• • I • J • -

I I H I

SC
T7
NUMĂRUL 3 OCTOMBRIE 1956
 Săpt3 Teatrului
d e Păpuşi d i n Regîum

V i z i t i u l şi C a t r i n a d i n „Punguţa
cu d o i b a n i " .

ăpuşă d i n p i e s a „Aventurile l u i
o m şi H u c k " . i

Decor d i n piesa „Aventurile l u i

T o m şi H u c k " .

I f
 Jf

4I

P ilej sărbătoresc de trecere în revistă a nepreţuitului spri¬

jin frăţesc pe care ni-I acordă popoarele U . R . S . S . în toate
domeniile de activitate, „Luna prieteniei romîno-sovie-
tice" s-a înscris cu litere de aur în tradiţia poporului nostru.
Pentru masele largi de spectatori, operele dramatice, crea­
ţiile muzicale, filmele marilor noştri prieteni sînt deopotrivă o
înflăcărată pledoarie şi un permanent î n d e m n în lupta pentru
pace şi prietenia între popoare, un îndreptar luminos în cons­
truirea societăţii socialiste, o profundă desfătare artistică şi o
o g l i n d ă fidelă a înaltelor virtuţi etice, caracteristice oamenilor
sovietici.
Şi în acest an, „ L u n a prieteniei romîno-sovietice" va î n m ă -
nunchia numeroase manifestări :
, Concertele renumitului violonist David Oistrach vor constitui
— fără îndoială — unul din evenimentele deosebit de importante
ale vieţii noastre muzicale. Teatrele vor prezenta în a c e a s t ă
perioadă, piese din dramaturgia sovietică şi din dramaturgia
c l a s i c ă rusă printre care trebuiesc relevate: „ P l a t o n Crecet"
de Al. Corneiciuc, „O chestiune personală" de A. Stein, „Ani de
pribegie" de A. Arbuzov, „Libelula" de M. Barataşvili, precum
şi „ D r a g o s t e Tîrzie" şi „Pădurea" de A. N. Ostrovschi, „ C a d a ­
vrul viu" de Lev Tolstoi, „Trei surori" de A. Cehov, etc.
Pe ecranele Capitalei în cadrul Festivalului Filmului Sovie­
tic vor rula cîteva din cele mai noi producţii ale studiourilor
sovietice ca de p i l d ă : „Ei au fost primii", „Volniţa", „Primul
e ş a l o n " , „Cazul Fruntaşului Kocetkov", „Urme pe zăpadă",
^Soarta toboşarului", etc.
Dragostea şi interesul cu care publicul Capitalei întîmpină
toate aceste valoroase manifestări, preţuirea e n t u z i a s t ă pe care
le-o acordă, stau mărturie a umanismului fierbinte care stră­
bate arta sovietică, artă pusă în slujba celor mai înalte năzuinţi
ale omenirii.
 ; L a T e a t r u l Naţional
! „I. L . C a r a g i a l e "

C e a s u l d i n p e r e t e a ' bătut o
dată. E o r a douăsprezece fără u n
s f e n t . P e m a s a d i n o d a i e gustă­
r i l e , s t i c l e l e d e v i n , f l o r i l e sînt
rînd u i t e s ă r b ă t oreş t e în c im s t e a
z i l e i d e naştere a l u i P l a t a n I v a -
n o v i c i C r e c e t . D a r în o d a i i e e l i ­
nişte şi oaspeţii îtn l o c să p e ­
treacă... d o r m . A u aţipit aştep-
tîndu-şi p r i e t e n u l c a r e -a f o s t c h e ­
m a t lia apiltail p e n t r u a o p e r a d e
urgenţă u n b o l n a v .
Tîrziu, după m i e z u l nopţii,
Platan s e întoarce acasă. D a r
în l o c u l oaspeţilor c a r e — obosiţi
— a u p l e c a t , îl aşteaptă u n n o u
p a c i e n t : B e r e s t , preşedintele C o ­
m i t e t u l u i E x e c u t i v . împreună c u
Piesă în 3 a c t e ( 5 t a b l o u r i )
e l , a u v e n i t A r c a d i P a v l o v i c i , şe-
de A l . C o n n e i c i u c
foil s p i t a l u l u i p r e c u m şi a r h i i t e a t a
Lida, logodnica acesftuia.
Odată c u L i d a , în c a s a l u i P l a t o n I v a n o v i c i intră şi d r a g o s t e a .
Frumuseţea t i n e r e i a r h i t e c t e , s e n s i b i l i t a t e a c a şi f i r e a s a cinstită p r o d u c
o adîncă i m p r e s i e «asupra m e d i c u l u i . S u b i m p e r i u l ' a c e s t u i sentiment,
e l îi a s c u n d e că b o l n a v u l p e c a r e 1-a o p e r a t d e c a n c e r , c u cîteva o r e
înainte, e s t e i n g i n e r u l C o v a l , tatăl e i .
Colaborarea l a întocmirea p r o i e c t u l u i i p e n t r u noul sanatoriu al
oraşului îi a p r o p i e şi m a i m u l t p e c e i d o i t i n e r i . I n t r e t i m p , C r e c e t
f a c e încercări d i s p e r a t e p e n t r u <a-l s a l v a p e t a t ă l L i d e i , p r t n n o i i n t e r ­
venţii c h i r u r g i c a l e . Z a d a r n i c însă, pentrucă în c i u d a e f o r t u r i l o r s a l e , i n g i ­
nerul Coval moare.
A r c a d i P o v i l o v i c i , şeful s p i i t a ' h i l u i , a l cărui s p i r i t c a r i e r i s t s e vă-
deşte în t o t c u r s u l 'acţiunii, g e l o s atît p e s u c c e s e l e p r o f e s i o n a l e >ale l u i
P l a t o n , cî't şi p e p r i e t e n i a d i n t r e a c e s t a şi tînăra arhitectă, foloseşte
a c e s t p r i l e j p e n t r u a i n s i n u a că v i n o v a t d e m o a r t e a i n g i n e r u l u i C o v a l ' e s t e
n u m a i c h i r u r g u l c a r e 1-a o p e r a t . Copleşită d e d u r e r e , L i d a c r e d e p e n t r u
o clipă că tatăl e i a f o s t v i c t i m a u n o r experienţe îndrăzneţe d a r n e -
reuşite.
 P e P l a t o n C r e c e t , m e d i c u l d e v o t a t c a r e a v e g h e a t z i l e şi nopţi
l a căpătîiul b o l n a v u l u i , acuzaţia a c e a s t a îl răneşte adînc. Totuşi făcînd
u n e f o r t s u p r a o m e n e s c , e l pleacă, îndată după discuţia c u L i d a , să
o p e r e z e p e u n u l d i n c o m i s a r i i p o p o r u l u i c a r e a f o s t g r a v rănit într-un
a c c i d e n t . Graţie voinţei s a l e fără seamăn, c h i r u r g u l învinge d i s p e r a r e a
o m u l u i şi operaţia izbuteşte.
C o m i s a r u l poporului este s a l v a t ; dar medicul c a d e , doborît d e
oboseală, c h i n u i t d e n e d r e p t a t e a p e c a r e i - a făcut-o f e m e i a iubită.
I n t r - u n tîrziu, slăbit d e boală, c h i n u i t d e d r a g o s t e a p e n t r u L i d a ,
P l a t o n s e întoarce a c a s ă . P r i e t e n i i i - a u . 'pregătit o p r i m i r e c a l d ă ; d a r
în o d a i a plină d e f l o r i şi d e v e s e l i e , tristeţea, d o r u i l , îl apasă parcă m a i
mulţi ','V' ' ' i r J(\ V ••'"^V^B
Iată însă că L i d a , c a r e între t i m p a a f l a t a d e v ă r u l d e l a B e r e s t ,
v i n e să-i vestească o b u c u r i e fără seamăn : v a >rămîne alături d e e l
p e n t r u t o t d e a u n a , ajutîndu-1 să „restituie generaţiilor v i i t o a r e , m i l i o a n e
d e z i l e c u soare**.
V o r b i n d d e s p r e p i e s a P L A T O N C R E C E T , înaintea reprezentării e i p e
scena teatrului M H A T , A I . Corneiciuc spunea :
„...Vreau c a s p e c t a t o r i i să simtă că e r o i i p i e s e i m e l e a u u n t r e c u t
b o g a t şi emoţionant, şi c a e i , să-şi d e a s e a m a că după t e r m i n a r e a p i e s e i
d e z v o l t a r e a şi l u p t a a c e s t o r o a m e n i continuă, p e n t r u c a s p e c t a t o r u l să-şi
poată i m a g i n a v i i t o r u l d r u m a l e r o i l o r m e i şi să n u f i e i n d i f e r e n t faţă
de acest d r u m " .

V
i

Geo Barton (Pla­

ton) şi Valeria
Gagialov (Lida)
 Piesă de A l . Arbuzov
:<
E s t e g r e u sa-ţi închipui, într-o
seară l i m p e d e şi senină d e a u g u s t ,
că v i a ( a p o a t e f i a l t f e l decît l u ­
•
minoasă, veselă, plină d e b u c u ­
r i i şi d e împliniri. Şi e s t e şi m a i
g r e u să-ţi închipui a c e s t l u c r u , V.
cînd ciocneşti, împreună c u t o ­
•
varăşii d e învăţătură, p a h a r u l p r i e ­
t e n i e i , în p r a g u l u n e i vacanţe p l i ­
n e d e tinereţe, d e nădejdi, d e
vise.
Aşa s i m t şi gîndesc e r o i i d r a ­
m e i l u i A l e x e i A r b u z o v , „Ani d e
pribegie", tineri studen(i sovietici, •v*
c a r e — în a c e l sfirşit d e a u g u s t
1 9 3 7 — păşesc în viată c u încre­
dere, c u d r a g o s t e p e n t r u munca
lor, pentru poporul l o r , p r i v i n d c u
seninătate v i i t o r u l în fată. I n
mijlocul acestui grup, Alexandr
V e d e r n i c o v , u n tînăr s t u d e n t în
medicină înfumurat, îndrăgostit d e
p r o p r i a s a inteligenţă, d e p r o p r i u l -8
său t a l e n t , p a r e u n o m s u p e r ­
f i c i a l , i r e m e d i a b i l s o r t i t ratării. C a ­
racterul nesuferit a l l u i Veder­ m V-
n i c o v s e dezvăluie în m o m e n t u l
cînd o înfrîngere suferită p e t e ­
r e n u l d e s p o r t îl determină, în t r u
f i a s a — să s e i z o l e z e şi m a i
m u l t de grupul d i n care face
p a r t e . I n c o n f l i c t u l p e c a r e îl
a r e a t u n c i c u p r i e t e n u l şi c o l e g u l Motoc ( L a v r u h i n ) şi A n a
său L a v r u h i n , A l e x a n d r îşi dă Dome sc i i ( L i u s i a )
însă s e a m a că alunecă p e o p a n ­
tă primejdioasă"... z i l e l e t r e c , s p u ­
n e e l , şi e u s t a u a i c i p e c h e i ,
l o r , d r a g o s t e a p e n t r u o fiinţă i u ­
p r i v i n d c u m trece
viaţa..." bită, însăşi viaţa, p e n t r u apăra­
A u trecut cîtiva a n i . . . sîntem rea P a t r i e i . I n iureşul acestor
în d e c e m b r i e 1 9 4 1 . Ţara S o v i e - concentrări d e forţe, răspunzînd
tică, cotropită şi pîrjolită de apelului patriei, care cere fiilor
duşmani, îşi concentrează ener­ e i f a p t e şi gînduri d e m n e d e u n
g i i l e într-un g i g a n t i c e f o r t pen­ o m sovietic, A l e x a n d r Vedernicov
tru obţinerea victoriei. Tinerii d e v i n e u n a l t o m . E l face o des­
( p r i e t e n i n u pregetă să-şi j e r t ­ c o p e r i r e medicală c a r e salvează
fească pasiunea pentru munca m i i d e vieţi; e r o i s m u l l u i pe
 f r o n t îl f a c e repede cunoscut.
Devotamentul, abnegaţia şi o p t i ­ La Teatrul Tinerelului
mismul demn al oamenilor simpli,
alături d e c a r e luptă, îi s e r v e s c
d r e p t pildă şi îndemn p e n t r u v i ­
i t o r u l p e c a r e v a t r e b u i .să şi-1
făurească.
î n t o r s acasă după război, V e ­
V e d e r n i c o v înţelege d i n c e în
d e r n i c o v v a găsi tăria morală d e
c e m a i adînc, în încercările a c e s ­
t o r a n i , c u m t r e b u i e rostuită viaţa, a s e despărţi d e O l g a , f a t a p e
înţelege că p u t e r e a d e neînfrînt c a r e o iubeşte, p e n t r u a rămîne
a ţării s a l e stă t o c m a i în f a p t u l alături d e soţia s a L i u s i a , şi d e
că o a m e n i i s o v i e t i c i n u acţionează f i i c a s a , c a r e i - a u păstrat n e ­
s i n g u r i , izolaţ', c i uniţi, sudaţi întinate, d r a g o s t e a şi încrederea
într-o singură conştiinţă, într-o lor.
singură forţă.

V. Nifulescu (Arhipov) şi Eugenia

Marian (Kuzia)

Geo Barton (Vedernicov) ; N .

Motoc (Lavruhin) ; Florin V a -
siliu ( P a v l i c ) ; V . Niţulescu
(Arhipov) ; Ana Dornescu
(Liusia) ; Olga Tudorache
(Galina) ; Doina Tuţescu
(Olga) ; Aurelia Sorescu ^ N i ­
na) ; Florica Demion (Mătuşa
Tasia) ; Eugenia -Marian ( K u ­
zia) ; G h . Costin (Doronin) ;
H. Nicolaide (trecătorul) C.
Mihalache (şoferul) ; V i r g i n i -
ca Stîngaciu ( o tînără m u n ­
c i t o a r e ) ; L i l i a n a Ţicău ( Z o i a ) ;
Petre D e m . Dragoman; Gh.
Oprina ; Cicerone Ionescu; N .
Ciprian; Vasile Huzum.
Regia: C. SINCU.
Decoruri şi costume: G H .
LEBAS
La Teatrul Armatei
4

Piesă în 4 acte de A. N. Ostrovski

In marea frescă a societăţii ruse de la mijlocul veacului trecut, — pe

care Alexandr Ostrovski o zugrăveşte cu alta talent dramatic în cele
peste patruzeci de piese ale sale — se înscrie şi drama „Dragoste
t tîrzie".
Elaborată în epoca de deplină maturitate creatoare a autorului, „Dragoste
tîrzie" este drama omului simplu, demn; animat de sentimente curate, care
* trăieşte in mijlocul unei
societăţi roase de mes­
chinărie, ambiţii mărunte
şi neputinţă.
In casa văduvei
Şablova se petrece una
dintre nenumăratele dra­
me mărunte din Moscova
anilor 1870. Şablova, are
doi ţii, Nicalai şi Dorme-
dont, Primul, Nicolai,
este un tînăr inteligent
care a crezut că poate
străbate în societate prin
calităţile sale. A practi­
cai puţin timp avocatura,
dar prins in viitoarea
plăcerilor uşoare pe care
le-a cunoscut în lumea
clienţilor săi — negustorii
şi funcţionarii cu stare
— şi fără mijloace pen­
tru a duce o astfel de via­
ţă, el decade repede şi
C. Codrescu (Nicolai) devine beţiv. Dormedont
este un băiat bun şi as­
cultător, dar oam slab
de minte .El îşi duce traiul, înecat în treburi mărunte, ocupîndu-se. cu
gospodăria casei. Şablova este tipul mic-burghezei meschine şi avare.
Se ocupă cu ghicitul în cărţi şi este deznădăjduită că nu poate trage
nici un folos de pe urma fiilor ei, unul desfrînat iar celălalt prost.
 In ,casa ŞabIovei locuiesc bătrînuî avocat Margaritov şi fiica sa
Ludmila. Margaritov este un om sfîrşit, care şi-a distrus viaţa pentru
a plăti nişte cecuri de mare valoare, ce i-au fost furate de un secretar
necinstit, pe vremea cirtd era avocat cu vază. A vrut să se sinucidă,
•dar a renunţat la acest gind pentru a o creşte pe unica sa fiică.
Ludmila, fată simplă, dar de mare puritate sufletească, s~a
îndrăgostit fără de speranţă de Nicolai. Ea înţelege tragedia acestui
tînăr care, scîrbit de meschina existenţă din casa Şablovei şi fără
posibilitatea de a-şi realiza dorinţele, îşi petrece zilele şi nopţile prin
cafenele, birui şi jucînd cărţi.
Pe pragul de a fi întemniţat pentru datorii şi prins în mrejele
unei femei fără scrupule, Lebedkina, Nicolai este gata să făptubască o
>mare ticăloşie, furîndu-i bâtrînului Margaritov nişte poliţe de valoare
ce i-au fost încredinţate de un negustor. Ludmila, care l-a mai scăpat
pe Nicolai odată, dindu-i ultimii ei bani, îi aduce chiar ea poliţele în­
credinţate tatălui ei, numai pentru a-l salva de la închisoare. Purtarea
plină de nobleţe a Ludmilei îl opreşte pe Nicolai de a se înfunda în
mocirlă. El înţelege că fericirea sa nu se află in lumea excrocilor şi a
*desfrîului. Nicolai o va obliga pe Lebedkina să plătească poliţele dato­
rate, salvîndu-l astfel pe bătrînuî Margaritov şi salvîndu-se totodată pe
* i n e însuşi. i '

Puşa Scărlătescu
( L u d m i l a ) şi C
Codrescu (Nicolai)
DISTRIBUŢIA:
Gherasim Profirici Margaritov, avo­
cat : V . Ronea, G e o M a i c a n .
Ludmila, fiica l u i : Magdalena Buz-
n e a , Puşa Scărlătescu.
Feliţiata A n t o n o v n a Şablova, pro-
prietăreasă: A t e n a Marcopol.
N i c o l a i ; D o r m e d o n t , fiii e i : C . C o -
drescu, Vasale Lucian, L . D i n u .
larvara Haritonovna Lebedkina: N a -
taşa N i c o l e s c u , C o c a Enescu.
O n u f r i i Potapîci D o r o d n o v , negustor:
V. Maximilian, N . Meicu.
D e c o r u r i şi c o s t u m e : P a u l a B r i n c o -
v e a n u şi O f e l i a P o p e s c u T u t o -
veanu.
Regia: I o n Maximilian.
f
 Intre 1 şi 7 octombrie 1956 s-a desfăşurat în Capitală „ S ă p t ă m î n a
Teatrului de Păpuşi din regiuni". Eveniment de o mare însemnătate î n
viaţa artistică a ţării, „Săptămîna teatrului de Păpuşi" are menirea s ă
consacre — într-un ansamblu de reprezentaţii — nu numai cele mai v a ­
loroase spectacole realizate de colectivele teatrelor de păpuşi din pro­
vincie, ci înseşi remarcabilele succese dobîndite de acest tînăr gen de
teatru, în ultimii ani.
Pînă nu de mult, teatrul de păpuşi şi marionete era aproape necu-

TEATRUL DE MARIONETE
ARAD
„Crăiasa Zăpezilor"
de E . Ciornîi

T E A T R U L D E PĂPUŞI „ P r i m a lecţie"
ALBA IULIA de A. Ioniţă şi G. Teodorescu

„Ursuleţii veseli"
de Palivanova

T E A T R U L DE PĂPUŞI
BOTOŞANI
„Albă ca zăpada"
dramatizare după Fraţii Grimm
de M. Manoilescu

T E A T R U L D E PĂPUŞI
CRAIOVA
„Aventurile lui Tom şi Huck"
dramatizare după Mark Twain
de A. B o e ş t e a n u şi X. Roman
 noscut de către publicul nostru. Considerat ca un gen minor şi prea
puţin rentabil de către afaceriştii care conduceau viaţa artistică a ţării
în vremea burgheziei, el a cunoscut o largă dezvoltare şi înflorire abia
în anii regimului de democraţie populară. Nu a trecut decît un deceniu
•de cînd în întreaga ţară nu funcţiona nici un singur teatru de acest
fel; astăzi, în oraşele Patriei fiinţează nu mai puţin de 18 colective
artistice, care muncesc cu dragoste şi rîvnă ca să ridice la un nivel
tot mai înalt acest gen, din ce în ce mai iubit de spectatori.
Popularitatea crescindă de care se bucură aceste spectacole, atît în
Tîndurile celor mici ca şi printre cei vîrstnici, poate fi ilustrată cu cîteva

TEATRUL DE PĂPUŞI
CLUJ
•

Secţia maghiară JST^N Secţia romi nu

„ L u d a s Maty" //5l/y\ pescarului
adaptare după folklorul ^ ^ < L \ de Ella Conovici
(maghiar de Hunyadi Andrei ^ şi Jeni Dumitriu

SECŢIA D E P Ă P U Ş I A TEA­
TRULUI D F STAT BRĂILA

„Albă ca zăpada"
dramatizare după Fraţii Grimm
de M. Manoilescu

1 H

TEATRUL DE PĂPUŞI
IAŞI
„ P u n g u ţ a cu doi bani"
dramatizare după I . C r e a n g ă
de I . Gheliuc

T E A T R U L D E PĂPUŞI „ P u n g u ţ a cu doi bani"

GALAŢI £ i Wigf (j t i z a r e după I . Creangă
r a m a

de I . Gheliuc
cifre. Din anul 1950 şi pîna astăzi teatrele de păpuşi şi marionete au.
dat aproape 20.000 de spectacole, vizionate de peste 4 milioane de spec­
tatori. Numai în semestrul I al anului 1956, s-au jucat în ţară 2519 spec­
tacole de păpuşi şi marionete la care au participat mai bine de o j u m ă ­
tate de milion de spectatori.
î n repertoriile teatrelor de păpuşi şi marionete din ţară au fost i n ­
cluse piese originale şi străine, iubite şi preţuite atît de micii spectatori
cît şi de cei vîrstnici. Un loc de seamă îl ocupă — cum e şi firesc —
creaţiile originale. Dramatizările după basmele celor (mai sfătoşi povesti­
tori ai noştri, I . Creangă şi I . Slavici, cum sînt „ P u n g u ţ a cu doi bani""
şi „Stan Bolovan", sau piesele originale ale unor tineri autori cum sînt
„Fiii pescarului" sau „Străjerul mării", au cunoscut un succes deosebit..
Alături de acestea stau piesele sovietice ca „Crăiasa zăpezilor" de E .
Ciornîi, „Căsuţa din cîmpie" de S. Marşak — care au fost reprezentate în
cadrul „săptămînii" — precum şi numeroase altele. Beasemenea, basme,
povestiri sau romane dintre cele mai valoroase ale literaturii universale
au fost prelucrate şi dramatizate pentru a putea vedea lumina rampei.

T E A T R U L D E PĂPUŞI
ORADEA

Secţia maghiară
„ D o n Quichote"
dramatizare după M. Cervantes

Secţia romtnă
„ C ă s u ţ a poveştilor"
de S. Marşak
„Gîscănelul"
de N. Gherneţ
„ U r s u l e ţ i i veseli"
de Palivanova

SECŢIA D E P Ă P U Ş I A TEA
T R U L U I D E STAT SIBIU

„ S t a n Bolovan"
dramatizare după I . Slavici
de Ilie Stanciu
Dintre acestea, au fost prezentate cu prilejul „Săptămînii Teatrului de Pă­
puşi" „Don Quichote" după Cervantes, „Aventurile lui Tom şi Huck" după
M . Twain, „Albă ca zăpada" după Fraţii Grimm, etc.
Turneele pe care colectivele artistice ale acestor teatre le întreprind
in regiuni, fac ca spectacolele să poată fi vizionate de mase largi ale
oamenilor muncii de Ia oraşe şi sate. Linele colective — cum sînt cele
de la Cluj, Oradea, Tg. Mureş, Sibiu — organizează permanent repre­
zentaţii în limbile minorităţilor naţionale.
Colectivele teatrelor de păpuşi şi marionete luptă necontenit pentru
ridicarea nivelului măiestriei animatorilor şi mînuitorilor, pentru înalta
ţinută artistică a spectacolelor.
Lupta şi munca lor rodnică, realizările şi succesele lor, au fost trecute
in revistă cu prilejul „Săptămînii teatrului de păpuşi". Cele mai bune
spectacole, cele mai izbutite realizări ale regizorilor, decoratorilor şi
mînuitorilor au fost răsplătite nu numai cu (premiile acordate de juriu, ci
cu întreaga preţuire pe care şi-au cîştigat-o în rîndurîle milioanelor de
spectatori.

SECŢIA D E P Ă P U Ş I A T E A ­
T R U L U I D E STAT
ORAŞUL STALIN

„Traista, turbanul şi fluierul"

de E . Cerniaci şi E . Ghilod

T E A T R U L D E PĂPUŞI
TIMIŞOARA

„ P u n g u ţ a cu doi bani"
dramatizare după I . C r e a n g ă
de I . Gheliuc

T E A T R U L D E PĂPUŞI
TG. MUREŞ

„Străjerul Mării*
de M. Stoian
 Piesă în 3 acte de Al. Mirodan
Oamenilor curajoşi, entuziaşti,
c a r e luptă n e c o n t e n i t , p e n t r u a
f a c e d i n p r e s a noastră u n adevă­
r a t „instrument a l o p e r e i d e c o n ­
s t r u i r e socialistă..." c u m s p u n e a
Al. Mirodan
L e n i n , l e consacră tînărul g a z e ­
tar A l . Miirodan prima sa lucrare
dramatică „Ziariştii".
I n redacţia c o t i d i a n u l u i „Viaţa
T i n e r e t u l u i " s - a întîmplat u n f a p t
neobişnuit; u n r a i d făcut în r e ­
dacţie în s c o p u l rezolvării c o r e s ­
pondenţelor întîrziate, dă l a i v e a ­
lă o s c r i s o a r e d e o m a r e i m p o r ­
tanţă. Corespondentul ziarului
U . T . M . - i s t u l I o n G h e o r g h e , de l a
f a b r i c a d e P o s t a v d i n Bacău, e s t e
v i c t i m a u n e i g r a v e persecuţii. R i -
dicîndu-se împotriva u n o r greşeli
şi l i p s u r i a l e c o n d u c e r i i f a b r i c i i ,
p r e c u m şi a l e d i r e c t o r u l u i g e n e r a l
Pamfil d i n Minister, I o n Gheor­
g h e a f o s t c o n c e d i a t în m o d a b u ­
z i v . L a insistenţele s a l e d e a i
se f a c e d r e p t a t e , c a z u l său u r ­
mează a f i p u s în discuţia o r g a ­
nizaţiei, U . T . M . , în v e d e r e a e x ­
cluderii sale ca element nedisci­
p l i n a t şi duşmănos.
Bolnav, demoralizat, I o n Gheor­
g h e a s e s i z a t în cîteva rînduri r e ­
dacţia g a z e t e i „Viaţa T i n e r e t u l u i * '
d e s p r e c e l e întîmplate. S c r i s o r i l e
s a l e a u f o s t reţinute însă, p e n t r u
a s e întîrzia r e z o l v a r e a l o r , d e
către T o m o v i c i , r e d a c t o r u l şef a d ­
junct a l ziarului. Tomovici, u n ca­
rierist necinstit, complice a l direc­
t o r u l u i general P a m f i l , c u care
e s t e p r i e t e n , a încercat să muşama-
l i z e z e greşelile a c e s t u i a .
L a t a însă, că r a i d u l făcut în r e ­
dacţie s c o a t e l a iveală u l t i m a s c r i ­
soare a l u i I o n Gheorghe. Cer­
c h e z , conducătorul g a z e t e i , îm­
preună c u r e d a c t o r i i e i d e f r u n t e ,
T o t h , Brînduş, R o m e o , hotărăsc
să c e r c e t e z e c u t e m e i n i c i e c a z u l
semnalat de I o n Gheorghe.
A n c h e t a făcută deîndată l a B a ­
cău s e dovedeşte fructuoasă; . I o n
G h e o r g h e a r e d r e p t a t e . împotriva
4 u i s - a c o m i s u n a b u z g r a v şî s e
pregăteşte u n a l d o i l e a şi m a i
 grav. V i n a conducerii fabricii, ca­ M u l t după m i e z u l nopţii, C e r c h e z
r e a în s c e n a t „ca z u 1 " I u i I o n s e întoarce în t i p o g r a f i e , bucu­
Gheorghe, precum şi v i n a l u i r o s , aducînd v e s t e a că n i m e n i n u
P a m f i l , este pe deplin dovedită. s e împotriveşte publicării a r t i c o l u ­
Conducerea redacţiei hotăreşte l u i m e n i t să facă d r e p t a t e . D a r ,
p u b l i c a r e a u n u i a r t i c o l c a r e să s p r e d u r e r e a s a şi a întregii r e d a c ­
demaşte în faţa o p i n i e i publice ţii, z i a r u l e s t e g a t a să apară fără
înscenarea odioasă pusă l a c a l e , a r t i c o l . R e f a c e r e a p a g i n i i împlică
c a şi p e a u t o r i i e i . A r t i c o l u l u r ­ întîrziere, şi t o c m a i această întîr-
mează să apară c h i a r în n u ­ z i e r e p o a t e f a c e c a z i a r u l să n u
mărul d e a d o u a z i , p e n t r u c a ajungă l a t i m p l a Bacău.
z i a r u l să ajungă l a Bacău îna­ D a r comuniştii d i n redacţie n u
i n t e a şedinţei organizaţiei U . T . M . s e d a u bătuţi. Mobilizaţi pînă l a
în c a r e t r e b u i e să s e d i s c u t e „ca­ u n u l în t i p o g r a f i e , e i d a u u l t i m a
zul" l u i I o n Gheorghe. bătălie p e n t r u apariţia a r t i c o l u l u i :
Informat d e către Tomovici, bătălia c u t i m p u l , d i n c a r e i e s
P a m f i l încearcă să împiedice c u victorioşi. I n c l i p a cînd, p r i n f e ­
orice preţ p u b l i c a r e a articolului. r e s t r e l e t i p o g r a f i e i pătrund z o r i l e ,
D e o a r e c e ameninţările şi intimidă­ z i a r u l a a p ă r u t şi a p o r n i t s p r e
r i l e p a r să n u aibă n i c i o i n ­ i n i m a M o l d o v e i să facă lumină.
fluenţă asupra redactorului şef Piesa l u i A I . Mirodan — care
C e r c h e z , P a m f i l s e foloseşte d e a f o s t prezentată d e c u r i n d p e s c e ­
Tomovici, căruia îi ordonă să n a T e a t r u l u i Naţional „I. L . C a -
scoată a r t i c o l u l d i n pagină. r a g l a l e " — a d u c e în l u m i n a r a m ­
Tomovici execută ordinul cu p e i o l u m e m a i puţin cunoscută
promptitudine. Luat d i n scurt, el la n o i : lumea gazetarilor. S u b
pretextează că a p r i m i t dispoziţii o c h i i noştri p r i n d viaţă c h i p u r i l e
d e l a f o r u r i l e s u p e r i o a r e să scoată u n o r ziarişti a căror etică e s t e
a r t i c o l u l . C e r c h e z însă n u e s t e e t i c a înaltă a comuniştilor, o a m e n i
o m u l c a r e să s e l a s e i n t i m i d a t d e c a r e luptă c u îndîrjire şi îndrăz-
a s t f e l d e „dispoziţii", a t u n c i cînd neală p e n t r u u n înalt s p i r i t d e
e s t e în j o c s o a r t a u n u i o m c i n s ­ p a r t i d în presă. N i m i c n u p o a t e
tit, a u n u i comunist. E l pleacă c a r a c t e r i z a m a i b i n e această luptă
d e urgenţă l a a c e s t e f o r u r i , lă- decît a c e l e c u v i n t e p e c a r e u n u l
sînd tovarăşilor săi s a r c i n a d e a d i n e r o i i p i e s e i , C e r c h e z , l e rosteş­
pagina z i a r u l c u articolul respec- t e c u îndrăzneală : „A s c r i e a d e ­
« t i v . în u r m a s a , profitînd de
vărul, e s t e u n a c t d e c u r a j . . . A
f a p t u l că a u m a i r ă m a s n u m a i
iubi este u n act de curaj... A c u ­
cîteva o r e pînă l a apariţia z i a ­
r u l u i , T o m o v i c i f a c e o ultimă în­ noaşte r e a l i t a t e a e s t e u n a c t d e
c e r c a r e disperată ; e l paginează c u r a j . . . A-ţi r e a l i z a v i s u r i l e e s t e
z i a r u l fără a r t i c o l u l d e s p r e I o n u n a c t d e c u r a j . . , A f i t u însuţi
Gheorghe. este u n act de curaj".

O noua premiera originala

la Teatrul National „I. L. Caragiale
 de GHEORGHE DUMITRESCU
Al. Bădulescu în rolul titular

Literatura noastră de operă s-a îmbogăţit cu o lucrare

de mari proporţii: „Ion Vodă cel Cumplit", a cărei premieră
a avut loc la sfîrşitul stagiunii trecute. Compozitorul Gheorghe
Dumitrescu şi-a continuat drumul început cu oratoriul „Tudor
Vladimir eseu", alegînd ca subiect o altă pagină din trecutul
poporului romîn, pe care a înfăţişat-o în cadrul complex al
dramei muzicale, folosind un libret de George Teodorescu,
după piesa „Ion Vodă cel Cumplit" de Laurenţiu Fulga.
Esenţa dramei sită în lupta patriotică a iui Ion Vodă şi a
poporului pentru libertatea Moldovei, împotriva stăpînirii tur­
ceşti, pe de o parte, şi a boierimii trădătoare de neam, inte­
resată să menţină ţara în robie pentru a o putea jefui în
voie, pe de altă parte. Eroica epopee a scurtei domnii a lui
Ion Vodă (1572—1574) se termină însă cu moartea acestuia
şi nimicirea oştenilor săi, mareînd un moment glorios din
lungul şir de jertfe aduse de popor pe altarul neatîrnării sale.
 ACTUL I — T a b l o u l I — „Noaptea p e l a cîntători"
L a p o a r t a cetăţii domneşti d i n M o l d o v a s o s e s c b o i e r i i I e r e m i a , G r u -
s n e z e a , Gîrlă şi Ţopa, trimişi d e n o u l D o m n a l ţării, I o n Vodă, să-i v e s ­
tească v e n i r e a . I e r e m i a intră în c e t a t e , u n d e b o i e r i i c h e f u i e s c , în t i m p c e
•ceilalţi p o r n e s c în întîmpinarea D o m n u l u i . Curînd după p l e c a r e a a c e s t o r a ,
sînt a d u s e cîteva t i n e r e ţărănci răpite d e s l u j i t o r i i b o i e r i i l o r d i n s a t e l e d i n
împrejurimi. Ţăranii porniţi în urmărirea l o r , eliberează f e t e l e şi s e p r e ­
gătesc să-i a t a c e p e b o i e r i — încurajaţi d e ştirea adusă d e moş Mălai că
D o m n u l ţării, B o g d a n Lăpuşneanu, a f u g i t l a p o l o n i . După o scurtă luptă,
moş Mălai, n e p o a t a L u i , R o x a n d a şi m a i mulţi ţărani, sînt prinşi şi duşi
ta c e t a t e . 1 \ ' *

Decorul actului I I I

T a b l o u l I I . — „Sosirea V o i e v o d u l u i " .
T n aceeaşi n o a p t e , b o i e r i i c h e f u i e s c în s a l a m a r e a t r o n u l u i . Provocaţi
d e I e r e m i a , c a r e v r e a să l e a f l e gîndurile, m a r e l e v o r n i c S b i e r e a , pîrcă-
l a b u l Dingă, J u r j , Veveriţă şi Vlădica G h e o r g h e , îl b a t j o c o r e s c p e n o u l
D o m n şi-şi dezvăluie intenţia d e a - 1 răpune. S b i e r e a porunceşte c a moş
Mălai şi ceilalţi prinşi să f i e schingiuiţi. C h e f u l continuă c u d a n s u r i t u r ­
ceşti şi ţigăneşti. Soseşte I o n Vodă, p e c a r e S b i e r e a , J u r j , Veveriţă şi
Vlădica G h e o r g h e încearcă să-l ucidă, d a r fără a i z b u t i . D o m n u l îl e l i b e ­
rează p e moş Mălai şi p e a i săi, a p o i s e s u i e p e t r o n şi jură că v a l u p t a
p e n t r u d r e p t a t e , p e n t r u l i b e r t a t e a şi f e r i c i r e a poporului.
A C T U L I I . — T a b l o u l I . — „Ispite"
Moş Mălai a f o s t n u m i t p o s t e l n i c , i a r R o x a n d a îl creşte p e Petruţ, f i u l
D o m n u l u i d i n p r i m a căsătorie. S e s p u n e că îl iubeşte în a s c u n s p e I o n
Vodă. M a r i c a D o a m n a , c a r e bănuieşte a c e s t l u c r u , s e plînge că soţul ei
o neglijează p e n t r u t r e b u r i l e ţării. E a îi c e r e D o m n u l u i s - o a l u n g e p e
R o x a n d a , d a r fără s u c c e s . I o n Vodă îl vesteşte p e I e r e m i a că a h o t ă r î t
să-1 facă p e G r u m e z e a M a r e V o r n i c . R ă m a s s i n g u r , I e r e m i a îşi exprimă
nemulţumirea şi-şi dezvăluie dorinţa d e a s e u r c a p e t r o n u l ţării, c h i a r
c u preţul u c i d e r i i l u i I o n Vodă.
T a b l o u l I I . — „O, Ţară m u l t iubită".
După c e stă d e vorbă c u I e r e m i a , D o m n u l dă g l a s i u b i r i i s a l e adînciî
p e n t r u M o l d o v a şi p e n t r u v i i t o r u l e i .
T a b l o u l I I I . — „Judecata".
B o i e r i i trădători sînt judecaţi şi condamnaţi l a m o a r t e , c u t o a t e r u g ă ­
minţile Maricăi c a S b i e r e a şi Veveriţă, r u d e l e e i , să f i e iertaţi. Soseşte-
ştirea că a u năvălit p o l o n i i şi D o m n u l pleacă să-şi a d u n e o a s t e a . P l i n i
d e ură, M a r i c a şi I e r e m i a s e leagă să-1 ucidă.
A C T U L I I I . — „Noaptea învierii".
U n t r i m i s a l s u l t a n u l u i c e r e V o i e v o d u l u i să plătească b i r u l îndoit,,
d a r a c e s t a refuză, c e e a c e - i a t r a g e m a z i l i r e a . Instigaţi d e M a r i c a D o a m n a ^
şi d e I e r e m i a , b o i e r i i , în f r u n t e c u Dingă, complotează u c i d e r e a l u i l a
ieşirea d i n biserică.
R o x a n d a s e află p r i n preajmă, dornică să-1 vadă p e D o m n . A c e s t a /
e s t e a t a c a t d a r izbuteşte să răpună p e cîţiva d i n complotişti şi e s t e s a l ­
v a t în u l t i m a clipă d e R o x a n d a , c a r e primeşte în l o c u l l u i l o v i t u r a m o r ­
tală c e - i f u s e s e hărăzită. S e dă a l a r m a . S e adună n o r o d u l c a r e află d e -
c e l e întîmplate şi c e r e c a b o i e r i i să f i e pedepsiţi i a r D o m n u l să pornească,
l u p t a împotriva t u r c i l o r . F u r i a l u i I o n Vodă n u cunoaşte m a r g i n i . E l îi,
osîndeşte g r e u p e trădători, o surghiuneşte p e M a r i c a D o a m n a c a r e i n ­
t e r v e n i s e d i n n o u p e n t r u i e r t a r e a l o r şi t r i m i t e o s o l i e h a t m a n u l u i c a z a ­
c i l o r , cerîndu-i a j u t o r în războiul a p r o p i a t .
A C T U L I V . — T a b l o u l I . — „Furtuna"
I n p r i m e l e c i o c n i r i c u t u r c i i , m o l d o v e n i i şi c a z a c i i sînt victorioşi, d a r
o nouă armată turcească s e a p r o p i e şi l u p t a reîncepe. I e r e m i a îl trădează,
p e I o n Vodă şi t r e c e c u călărimea boierească d e p a r t e a t u r c i l o r .
T a b l o u l I I . — „Moartea"
I e r e m i a e s t e p r i n s şi u c i s d e către D o m n . A c e s t a s i m t e că s o a r t a îi
e s t e potrivnică d a r , c u t o a t e rugăminţile credincioşilor săi, e l hotăreşte-
să l u p t e pînă l a capăU îşi i a r ă m a s b u n d e l a e i şi s e avîntă în iureşul
bătăliei. L o v i t d e o săgeată duşmană, e l m o a r e r o s t i n d c u v i n t e d e îm­
bărbătare şi îndemnîndu-şi oştenii să ducă m a i d e p a r t e l u p t a p e n t r u l i b e r ­
tatea Moldovei.
Costel Simionescu Elena Cernei I o n Puican
(Gîrlă) (Marica Doamna) (Ieremia)
 Distribuţia

ION VODA : Alexandru Bădulescu ; Şerban Tassian.

I E R E M I A : Dinu Bădescu ; Vaslle Diaconescu ; Constantin Popescu ; Ion.
Puican ; Garbis Zobian.
M A R I C A DOAMNA : Irina Atanasiu ; Elena Cernei ; Zenaida Palii.
ROXANDA : Valentina Cretoiu ; Zoe Dragotescu ; Cornelia Gavrilescu.
P O S T E L N I C U L MĂLAI : Viorel Ban ; Mircea Buciu ; Nicolae Teofănescu-
J O L D E A : Pantelimon Frunză ; Rudi Ledeanu.
M A R E L E V O R N I C S B I E R E A : Vasile Diaconescu ; George Mircea ; Constantin
Popescu ; Nicolae Şerbănescu.
• VLĂDICA G H E O R G H E : Jean Bănescu ; Nicolae Teofănescu.
DINGA : Dinu Căţuleanu ; Ştefan Petrescu.
VEVERIŢA : Nicolae Deculescu ; Constantin Popescu ; Valentin Vitcovsku
J U R J : Dimitrie Scurtu ; Corneliu Ursache.
CEAUŞUL : Nicolae Luca ; Constantin Niculescu ; Constantin Popescu ;
Corneliu Ursache.
S V E R C I O V S K I : Ştefan Petrescu ; Costel Sîmionescu.
G R U M E Z E A : Jean Bănescu ; Valentin Loghin ; Nicolae Păun.
G I R L A : Nicolae Florei ; Costel Simionescu.
T O P A : Nicolae Luca ; Constantin Niculescu.
STRĂJERUL : Nicolae Florei ; George Ştefănescu.
F E C I O R U L D E C A S A : loan Mihăilescu.
J U P I N I T E L E : Iulia Boicu-Buciuceanu ; Anahida Chcrpician ; Renee Cor­
nea ; Maria Crişan ; Irina Dogeanu ; Ianula Papadopol ; Claudia Saghin ;
Maria Şindilaru. " *•
CINTAREAŢA : Anahida Cherpician ; Ianula Papadopol.
B O I E R I I C O M P L O T I Ş T I : Ion Bucătaru ; Jean D ă s c ă l e s c u ; Dumitru Mihai;
Petre Niculescu ; Ştefan Uncu ; Ştefan Ionescu-Văduva ; Valentin Vitcovskl ;
;
Marin Vizlru. . >"V'v^ 'y
R E G I A : George Teodorescu.
C O N D U C E R E A M U Z I C A L A : Egizio M a s s i n i ; Cornel Trăilescu ; Robert
f
Rosensteck. W: • yî t \ ,''' ' , i. : . • ... .
t

S C E N O G R A F I A : Toni Gheorghiu.
M A E S T R U D E COR : Gh. Kulibin.
M A E S T R U D E B A L E T : Oleg Danovschi.

Rudy Ledeanu Cornelia Gavrilescu Const. Niculescu

(Joldea) (Roxanda) (Ţopa)
 N e - a m a d r e s a t m a e s t r u l u i F i l a r e t B a r b u , rugîndu-1 să împărtăşească
c i t i t o r i l o r noştri cîteva gînduri d e s p r e n o u a s a operetă, a cărei p r e m i e r a
v a a v e a l o c p e s c e n a T e a t r u l u i d e S t a t d e Operetă. Dăm cuvîntul c u n o s ­
cutului compozitor: )

„Sînt cîţiva a n i d e cînd a p u s stăpînire p e m i n e gîndul d e a s c r i e

o operetă a cărei acţiune să f i e inspirată d i n viaţa plutaşilor d e p e B i - '
striţa. E r a m I a V a t r a D o r n e i , într-un c o n c e d i u d e odihnă. A c o l o i - a m c u ­
n o s c u t p e n t r u p r i m a dată p e aceşti o a m e n i c a r e înfruntă neînfricaţi mînia
a p e l o r Bistriţei, m u n c i n d c u dîrzenia caracterisitică c e l o r d e l a m u n t e . -
D e a t u n c i a m m a i f o s t în m i j l o c u l l o r , l a C h e i l e B i c a z u l u i , şi l e - a m
a d m i r a t strădaniile e r o i c e . I - a m văzut mîndri d e m u n c a l o r , îmboldiţi
parcă şi m a i m u l t d e f a l n i c a înfăptuire a h i d r o c e n t r a l e i în p r e a j m a căreia
trăiesc. D a r l e - a m a s c u l t a t şi cîntecele, l e - a m urmărit j o c u r i l e . . .
Cunoşteam f o l c l o r u l m o l d o v e n e s c , d a r a t u n c i l - a m trăit p e n t r u întîia
oară, i - a m simţit v i g o a r e a în viaţa d e t o a t e z i l e l e a o a m e n i l o r d e p r i n
partea locului. , \- . \ . •
Gîndul m e u l - a m împărtăşit tînarului s c r i i t o r T r a i a n I a n c u , care,
împreună c u I o n D a c i a n , i - a d a t viaţă într-un l i b r e t d e o s e b i t d e d r a ­
m a t i c , a p r o a p e p r e a d r a m a t i c p e n t r u o operetă. A c e a s t a şi expflică f a p t u l
că m u z i c a m e a — scrisă în s p i r i t u l f o l c l o r u l u i m o l d o v e n e s c — a căpătat
p e a l o c u r i o m a i m a r e d e z v o l t a r e , c a r e s - a arătat necesară p e n t r u a o g l i n d i
trăirile sufleteşti a l e p e r s o n a j e l o r şi m o m e n t e l e c u l m i n a n t e a l e acţiunii.
D e a c e e a m i - a m n o i m i i t o p e r e t a o operetă lirico-dramatică, în c a r e însă t r ă ­
săturile s p e c i f i c e g e n u l u i a p a r d i n p l i n în romanţele, c u p l e t e l e v e s e l e şi
j o c u r i l e presărate d e - a l u n g u l e i .
A m c r e e a t aşa p r e c u m s u f l e t u l m e u a ^ i m ţ i t , d a r a m a v u t şi n o r o c u l
să mă b u c u r d e a j u t o r u l r e g i z o r u l u i Nicnşor C o n s t a n t i n e s c u , c a şi d e
înţelegerea c o l e c t i v u l u i a r t i s t i c a l T e a t r u l u i d e S t a t d e Operetă.
Aştept c u nerăbdare p r e m i e r a , c a r e îmi v a p r i l e j u i c l i p e d e justificată
emoţie.
a 3
u n a o c t o m b r i e v a o f e r i m e l o m a n i l o r bucureşteni o s e r i e d e i m p o r ­
t a n t e manifestări m u z i c a l e , în c a r e v o r f i g u r a interpreţi d e v a l o a r e
mondială, în f r u n t e c u m a r e l e v i o l o n i s t s o v i e t i c D a v i d O i s t r a h ,
aşteptat c u o justificată nerăbdare d e toţi c e i c a r e l - a u a s c u l t a t în c o n ­
c e r t e l e d a t e l a Bucureşti a c u m U a n i , alături d e m a r e l e n o s t r u E n e s c u .
După c o n c e r t u l d i n 4 o c t o m b r i e a l O r c h e s t r e i S i m f o n i c e R a d i o , d i r i j a t
d e m a e s t r u l A l f r e d A l e s s a n d r e s c u şi avînd c a solistă p e p i a n i s t a p o l o ­
neză H a l i n a C z e r n y - S t e f a n s k a (în p r o g r a m R a p s o d i a a l l - a d e E n e s c u ,
C o n c e r t u l în m i m i n o r p e n t r u p i a n şi orchestră d e C h o p i n şi S i m f o n i a
Domestică d e R . S t r a u s s ) , aceeaşi formaţie v a d a u n u l s a u două c o n c e r t e
s u b direcţia m a e s t r u l u i C o n s t a n t i n S i l v e s t r i , c u c o n c u r s u l violonistului
D a v i d O i s t r a h . D e a s e m e n e a p u b l i c u l n o s t r u v a a v e a o c a z i a să-1 a s c u l t e
p e strălucitul a r t i s t s o v i e t i c într-un r e c i t a l c a r e , c a şi c e l e l a l t e c o n c e r t e ,
v a a v e a l o c în s a l a A t e n e u l u i R . P . R .

1
Orchestra simfoni că tf Radio '
 In aceeaşi perioadă, Capitala noastră va primi vizita eminenţilor
artişti italieni, violoncelistul Enrico Mainardi şi dirijorul şi pianistul
Carlo Zecchi, care vor da la 12 octombrie în sala Ateneului R.P.R. uit
prim recital de violoncel şi pian avînd în program: Sonata în sol mi­
nor de Bach, Sonata opus 69 nr 3 în la major de Beethoven şi Sonata
opus 99 no. 2 in fa major de Brahms.
Enrico Mainardi va fi solistul concertului din 18 octombrie al Or­
chestrei Simfonice Radio, cînd va interpreta Concertul pentru violoncel
şi orchestră de Bocherini, sub bagheta lui Carlo Zecchi.
Este probabil ca cei doi artişti să dea un al doilea recital, al cărui
program nu a fost încă fixat.

La mcepi itul staqîunti de concerte

Cu toate că Orchestra Simfonică neaţă, viaţa muzicală a Capita­

a Filarmonicii de Stat „George lei se anunţă deosebit de bogată
Enescu*' — plecată în turneu peste şi variată în această perioadă.
hotare — va lipsi publicul bucu- Cu prilejul deschiderii „Lunii
reştean timp de două luni de nrieteniei romîno^sovietice", sala
obişnuitele concerte săptâmînale de Dalles va găzdui la 5 octombrie
sîmbătă seară şi duminică dimi­ un concert de muzică de cameră,
în al cărui program figurează:
Cvintetul cu pian de Şostacovici
(dat în cinstea celei de a 50-a

aniversări a naşterii compozito­

rului), Noveletele de M. Andricu
şi Lieduri de Şostacovici, Haciatu-
rian, Rubinstein, Paul Constanţi-
nescu ş.a. Concertul se va bucura
de concursul maestrului M. An­
dricu (pian), al basului N. Se-
căreanu, solist al Teatrului de
Operă şi Balet al R.P.R., şi al
Cvartetului Radio, format din Mir­
cea Negrescu (vioara J-a), Jsidor
Nicolae Secăreanu Wechsler (vioara îl-a), Marcel
Cross (violă) şi Ion Fotino (vio­ cu programul destinat turneului
loncel). în R.P.F. Iugoslavă, unde această
Tot în sala Dalles va avea loc formaţie va pleca în scurt timp.
la 10 octombrie un recital de lie­ La concert îşi vor da con cursul
duri clasice şi moderne dat de
soprana Cornelia Gavrilescu, so­
listă a Teatrului de Operă şi Ba­
let al R.P.R., acompaniată la pian
de Radu Drăgan.
La 9 octombrie este programat
primul concert de muzică de ca­
meră al Filarmonicii, in sala Stu­
dio, închinat în întregime crea­
ţiei unor compozitori tineri. Vor
putea fi ascultate: Sonata pen­
tru vioară şi pian de Doru Po-
povici, 2 piese pentru pian (Trip­
tic şi Temă cu varlaţiuni) de
Cristea Zalu, şi, în primă au­
diţie, Sorvatia pentru vioară şi
pian de Felicia Donceanu, 3 piese
pentru cvartet vocal de Virgil Oni-
fiu, Vasile Pîntea şi Willy Ber-
gher. Programul va fi interpretat Cornelia Gavrilescu
de George Hamza (vioară), Cris­
tea Zalu (pian) şi de Cvartetul soliştii ansamblului, precum şi
vocal format din tinerii solişti Maria Tănase. Orchestra va fi di­
ai Corului Filarmonicii: Carmen rijată de Nicu Stănescu.
Cristescu. Ludmila Algeorge, Mar­ . . . . . . .
cel Trandafirescu şi Ion Samoilă. Primul ciclu de concerte — lecţii
De asemenea, tot la începutul al Filarmonicii va fi inaugurat
stagiunii, l/a 7 octombrie, Or­ la 13 octombrie (sala Dalles)
chestra de muzică populară „Bar- de maestrul Mihail Andricu, care
bu Lăutaru" a Filarmonicii de va vorbi despre George Enescu.
Stat „George Enescu" va da în Conferinţa va fi ilustrată cu
sala Ateneului R.P.R. un concert exemplificări muzicale
 într-o n o a p t e , I a s e d i u l u n e i expediţii g e o l o g i c e s e savîrşeşte u n a s a ­
s i n a t : p r o f e s o r u l K o c i n e v e s t e u c i s , i a r d i n c a s a d e f i e r .a s e d i u l u i l i p ­
sesc 50.000 d e r u b l e .
M a i o r u l d e s e c u r i t a t e Şelestov — împreună c u c o l a b o r a t o r i i săi —
cercetează împrejurările în c a r e s - a c o m i s c r i m a şi a j u n g i a c o n c l u z i a că
m o b i l u l a s a s i n a t u l u i n - a f o s t f u r t u l c i f o t o g r a f i e r e a u n e i hărţi g e o l o g i c e
s e c r e t e , întocmită d e s a v a n t u l K o c i n e v , hartă c a r e c u p r i n d e a importante
d a t e a s u p r a bogăţiilor m i n i e r e d i n r e g i u n i l e s i b e r i e n e .

sînt
bă.trînu. , __
T ,
t o v a , e cît p - a c i să-şi găsească m o a r t e a în e x p l o z i a u n e i m i n e îngropate
t n zăpadă.
Pînă în c e l e d i n urmă, după peripeţii d r a m a t i c e , b a n d a trădătorilor
e s t e prinsă. P a t r i o t i s m u l o m u l u i s o v i e t i c , vigilenţa autorităţilor, întregul
c l i m a t m o r a l a l s t a t u l u i s o c i a l i s t z d r o b e s c încercările d e a c e s t f e l a l e
duşmanilor şi s c o t în evidenţă forţa etică d e neînvins a c o n s t r u c t o r i l o r
unei l u m i libere, fericite.
T n „Urme p e z ă p a d ă " s c e n a r i u l l u i Brianţev a reuşit d e m i n u n e să
r e l i e f e z e înaltele virtuţi a l e cetăţeanului s o v i e t i c i a r r e g i z o r u l , c u c o l a ­
b o r a r e a t e h n i c i e n i l o r a i z b u t i t să - r e a l i z e z e m i n u n a t e privelişti a l e i e r n i i
în t a i g a . F i l m u l , i m p r e s i o n a n t şi p r o f u n d d r a m a t i c , e s t e r e a l i z a t c u c o n ­
c u r s u l a c t o r i l o r V . K r a s n o p o l s k i (Şelestov), V . G u s e v (Petrenko), E .
T e n ( E v e r s t o v a ) , P . Reşetnikov (Bîkadîrov) e t c . R e g l a e s t e semnată d e
A. Berganker.
 P o v e s t e a (neobişnuită a tînarului
artilerist sovietic Kocetkov în­
c e p e într-o frumoasă z i d e vară.
P e m a l u l u n u i irîu m a i mulţi o s ­
taşi s e o d i h n e s c , stînd d e vorbă
d e s p r e r e z u l t a t e l e obţinute l a t r a ­
gerile de artilerie. Kocetkov, care
este cel m a i b u n ochitor dan
b a t e r i e , e s t e a s a l t a t d e întrebări*
I n m o m e n t u l cînd începe să p o ­
vestească d e s p r e n o i l e - t u n u r i c u
c a r e v o r f a c e în curînd exerciţii
de tragere, i n t e r v i n e sergentul m a ­
j o r Borzîcov, c a r e l e a t r a g e a t e n ­
ţia că n u e s t e b i n e să d i s c u t e k o v c e l v e s e l a d o a r m e b r u s c şi
probleme m i l i t a r e în a f a r a uni­ cînd s e trezeşte, a u d e parcă v o c i
tăţii. străine în casă.
T i n e r n ostaşi s e p r i v e s c nedu­ Tînărul a r t i l e r i s t căruia întîttn-
meriţi ; d o a r sînt între e i ! C i n e p l a r e a i s e p a r e ciudată povesteş­
ar putea afla despre ce vorbesc ? te t o t u l c o m a n d a n t u l u i său. I n
N im e n i aMci ne v a n u se m a i a - t i m p ce acesta face investigaţii,
flă p e m a l u l f i u l u i , în a f a r a u n u i K o c e t k o v este oprit de u n necu­
p e s c a r . C u t o a t e a c e s t e a , soldaţii noscut către, prezentîndu-se c a
ascultă povaţa şi schimbă s u b i e c ­ a g e n t d e s e c u r i t a t e , îl acuză că a
t u l discuţiei. A p o i pleacă în g r u p
t r a n s m i s u n o r s p i o n i străini d o ­
l a chioşcul d e lîngă tabără, să
tîrguiască. c u m e n t e m i l i t a r e şi îi ordonă, în
i n t e r e s u l cercetărilor, să n u c o ­
K o c e t k o v tt însoţeşte. N u »atît
p e n t r u cumpărături, c i c a s - o v a ­ m u n i c e nimănui c e t e întîmplate.
dă p e vînzătoare, p e frumoasa K o c e t k o v însă a d u c e l a cunoştin­
V a l e a Giradskaia. C e i d o i tineri ţa c o m a n d a n t u l u i şi a c e s t n o u
d e v i n curînd b u n i p r i e t e n i . K o ­ fapt.
c e t k o v e s t e p o f t i t d u m i n i c i l e în Şirul m i s t e r i o a s e l o r întîmplări v a
c a s a t i n e r e i f e t e , c a r e locuieşte fi curmat prin arestarea unui
împreună c u b u n i c a e i . V a l e a cîn- grup de spioni, arestare l a care
tă m i n u n a t I a ghitară i a r b u n i c a participă însuşi K o c e t k o v .
f a c e prăjituri g u s t o a s e . N o u l fiîm a l S t u d i o u r i l o r s o v i e ­
D a r , într-una d i n d u m i n i c i , s e tice a fost realizat d e r e g i z o r u l
întîmplă l o i c r u r i neobişnuite în A . Rozumnîi, avîtnd c a p r i n c i p a l
locuinţa V a l e i G r a d s k a i a . Kocet- interpret pe V . Gracev. '
 •

Un copil cu ochi mari, pătrunzători, cu părul frumos pieptănat, cu

faţa catifelată, acesta e Serioja Bataşov, fiul unui inginer, erou al răz­
boiului civil. Băieţaşul e mîndru şi bucuros; în curînd va deveni tobo­
ş a r în detaşamentul de pionieri...
S-ar părea că în casa Bataşovilor domneşte dragostea, înţelegerea,
fericirea. I n realitate, lucrurile nu stau astfel. Valentina, cea de a doua
soţie a inginerului, o tînără femeie frumoasă şi plină de viaţă, e uşu­
ratică, superficială. E a îşi înşeală bărbatul şi iată că într-o zi Bataşov
— fără să-şi dea seama — îşi scrie raportul asupra unor planuri secrete
pe una din scrisorile de dragoste ale soţiei lui. î n g r o z i t ă că inginerul
ar putea citi odată cu raportul şi rîndurile compromiţătoare, ea îi sus­
trage din geantă plicul cu planuri secrete, ceeace provoacă arestarea lui
Bataşov.
Pentru Serioja vin zile grele. E I rămîne singur căci mama sa vi­
tregă părăseşte locuinţa plecind Cu un bărbat străin la băi. Băiatul cade
sub influenţa unor derbedei care-l îndeamnă să-şi cheltuiască toţi banii.
Dar iată că tocmai în aceste clipe grele, îşi face apariţia un necunoscut,
cu o figură prietenoasă, veşnic zîmbitoare. Omul îi spune copilului că
este „unchiul Vasea", fratele Valentinei şi îl ia cu el la Kiev unde îl
pune să se împrietenească cu fiul inginerului Gracikovski, autorul pla­
nurilor secrete care-i fuseseră sustrase lui Bataşov.
Serioja a devenit însă foarte atent Ia cele ce se întîmplă în jurul,
său. E I observă că „unchiul Vasea" întreţine relaţii ciudate cu o femeie
degenerată din vechea aristocraţie şi — mai cu s e a m ă — află despre
tentativa de asasinat, îndreptată împotriva inginerului Gracikovski.
Băiatul devine tot mai vigilent, iscodeşte, se înarmează... E l ascultă,
fără să fie observat, o convorbire dintre „unchiul" său şi prietenul aces­
tuia, bătrînuî Iakov, convorbire din care află întregul adevăr. Fratele
Valentinei este un bandit, un spion periculos, iar Iakov este unealta sa.
Incercînd să împiedice fuga duşmanilor, între Serioja şi cei doi ticăloşi
se încinge o luptă cu pistoalele. Iakov cade dar şi viteazul copil se pră­
buşeşte rănit.
Miliţia intervine şi arestează spionii.
Revederea dintre inginerul Bataşov şi fiul său — simplă şî caldă —
este unul dintre cele mai duioase momente. E i vor fi acum uniţi defini­
tiv, după dureroasele încercări prin care au trecut.
p
Şi acum să povestim cititorilor noştri cîte ceva despre unii din crea­
torii acestui film realizat de Studioul „Maxim Gorki" din Moscova, după
*o povestire a scriitorului A. Gaidar
 Viktor Eisimont, regizorul filmului acţionează de peste un sfert de
veac în domeniul cinematografiei. Eisimont a arătat întotdeauna o î n ţ e ­
legere profundă pentru viaţa sufletească a copiilor. De aci şi înclinaţia
sa pentru realizarea filmelor de copii, de aci şi creaţiile sale cinemato­
grafice „Copiii Leningradului" (1944), „Furtună pe Nipru" (19^3), ..Doi
prieteni" (1954) şi „Soarta Toboşarului" (1955).
L . Segal, interpretul rolului Bataşov este unul dintre actorii de teatru
care desfăşoară o rodnică activitate cinematografică. E l face parte din

colectivul Teatrului Central al Armatei Soviet'ce. A jucat pînă în prezent

în 18 filme şi şi-a atras elogiile criticilor pentru interpretarea personajelor
Tigansk din „Copilăria lui Gorki" şi Jurai din „Aşa s-a călit oţelul".
S e r i o j a l a s i n s k i — „tînărul toboşar" a apărut pentru prima dată în
faţa obiectivului unui aparat de filmat. Cel mai tînăr din ech'pa de inter­
preţi ai filmului a trecut un examen greu interpretînd rolul unui personaj
cu o viaţă sufletească sbuciumată. Cronicarii cinematografici sînt de acord
că micul Serioja are însuşiri artistice remarcabile, „Cu talent, cu muncă,
cu răbdare şi cu modestie tînărul lasinski — spun ei — va ajunge un actor
cunoscut". , _
*
ORIZONTAL : 4 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 . T r a g e d i e d e S h e a k e s p e a r e şi o
•strălucită biruinţă a c i n e m a t o ­
grafiei sovietice. — R o m a n d e
M . G o r k i , recent transpus p e
ecran.
2 . Staţiune d e p e l i t o r a l vizitată
şi î n v a r a a c e a s t a d e n u m e ­
r o a s e t u r n e e t e a t r a l e . — ...alb,
piesă d e t e a t r u , şi b a l e t , după
I Creangă.
3. M a n u s c r i s . — F r a n j u r i .
4. Ambarcaţiuni s p o r t i v e . — Ţ a r ă
a l cărei r e g e i - a i n s p i r a t c o m ¬
. p o z i t o r u l u i f r a n c e z L a l o o operă
•de m a r e popularitate.
5 . Dolce far..., — Piesă d e I b s e n .
6 . Literă d i n a f l f a b e t u i l a r a b . — C a v a f i decapitaţi.
7 . i P r o n u m e p e r s o n a l . — Emoţie înaintea intrării I n scenă, Localitate
în A r d e a l şi n o d d e c a l e ferată.
8 . P e r s o n a j c o m i c d i n f a r s e l e p o p u l a r e i t a l i e n e , ( f e m ) — î n salbă !
9 . Proaspeţii. — SBrşit d e v u l c a n 1 ? — Treacă d e l a m i n e .
1 0 . S n a u d u s f r u m o a s e l e z i i l e d i n . . . aşa începe p r i m a replică d i n D o n
Carlos de Schiller. — Centrat.
1 1 . iPlantă 'textiliă. — Contin-uînd.
1 2 . . . . S a h i g h i a n , actriţă a T e a t r u l u i T i n e r e t u l u i , N u m e l e f i o r o s u l u i şah,
îmblînzft c u poveşti d e d u l c e a Seherezadă. - Carenina.
VERTICAL :
/. Excepţional film sovietic, realizat după nuvela cu acelaşi nume de A.
P. Cehov (două cuv.).
2. Măsură în Cambodge. — Negre, pe cîmpul alb. — Greşelii.
3. Tragedie de Shakespeare, remarcabilă realizare a cinematografiei en­
gleze. — Plantă tropicală.
4. Celebru regizor sovietic.
5. Locotenent. — Loc închis pentru vite. — îmi dau cuvîntul că-i aşa.
6. Lăzi. — Oftaturi. •
7. Cămaşe ţărănească. — In titlul şi în temă.
8. Juana, ca la ea acasă. — Şef. -
9. Titlul unui frumos film mexican.
10. Arhipelag în Malaesia. — Soţia unui zeu din mitologia scandinavă. —
Fără gust (fem.).
11. Talentată actriţă mexicană.
12. Boul sacru la vechii egipteni. — Drăgăstoasă.
Cuvinte rare: Tsa, To, Aru, Ran.
 ADRESELE SĂLILOR
DE CINEMATOGRAF...
PATRIA AL. SAHIA
Bd. Magheru 12—14 telefon 2.22.25 Calea Văcăreşti nr. 21 telefon 9.49.46
MAGHERU FLACĂRA
Bd. Magheru 29 telefon 3.92.72 Dudeşti nr. 22
REPUBLICA - T. V L A D I M I R E S C U
Bd. Magheru 2 •telefon 1.03.72 Calea Dudeşti nr. 97 telefon 9.39.82
FILIMON SIRBU ARTA
Str. A l . Sahia 76 telefon 2.74.50 C a l . Călăraşi nr. 153 telefon 9.31.86
V. A L E C S A N D R I MUNCA
Str. E . Grigorescu 24 telefon 1.81.12
Sos. Mihai Bravu nr. 221 telefon 9.50.97
BUCUREŞTI
CARPAŢI
Bd. 6 Martie nr. 4 telefon 5.61.54
Cal. Dudeşti nr. 169
[. C . F R I M U MIORIŢA •
Bd. 6 Martie nr. 16 telefon 6.29.17 C a l . Moşilor nr. 127 telefon 4.27.14
ÎNFRĂŢIREA I N T R E MOŞILOR
POPOARE
Cal. Moşilor nr. 221 telefon 1.07.49
Bd. Bucureştii Noi nr. 86 telefon 7.31.64
23 A U G U S T
MAXIM G O R K I
Cal. Victoriei 48 telefon 6.24.48 Bd. Dimitrov nr. 118 telefon 2.32.77

TIMPURI NOI DONCA SIMO

Bd. 6 Martie nr. 18 telefon 5.61.10 Str. Avrig nr. 1 terefon 1.07.60
ELENA PAVEL GH. COŞBUC
Bd. 6 Martie nr. 14 telefon 5.63.84 Cal. Rahovei nr. 118 telefon 4.S9.88
LUMINA ILIE PINTILIE
Bd. 6 Martie nr. 12 telefon 6.23.35
Sos. Colentina nr. 84 telefon 2.88.50
CENTRAL
telefon 4.12.24 POPULAR
Bd. 6 Martie nr. 2
Str. Mătăsari nr. 31 telefon 9.37.43
VICTORIA /
Bd. 6 Martie nr. 7 telefon 6.28.79 M. EMINESCU
TINERETULUI Str. M. Eminescu nr. 127 telefon 1.48.36
13 Decembrie 5—7 telefon 3.49.04 1 MAI
AL. POPOV Ştefan cel Mare nr. 34 telefon 1.30.36
Calea Griviţei nr. 137 telefon 6.26.10 VOLGA
8 MARTIE Uie Pintilie nr. 61 telefon 1.91.26
Str. Buzeşti nr. 9—11 telefon 5.62.79 8 MAI *'Akv
GRIVITA Str. Lizeanu nr. 21 telefon 2.06.88
Piaţa Hie Pintilie nr. 2 telefon 6.25.39
LIBERTĂŢII
V A S I L E ROAITA
Bd. 1 Mai nr. 57 telefon 7.05.47 Str. 11 Iunie nr. 75 telefon 5.07.37
CULTURAL N. B A L C E S C U
Calea Griviţei nr. 196 telefon 7.08.58 Cal. Rahovei nr. 151 telefon 4.57.90
UNIREA OLGA BANCIC
Bd. 1 Mai nr. 148 telefon 7.10.21 Cal. 13 Septembrie nr. 196 telefon 6.15.14
C DAVID AUREL VLAICU
Crîngaşi nr. 42 telefon 4.22.23 Sos. Cotroceni nr. 9 telefon 6.13.04
 Adresele sălilor de spectacol:
T e a t r u l d e Operă şi B a l e t a l R . P . R . telefon 3.83.95
Bd. 6 Martie nr. 70—72 int. 8
T e a t r u l Naţional I . L . C a r a g i a l e — S a l a C o m e d i a telefon 4.71.7!
Pasajul Comedia
T e a t r u l Naţional L L . C a r a g i a l e Sala Studio telefon 5.15.53
Piaţa Amzei
Teatrul Municipal telefon 4.60.60
Schitu Mâgureanu nr. 1
Teatrul Tineretului telefon 6.04.77
Str. N. Bălcescu nr. 2
Teatrul Armatei telefon 2.90.05
Bd. Magheru nr. 20
Teatrul Armatei telefon 4.19.05
Cal. 13 Septembrie nr. 6
Teatrul Muncitoresc C . F . R . Giuleşti telefon 6.04.82 •
Şos. Giuleşti nr. 8
S t u d i o u l A c t o r u l u i d e F i l m „C. N o t t a r a " telefon 5.07.44
Sala Libertatea
Str. Dobrogeana Gherea nr. 2
Teatrul Evreesc de Stat telefon 9.76.44
Grădina de Vară
Str. Mircea Vodă nr. 5
T e a t r u l d e S t a t d e Operetă telefon 3.98.48
Splaiul Independenţei nr. 1
A n s a m b l u l d e Estradă telefon 4.56.51
Sala Calea Victoriei nr. 174
F i l a r m o n i c a d e S t a t „George E n e s c u " telefon 6.00.60
Ateneul R.P.R.
Studioul Filarmonicii
Ateneul R.P.R.
Sala Dalles
Bd. N. Bălcescu nr. 18
T e a t r u l Ţăndărică
Academiei nr. 18- 20
Sala Orfeu telefon 3.25.19
Pasajul Comedia
Grădina de vară telefon 5.87.37
Str. Doamnei nr. 27

Fotografiile din acest număr sînt executate

de „I. S. Decorativa" şi Dan Vasiliu.
 cu/ "teak -Yn-aîfi^tXaJtalk >j© o^tCue TukcjtAoM,

0 Anunţ:
V Informăm pe cititorii noştri, că se pot abona la publicaţia 0
Y „ S C E N A ŞI E C R A N U L " , la toate sectoarele de difuzare a pre- 0
^ sei, din cadrul oficiilor poştale, la factorii poştali şi responsa- Y
A bilii cu difuzarea presei din instituţii şi întreprinderi. A
0 „ S C E N A ŞI E C R A N U L " apare de două ori pe lună. jj
0 Adresa noastră este : Str. Elie Radu nr. 5.
0
- Cristal ( l 5 den)
Subţiri şi eleganţi
— Troter (3o den)
F o a r t e rezistenţi
D e vînzare I a t o a t e
m a g a z i n e l e şi r a i o a n e l e d e
specialitate.
 MĂTASE
1 ¥

•*

PLĂCUTA IA fORTAT si X

RFZ/STENTĂ U SPĂLAT
De vîn^are I a t o a t e m a g a z i n e l e şi r a i o a n e l e d e specialitate
 A B O N A M E N T E L E S E P R I M E S C D E CĂTRE D 1 F U Z O R I I D E
P R E S A D I N ÎNTREPRINDERI, INSTITUŢII ŞI D E LA S A T E ,
P R E C U M ŞI D E CĂTRE F A C T O R I I Şl O F I C I I L E POŞTALE

Redacţia şi Administraţia: S t r . E l i e R a d u , 5 — T e l . 3 . 9 7 . 8 1
E D I T U R A D E S T A T P E N T R U I M P R I M A T E ŞI P U B L I C A Ţ I I

c. 2864
 Scenă din filmul
„SOARTA TOBOŞARULUI"

COPERTA I . — Marele violonist sovietic David Oistrach.

C O P E R T A I V . — Serban Tassian în rolul titular al dramei

muzicale originale „Ion Vodă cel Cumplit" de Ion Dumi-
trescu.
 mi. M
mm mm

PREŢUL