional cu numărul total de molecule, N, si cu intervalul
de viteze considerat:
N  f ( , T ) N 
unde f(v,T) este funcţia de distribuţie a vitezelor moleculare şi este de forma:
  m 2  2
f ( , T )  C exp   
  2 kT 
Să se determine dimensiunile constantei de integrare C.
Rezolvare:
N
f ( , T ) 
N 
 f   L1T ; C   f  2  L3T 3 ; C SI  m 3 s 3

5. Fie un conductor de lungime  parcurs de curentul electric I, plasat într-un câmp

magnetic de inducţie B. Asupra conductorului acţionează o forţă F  BI . Să se
determine formula dimensională pentru B.
Rezolvare:
F MLT 2
B  ; B    MI 1T 2 ; BSI  kg A 1 s 2  Tesla
I IL

6. Ştiind că B  H şi că intensitatea câmpului magnetic se măsoară în A/ m , să se

determine formula dimensională a permeabilităţii magnetice.
Rezolvare:
B
  ;   
B   MA1T 2  MLT 2 A2
H H  AL1
 SI  kg m s 2 A 2  H / m
 Seminar 1 2018-2019 9

7. Să se găsească formula dimensională a permitivitaţii, , ştiind că  SI Fm 1 . Să se

1
arate că   2 are dimensiunile unei viteze.
Rezolvare:
D

E
F C C2 A 2T 2
 SI    ;    3 2  A 2T 4 L3 M 1
m Vm J m L MT
1
  2  LT 1
8. Să se găsească formula dimensională si unitatea de masura a constantei de elasticitate
k.
Rezolvare:
F
k
x
k   MT 2
k SI  Nm 1
9. Să se găsească formula dimensională si unitatea de masura pentru potentialul electric
V.
rezolvare:
L
V
q
V   ML2T 3 I 1
V SI  V
10. Să se găsească formula dimensională si unitatea de masura pentru fluxul magnetic
dm
m daca e   .
dt
Rezolvare:
m   ML2T 2 I 1
m SI  Wb
Operatii cu vectori
         
1. Fie vectorii: a  3i  2 j  k ; b  4i  j  k . Să se determine produsul scalar a  b .
Rezolvare:
 
a b  3 4  2 1  9
        
2. Să se determine produsul vectorial a  b  c dacă: a  2i  j  2k ; b  4i
Rezolvare:
 Seminar 1 2018-2019 10

  
i j k
   
a b  2 1 2  8 j  4k
4 0 0
 
3. Sa se afle suma vectorilor deplasare a si b daca componentele lor pe trei directii
perpendiculare sunt: a x  5, a y  0, a z  1 si bx  2, b y  4, bz  5 .
Rezolvare
    
a  b  3i  4 j  4k
       
4. Sa se determine unghiul dintre doi vectori: a  5i  5 j  5k ; b  2i  j  k
Rezolvare
 
a b 20 2 2
cos     
a b 75 6 3
 
a b  10  5  5  20
a 2  5 2  5 2  5 2  75 ; a  75
b 2  2 2  12  12  6 ; b 6

       
5. Fiind daţi vectorii: a  3i  4 j  5k ; b  i  2 j  k să se calculeze:
a. modulul fiecărui vector
b. produsul scalar
c. unghiul dintre cei doi vectori
   
 
d. suma a  b şi diferenţa a  b  
Rezolvare:
a. a 2  32  4 2  5 2  50 ; a  50
b 2  12  2 2  12  6 ; b 6
 
b. a  b  3  1  4  2  5  1  10
 
a b 10 1
c. cos     
a b 50 6 3
    
d. a  b  2i  6 j  6k
    
a  b  4i  2 j  4 k

6. În sistemul de coordonate rectangulare, punctul P are coordonatele (4 şi 7 ). Să se

calculeze coordonatele polare ale punctului P.
Rezolvare
Raza vectoare şi faza sunt:
  x 2  y 2  8,06
x
cos   0,496

  60,25 o
 Seminar 1 2018-2019 11

7. În coordonate carteziene, coordonatele punctului P sunt P(5;8;11). Să se calculeze

coordonatele sferice ale punctului P

Solutie
r  x 2  y 2  z 2  14,49
z
tg   1,17   49,38 o
2 2
x y
y
tg   1,6   57,99 o
x

Cinematica
1. Un mobil parcurge patru spatii egale, fiecare cu vitezele 1  1m / s ,
1  2m / s , 1  3m / s , 1  4m / s . Sa se determine viteza medie a mobilului pe
intreg spatiul parcurs.
Rezolvare:
s  1t1   2 t 2   3 t 3   4 t 4
s s s s
t  t 2  t 2  t3  t 4    
1  2  3  4
    1 3 4  1 2 4  1 2 3
ts 2 3 4
1 2 3 4
4 s 1t1   2 t 2   3 t 3   4 t 4
m  
t t
41 2 3 4
m   1,92 m / s
 2 3 4  1 3 4  1 2 4  1 2 3

2. Un autoturism rosu care se deplaseaza cu viteza vr=160km/h se afla la distanta d=100m

in spatele unui autoturism albastru care se deplaseaza cu viteza va=120km/h. Neavand
posibilitatea sa depaseasca soferul masinii rosii decide sa incetineasca pentru a evita
coliziunea. Sa se calculeze acceleratia (constanta) pe care trebuie sa o aibe masina rosie.

v 2r  v 2a  2ad 2
d1  v a t
d 2  d  d1  d  v a t
v r  v a  at

a
v r  v a 2  0,62m / s 2
2d
160km / h  44,44m / s
120km/h  33,33m/s
 Seminar 1 2018-2019 12

3. Un autoturism se deplaseaza cu viteza v1=22m/s in spatele unui tir care se deplaseaza

cu viteza v2=15m/s. Autoturismul se angajaza in depasire atunci cand se afla la distanta
d=20m fata de tir, dar din sens opus vine un microbuz cu viteza v3=18m/s. Ce distanta
minima trebuie sa fie intre autoturism si microbuz pentru ca in urma efectuarii depasirii,
autoturismul sa fie la distanta d2=50m in fata tirului?
d 3  d1 ' d 3 '
d1 '  d1  d 2  d 2 '
d ' d ' d '
t 1  2  3
v1 v2 v3
d1 '  20  70  d 2 '
 v   v2  v3 
d 3  d1 ' 1  3   701  1    400 m
 v1   v1  v 2  v 2 

4. Un corp se deplaseaza uniform variat si parcurge prima jumatate a drumului d=150m

in timpul t1=10s, iar cealalta jumatate in t2=5s. Sa se afle acceleratia si viteza initiala a
corpului.
at 2
d  v 0t 
2
d at 2
 v 0 t1  1
2 2
t  t 2  t2
t1  t 2
ad  1m / s 2
t1t 2 t1  t 2 
d at
v0   1  2,5m / s
2t1 2

5. Un robot se afla pe Marte. Coordonatele sale x si y sunt date de ecuatiile:

xt   a  bt 2 si yt   ct  et 3 unde a=2m, b=0,25m/s2 , c= 1m/s si e=0,025m/s3. Sa se
determine: a) pozitia dupa t=2s; b) vectorul deplasare si viteza medie pentru t= 2s; c)
legea vitezei si viteza la momentul t=2s.
a) x2   1m
y2   2,2m
r  x2  y2
  
b) r  xi  yj
  
r0  2i  0 j
  
r2  i  2,2 j

    
r  r2  r0  i  2,2 j
 Seminar 1 2018-2019 13

   
 r2  r0  i  2,2 j 1 
v med     i  1,1 j
t 2 2
dx dy
c) v x   0,50t vy   1  0,075t 2
dt dt
  
v  v xi  v y j v  v x2  v y2

6. Doua mobile se dplaseaza dupa legile: x1 t   1  3t  2t 2 si x2 t   2  t  t 2 . Dupa cat

timp vitezele celor doua corpuri vor fi egale?

dx1
v1   3  4t
dt
dx
v 2  2  1  2t
dt
v1  v 2
t  1 / 3s

7. Pe doua traiectorii perpendiculare pleaca in acelasi timp doua mobile, indreptandu-se

spre incrucisarea lor. Sa se determine timpul pentru care distanta dintre cele doua
automobile este minima si valoarea distantei minime, daca se considera ca ambele
automobile au o miscare uniform variata.
Rezolvare:
a t2
x  x0  1
2
a t2
y  y0  2
2
1
D 2  x 2  y 2  x 02  y 02  x 0 a1  y 0 a 2  t 2  a12  a 22 t 4
4
dD
0
dt
1/ 2
 2 x a  y a  
t m   0 21 20 2 
 a1  a 2 
y 0 a1  x0 a 2
Dm 
 
a12  a 22
1/ 2

8. Pozitia unei particule depinde de timp conform relatiei: x  3t 2  t 3 . In ce moment

particula atinge pozitia sa maxima. Sa se determine deplasarea in timpul t  4 s .
Rezolvare
Punem conditia de maxim:
dx
0
dt
6t  3t 2  0
 Seminar 1 2018-2019 14

t2

 x0
9. Pozitia unei particule depinde de timp conform relatiei: x 
k
1  e k t  . Sa se

determine viteza  x si acceleratia a x .

Rezolvare
dx
x 
dt
 x   x0 e  k t
d
a
dt
a x  k xo e  k t  k x

10. Un corp se misca pe o traiectorie dupa legea s  b n n  c n , ( b, c, n sunt constante). Sa

se deduca legea de variatie a vitezei in functie de timp.
Rezolvare
ds

dt
1
 c n 1 n  1  n 1
 t    n 1  n t 
b nb 

11. Ecuatiile cinematice ale unui corp sunt x  A cos t si y  B sin  t ( A, B,  sunt
constante), Sa se determine a. ecuatia traiectoriei, b. viteza si acceleratia corpului.
Rezolvare
a. Se elimina timpul din cele doua ecuatii:
x  A cos  t
y  B sin  t
x 2  A 2 cos 2  t
y 2  B 2 sin 2  t
daca adunam cele doua relatii rezulta:
x2 y2
 1
A2 B 2
ecuatia unei elipse.
dx
b.  x    A sin  t
dt
dy
y    B cos t
dt
 2   x2   y2
 Seminar 1 2018-2019 15

B 2 2 A2 2
  x  2 y
A2 B
d
a x  x   A 2 cos t
dt
d y
ay    B 2 sin  t
dt
a  a x2  a y2
2

a   2 x2  y 2
acceleratia este orientata spre centrul elipsei
12. Pentru un punct matrial legea mişcării este: r = A⋅ t(1−α ⋅ t) unde A este un vector
constant, iar α este o constantă pozitivă. Sa se determine:
a) v = f(t) şi a = f(t);
b) momentul la care punctul material se opreşte.
Solutie

 dr 
a. v   A1  2  t 
dt
 
 dv
a  2  A
dt
mobilul mişcându-se încetinit până la oprire,

b) v  0
1
t1 
2
  1
rmax  A 
4
13.Un CD audio se roteste cu n=150rot/min. Care este viteza liniara a unei mici zgarieturi
ce se afla la r=10cm de centru?
  2n
5
n  150rot / min  rot / s
2
5
v  0,1  2   0,5 m / s
2

14. Un automobil se deplaseaza cu viteza v=72km/h si are roti cu diametrul D=60cm.

Care este turatia rotilor si acceleratia normala a punctelor periferice ale rotilor?
v v
n   10,6rot / s
2 r D
v2
an   1330m / s 2
r
 Seminar 1 2018-2019 16

15. Un disc se roteste cu 78rot/min. La un moment dat discul incetineste si se opreste

dupa 30s de la deconectare. Sa se determine acceleratia unghiulara.


t
2 n
  0,27rot / s 2
t

16. Un mobil se misca pe o traiectorie circulara dupa legea s  ct 3 unde c  0,10m / s 3 .

Aflati acceleratia tangentiala in momentul in care viteza este v  30m / s .
Solutie.
ds
  3ct 2
dt

t
3c
d 
at   6ct  6c  2 3c  6m / s 2
dt 3c
17. Un mobil se misca pe un cerc de raza R astfel incat unghiul dintre viteza si acceleratia
liniara este constant. Exprimati viteza in functie de timp  t  daca viteza initiala este  0 .
Solutie
2
a
tg  n  R
at d
dt
1 1
d  dt
2 R tg
 t
1 1
  2 d  R tg 0 dt
0

 0 R tg
 t  
R tg  0 t
3
18. Într-o mişcare circulară   bt  ct unde b şi c sunt constante pozitive. Să se
calculeze acceleraţia unghiulară medie pe durata mişcării, de la pornire până la oprire.
Rezolvare:
d
  b  3ct 2
dt
2 b
dacă   0 ; b  ct ; t m 
3c
 2b
m  
t 3
d
  6ct
dt
 Seminar 1 2018-2019 17

 b
m    3bc
t b
3c

Probleme propuse
       
1. Fie vectorii: a  3i  4 j  5k si b  i  2 j  5k . Sa se calculeze:
 
a. produsul scalar, a  b
 
b. produsul vectorial, a  b
c. unghiul dintre cei doi vectori, cos 
         
2. Sa dau vectorii: a  b  11i  j  5k si a  b  5i  11 j  9k . Sa se calculeze:
 
a. vectorii a si b
b. unghiul dintre cei doi vectori cos 
     
3. Fie vectorii: a  a x i  2 j si b  2i  b y j . Sa se determine ax si by astfel incat
    
vectorii a si b sa fie perpendiculari pe vectorul c  5i  6 j .