Farmaco 1 4 PDF

FARMACOCINETICA
FARMACOCINETICA
actiunea organismului asupra

medicamentului
FARMACOCINETICA
Etape pe la care le parcurge un medicament in organism :
- absorbtia
- distributia
- metabolizarea
- eliminarea
Absorbtia medicamentelor
Absorbtia medicamentelor = trecerea unui

medicament de la locul administrarii in singe
Caile de administrare ale
medicamentelor
1. internă
2. parenterală
3. bucală
4. oculară
5. auriculară
6. nazală
7. bronşica
8. tegumentară
9. rectală
10. vaginală
medicamentelor
 Administrarea enterala ( interna, orala)
 cea mai frecventa cale de administrare
 efectele farmacologice sunt intirziate
 numai o parte din doza administrata ajunge la locul in care

trebuie sa actioneze, pentru ca alte părți se pierd prin :
 degradare partiala in tubul digestiv
 absoarbtie incompleta
 degradare la primul pasaj hepatic
medicamentelor
Administrarea parenterala
(calea intravenoasa, intramusculara, subcutanata)
- sunteaza primul pasaj hepatic

=> intreaga doza de medicament ajunge in
circulatia generala si este disponibila pentru actiune
(biodisponibilitatea = 100%)
- indicatii
- monitorizare atenta a dozelor
- urgenta
- lipsa compliantei pacientului.
medicamentelor
 Calea intravenoasa :
 injectarea se face cu seringa, sau prin perfuzie

 efectul este rapid
 nu se administreaza preparate uleioase
 Calea intramusculara :
 se pot injecta si preparate uleioase
 se pot injecta preparate retard care elibereaza treptat principiul
activ
 contraindicata la :
pacienti cu hemofilie
pacienti cu tratament anticoagulant
 Calea subcutanata :
o exemple : insulina, heparine cu greutate moleculara mica
o absorbtia este influentata de circulatia locala (vasoconstrictia
scade absorbtia)
Curba concentratiei
plasamatice a
medicamentelor
in functie de calea
de administrare
medicamentelor
 calea rectala :
 folosita pentru tratamentul local sau sistemic
 evita partial primul pasaj hepatic al medicamentelor
 rata absorbtiei este inconstanta
 calea sublinguala :
o folosita pentru tratamentul local sau sistemic
o absorbtia este foarte rapida - mucoasa bucala f. vascularizata
o se evita degradarea digestiva si primul pasaj hepatic
o se administreza comprimate, solutii, spray
(nitroglicerina)
o
medicamentelor
 calea tegumentara :
 folosita mai ales pentru efectul local (cosmetice)
 actiune sistemica : plasturii cu nitroglicerina sau cu
estrogeni)
 calea intranazala :
 tratamentul afectiunilor locale
 acţiune sistemica: calcitonina, midazolamul
 calea vaginala, conjunctivala, auriculara:

 folosite mai ales pentru tratamentul unor afectiuni
locale.
Mecanismele absorbtiei
Mecanismele absorbtiei
Factorii care influenteaza
absorbtia
1. factorii locali de la locul administrarii

medicamentului
2. proprietatile fizico-chimice ale

medicamentului.
absorbtia
1.Factorii locali
suprafata de absorbtie
fluxul sanguin
alimentele
tranzitul intestinal
enzimele digestive
absorbtia
2. Proprietatile fizico-chimice ale
medicamentului
 liposolubilitatea – un medicament traverseaza membrana
fosfolipidica numai daca este liposolubil
 gradul de ionizare
 disponibilitate formei farmaceutice

- medicamente lichide se absorb mai bine decât cele solide
- pentru aceeasi forma farmaceutica absorbtia difera in
functie de: excipienti, dimensiunile particulelor, forma
chimica, etc.
Interactiuni medicamentoase
la nivelul absorbtiei
 Daca mai multe medicamente se administreaza
concomitent ele pot interactiona si absorbtia
poate fi modificata prin:
- inactivarea medicamentelor
- formarea de complexe neresorbabile
- modificarea motilitatii gastrointestinale
- modificarea vascularizatiei locale
 Incompatibilitatea este interactiunea in vitro a

medicamentelor.
la nivelul absorbtiei
 epinefrina + xilina => mareste durata efectului
anestezic
 antisecretoriile (omeprazolul) impiedica actiunea unor
protectoare ale mucoasei gastrice (sucralfat)
 colestiramina + diuretice tiazidice, digoxina,
anticoagulante orale => inhiba absorbtia
 medicamentele antiacide cu aluminiu, calciu,
magneziu  scad absorbtia tetraciclinei si digoxinei
 carbunele activat in tratamentul intoxicatiilor acute
FARMACOCINETICA
- absorbtia
- distributia
- metabolizarea
- eliminarea.
Distributia medicamentelor
Distributia
= transportul medicamentelor in sânge
+
trecerea medicamentelor din sânge
in tesuturi si organe
 Transportul in singe
- forma legata - de obicei cu albumine - are greutate
moleculara mare de peste 60000 daltoni si nu trece in
tesuturi
- forma libera - numai forma libera este activa pentru ca
trece in tesuturi.
 Exista un echilibru
- intre forma legata si cea libera - pe masura ce forma
libera trece in tesuturi, forma legata de albumina este
eliberata.
- intre concentratia plasmatica a medicamentului si cea
tisulara
NB. Concentratia plasmatica nu este intotdeauna egala
cu cea tisulara
Distributia
Legarea
de proteine
 Mecanismul distributiei - prin difuziune

(rar prin alte mecanisme)
 Factorii care influenteaza distributia

1. tesutul in care trece medicamentul
2. medicamentul
1. Factorii tisulari care influenteaza distributia
Vascularizatia
–ficatul, rinichiul, creierul, inima, splina, glandele
endocrine – f. bine vascularizate
Structura capilarelor
 ficatul – sinusoidele hepatice au fenestratii mari care
permit trecerea plasmei si chiar a proteinelor
 rinichiul – prezenta porilor mari la nivelul capilarelor
favorizeaza distributia
 creierul – bariera hematoencefalica (celule endoteliale cu
jonctiuni strinse putin permeabile, membrana bazala,
astrocite)
- se distribuie mai usor medicamentele liposolubile
(anestezicelor volatile) si greu medicamente hidrosolubile
polare (penicilina)
Distributia la nivelul ficatului
2. Factorii dependenti de medicament care
influenteaza distributia
 concentratia medicamentului in plasma – cresterea

concentratiei creste distributia
 liposolubilitatea – medicamentele liposolubile se dizolva

in mebrana fosfolipidica si trec usor prin difuziune
 gradul de ionizare – medicamentele polare se distribuie

greu, ele trebuind sa treaca la nivelul jonctiunilor dintre
celule.
la nivelul distributiei
 Cauze
= folosirea aceluiasi transportor plasmatic –
albumina
 Consecinte
=> medicamentele intra in competitie pentru
situsurile de legare ale albuminei
 Exemplu
- aspirina deplaseaza de pe albumina sulfamidele
antidiabetice si creste forma lor libera care este activa
=> risc hipoglicemii
FARMACOCINETICA
- absorbtia
- distributia
- metabolizarea
- eliminarea.
Metabolizarea medicamentelor
 Majoritatea medicamentelor sunt metabolizate in
ficat
 Prin o succesiune de reactii, sub influenta mai
multor sisteme enzimatice (citocromul P450)
medicamentele isi schimba:
- structura
- gradul de ionizare
- liposolubilitatea
=> a) favorizarea eliminarii (compusi hidrosolubili)
=> b) forme inactive farmacologic
Etapele metabolizarii
Etapa I = hidroliza, reducere, oxidare
Etapa II = sinteza si conjugare

 Etapele
metabolizarii
Circuitul
entrohepatic
si metabolizarea
medicamentelor
Circuitul enterohepatic al medicamntelor
Consecintele metabolizarii
1. Trecerea intro forma inactiva farmacologic -
majoritatea medicamentelor
2. Trecerea din forma inactiva (prodrog) in forma activa

(enalapril→enalaprilat, prednison  prednisolon,
fenacetina  paracetamol)
3. Trecerea din forma mai putin activa in forma mai

activa farmacologic (codeina trece in morfina)
4. Trecerea dintro forma netoxica intro forma toxica

(paraotionul trece in paraoxon)
Variatiile metabolizarii
 Specie
 Individ
 Virsta
 Ritm circadian
 Stari patologice
Interactiuni medicamentoase la
nivelul metabolizarii
INHIBITIA ENZIMATICA
 Cauza = competitia dintre mai multe
medicamente administrate concomitent - pentru
situsurile de legare ale sistemelor enzimatice
I. - Medicamentul A are afinitate mai mare pentru enzime

=˃ se leaga de enzime si ocupa majoritatea situsurile de
legare ale enzime
=˃ impiedica fixarea pe enzime a medicamentului B
(medicamentul A este inhibitor enzimatic al medicamentului B)
II. - Medicamentul B nu mai gaseste situsuri de legare la

nivelul enzimei si nu se metabolizeaza
III – Medicamentul B isi creste concentratia plasmatica si
poate depasii plafonul terapeutic
=> consecinte toxice
la nivelul metabolizarii
INHIBITIA ENZIMATICA
Exemple
 Cimetidina, omeprazolul, claritromicina,
ketoconazolul, se leaga de Citocromul P450 si
impiedica oxidarea altor medicamente:
- teofilina,
- amlodipina, simvastatina
- alprazolam
- sildenafil citrat
INDUCTIA ENZIMATICA
 Cauza = stimularea enzimelor hepatice
 Medicamentul M1 care stimuleaza enzimele

hepatice = inductor enzimatic
 Medicamentul M2 care se administreaza

concomitent cu M1 – este mai intens metabolizat
 => scade concentratia lui plasmatica
 => scade sau se anuleaza efectele farmacodinamice ale

medicamentului M2
INDUCTIA ENZIMATICA
Exemple
- fenobarbitalul
- carbamazepina
- fenitoina
- clorpromazina
- rifampicina
- griseofulvina
INDUCTIA ENZIMATICA
Fenobarbitalul
 creste activitatea enzimelor oxidative hepatice
 Creste activitate glucuronil-transferazei
 Creste activitea ALA-sintetazei
AUTOMETABOLIZARETOLERANTA
ICTER FIZIOLOGIC NOU NASCUT  TRATAMENT
CRIZE DEPORFIRIE
INDUCTIA ENZIMATICA
 Rifampicina
 Crește metabolizarea cortizonului la un bolnav
care ia cortizon pentru astm bronșic =>
exacerbarea crizelor de astm bronsic
 Crește metabolizarea estrogenilor conținuți în
anticoncepționale => apariția sarcinii
Interactiuni medicamentoase la
nivelul metabolizarii
INDUCTIA ENZIMATICA
FENOMENUL DE PRIM PASAJ HEPATIC
INACTIVAREA MEDICAMENTELOR IN PROPORTIE

FOARTE MARE LA TRECEREA PRIN FICAT
=> administrare pe alte cai
Exemplu: nitroglicerina
FARMACOCINETICA
- absorbtia
- distributia
- metabolizarea
- eliminarea
Eliminarea medicamentelor
Excretia renala = principala cale de eliminare
1. Filtrarea glomerulara
- filtreaza medicamentele care nu sunt legate de
proteine
2. Reabsorbtia tubulara
- se rebsorb medicamente liposolubile
- se elimina medicamentele hidrosolubile
- influentata de pH urinar
3. Secretia tubulara
Excretia
renala
Excretia
renala
la nivelul excretiei urinare
1. diureticele cresc eliminarea altor medicamente
2. modificarea pH-ului urinei modifica procesul de

reabsorbtie
1. un pH alcalin (prin administrarea de bicarbonat de sodiu)
favorizeaza eliminarea medicamentelor acide (fenobarbital,
aspirina)
2. un pH acid (prin administrarea de acid citric crestere excretia
medicamentelor bazice (imipramina, amfetamina, chinidina)
3. probenecidul prin blocarea sistemului transportor

necesar secretiei de penicilina determina scaderea
excretiei acesteia
Alte cai de eliminare a
medicamentelor
 calea biliara - ampicilina eritromicina,
rifampicina, digoxina
 calea pulmonara – alcoolul etilic
 calea tegumentara – griseofulvina, arsenicul
 saliva – fenitoina, fenobarbitalul
 laptele matern - cloranfenicolul

FARMACOCINETICA
Parametrii farmacocineticii
Concentratia plasmatica a unui
medicament in functie de modul de
administrare
Parametrii farmacocineticii
1. Concentratia maxima – Cmax

2. Interval de timp – Tmax
3. Timpul de injumatatire (T1/2)
4. Aria de sub curba (ASC)
5. Biodisponibilitatea
6. Compartimentele organismului
7. Volumul aparent de distributie (Vd)
8. Clerance-ul plasmatic
9. Concentratia de platou
 Concentratia maxima – Cmax

= concentratia maxima pe care o
atinge un medicament dupa administrarea
lui in doza unica
Tmax = intervalul de timp în care se

atinge Cmax
Concentratia plasmatica
 Evolutia concentratiilor
plasmatice in functie
de calea de administrare
Timpul de injumatatire (T1/2)
 = timpul necesar pentru a scadea concentratia plasmatica a unui
medicament la ½ din Cmax
 T1/2 este independent de doza.
 Utilitate = stabilirea numarul de doze zilnice pentru a obtine concentratia
plasmatica dorita.
Parametric farmacocineticii
Aria de sub curba (ASC)
= aria de sub curba de variatie concentratiei plasmatice intrun anumit
interval de timp
Este folosita pentru a masura biodisponibilitatea unui medicament.
Biodisponibilitatea
 reprezintă procentul din medicamentul administrat care
ajunge in singe si este disponibil pentru efectele
farmacologice.
 Bd = Cp oral/ Cp iv x 100
 Bd iv =100%
 Biodisponibilitate unui medicament este influentata de

factorii care influenteaza absorbtia si metabolizarea:
 forma farmaceutica
 solubilitate medicamentului
 tranzitul intestinal
 starea mucoasei digestive
 metabolizarea medicamentului la primul pasaj heptic
Bioechivalenta si echivalenta terapeutica
Bioechivalenta
Doua medicamente sunt bioechivalente
daca au biodisponibilitate asemanatoare si
acelasi Tmax si Cmax (variatii de max. 20%)
Notiune farmacocinetica
Echivalenta terapeutica
Doua medicamente inrudite au eficacitatea
si siguranta comparabile
Notiune farmacodinamica
Compartimentele organismului
 sunt compartimente ipotetice in care
medicamentul se poate distribui.
 MODELE
UNICOMPARTIMENTAL - daca medicamentele
se distribuie omogen in tot organismul
BICOMPARTIMENTAL - pentru ca distributia nu
este omogena => 2 compartimente
- compartiment central - singele
- compartiment secundar - celelate tesuturi
in care medicamentul patrunde mai lent
Volumul aparent de distributie (Vd)

 = volum ipotetic in care se distribuie medicamentul pentru a
realiza aceeasi concentratie cu cea plasmatica
 Vd = Doza / Concentratia plasmatica
 se exprima in litri/kg greutate corporala
 dacă medicamentul se leaga intens de proteinele plasmatice

=> concentratie plasmatica mare => Vd mic
 daca medicamentul leaga mai mult de proteinele tisulare

=> concentratie plasmatica mica => Vd mare
 Utilitate – calcularea dozei de administrat când urmareste

atingerea unei concentratii plasmatice. Vd este constant si specific
fiecarui medicament.
Clerance-ul plasmatic
o cantitatea de plasma, epurata total de

un medicament in unitatea de timp
Concentratia de platou
este o concentratie constanta dupa administrarea mai
multor doze de medicament
concentratia reziduala ramasa dupa administrarea

dozelor anterioare, creste pe masura administrarii altor
doze
cresterea se face pina la o anumita valoare cind doza

administrata este egala cu cantitatea epurata de
organism => concentratia ramine constanta
Administrarea de doze multiple
Concentratia in platou
FARMACOCINETICA
 - Parametrii farmacocineticii
 - Concentratia plasmatica a unui
medicament in functie de modul de
administrare
Concentratia plasmatica a unui
medicament in functie de modul
de administrare
a) doza unica
 model unicompartimental
1. intravenos
2. oral
 model bicompartimental
1. intravenos
2. oral
b) doze multiple
Administrarea medicamentelor în
DOZĂ UNICĂ
Administrarea unei doze unice
 Modelul unicompartimental
1. Intravenos in bolus
2. Oral
Modelul unicompartimental
 Administrare intravenoasa
=>concentratia plasmatica imediata este maxima (Cmax) si
apoi scade exponential in functie de timp
1=administrare, 2=metabolizare, 3=excretie
 Modelul unicompartimental
 Administrare orala
=> concentratia plasmatica creste pina la o valoare maxima (Cmax) intrun
interval Tmax apoi scade exponential.
 Pina la Cmax: absorbtia > metabolizarea si excretia
 La Cmax: absorbtia = metabolizarea si excretia
 Dupa Cmax: absorbita < metabolizarea si excretia
 1=absorbtie, 2=metabolizare, 3=excretie
►Panta ascendenta: 0Cmax 1 > 2+3 ► Cmax: 1=2+3 ► Panta descendenta: 1<2+3
 Model bicompartimental
1. intravenos
2. oral
 Modelul bicompartimental
1) Intravenos in bolus - concentratia plasmatica:
I. scade initial rapid (faza α)
= eliminarea medicamentului (metabolizare si excreție) + trecerea
lui din singe in tesuturi
II. scade apoi mai lent (faza β) = eliminarea medicamentului
(metabolizare si excreție) + trecerea din tesuturi în sînge (numai
dupa ce concentratia plasmatica a devenit egala cu cea din
tesuturi)
2) Oral - concentratia plasmatica:
I. creste initial
II. atinge Cmax
III. scade - ritm mai lent decit in cazul administrarii iv
Modelul bicompartimental
Administrare intravenoasa
1=absorbtie, 2=metabolizare, 3=excretie, 4=trecere din singe intesuturi, 5=trecerea din
tesuturi in singe
 Modelul bicompartimental
 Administrare orala
 1=absorbtie, 2=metabolizare, 3=excretie,
 4=trecere din singe intesuturi, 5=trecerea din tesuturi in sige
► Panta ascendenta: 0Cmax 1 > 2+3+4 ► Cmax: 1=2+3+4

► Panta descendenta: 1<2+3+(4) α=2+3+4 β=2=3
Concentratia plasmatica a unui
medicament in functie de modul
de administrare
a) doza unica
 model unicompartimental
1. intravenos
2. oral
 model bicompartimental
1. intravenos
2. oral
b) doze multiple
Administrarea medicamentelor
în
DOZE MULTIPLE
 Factorii care determina concentratia

plasmatica a medicamentului:
1. Doza
2. Frecventa administrarilor
3. Timpul de injumatatire
 Administrarea rara sau medicament cu T/2 scurt

=> fara acumulari ale medicamentului
 Administrarea frecventa a unui medicament, sau

medicament cu T/2 lung => persistenta unei
concentratii reziduale
Doze multiple + intervale constante => concentratia
plasmatica creste constant pina la o concentratie maxima
=> concentratia de platou
 Timp atingere concentratie platou = 4 x T/2
Curbele concentrațiilor plasmatice cu în
functie de modul de administrare și doze
- Exemple -
Administrare iv
in doza unica
Doze diferite
ale aceluiasi
medicament
cu T/2 de 3 h
Administrare
in perfuzie
Administrarea
orala in
doza unica
Doze diferite
ale aceluiasi
medicament
Administrarea
orala si iv.
in doza unica
Administrarea orala
in doze multiple
Doze diferite ale

aceluiasi
medicament
Administrarea
orala
in doze multiple
Medicamente
diferite
FARMACODINAMIA
FARMACODINAMIA
actiunea medicamentului
asupra organismului
FARMACODINAMIA
 Mecanismele de actiune ale medicamentelor
– Independente de farmacoreceptori
– Dependente de actiunea pe farmacoreceptori

Actiunea medicamentelor independent
de actiunea pe farmacoreceptori
 Modificarea permeabilitatii unor canale ionice
– Anestezicele (xilina) – canalelor de sodiu
– Blocantele de canale de calciu(verapamil) – canale
de calciu
 Modificarea unor functii enzimtice

– Inhibitoarele de enzime de conversie (zofenoprilul)
– enzima de conversie a angiotensinei I in
angiotensina II
 Modificarea unor sisteme transportoare

– Digitalicele (digoxina) – ATP-aza Na/K
– Inhibitoarele de pompa de protoni (omeprazolul) –
ATP-aza H/K
Actiunea medicamentelor independent
de actiunea pe farmacoreceptori
 Nespecific – procese chimice si fizice

 laxativele osmotice
 antiacide gastrice
FARMACODINAMIA
 Mecanismele de actiune ale medicamentelor
– Independente de farmacoreceptori
– Dependente de actiunea pe farmacoreceptori

Farmacoreceptorii
 macromolecule care leaga specific medicamente:
- proteine
- acizi nucleici
 Legatura medicament – receptor

- Complementaritatea structurala
“cheie in broasca”
- Complementaritatea electrostatica
 Tipuri de legaturi:
- ionice
- hidrogen
- Van der Waals
- covalente
TIPURI
DE
FARMACORECEPTORI
Tipuri de farmacoreceptori
 Receptoriii canalele ionice
 Receptorii in serpentina
 Receptorii enzimatici
 Receptorii nucleari
Receptorii canalele ionice
 sunt continuti in proteine
 complexele cu medicamentele
=> dechiderea canale
 exemple
– acetilcolina
- stimuleaza receptorii nicotinici
- benzodiazepinele
- stimulare receptorii GABA A =>
deschidere canale Cl- => intrarea
in celula a Cl- => hiperpolarizare
- stimulare receptorii GABA B =>
deschiderea canalelor de K+ => iesire
din celula a K+ => hiperpolarizare
RECEPTORI NICOTINICI
Receptorii in serpentina
Structura
1. proteina cu 7 bucle de o parte si de alta a
membranei celulare
2. unitate de cuplare - proteina G (formata

din subunitatile αβγ)
– rol inhibitor (Gi)
stimulator (Gs)
3. unitate efectoare
 enzima
 canal ionic
Proteina G
 Medicamentul = mesager primar
 Complexul medicament - receptor => activarea unor

intermediari numiti mesageri secunzi
 AMPc
 inozitoltrifosfat – IP3
 diacilglicerol – DAG
 Mesagerii secunzi activare sistemelor efectoare

responsabile de raspunsul biologic al celulei.
Raspunsul la stimularea receptorilor:
I. medicamentul se fixeaza pe receptor 
II. subunitatea α a proteinei G formează un complex cu

GTP și se decupleaza de subunitatile βγ 
III. Subunitatea α cuplata cu GTP devine activa si

determina activarea de enzime (adenilciclaza, fosfolipaza
C, fosfolipaza A2) 
IV. formarea de mesageri secunzi ai informatiei adusa de

medicament pina la nivelul membranei celulei:
- AMPc,
- inozitoltrifosfat (IP3)
- diacilglicerol (DAG)
V. mesagerii secunzi determina:
1. activare proteinkinaze intracelulare, care
actioneaza pe proteinele specifice fiecarui tip de celula
si determina raspuns specific
2. activare canale ionice
VI. => raspuns celular
VII. încetarea actiunii medicamentului:

1. inactivarea mesagerilor secunzi: fosfodiesteraza
degradeaza AMPc
2. inactivarea proteinei G - defosforilarea GTP (cu
formarea de GDP) fixat pe subunitatea α => cuplare
cu subunitatile βγ si formarea de complex inactiv GDP-
proteina G (αβγ)
Receptorii in serpentina si
mesagerii secunzi
Receptorii in serpentina si
mesagerii secunzi
Receptorii enzimatici
Structura = 3 portiuni
 extramembranara
pe care se poate fixa
medicamentul
 intramembranara
 intracitoplasmatica
cu propietati enzimatice
care se activeaza la fixarea
medicamentului pe
farmmacoreceptor
Exemplu
- receptorii pentru insulina
Receptorii nucleari
Activarea receptorilor nucleari:
 complexul medicament-receptor se formeaza in
citoplasma
 complexul intra in nucleu si fixeaza pe ADN nuclear
 se produce o transcriptie cu formarea de ARNm
 ARNm determina sinteza la nivel ribozomal
Exemplu: receptorii steroidieni
EFECTELE FIXARII
MEDICAMENTELOR
PE
FARMACORECEPTORI
Efectele fixarii medicamentelor
pe farmacoreceptori
 efecte de tip agonist
 Efecte de tip antagonist.

Efecte de tip agonist
1. Fixare pe receptori => stimulare
2. Stimularea agoniștilor poate fi

directă sau indirecta
3. Stimularea agonistă poate fi

completă sau parțială
1. fixare pe receptori => stimulare
- morfina se fixeaza pe FR opiacei μ si determina
analgezie
2. Stimularea agoniștilor poate fi directă sau indirecta
 directa
 actiune directă pe receptori:
- acetilcolina, noradrenalina – agonisti endogeni
- morfina, pilocarpina – agonisti exogeni
 indirecta
 nu acționeză direct pe receptori
 stimulează receptorii prin creșterea neuromediatorilor
- neostigmina inhiba acetilcolinesteraza => cresterea acetilcolinei
in fanta sinaptica
- efedrina si amfetamina  creste eliberarea de norepinefrina in
fanta sinaptica
Agonisti directi si indirecti
Agonist
direct
Agonist
indirect
3. Stimularea agonistă poate fi completă sau parțială
a. Agonistul complet este un agonist direct care are o
activitate intrinseca maxima si determina o actiune
biologica maxima.
Ex.: Morfina este un agonist complet pe FR μ.
b. Agonistul partial este un agonist direct, care chiar daca

ocupa toti FR are activitate intrinseca submaximala si
determina o actiune biologica mai slaba in raport cu
agonistul complet.
Ex.: Buprenorfina, un analgezic opiaceu, este un agonist
partial pentru FR μ.
Eficacitatea unui medicament exprima capacitatea lui de a
determina un raspuns de o anumita intensitate.
Efectele fixarii medicamentelor
pe farmacoreceptori
 efecte de tip agonist
 efecte de tip antagonist

Efecte de tip antagonist
 fixarea antagonistului pe receptori => blocheaza
actiunea stimulatoare a agonistilor cu care intra in
competitie => nu determina stimulare
 Exemple
Norepinefina – stimuleaza receptorii β1
adrenergici de la nivelul cordului si determina
tahicardie. Metoprolol (antagonist β1) => impiedica
actiunea norepinefrinei => bradicardie.
Acetilcolina – stimuleaza receptorii muscarinici
M3 de la nivelul stomacului si determina cresterea
secretiei de acid. Atropina (antagonist M3) =>
impiedica actiunea acetilcolinei => scade secretia de
acid clorhidric.
Activitatea intrinseca a antagonistilor
(Agonisti partiali)
 blocarea actiunii agonistului (care are

efect maximal)
+
 stimulare partiala (submaximala)
 Pindololul = blocheaza actiunea NE pe receptorii β1 cardiaci

(NE determina tahicardie)
+
stimulare partiala β1
(tahicardie mai putin intensa)
Activitatea intrinseca a
antagonistilor = agonisti partiali
CARACTERISTICILE
COMPLEXULUI
MEDICAMENT-
FARMACORECEPTOR
Caracteristicile complexului
medicament farmacoreceptor
 saturabilitatea
 reversibilitatea
 afinitatea
 specificitatea
 selectivitatea
 Saturabilitatea - la un moment dat toti FR
sunt ocupati => chiar daca se mareste doza nu
se mai formeaza alte legaturi.
 saturabilitatea
 afinitatea
 specificitatea
 selectivitatea
 Reversibilitatea = medicamentul se leaga si
disociaza de receptori
M + R MR
 Reversibilitatea legaturilor => tratament antidot bazat pe
competitia agonist – antagonist
 EX. Diazepamul - agonist al receptorilor GABA

 intoxicatia acuta cu diazepam  un antagonist
competitiv GABA – flumazenilul
 Ex. Morfina - agonist al receptorilor opacei
 Intoxicatiea acuta cu morfina (supradoza)  antagonist
competitiv al receptorilor opiacei - naloxona
 saturabilitatea
 afinitatea
 specificitatea
 selectivitatea
 Afinitatea reprezinta capacitatea unui medicament
de a se lega mai mult sau mai putin de un receptor.
 Afinitatea diferita  la aceiasi doza => efecte de

intensitate diferita
Teoria ocupationala - intensitatea raspunsului este

direct proportionala cu numarul de complexe
medicament – farmacoreceptor:
=> medicament (A) cu afinitate mare  leaga mai
multi FR  raspuns la doze mai mici = potență mare
=> medicament (B) cu afinitate mica  leaga mai
putini FR  raspuns la doze mai mari = potență mică
Afinitatea
medicamentelor
 Teoria
ocupationala
 Potenta = capacitatea unui medicament de a
determina un raspuns farmacologic la doze mici
(potenţa mare = afinitatea mare)
Potenta se refera la doze
 Eficacitatea unui medicament = capacitatea
unui medicament de a da un răspuns mai intens
sau mai puţin intens
(eficacitate mare = activitate intrinsecă
maximă)
Eficacitatea se refera la intensitate
Potenţa ≠ Eficacitate
 saturabilitatea
 afinitatea
 specificitatea
 selectivitatea
Specificitatea = medicamentul interactioneaza cu
un singur tip de receptori
Exemple:
- Propranololul = blocant specific betaadrenegic
- Clozapina = blocant nespecific

• blocant - 5-HT2
• dopaminergic
• colinergic
 saturabilitatea
 afinitatea
 specificitatea
 selectivitatea
Selectivitatea = medicamentul se leaga de un singur
subtip de receptor sau substrat.
Exemple
 Bisoprololul - se leaga selectiv de receptorii β1.
(Propranololul se leaga si de receptorii β1 si de receptorii β2).
 Salbutamolul - se leaga selectiv de receptorii β2

(Adrenalina se leaga de receptorii α1, α1, β1, β2, β3)
 Etoricoxibul - se leaga selectiv de COX2

(Aspirina se leaga de COX1 si COX2)
Mecanismele de reglare a
activitatii farmacoreceptorilor
Mecanismele de reglare a activitatii
farmacoreceptorilor
– sinteza si degradarea continua
– echilibrul electrolitic
 concentratie optima de ionilor de Na este necesara
pentru fixarea agonistilor pe receptorii opiacei si
dopaminergici
– reglarea hormonala
 Estrogenii cresc numarul de receptorii pentru
prolactina si progesteron
 Hormonii tiroidieni cresc numarul de receptori
adrenergici
– fenomenele de sensibilizare sisensibilizare si

desensibilizare
Fenomenul de sensibilizare
 Definitie – raspuns farmacodinamic mai intens
la o stimulare normala, in absenta unei
stimularii anterioare a farmacoreceptorilor
 Mecanism
I – absenta stimularii unor receptorii prin:
- blocarea lor (propranolol)
- inhibitia eliberarii de mediator in fanta sinaptica (clonidina)
II => sinteza de receptori pe

membrana postsinaptica (up regulation)
Fenomenul de sensibilizare
III – la intreruperea brusca a tratamentului
exista numar mai mare de receptorii pe membrana
postsinaptica
numar mai mare de complexe mediator-receptor
stimulare mai intensa
raspuns farmacodinamic exagerat

(REBAUND
 Exemplu
 Oprire brusca propranolol = > criza angor pectoris,
tahicardie, HTA
 Oprire brusca clonidina => criza HTA
Fenomenul de desensibilizare
 Definitie – raspuns farmacodinamic slab la stimulare,
in conditiile unei stimularii anterioare intense si
indelungate a farmacoreceptorilor
 Mecanism
I – stimulare intensa si îndelungată a receptorilor
- salbutamolul folosit abuziv in astmul
bronsic stimuleaza in exces receptorii β2 adrenergici
bronsici
II a)=> scaderea numarului de receptori prin

internalizarea lor in citoplasma (up regulation)
b)=> decluplarea proteinei G de pe receptori
III – lipsa de raspuns la administrarea

medicamentelor
 Exemplu
- lipsa efectului bronhodilatator la pacientii
astmatici care folosesc in exces β2 simpatomimetice
(salbutamol)
Mecanismele de reglare a
activitatii farmacoreceptorilor
Farmacologia Sistemului
Nervos Vegetativ
Farmacologia Sistemului Nervos
Vegetativ
• Sistemul nervos central
• Sistemul nervos periferic
Neuroni aferenti
Neuroni eferenti (2 neuroni - un neuron preganglionar si
unul la nivelul ganglionului periferic)
A. Sistem nervos somatic - pentru
controlul functiilor voluntare
B. Sistem nervos vegetativ (SNV) - pentru
controlul dual al functiilor involuntare
- sistem nervos simpatic (SNS)
- sistem nervos parasimpatic (SNP)
Vegetativ
.
Vegetativ
• Neuronii
eferenti
Vegetativ
SNV parasimpatic - mediator chimic –
acetilcolina (sistemul colinergic)
- nervii cranieni III,VII, IX, X
- nervii sacrati 2, 3
 SNV simpatic - mediator chimic -
noradrenalina (sistemul adrenergic)
- originea - maduva spinarii T1 - L2
Vegetativ
Mediatori chimici (>50):
• Norepinefrina
• Acetilcolina
• Dopamina
• Serotonina
• Histamina
• Acid gamaaminobutiric (GABA)
• Acidul glutamic
• Glicina
Vegetativ
Nervous tissue cell
organisation
Non Commercial Use Only

Information and material on slide kit may be reproduced and distributed for educational use only
Commercial use of these materials is prohibited without prior written permission.
Copyright © 2006, Les Laboratoires Servier - all rights reserved.
Farmacologia Sistemului Nervos Vegetativ
• Schema
unei sinapse
Farmacologia
sistemului nervos
adrenergic
Farmacologia sistemului nervos adrenergic
• Mediatorii chimici ai sinapsei adrenergice

sunt catecolaminele:
• Noradrenalina
• Adrenalina
• Structura:
 nucleu catecolic (ortodifenol)
 2 atomi de carbon
grupare amino
Sinteza
catecolaminelor
Metabolismul catecolaminelor
I. Sinteza catecolaminelor:
FENILALANINA --˃TIROZINA  DOPA (dioxiphenilalanina) DOPAMINA
 NORADRENALINA  ADRENALINA
II. Depozitarea catecolaminelor
III. Eliberarea catecolaminelor
IV. Fixarea pe receptori
V. Recaptarea
VI. Metabolizarea catecolaminelor (COMT si MAO)acid vanil

mandelic
Sinapsa adrenergică
• Sinapsa
adrenergica
• Sinteza si
metabolizarea
catecolaminelor
• Structura receptorilor adrenergici
= receptori in serpentina cuplati cu proteinele G.
• Mesagerii secunzi ai receptorilor adrenergici
• Receptorii alfa1 activeaza

• Receptorii alfa 2 inhiba adenilciclaza si scad AMPc
• Receptorii beta 1, 2 și 3 stimuleaza adenilciclaza si

cresc AMPc
Mesagerii secunzi ai receptorilor adrenergici
Receptorii alfa1
activeaza
Mesagerii secunzi ai receptorilor adrenergici
 Receptorii alfa 2 inhiba adenilciclaza scad AMPc

 Receptorii beta 1, 2 și 3
stimuleaza adenilciclaza
si cresc AMPc
• Activarea receptorilor
alfa 1 si alfa 2
Repere fiziologice
Sistemul nervos simpatic

Pupile
Glande salivare
Cord
T1
T2
T3 Bronsii
T4
T5
T6
Ficat
T7
Stomac
T8
T9
Intestin subtire
T10
T11 Medulosuprarenala
T12 Intestin gros
L1 Rinichi
L2
L3
Rect
Vezica urinara
Organe genitale
Efectele stimularii receptorilor adrenergici
α1 α2 β1 β2 β3
Vase (tegument, Vase Cord Vase (coronare, muschi Tesut

mucoase, viscere ) - vasoconstrictie ↑frecventa scheletici) adipos
vasoconstrictie ↑forta contractie - vasodilatatie - lipoliza
(↑RVP, ↑TA) ↑viteza de conducere
atrio-ventriculara Musculatura neteda
Pupila Sinapsa - relaxare (bronșică,
- midriaza ↓eliberarea de uterină și Intestinală)
noradrenalina
Vezica urinara (feedback) Rinichi Muschi scheletici
↑contractie -↑eliberarea de renina - glicogenoliza
sfincter intern Plachete -↑forta de contractie
↑agregarea
Muschi intestinali plachetara
-relaxare
Pancreas Pancreas
Ficat ↓secretia de ↑ secretia de insulina +
↑glicogenoliza insulina +++ Ficat
↑gluconeogeneza - glicogenoliza
- gluconeogeneza
Efectele stimularii receptorilor
adrenergici
Efectele
stimularii
simpatice si
parasimpatice
Modalitati de interventie farmacologica la
nivelul sinapsei adrenergice
1. Modificarea sintezei
2. Modificarea eliberarii
3. Modificarea recapării in butonul terminal
4. Modificarea recaptarii in vezicule de depozit
5. Inhibarea degradarii
1. Sinteza
Levodopa - ↑sinteza dopamina => corectie
deficitul de dopamina (Boala Parkinson)
Alfametildopa - intra in circuitul sintezei

catecolaminelor => alfa metil noradrenalina
- efect central - stimuleaza centrii
cardiovasomotori simpatici care trimit la periferie
impulsuri inhibitorii => ↓ eliberarea de noradrenalina
=> ↓ TA
Levodopa
Levodopa
.
1. Modificarea sintezei
2. Modificarea eliberarii
3. Modificarea recapării in buton terminal
4. Modificarea recaptarii in vezicule de depozit
2. Eliberarea
 Clonidina  alfa2
presinaptici => inhiba
eliberarea de noradrenalina
 Guanetidina, bretiliu -
inhiba eliberarea de
noradrenalina
 Metil –dioxi-metamfetamina
(Ecstasy), amfetamina,
efedrina - stimuleaza
eliberarea de noradrenalina
NB.
Neurosimpatomimetice =
simpatomimetice indirecte
Neurosimpatolitice =
simpatolitice indirecte
3. Recaptarea in buton terminal

 Cocaina, medicamentele antidepresive
(Imipramina)
 inhiba recaptarea => creste
noradrenalina in fanta sinaptica
4. Recaptarea in vezicule de
depozit
 Rezerpina - inhiba recaptarea
noradrenalinei in veziculele de depozit
 Inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO)
=> nu se mai degradeaza noradrenalina
Sinapsa
adrenergica
Clasificarea medicamentelor
sistemulului adrenergic
• Medicamente agoniste = simpatomimetice
• Medicamente antagoniste = simpatolitice

Simpatomimetice
Clasificare
A. dupa structura:
- catecolamine : adrenalina, noradrenalina, dopamina, izoprenalina
- debut rapid
- durata scurta de actiune
- nu se administreaza oral
- nu penetreaza bariera hematoencefalica
- noncatecolamine : efedrina si amfetamina
- pot fi administrate oral
- actiune mai lunga.
B. dupa mecanismul de actiune:
- actiune directa - adrenalina, noradrenalina, dopamina
- actiune indirecta (neurosimpatomimetice) – amfetamina, cocaina
- actiune mixta (directa si indirecta) - efedrina, nafazolina
Simpatomimetice
Simpatomimetice directe
si
Simpatomimetice indirecte
(neurosimpatomimetice)
Simpatomimetice
Clasificare
C. dupa receptorii pe care actioneaza
 pe receptorii alfa1, alfa2, beta1, beta2 - epinefrina
 pe receptorii alfa1, alfa2, beta1- noradrenalina
 pe receptorii beta
beta1 si beta 2 - izoprenalina
 beta 1- dobutamina
 beta 2 - salbutamol, fenoterol, salmeterol
pe receptorii alfa- Fenilefrina, Etilefrina, Metoxamina
 pe receptorii dopaminergici - Apomorfina, Bromocriptina,

Dopamina
Antagonisti adrenergici
(Simpaotlitice)
Clasificare
1.Inhibitori ai simpaticului cu actiune centrala:
alfametildopa, clonidina, guanfacina
2. Blocanti ai ganglionilor vegetativi
(ganglioplegicele): trimetafan
3.Blocanti ai eliberarii catecolaminelor la nivelul

terminatiilor periferice: guanetidina
4.Blocanti ai depozitarii catecolaminelor la nivelul
terminatiilor periferice: rezerpina
(Simpatolitice)
Clasificare
5.Blocanti ai receptorilor adrenergici:
a) blocanti alfa adrenergici
- neselectivi: Fenoxibenzamina, Fentolamina
- alfa1 selectivi: Prazosin, Doxazosin, Terazosin
b) blocanti beta adrenergici

- neselectivi: Propranolol, Nadolol,Timolol
- beta1 selectivi: Atenolol, Metoprolol, Betaxolol, Acebutalol
- antagonisti cu activitate simpatica intrinseca:
Acebutalol, Pindolol
c) blocanti alfa si beta adrenergici - Labetolol, Carvedilol
d) blocanti dopaminergici - Metoclopramida

Agonisti adrenergici
(Simpatomimetice)
Simpatomimetice
• Caracterele structurale determina proprietatile
farmacodinamice si farmacocinetice
feniletilamina = structura de baza
= nucleu fenolic + 2 atomi de carbon + grupare

aminica
Proprietatile FARMACOCINETICE ale
simpatomimeticelor in functie de structura
1. Prezenta OH fenolici determina:

=> inactivare mai rapida
=> cresterea polaritatii moleculare =>
• scaderea absorbtiei
• distributie slaba in SNC
Proprietatile FARMACODINAMICE ale
simpatomimeticelor in functie de structura
2. Prezenta OH fenolici determina:

a. presenta a doua grupari OH =>
efecte de tip catecolaminic maxim
b. daca dispare un OH =>
scad efectele beta (fenilefrina)
c. daca dispar ambii OH =>
numai actiune indirecta (efedrina)
3. Catena laterala
a. prezenta OH in pozitia β a catenei laterale => cresterea efectelor α si β
prin cresterea fixarii pe receptori
b. existenta unor radicali voluminosi la amina din capatul catenei laterale
=> crestere a efectelor β
Efectele stimularii receptorilor adrenergici
α1 α2 β1 β2 β3
Vase (tegument, Vase Cord Vase (coronare, muschi Tesut

mucoase) - vasoconstrictie ↑frecventa scheletici) adipos
vasoconstrictie ↑forta contractie - lipoliza
(↑RVP, ↑TA) ↑viteza de conducere Musculatura neteda
Sinapsa atrio-ventriculara - relaxare (bronșică,
Pupila ↓eliberarea de uterină și Intestinală)
- midriaza noradrenalina
(feedback) Muschi scheletici
Rinichi - - glicogenoliza
Vezica urinara Plachete -↑eliberarea de renina -↑forta de contractie
↑contractie ↑agregarea
sfincter intern plachetara
Muschi intestinali Pancreas Pancreas

-relaxare ↓secretia de ↑ secretia de insulina +
insulina +++
Ficat Ficat
glicogenoliza - glicogenoliza
gluconeogeneza - gluconeogeneza
ADRENALINA (Epinefrina)
• Mecanism actiune: stimuleaza toti receptorii adrenergici; la doze
mici efectele sunt predominant de tip beta.
• Efecte farmacologice:
- cardiovasculare
- cord - creste forta de contractie
- creste frecventa cardiaca
- creste debitul cardiac
- vase - prin receptorii α – vasoconstrictie: mucoasă, cutanată,
viscerala
-prin receptorii β2 - vasodilatatie: muschii scheletici, coronare,
artere hepatice,
=> ↑ TA sistolica + ↓ TA diastolica = creste diferentiala
- respiratorii - bronhodilatatie prin stimularea receptorilor beta2
- metabolice
- hiperglicemie prin stimularea receptorilor α1 si β2 hepatici
Simpatomimetice
ADRENALINA
• Indicatii:
- soc anafilactic
- criza de astm bronsic (subcutanat)
- asociere cu anestezice locale -prelungirea anesteziei
• Reactii adverse:
- aritmii cardiace
- ↑ TA + angina pectorala, hemoragie cerebrala, EPA
- SNC: anxietate, teama, cefalee, tremor
Simpatomimetice
Clasificare

Dopamina
Simpatomimetice
NORADRENALINA
• Mecanism de actiune:
• stimuleaza receptorii alfa1, alfa2, beta1.
• Efectele farmacologice:
– cardiovasculare
• vasoconstrictie - actiune predominanta de tip alfa
• Indicatii:
• hipotensiune sau soc
Simpatomimetice
Clasificare

Dopamina
Simpatomimetice
IZOPRENALINA
• Este o catecolamina de sinteza.
• Mecanism de actiune: stimuleaza receptorii beta1 si beta2 (are un

radical voluminos - izopropil - la nivelul catenei laterale)
• Efectele farmacologice:
- cord - creste forta de contractie
- creste ritmul ventricular
- vase - vasodilatatie (musculature scheletica)
- creste diferenta intre tensiunea arteriala sistolica (creste)
si tensiunea arteriala diastolica (scade)
- pulmonar - bronhodilatatie
- metabolice - creste glicemia si acizii grasi
Simpatomimetice
IZOPRENALINA
• Indicatii:
- blocul atrioventricular (gradul 1)
- astmul bronsic
- aritmii cardiace
- crize de angor pectoris
Simpatomimetice
Clasificare

Dopamina
Simpatomimetice
DOBUTAMINA
• Este o catecolamina de sinteza
• Mecanism de actiune: actiune selectiva beta1

• Efecte farmacologice = predominant pe cord
- creste forta de contractie
- creste alura ventriculara
• Indicatii:
- soc cardiogen
- insuficienta cardiaca refractara
• NB. - Creste putin sau deloc consumul de oxigen

- Toleranta - cind este folosita indelungat
• Contraindicatii :
- fibrilatia atriala - DE CE ?
Simpatomimetice
Clasificare

Dopamina
Simpatomimetice
AGONISTI SELECTIVI β2
ADRENERGICI
Efecte farmacologice :
- bronhodilatatie
- relaxare a uterului =>impiedicarea contractiilor uterine
(medicament tocolitic)
Indicatii :
- astm bronsic
- iminenta de avort sau nastere prematura
Efecte nedorite:- minime daca se administreaza inhalator
- tahicardie
- hiperglicemie
- toleranta la nivelul unor tesuturi
Simpatomimetice
AGONISTI SELECTIVI β2
ADRENERGICI
Clasificare:
 Bronhodilatatoare
 beta2 agonisti cu actiune scurta: Salbutamol,

Fenoterol,Terbutalina, Pirbuterol, Albuterol,
beta2 agonisti cu actiune lunga: Salmeterol, Formoterol
- nu se folosesc in criza de astm pentru ca au efect intirziat
NB. Tratamentul de fond al astmului se face cu antiinflamatorii
(corticoizi si antileucotriene)
 Tocolitice: Salbutamol, Fenoterol, Terbutalina,

Ritodrina, Hexoprenalina (Gynipral)
Simpatomimetice
Bronhodilatatoare
Simpatomimetice
Clasificare

Dopamina
AGONISTI AI RECEPTORILOR α ADRENERGICI
• FENILEFRINA, ETILEFRINA
- asemanatoare structural cu adrenalina
- se produc prin sinteza
- nu sunt degradate de COMT
Efecte farmacologice:
- vasoconstrictie => creste tensiunea arteriala
NB. - nu actioneaza pe cord, dar dau bradicardie reflexa
Indicatii:
- topic - pe mucoasa nazala
- in sacul conjunctival
- soc
- hipotensiunea arterială - oral
- TPSV
Efecte secundare:
- cefalee - prin cresterea TA
Reflexul baroreceptor
Reflexul baroreceptor
Simpatomimetice
AGONISTI AI RECEPTORILOR
α ADRENERGICI
METOXAMINA - se produce prin sinteza
- se leaga predominant de α1
Efecte farmacologice : - vasoconstrictie => creste tensiunea arteriala
- efect pe vag => scade frecventa cardiaca
Indicatii: - TPSV – prin actiune pe vag
- hTA – determinata de halotan
Efecte secundare:
- cefalee prin cresterea TA
Xilometazolina (Olinth 0.05, sau 0,1%
Efecte farmacologice : vasoconstrictie prin stimulare alfa directa
Indicatii: decongestilnat nazal
Simpatomimetice
Clasificare
 pe receptorii alfa- Fenilefrina, Etilefrina, Metoxamina
 pe receptorii dopaminergici – Dopamina, Bromocriptina,

Apomorfina,
Simpatomimetice
Medicamente agoniste dopaminergice:
DOPAMINA
Caractere generale
– este o catecolamina naturala
– are receptori atat la periferie cat si la SNC
– este metabolizata foarte rapid
Mecanismul de actiune este in functie de doza :

– la doze mici => efect de tip dopaminergic ( 2-5µg /kg/min)
– la doze medii => efect de tip dopaminergic + beta adrenergic
– la doze mari => efect de tip beta adrenergic (mai ales)
– la doze foarte mari => efect de tip alfa adrenergic (10-20µg /kg/min)
=> consecinte:
- la doze mici => vasodilatatie renala si mezenterica prin
stimulare rec. D1 si D2
- la doze mari =>stimulare cardiaca prin stimulare
β-receptorii si vasoconstrictie prin stimulare α-receptorii
Simpatomimetice
Medicamente agoniste dopaminergice:
DOPAMINA
– cord - creste forta de contractie
- creste frecventa cardiaca
– vase - vasoconstrictie
- creste tensiunea arteriala
– renal si visceral - vasodilatatie renala si mezenterica => creste fluxul

plasmatic renal
• Indicatii:
– dopamina = medicamentul de
electie in tratamentul socului
Simpatomimetice
BROMOCRIPTINA
Mecanism de actiune:
- agonist selectiv pe receptorii dopaminergici D2
- scaderea sintezei de prolactina
- scaderea eliberarii hormonului de crestere
Indicatii:
- acromegalie
- galactoree
- amenoree
- encefalopatia portala
- unele forme de Parkinson
Simpatomimetice
Medicamente agoniste dopaminergice
APOMORFINA
- actioneza pe D2
- stimuleaza centrii vomei
Indicatii:
- provocarea vomei
Simpatomimetice cu acțiune
indirectă
Simpatomimetice
Clasificare
A. dupa structura:
- catecolamine : adrenalina, noradrenalina, dopamina, izoprenalina
- debut rapid
- durata scurta de actiune
- nu se administreaza oral
- nu penetreaza bariera encefalica
- noncatecolamine : efedrina si amfetamina
- pot fi administrate oral
- actiune mai lunga.
B. dupa mecanismul de actiune:
- actiune directa - adrenalina, noradrenalina, dopamina
- actiune indirecta - amfetamina
- actiune mixta (directa si indirecta) - efedrina,
nafazolina
Simpatomimetice
Simpatomimetice directe
si
si mixte
Mecanism de actiune
 Determina eliberarea de NE din butonii terminali in fanta
sinaptica => stimulare
Exemple:
 tiramina – produs de degradare a tirozinei – in brinza
 amfetamina
 efedrina
 nafazolina
Simpatomimetice indirecte si mixte
Amfetamina
- stimulat psihomotor
- folosita in al II-lea razboi mondial
Mecanism actiune:
- stimuleaza eliberarea de NE in fanta sinaptica
- inhiba actiunea MAO asupra NE
=> creste NE in fanta sinaptica => stimulare (asemanatoare cu a
cocainei care impiedica recaptarea NE)
Efecte farmacologice
- SNC – stimuleaza eliberare de DA => stimulare maduva, trunchi
cerebral, cortex -------- convulsii (doze mari)
- SNS – stimulare intreg SNS
Indicatii = limitate pt. ca det. dependenta psihica, fizica si toleranta mai
ales pt.anorexie, euforie
- deficit de atentie (ADHD - Attention Deficit / Hiperactivity Disorder)
- scadere apetit
- depresie
• Amfetamina
Amfepramona
(Regenon cp 25 mg)
• Mecanism de actiune – stimuleaza eliberarea

catecolaminelor in fanta sinaptica
• Efecte farmacologice – inhibarea apetitului prin

stimularea neuronilor din hipotalamusul lateral
• Indicatii – tratarea obezitatii la pacientii cu IMC ˃ 30

kg/mp
• EFECTE SECUNDARE MULTIPLE SI

GRAVE
Efedrina
Caractere structurale:
- nu are OH fenolici => mai putin polara => se absoarbe mai usor, mai
greu degradata de MAO si trece mai usor in SNC
- prezenta CH3 ii mareste stabilitatea
Mecanism actiune:
- stimuleaza direct receptorii
Efedrina
 ↑ TA sistolica si diastolica
 Bronhodilatatie
 ↑ contractia musculaturii striate => indicata in miastenia
gravis asociata cu anticolinesterazice
 stimuleaza SNC: ↑ vigilenta, ↓ oboseala, indeparteaza somnul
 inbunatateste performantele atletice
Indicatii:
- decongestiv nazal
Nafazolina
Mecanism actiune:
- stimuleaza direct receptorii
- vasoconstrictie locala
Indicatii
- decongestionant in rinite, sinuzite, conjunctivite
Efecte adverse la folosirea abuziva
- tahifilaxie
- rinita cronica
Efectele
stimulării
adrenergice
Simpatolitice
(Simpaotlitice)
Clasificare

terminatiilor periferice: guanetidina, bretilium
(Simpaotlitice)
Clasificare

- neselectivi: Propanolol, Nadolol,Timolol
- beta1 selectivi: Atenolol, Metoprolol, Betoxolol, Acebutalol
d) Metoclopramida - antagonist dopaminergic, agonist colinergic

Inhibitori ai simpaticului cu
actiune centrala
• clonidina
• alfametildopa
Clonidina
- la nivel central => stimulare receptorii alfa2
postsinaptici ai neuronilor inhibitori (NTS) 
inhibitie centru cardiovasomotor => scade stimularea
simpatica spre periferie
- la nivel periferic => stimularea receptorilor
alfa2 presinaptici  inhibarea eliberarii de NA  nu
se mai stimuleaza receptorii postsinaptici 
scaderea tensiunii arteriale
• Caracteristici farmacologice
- nu reduce fluxul sanguin renal
- se absoarbe usor
• Indicatii -- hipertensiune arteriala medie sau grava
Clonidina
Simpatolitice
Clonidina
• Efecte secundare:
- retentie de Na (se asociaza cu un diuretic)
- bradicardie
- scade forta de contractie si debitul cardiac
• Reactii adverse
- usoare- sedare, somnolenta, constipatie,
uscaciunea gurii
- grave - rebound la intreruperea tratamentului
• Preparate comerciale: Clonidina, Haemiton.
• Doze: 0,1-0,2mg de 2-3 ori pe zi.
Simpatolitice
Alfametildopa
= analog DOPA => sinteza de alfametilnoradrenalina
- stimulare receptori alfa2 centrali (nucleului tractului solitar)
- impulsuri inhibitorii la periferie
• Caracteristici farmacologice
- nu scade fluxul sanguin renal
- tendinta de retentie sodata
- scade debitul cardiac
• Indicatii:
- forme moderate si grave de hipertensiune arteriala
- asemanatoare cu cele ale Clonidinei
- rar produce hipotensiune ortostatica
- nu determina rebound
• Preparate: Aldomet, Dopegyt. Se administreaza de 2-3 ori pe zi.
(Simpaotlitice)
Clasificare

3. Blocanti ai eliberarii catecolaminelor :

guanetidina,
4.Blocanti ai depozitarii catecolaminelor :,

rezerpina
Simpatolitice
Rezerpina
• alcaloid extras din Rauwolfia Serpentina.
-blocheza captarea NA, DA si 5-HT in veziculele
de depozit
• - hipotensiune arteriala
• - bradicardie
• - linistire
• Indicatii:
• - hipertensiune arteriala
• - la administrarea i.v. actiunea este mai rapida
• .
Simpatolitice
Rezerpina
Reactii adverse:
- sedare, somnolenta
- pirozis si congestie nazala
- la doze mari tulburari extrapiramidale si
depresie
• Contraindicatii:
- depresia
- insuficienta cardiaca
- insuficienta renala severa
- ulcer
• Prezentare: Hipazin, Neocristepin, Hiposerpil
Simpatolitice
Guanetidina
- blochaza eliberarea noradrenalinei in fanta sinaptica.
- scade tensiunea arteriala (are caracter ortostatic)
- scade frecventa cardiaca
- scade fluxul sanguin renal
• Indicatii:
- HTA - cazuri severe care nu raspund la alte
tratamente.
- hipotensiune arteriala ortostatica  colaps
- impotenta sexuala la barbati
- retentie salina
NU SE MAI FOLOSEȘTE
Simpatolitice
Bretilium (Tonsilatul de bretilium)

1- blocheaza eliberarea noradrenalinei in fanta sinaltica
2 – blocheaza canalele de potasiu – antiaritmic clasa III
Efecte farmacologice:
- creste pragul pentru fibrilatie
- creste potentialul de actiune si perioada refractara.
 Indicatii - fibrilatie ventriculara

(Simpaotlitice)
Clasificare

terminatiilor periferice: guanetidina, bretilium
(Simpaotlitice)
Clasificare

d) blocanti dopaminergici - Metoclopramida

Blocanti alfa adrenergici
A. neselectivi
B. selectivi
neselectivi
A. Blocanti alfa-adrenergici neselectivi
Fenoxibenzamina
- se leaga covalent de receptorii alfa1 postsinaptici
+ alfa2 presinaptici
- actiune – 24 ore
- se impiedica vc. produsa de adrenalina => ↓ rvp
=> tahicardie reflexa
• Indicatii
- tratamentul feocromocitomului mai ales
preoperator
Simpatolitice
Alfablocante
A. Blocanti alfa-adrenergici neselectivi
Fentolamina
- blocant alfa1 si alfa2, actioneaza doar 4 ore
- se impiedica vc. produsa de adrenalina => ↓ rvp =>
tahicardie reflexa
• Indicatii:
- diagnosticul feocromocitomului
selectivi
B. Blocanti alfa-adrenergice selectivi
Efecte farmacologice
1. se impiedica vc. produsa de adrenalina => vasodilatatoare
arteriale si venoase => scad rvp si TA
2. favorizeaza mictiunea prin reducerea tonusului sfincterului

vezicii urinare
1 + 2 => sunt utilizate in afectiuni vasculare sau urologice
Efecte nedorite
o la prima doza - hipotensiune arteriala ortostatica --> soc
=> primele doze = mai mici
o tahicardie reflexa
o retentie sodata => asociere cu diuretic
o efect sedativ - traverseaza bariera hematoencefalica
o disfunctie sexuala
o cefalee si congestie nazala
o vertij
B. Blocanti alfa-adrenergice selectivi
• Blocanti selectivi alfa1 folositi predominant in
afectiuni vasculare:
– prazosin,
– urapidil,
– nicergolina,
– dihidroergotoxina
• Blocanti selectivi alfa1 folositi folositi predominant in

afectiuni urologice:
– alfuzosin,
– terazosin,
– doxazosin,
– tamsulosin
Blocanti selectivi alfa1 folositi in
afectiuni vasculare
»prazosin
»urapidil
»dihidroergotoxina
»nicergolina
Prazosin (Minipress)
- blocant alfa1 selectiv
- are durata de actiune scurta.
Efecte farmacologice:
- ↓ TA si rvp
- nu modifica DC, FG si FSR
Indicatii:
- hipertensiune arteriala
- insuficienta cardiaca, pentru reducerea
postsarcinii
- fenomene Raynaud
Alfablocante
selective si
neselective
Simpatolitice
Urapidilul (Eupressyl)
Mecanism de actiune
1. antagonist alfa 1
2. efect pe centrul cardiovasomotor
3. agonist 5-HT1A
Indicatii – HTA
Efecte nedorite: hTA ortostatica, vertij, cefalee

Dihidroergotoxina (Hydergine)
= alcaloid extras din secara cornuta care contine:
– dihidroergocornina
– dihidroergocristina
– dihidroergotoxina
Mecanism de actiune
1. antagonist alfa1
2. agonist serotoninergic
3. agonist dopaminergic
Indicati
- ischemia cerebrala
- tulburari cerebrale la batrini
Nicergolina (Sermion)
= extrasa din secara cornuta
Mecanism de actiune
- antagonist alfa1
- Indicatii
- ischemia cerebrala
- tulburari cerebrale la batrini
- arterita
Blocanti selectivi alfa1 folositi in
afectiuni urologice
» alfuzosin (Xatral)
» terazosin (Hytrin)
» doxazosin (Cardura)
» tamsulosin (Omnic)
Simpatolitice
Blocante alfa-adrenergice
selective
Tamsulosin
- blocant selectiv al receptorilor alfa 1A
prostatici
Indicatii
- hipertrofia benigna de prostata
Simpatolitice
Efecte nedorite
la
alfablocante
(Simpaotlitice)
Clasificare

terminatiilor periferice: guanetidina
(Simpaotlitice)
Clasificare

d) Metoclopramida
Blocante beta adrenergice
Simpatolitice

Caracteristici generale:
1. pot fi selective si neselective
2. unele beta blocante au activitate
simpatica intrinseca
3. nu determina hipotensiune arteriala
ortostatica
4. intreruperea brusca a tratamentului
determina efect de rebound
5. toate medicamentele au terminatia
“olol”
Simpatolitice
• Caracteristici ale structurii chimice:
- se aseamana cu medicamentele simpatomimetice pentru
ca au un nucleu fenolic si o catena laterala
- gruparea amino la catena laterala cu substituient

voluminous (izopropil, butil) => determina fixare predominant
beta
- deosebire de simpatomimetice – substuientul de la nucleul

aromatic
- potenta medicamentului este crescuta prin prezenta unui

atom de oxigen intre nucleul fenolic si catena laterala
Simpatolitice
• Caracteristici farmacocinetice:
 lipofile (Propranolol, Metoprolol,

Oxprenolol)
- se absorb mai usor si se metabolizeaza rapid in ficat →
mai multe doze zilnice
- nu se administreaza in insuficienta hepatica
 hidrofile (Atenolol, Acebutalol, Nadolol)

- absorbtie si metabolizare lenta → o doza zilnica
- nu se administreaza in insuficienta renala
• Solubilitatea betablocantelor
Simpatolitice

Indicatii generale:
1. afectiuni cardiovasculare :
1. antihipertensive
2. antiaritmice
3. antiischemice
2. glaucom
3. migrena
4. hipertensiune portala
5. tratamentul simptomatic al hipertiroidiei
6. tremor esential
• Indicatii
betablocante
Simpatolitice
Antagonisti neselectivi beta
adrenergici
• Propranolol, Timolol, Nadolol
Propranolol
• Efecte farmacologoce
- cardiovascular
- cord - efect cronotrop negativ
- efect dromotrop negativ
- efect inotrop negativ
- efect batmotrop negativ
- vase - vasoconstrictie (musculatura scheletica)
- pulmonar- bronhoconstrictie
- renal - retentie de Na - datorita scaderii tensiunii arteriale si
fluxului plasmatic renal
- metabolice - scadere a glicogenolizei si secretiei de glucagon
Simpatolitice
Propranolol
Indicatii:
1. antihipertensiv – mecanisme multiple
2. antianginos – scaderea consumului de oxigen
3. antiaritmic (aritmii postinfarct si hipertiroidie)
4. glaucom – scade secretia umorii apoase a
corpului ciliar
5. antimigrenos (in tratamentul de fond)
6. hipertensiunea portala
7. tremorul esential
Simpatolitice
Propranolol
• Efecte nedorite si contraindicatii:
1. bronhoconstrictie => contraindicat astm bronsic si BPOC
2. rebound (crize angina, aritmii)
3. tulburari metabolice => C.I in DZ insulinodependent
4. blocuri sinoatriale sau de ramura
5. tulburari ale functiei sexuale, sedare, somnolenta
6. racirea extremitatilor - prin predominanta α ce determina
vasoconstrictie => contraindicat in arteriopatia obliteranta
• Interactiuni:
- cimetidina, furosemidul, clopromazina - maresc efectul
prin competitie pentru citocromul P450
- barbituricele, fenitoina, rifampicina – scad efectul prin
inductie enzimatica
Simpatolitice
Efecte
nedorite
la
propranolol
Simpatolitice
Efecte
nedorite
la
propranolol
Simpatolitice
Efecte nedorite la propranolol
Simpatolitice
Nadolol
- timp de injumatatire mai lung 14 -24 de ore
- efecte farmacologice, indicatii si contraindicatii ca
propranolol
- eficacitate mai mare in hipertensiunea portala
Timolol
- folosit in oftalmologie in tratamentul glaucomului (colir)
pentru scaderea secretiei umorii apoase
Pindolol, Oxprenolol
Antagonisti selectivi β1 adrenergici
atenolol, metoprolol,
acebutalol, esmolol,
bisoprolol, nebivololul, betaxololul
Caracteristici:
- medicamente cardioselective (pe receptorii beta1)
- la doze mari bronhoconstrictie (pe beta2)
- difera prin timpul de injumatatire
Metoprolol - 3-4 ore
Atenolol - 6 ore
Bisoprolol – 10 – 12 ore
Betaxolol – 15 - 20 ore
Antagonisti selectivi β1 adrenergici
 Efecte farmacologice:
1. inhiba apoptoza miocardica – bisoprololul, nebivololul.
metoprololul succinat => indicatie - ICC
2. ↓TA
3. cresc toleranta la efort in angina pectorala
4. actiune minima la nivel pulmonar, metabolic, circulatia periferca
 Indicatii:
- indicatiile propranololului, inclusiv la pacienti
care au asociat :
- astm
- diabet zaharat
- arteriopatie
- insuficienta cardiaca (bisoprololul, nebivololul.
metoprololul succinat)
Antagonisti beta adrenergici cu
activitate simpatica intrinseca
Pindolol (Visken cp 5 mg)
Acebutalol (Sectral cp 200 mg)
• Mecanism de actiune
- se fixeaza pe receptorii beta adrenergici => impiedica
actiunea catecolaminelor pe ei
- stimuleaza receptorii beta, dar nu la fel de eficient ca și
catecolaminele
• Indicatii:
1. hipertensiune arteriala + bolnavii cu diabet zaharat
2. hipertensiune arteriala + bradicardie
3. indicatiile propranololui
Simpatolitice
• Antagonisti
betaadrenergici
cu activitate
simpatica intrinseca
Blocantele betaadrenergice
• 1 – liposolubilitate
• 2 – betaselectivitate
• 3 – ASI (activitate simpatică intrinsecă)
• 4 – eliminare (H – hepatică, R – renală)
• 5 – T/2 (timp de înjumătățire)
Simpatolitice
Blocanti adrenergici mixti – alfa si beta
Labetolol
• Mecanism de actiune si efecte farmacologice
- alfa blocant => vasodilatatie periferica
- beta2 blocant + ASI (vasodilatatie periferica)
NB. blocheaza mai mult receptorii beta decat alfa
• Indicatii:
- HTA persoane varstnice
- HTA persoane de culoare
- HTA din sarcina
• Efecte nedorite:
- hipotensiune arteriala ortostatica
- vertij
Simpatolitice
Blocanti adrenergici mixti – alfa si beta

Carvedilol
• Indicatii:
• insuficienta cardiaca
• HTA
• cardiopatie ischemica
• Doze
• in functie de afectiune
(Simpaotlitice)
Clasificare

d) Metoclopramida
Simpatolitice
Metoclopramida
- creste tonusul sfincterului esofagian inferior
- stimuleaza golirea stomacului
- creste secretia de prolactina si aldosteron
• Indicatii:
- antiemetic
- prokinetic
- esofagita de reflux
• Efecte nedorite:
- sedare
- tulburari extrapiramidale (torticolis)
• Contraindicatii:
- obstructia organica
Efectele
stimulării
adrenergice
MEDICATIA
SISTEMULUI
NERVOS
PARASIMPATIC
Stimularea
colinergica
SISTEMUL NERVOS
PARASIMPATIC (COLINERGIC)
 Sistemul colinergic are mai multe tipuri de sinapse:
1. sinapse centrale – sinapse intrneuronale (nicotinice)
2. sinapse somatice – placa terminala motorie (nicotinice)
3. sinapsele vegetative
 sinapse neuroefectori (muscarinice)
 parasimpatice
 simpatice – glandele sudoripare
 sinapse interneuronale (nicotinice)
 ganglioni
 medulosuprarenala (fibrele preganglionare)
SISTEMUL COLINERGIC
Sinteza si eliberarea acetilcolinei
Metabolismul
si efectele
acetilcolinei
Metabolismul Acetilcolinei
1. sinteza acetilcolinei (colina + acetat activ)
2. depozitarea acetilcolinei - veziculele de depozit
3. eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptica
4. fixarea acetilcolinei pe receptorii colinergici
5. degradarea acetilcolinei prin acetilcolinesteraza

- hidroliza acetilcolinei si eliberarea colinei
6. recaptarea colinei
Metabolismul acetilcolinei
Receptorii colinergici
Tipuri de receptori colinergici
 receptori muscarinici ( M )
– amanita muscaria
 receptori nicotinici ( N )
– nicotina tabacum
Localizarea receptorilor
colinergici
RECEPTORI MUSCARINICI RECEPTORI NICOTINICI
M1 M2 M3 M4 NEURALI MUSCULARI
SNC Miocard Glande SNC SNC Placa motorie
Ganglioni Muschi Ganglioni

netezi
Terminatii Endoteliu Medulosuprarenala
vascular
presinaptice
Structura receptorilor colinergici
 Receptorii muscarinici sunt receptori in

serpentina cuplati cu proteina G
 Receptorii nicotinici deservesc un canal

ionic
Activarea a receptorilor colinergici
 Receptorii M1 si M3
– stimuleaza fosfolipaza C => mesageri secunzi:
IP3, DAG, Ca2+ => excitatie (acelasi mesager secund ca si
receptorii alfa 1)
 Receptorii M2 si M4
– inhibitie a adenilciclazei =>
a. scadere a mesagerului secund AMPc => inhibitie
b. deschidere canale K => ieșire K din celula =>
hiperpolarizare => inhibitie
 Receptorii nicotinici deschid canale de Na si Ca2+

=> excitatie
Activarea a receptorilor colinergici M1 si NN
Activarea receptorilor colinergici M2
Sistem nervos parasimpatic
Pupile
Glande salivare
Cord
Bronsii
Ficat
Stomac
Intestin subtire
Large intestine
Rect
Vezica urinara
Organe genitale
Efectele stimularii colinergice
 Efecte muscarinice
 cord – inhibitie ( M2)
 muschi netezi (M3)
- stimulare
- bronșiole => bronhoconstrictie
- gastrointestinal => creste motilitatea
- muschi circular iris => mioza
- mușchi ciliar => bombare cristalin (pt. vederea de aproape)
- vezica urinara => evacuare urina
- relaxare
- arteriole => vasodilatatie (prin NO)
- sfinctere
 glande tub digestiv, bronsice, lacrimale, sudoripare (M3)
- stimulare
Efectele stimularii colinergice
 Efecte nicotinice:
 ganglioni vegetativi
– stimulare simpatica si parasimpatica
– stimulare medulosuprarena
 placa motorie - stimulare
 sinapse SNC - stimulare
Modalitati de interferare
medicamentoasa a
functiei sinapselor colinergice
Modalitati de interferare medicamentoasa a
 1. Inhibarea sintezei de acetilcolina
 metilcolina, hemicolina - impiedica recaptarea colinei in
butonul terminal.
 2. Modificarea eliberarii acetilcolinei
 stimulare
 Ca2+
 veninul de paianjen Vaduva Neagra
 inhibitie
 Mg2+
 toxina botulinica
 betabungarotoxina (serpii Cobra).
 3. Impiedicarea inactivarii acetilcolinei
 - medicamente anticolinesterazice
Modalitati de interferare medicamentoasa a
 4. Actiune la nivelul receptorilor
 medicamente agoniste
 parasimpatomimetice ( sinapsa terminala)
 nicotinice ( ganglioni)
 curarizantele depolarizante (placa motorie)
 medicamente antagoniste
 parasimpatolitice (sinapsa terminala)
 ganglioplegice (ganglioni)
 curarizante antidepolarizante (placa motorie)
colinergice in functie de locul de
actiune
 Actiune la nivelul sinapsei terminale
 parasimpatomimetice
 parasimpatolitice
 Actiune la nivel ganglionar
 nicotinice
 ganglioplegice
 Actiune la nivelul placii motorii
 curarizantele depolarizante
 curarizante antidepolarizante
Parasimpatomimetice
Medicamente agoniste colinergice
(parasimpatomimetice)
 Parasimpatomimetice cu actiune
directa
 Parasimpatomimetice cu actiune
indirecta (anticolinesterazice)
Parasimpatomimetice cu
actiune directa
 Acetilcolina
 Carbacolul
 Betanecolul
 Pilocarpina
Agonisti colinergici cu actiune directa
Acetilcolina
– Se inactiveaza rapid
– Efectele farmacologice
 efectele stimularii receptorilor muscarinici si nicotinici =˃
multe efecte nedorite
– Indicatii = limitate – in cercetare

Betanecol
 asemanator cu acetilcolina
 nu este inactivat de acetilcolinesteraza
 Efecte farmacologice - activitate muscarinica puternica

 contractia musculaturii netede a vezicii urinare si
a tubului digestiv
 Indicatii:
 atonia vezicala postoperatorie
 atonia gastrica postoperatorie
 Efecte nedorite:
 stimulare excesiva vagala
 Carbacol
 Nu este inactivat de colinesteraza,
 este activ aproximativ o ora.
 Efecte farmacologice
 cardiovascular
 gastrointestinal
 medulosuprarenala (determina eliberare de adrenalina)
 ochi mioza
 Indicatii:
 agent miotic in oftalmologie  determina scurgerea
umorii apoase => tratament glaucom
 Pilocarpina
 Alcaloid
 Durata sa de actiune este de o zi
 actiuni asemanatoare cu ale acetilcolinei cu predominanta
muscarinica
 la nivelul ochilor
 mioza – prin contractie mm circular
 creste convergenta cristalinului – prin contractie mm
ciliar
 creste drenarea umorii apoase => scade tensiunea oculara
=> tratamentul glaucomului
 Indicatii:
 Glaucom – aplicatii locale
 Reactii adverse:
 hipersalivatie
 bronhoree
 bronhoconstrictie
Secretia si drenarea umorii apoase
Medicamente agoniste colinergice
(parasimpatomimetice)
 Agonisti colinergici cu actiune directa
 Antagonisti colinergici cu actiune

indirecta (anticolinesterazice)
Anticolinesterazicele
Anticolinesterazice
 Inhiba colinesteraza care este responsabila
de degradarea acetilcolinei
 Clasificare in functie de durata de actiune
 cu actiune reversibila
– Neostigmina, Endorfoniul
– Anticolinesterazicele folosite in boala
Alzhaimer
 cu actiune ireversibila
– Parationul
– Izofluorofatul
– Ecotiopatol
Anticolinesterazice cu
actiune reversibila
Anticolinesterazice cu actiune
reversibila
 Neostigmina
 Endorfoniul
 Anticolinesterazicele folosite in
boala Alzhaimer
actiune reversibila
Anticolinesterazice cu actiune reversibila
Neostigmina (Miostin)
– stimulare colinergica muscarinica si
nicotinica
 Indicatii:
• hipotonia gastrica, constipatie,
• stiumularea micțiunii
 miastenia gravis (boala imuna in care se
formeaza anticorpi pentru receptorii nicotinici)
 intoxicatii cu substante antidepolarizante
Neostigmina (Miostin)
 Reactii adverse:
 colici, diaree
 hipersalivatie
 bronhospasm
 Contraindicatii:
 astm
 insuficienta cardiaca
 sarcina
 boala Parkinson
Endorfoniu
 actiune similara cu neostigmina pe musculatura
striata
 nu are actiuni muscarinice
 Indicatii:
 diagnosticul miasteniei gravis
 Inhiba colinesteraza care este responsabila
de degradarea acetilcolinei
 Clasificare in functie de durata de actiune
 cu actiune reversibila
– Neostigmina, Endorfoniul
– Anticolinesterazicele folosite in boala
Alzhaimer
 cu actiune ireversibila
– Parationul
– Izofluorofatul
– Ecotiopatol
Anticolinesterazicele folosite in boala
Alzhaimer
 Patogenie Alzheimer
– Ipoteza colinergică - diminuare a sintezei de
acetilcolina
– Ipoteza alterării și acumulării de proteină "tau“ - in
interiorul neuronilor se constitue agregate de
proteine
– Ipoteza acumulării de beta-amiloid
 Neurotransmitatorii implicati in boala Alzheimer:
– Acetilcolina (rol in memorizare si invatare)
– Acidul glutamic (efect excitotoxic neuronal)
 Tratamentul Bolii Alzheimer – rezultate slabe

Anticolinesterazicele folosite in boala
Alzhaimer
 Anicolinesterazicele cu selectivitate cerebrala
cresc cantitatea de acetilcolina necesara
memorarii si invatarii.
 Exemple
– Donepezil (Aricept cp. 5, 10 mg)
– Rivastigmina (Exelon cp. 1,5, 3 mg)
– Galantamina (Reminyl cp. 8, 16, 24 mg)
NB. Memantina (Ebixa cp. 10 mg) = antagonist

necompetitiv al receptorilor pt. glutamat NMDA (N-
metil-D-aspartat)
actiune ireversibila
 Parationul
 Izofluorofatul
 Ecotiopatol
Anticolinesterazice cu actiune ireversibila
– Sunt compusi organofosforici

– Sunt folositi ca:
 insecticide,
 substante toxice de lupta
(TABUN, SARIN , SOMAN),
 medicamente.
Parationul
 insecticid (FURADAN)
 se transforma in organism in paraoxon.
 Semnele intoxicatiei cu compusi
organofosforici (criza colinergica)
 hipersecretia glandelor
 bradicardie
 hipotensiune arteriala
 muschi - fasciculatii
 SNC- confuzie
 ochi- mioza
 DECES
Parationul
 Tratamentul intoxicatiei cu compusi
organofosforici
1. indepartarea toxicului
2. blocanti ai actiunii acetilcolinei (atropina) in functie de

pupila si frecvența cardiacă
3. antidot - obidoxima (Toxogonin) trebuie administrat

in primele 72 de ore.
1. Mecanism de actiune – competiție cu colinesteraza pt.
anticolinesterază => elibereza colinesteraza de pe
anticolinesterază
4. perfuzii cu plasma
5. medicamente anticonvulsivante
Izofluorofatul
 Mecanism de actiune
1. Se leaga de colinesteraza
2. Pierdere din lant a unei grupari izopropil =>
3. Imbatrinire a anticolinesterazei (6-8 ore)=>
4. Imposibila ruperea legaturii dintre colinesteraza si anticolinesteraza
de catre antidot
 Antidotul folosit este pralidoxima care intra in

competitie cu colinesteraza pentru anticolinesteraza
 NB Noile substante toxice de lupta imbatrinirea: minute, secunde

 stimulare de tip colinergic
 paralizie motorie si a diafragmului
 convulsii
 Indicatii:
 unguent oftalmic pentru glaucom cu unghi deschis
actiune
 parasimpatomimetice
 parasimpatolitice
 nicotinice
 ganglioplegice
 curarizantele depolarizante
 curarizante antidepolarizante
Parasimpatolitice
 Atropina
 Scopolamina
 Butilscopolamina (Scobutil)
 Propantelina
 Pirenzepina (Gastrozepina)
Efectele
acetilcolinei
si atropinei
Atropina
 Alcaloid din atropa belladona (matraguna)

 Efecte farmacologice:
1. musculatura neteda
2. glande exocrine
3. oculare
4. cardiovasculare
5. SNC
Atropina
 1. Musculatura neteda
– antispastic
 gastrointestinal
 cai biliare => poate fi administrata in colica biliara
 tract urinar => poate fi administrata in colica ureterala
 2. Glande exocrine
 scade secretia
– salivara (xerostomie)
– nazala
– bronsica
– gastrică
 efectul dureaza 3-4 ore
Atropina
 Efecte farmacologice:
 3. Ocular
– efecte invers fata de pilocarpina,
 midriaza
 cicloplegie
 scade drenarea umorii apoase => creste tensiunea oculara =>
contraindicata la bolnavii care au glaucom.
 4. Cardiovascular
 tahicardie si inlatura bradicardia
 creste viteza conducerii atrioventriculare
 suprima reflexele vagale cardioinhibitorii (punctii pleurale)
 vasodilatatie prin actiune directa
 5. Actiuni reduse la nivelul SNC
 stimularea respiratiei
 antivomitiv
 antiparkinsonian.
Pilocarpina si atropina
Mioza si
midriaza
Atropina
 Indicatii:
1. antispastic pentru cai biliare si renale
2. oftalmologie- tratamentul unor irite si pentru
ex. fund de ochi
3. cardiologie - bradicardie
4. preanestezie- pentru a determina o scadere a
secretiei bronsice
5. antidot pentru substante parasimpatomimetice
(paration)
Atropina
 Efecte secundare:
– gura uscata
– fotofobie
– constipatie si retentie de urina
– In caz de intoxicatie acuta determina tahicardie,
hipertermie (piele rosie, uscata), sete, confuzie, delir,
colaps.
 Tratament intoxicatie acuta
 Antidot - neostigmina
 impachetari umede
 Farmacografie
 Fiole – sulfat de atropina 1 mg
 pulbere de beladona
 extract de beladona
 tinctură de beladona.
Scopolamina
 Alcaloid asemanator cu atropina, dar are si alte

efecte:
 blocheaza memoria de scurta durata,
 sedativ psihomotor puternic
 antivomitiv - kinetoze
 mai putin potenta pe cord
 Indicatii:
 rau de miscare
 stari de agitatie
 preoperator pentru blocarea memoriei de scurta
durata.
 Butilscopolamina (Scobutil)
– parasimpatolitic foarte activ tractul digestiv
– indicat in afectiuni spastice biliare sau digestive
 Propantelina
 Pirenzepina (Gastrozepin)
– are o particularitate - actiune selectiva pe receptorii
muscarinici M1
 actioneaza la nivel gastric prin blocarea plexului nervos al
stomacului
– Folosită f. rar in ulcer gastric si duodenal
 Bromura de ipratropium (Atrovent)
– Indicata in BPOC si astm bronsic
 Tiotropina (Spiriva)
– Indicata in BPOC si astm bronsic
actiune
 - parasimpatomimetice
 - parasimpatolitice
 - nicotinice
 - ganglioplegice
 - curarizantele depolarizante
 - curarizante antidepolarizante
Nicotinice
 Nicotina
- alcaloid extras din nicotina tabacum
 Mecanism de actiune – stimulare a receptorilor nicotinici de la
nivelul ganglionilor simpatici si parasimpatici
I. doze mici (initial) – stimularea membranei postsinaptice =>
depolarizare => excitatie
II. doze mari (dupa stimulare) – membrana inexcitabila =>
paralizie ganglioni vegetativi
 Efecte farmacologice :
I. doze mici
a) ↑ tensiunea arteriala si ↑ frecventa cardiaca prin eliberarea de
catecolamine din medulosuprarenala
b) ↑ peristaltismul si secretiile digestive
II. doze mari (prin paralizie ganglioni vegetativi)
a) ↓ tensiunea arteriala
b) ↓ perstaltismul
Nicotinice
 Nicotina
Ganglioplegice
 Mecanism de actiune – blocare a receptorilor nicotinici ganglionari
=> nu se mai produce depolarizarea membrana postsinaptica =>
paralizie a ganglionilor vegetativi
 Efecte farmacologice - multiple => medicamentele nu sunt folosite
 Trimetafanul
– singurul ganglioplegic folosit, dar extrem de rar.
 Indicatii :
– HTA ce determina EPA
– anevrismul disecant de aorta
– hipotensiune controlata – in anumite interventii chirurgicale
 Efecte secundare:
– hipotensiunea arteriala ortostatica brutala => colaps
– “ furt sanguin in ateroscleroza”
actiune
 - parasimpatomimetice
 - parasimpatolitice
 - nicotinice
 - ganglioplegice
 - curarizantele depolarizante
 - curarizante antidepolarizante
Curarizante
 curara – extract brut din Chondodendron Tomentosum
 sunt blocante neuromusculare cu actiune
periferica
 N.B. Blocante neuromusculare
– 1. relaxante musculare centrale
 diazepam
 baclofen, clorzoxazona, tolperison
– 2. relaxante musculare periferice
 a. directe pe musculatura
– dantrolen (scade eliberare Ca2+ din reticolul endoplasmatic)
 b. prin receptorii nicotinici (NM)
– agonisti pe receptorii nicotinici - curarizante depolarizante
– antagonisti pe receptorii nicotinici - curarizante antidepolarizante
Curarizante
 Efectele farmacologice
1. placa terminala motorie – inhibitie
2. fus neuromuscular – inhibitie
3. ganglioni vegetativi – actiune ganglioplegica
4. actiune histamino-eliberatoare
 Indicatii - interventii chirurgicale – relaxare

musculara – mai ales in intrventii pe abdomen
!!!! PACIENȚII TREBUIE INTUBAȚI ȘI
VENTILAȚI MECANIC
 Efecte adverse periculoase – apnee
1. Curarizante antidepolarizante
Tubocurarina, Galamina (Flaxedil), Pancuroniu (Pavulon)
 Mecanism de actiune si efecte farmacologice
I Doze mici
– blocare receptori NM => inhibitia depolarizarii => inhibitia
contractiei
– actiune antagonizata de anticolinesterazice – neostigmina
II Doze mari
– blocare canale ionice => inhibitie depolarizare => inhibitie
contractie
– actiune neantagonizata de anticolinesterazice
 Succesiunea instalarii paraliziei

 cei mai sensibili sunt muschii mici
 ochi, fata → muschi degete → membre → trunchi
→intercostali →DIAFRAGM
Curarizante depolarizante
Suxametoniu/succinilcolina (Lysthenon), Decametoniu
 Mecanism de actiune
 se fixeaza pe receptorii NM a placi terminale =>

depolarizare → prelungirea depolarizarii →
inexcitabilitate

Farmaco 1 4 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmaco 1 4 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FARMACOCINETICA

actiunea organismului asupra

Etape pe la care le parcurge un medicament in organism :

Absorbtia medicamentelor = trecerea unui

 cea mai frecventa cale de administrare

 efectele farmacologice sunt intirziate

 numai o parte din doza administrata ajunge la locul in care

- sunteaza primul pasaj hepatic

 injectarea se face cu seringa, sau prin perfuzie

 calea vaginala, conjunctivala, auriculara:

1. factorii locali de la locul administrarii

2. proprietatile fizico-chimice ale

 disponibilitate formei farmaceutice

 Incompatibilitatea este interactiunea in vitro a

Etape pe la care le parcurge un medicament in organism :

 Mecanismul distributiei - prin difuziune

 Factorii care influenteaza distributia

 concentratia medicamentului in plasma – cresterea

 liposolubilitatea – medicamentele liposolubile se dizolva

 gradul de ionizare – medicamentele polare se distribuie

Etape pe la care le parcurge un medicament in organism :

Etapa I = hidroliza, reducere, oxidare

Etapa II = sinteza si conjugare

2. Trecerea din forma inactiva (prodrog) in forma activa

3. Trecerea din forma mai putin activa in forma mai

4. Trecerea dintro forma netoxica intro forma toxica

I. - Medicamentul A are afinitate mai mare pentru enzime

II. - Medicamentul B nu mai gaseste situsuri de legare la

 Medicamentul M1 care stimuleaza enzimele

 Medicamentul M2 care se administreaza

 => scade sau se anuleaza efectele farmacodinamice ale

 Creste activitate glucuronil-transferazei

 Creste activitea ALA-sintetazei

FENOMENUL DE PRIM PASAJ HEPATIC

INACTIVAREA MEDICAMENTELOR IN PROPORTIE

Etape pe la care le parcurge un medicament in organism :

2. modificarea pH-ului urinei modifica procesul de

3. probenecidul prin blocarea sistemului transportor

 calea pulmonara – alcoolul etilic

 calea tegumentara – griseofulvina, arsenicul

 saliva – fenitoina, fenobarbitalul

 laptele matern - cloranfenicolul

1. Concentratia maxima – Cmax

 Concentratia maxima – Cmax

Tmax = intervalul de timp în care se

 Biodisponibilitate unui medicament este influentata de

Volumul aparent de distributie (Vd)

 Vd = Doza / Concentratia plasmatica

 se exprima in litri/kg greutate corporala

 dacă medicamentul se leaga intens de proteinele plasmatice

 daca medicamentul leaga mai mult de proteinele tisulare

 Utilitate – calcularea dozei de administrat când urmareste

o cantitatea de plasma, epurata total de

concentratia reziduala ramasa dupa administrarea

cresterea se face pina la o anumita valoare cind doza

► Panta ascendenta: 0Cmax 1 > 2+3+4 ► Cmax: 1=2+3+4

 Factorii care determina concentratia

 Administrarea rara sau medicament cu T/2 scurt

 Administrarea frecventa a unui medicament, sau

Doze diferite ale

– Dependente de actiunea pe farmacoreceptori

 Modificarea unor functii enzimtice