UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Managementul afacerilor
proiect

 Teslariu Roxana Alexandra

 CIG, AN 3, GRUPA 3

1
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Cuprins

TEMA 1......................................................................................................................................................3
1.1 Internaționalizarea............................................................................................................................3
1.2 VODAFONE – studiu de caz............................................................................................................5
1.3 Evoluția activelor..............................................................................................................................8
Tema 2......................................................................................................................................................12
2.1 Indicele competitivității..................................................................................................................12
2.2 Mediul de afaceri............................................................................................................................14
2.3 Clasament pe teme de afaceri..........................................................................................................16
TEMA 3....................................................................................................................................................20
3.1 Franciza..........................................................................................................................................20
3.2 KFC – franciza................................................................................................................................21

TEMA 1

1.1 Internaționalizarea

Internaționalizarea poate fi definită simplu ca un proces de creștere a implicării firmei în

operațiuni internaționale.

2
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

În evoluția lor internațională, firmele recurg la următoarele metode de extindere peste

hotare, clasificate după complexitatea lor:

v    exportul direct;
v    exportul indirect (prin intermediari);
v    aranjamente contractuale privind producția și comercializarea peste hotare, licențierea,
franciza;
v    investiții directe destinate creării de societăți mixte de tip joint-venture;
v    participarea la acțiuni de cooperare economică internațională, prin crearea de aliante
funcțional-strategice;
v    crearea de filiale proprii în străinătate (deținute 100%) prin investitii directe.
În descrierea stadiilor internaționalizării este necesar să apelăm la conceptul de ciclu de viață al
produsului. Orice produs parcurge mai multe faze, de-a lungul existenței sale:
            - introducere (lansare);
            - creștere;
            - maturitate (saturație);
            - declin.
           Internaționalizarea apare ca un proces progresiv, de lungă durată, în care, pe măsura evoluției
produsului, acesta trece progresiv, de la piața locală, la piața mondială.
     O firmă poate avea o dezvoltare secvențială descrisă de cel puțin patru faze ale
internaționalizării.

Faza I: Exportul din țara de origine. Produsul este lansat pe piața internă unde firma beneficiază de
o serie de avantaje care permit realizarea unor costuri de tranzacție acceptabile și minimizarea
riscurilor. Succesul producției pe piața locală determină adoptarea deciziei de a-l vinde în străinătate
(produsul se află în faza de lansare și începutul celei de creștere).

     Faza II: Debutul producției în țara importatoare. Piețele de import înregistrează o creștere a
cererii pentru produsele respective. Se trece deci la asimilarea lui în producție. Unele tari
importatoare favorizează producția locală prin măsuri de politică economică (produsul se află la
sfârșitul fazei de creștere și începutul celei de maturitate).

     Faza III: Exportul din țara importatoare: producătorii continuând să sporească producția lor
pentru a satisface piața locală devin tot mai competitivi și încep să exporte înspre terțe tari (produsul
se află în faza de maturitate).

     Faza IV: Importul în țara de origine. Volumul producției în creștere în străinatate și avantajele de
costuri permit vânzarea directă în țara de origine a produsului (produsul se află în faza de declin),
firmele producătoare din țara de origine renunțând la producerea lui, reorientându-se  spre produse
noi.

Modele explicative ale stadiilor internaționalizării

1. Pornind de la modul de intrare pe piață se pot distinge patru faze:    

 a) firma nu are activitate constantă de export;

 b) firma apelează la intermediari (agenți, case de comerț, brokeri, reprezentanți);
      c) firma îsi creează o filială în străinătate, pentru desfășurarea activităților de marketing și
comercializare;
b)    firma desfășoară activități de producție în străinătate.
3
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

  
 2. Pornind de la evaluarea diferitelor grade de participare la export, putem identifica patru categorii
de firme:
     a) fără nici un fel de activitate pe piețele de export;
b)  exportatori pasivi, care nu inițiază vânzările la export, mulțumindu-se să răspundă la
solicitările care vin de pe piața externă;
c)     exportatori marginali, care nu inițiază decât ocazional activități de comerț exterior.
d)    exportatori agresivi, care inițiază și desfășoară operațiuni de comerț exterior, considerând
exportul ca pe o activitate permanentă.

3. Pornind de la gradul de implicare pe piața mondială se delimitează trei stadii de

internaționalizare:
        a) implicarea experimentată. Acest stadiu se referă la exportatorii care se implică pasiv sau
experimental și care se caracterizează prin următoarele aspecte:
          - atitudine reactivă în raport cu piața externă;
          - utilizarea strategiilor de marketing specifice pieței interne;
          - alocarea marginală a resurselor financiare și de management pentru operațiunile
internaționale;
         b) implicarea activă. În acest caz, managementul firmei își propune să dezvolte operațiunile
internaționale, mixul de marketing este adaptat piețelor străine. Exporturile se derulează continuu și
progresiv.
         c) implicarea puternică. Acest stadiu caracterizează firmele care desfășoară o strategie de
afaceri pe plan mondial, promovând nu numai operațiuni comerciale, ci și investițiile în străinătate,
inclusiv crearea de filiale și sucursale.
          Teoriile evoluționiste arată că o firmă locală parcurge treptat mai multe stadii, cărora le
corespund strategii de dezvoltare și structuri organizatorice specifice.
          Unele firme parcurg aceste stadii mai rapid, altele necesită o perioadă mai mare până la
internaționalizarea totală, până să devină cu adevarat firme multinaționale.

  Un alt model de internaționalizare cuprinde șapte stadii ):     

1.     răspuns la comandă externă;

2.     exportul activ (există un manager de export care găsește oportunitățile de vânzare pe
piețe externe);
3.      exportul direct ( se creează un departament de export și se renunță la intermediari);
4.     sucursala și filiala de comercializare;
5.     asamblarea în străinătate;
6.     producția în străinătate;
7.     integrarea filialelor străine într-un sistem corporațional multinațional.
Unele firme beneficiază de o serie de avantaje ce decurg din deținerea în proprietate a unor
elemente de natură calitativă (capacitatea inovațională, tehnologii avansate, abilități manageriale și
organizaționale etc). Astfel, poate fi mai avantajos pentru firmă să valorifice respectivele avantaje
nu înstrăinându-le total sau parțial, prin vânzare (comerț) sau închiriere (licențiere), ci utilizându-le
în cadrul propriilor structuri organizatorice prin realizarea de investiții străine directe.

1.2 VODAFONE – studiu de caz

Date fiscale

4
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

 S.C. Vodafone România S.A., Bucureşti

 Globalworth Tower, strada Barbu Văcărescu nr. 201, etaj 8, sector 2
 RO 8971726, CUI 8971726
 J409852/1996
 Capital social subscris şi vărsat de 70.341.714,17 RON
 Operator de date cu caracter personal înregistrat în registrul de evidenţă a prelucrărilor de
date cu caracter personal sub nr. 17 şi nr. 2191.

1. Cine suntem?

Vodafone este compania care a implementat prima rețea GSM din România, în aprilie
1997, și primul operator care a lansat serviciile 3G pe piața românească, în aprilie 2005, și apoi
nivelul superior de performanță, HSDPA - 3G broadband. De asemenea, Vodafone este
operatorul care a lansat prima rețea de date mobile 4G din România, în octombrie 2012.

 susținem și investim permanent în inovație și creativitate;

 răspundem nevoilor în continuă creștere și schimbare ale utilizatorului contemporan de
comunicații mobile;
 ne canalizăm resursele și puterea globală pentru a le oferi clienților noștri produse și
servicii inovatoare, capabile de a revoluționa experiența de utilizare a telefonului mobil.

2. Ce facem?

Ne propunem să contribuim la crearea unui viitor în care serviciile de comunicații ne

aduc mai aproape de oamenii pe care îi prețuim, în orice moment, oriunde ne-am afla. Peste 9,5
milioane de clienți și mii de companii contează pe serviciile de comunicații oferite de Vodafone
România.

Apartenența la Grupul Vodafone ne permite să le oferim clienților noștri servicii noi și

inovatoare, oferte unice și o gamă variată de produse exclusive la prețuri avantajoase.

Portofoliul complet de soluții de comunicare Vodafone România acoperă toate nevoile

utilizatorilor, persoane fizice și companii. Clienții noștri au la dispoziție:
 viteze 4G de până la 100 Mbps pe smartphone, pe tabletă sau pe laptop, împreună cu o
gamă variată de device-uri, la cele mai bune prețuri;
 ofertă competitivă de servicii în roaming prin Vodafone Roaming pe zi și Vodafone
World;
 conținut variat pe telefonul mobil prin Vodafone live!;
 acces la serivicii de date mobile de mare viteză, pe tabletă, laptop sau PC, prin Vodafone
Mobile Connect;
 acces la email și Internet pe telefon prin pachetele de BlackBerry și Outlook Mobile;
 o experiență unică de navigare online, direct pe telefonul mobil, prin Vodafone Internet
pe Mobil;
 servicii de telefonie fixă pentru clienții persoane fizice, prin Vodafone Acasă și
Vodafone Zona Mea, precum și pentru companii, prin Vodafone Office Zone și Vodafone
Office Zone Mobile;
5
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

 o varietate de servicii 3G Broadband super-rapide, prin benzi de frecvență de 2100 MHz

și 900 MHz;
 servicii de telefonie mobilă și fixă prin radio în standard GSM;
 servicii de mesagerie scurtă și multimedia (SMS/MMS);
 servicii de transmisiuni de date (WAP/GPRS).
Serviciile de voce și transmisiuni de date sunt disponibile pe 86,9% din suprafața țării,
acoperind 99,4% din populația României.

Lider de piață în segmentul business, Vodafone este, de asemenea, primul operator din România
care a inclus în portofoliu, încă din 2003, servicii integrate de comunicații pentru clienții de
business: soluții de voce și date mobile, servicii de voce fixă, respectiv servicii dedicate de date
fixe, totul cu ajutorul unei singure rețele private de comunicații.

3. Istoric

Compania Vodafone a fost înfiinţată în 1984 ca o divizie a Racal Electronics Plc.,

cunoscută atunci ca Racal Telecomms Limited. În octombrie 1988, aproximativ 20% din
capitalul companiei a fost oferit publicului. Racal Telecom Limited s-a desprins în totalitate de
Racal Electronics Plc. şi a devenit o companie independentă în septembrie 1991, dată la care şi-a
schimbat numele în Vodafone Group Plc.

La 29 iunie 1999, în urma fuziunii cu AirTouch Communications Inc. ("AirTouch"), compania

şi-a schimbat numele în Vodafone AirTouch Plc., dar, în urma aprobării date de către acţionari
în cadrul Întâlnirii Generale, a revenit la vechiul nume de Vodafone Group Plc., la data de 28
iulie 2000.

La 31 martie 2009, Grupul Vodafone număra 303 milioane de clienţi în întreaga lume. La 31
martie 2015, Vodafone avea 445,8 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 12 milioane de
utilizatori ai serviciilor de broadband fix. Astăzi, Vodafone Group Plc. este unul dintre cele
mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce
include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 54 de reţele
partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. Vodafone România este o
divizie a Vodafone Group Plc.
La început, cei care au fondat compania Vodafone se adresau oamenilor de afaceri britanici,
agenţilor de vânzări, jurnaliştilor, doctorilor şi medicilor veterinari. La treizeci de ani de la acele
momente, printre clienţii Vodafone se numără astăzi de la tineri din Europa, India şi Africa la
unele dintre cele mai mari companii multinaţionale din întreaga lume. În timp ce business-ul
nostru s-a schimbat radical în ultimii treizeci de ani, misiunea noastră a rămas aceeaşi: aceea
de a continua să îi sprijinim pe clienţii noştri, oricine şi oriunde ar fi, prin calitatea conectivităţii,
într-o vreme în care comunicaţiile mobile şi internetul mobil au ajuns să transforme societatea
într-un mod care era de neimaginat în anii ’80.

Recent, Vodafone a fost recunoscută de către unele dintre cele mai prestigioase topuri
internaţionale pentru valoarea business-ului, inovaţie, încredere şi etică. Conform topului Forbes
Global 2000 pentru anul 2009, Vodafone se situează printre cele mai mari companii din lume, în
timp ce revista Business Week plasează Vodafone în topul celor mai inovatoare companii la
nivel mondial, în urma analizei realizate împreună cu Boston Consulting Group. Totodată,

6
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

conform studiului realizat de revista Reader’s Digest, Trusted Brand 2009, Vodafone a fost
nominalizat drept cel mai de încredere brand de telecom din România, iar analiza institutului
american Ethisphere include Vodafone în topul celor mai etice companii la nivel global.

4. Analiza SWOT

Analiza SWOT constă în elaborarea unei tehnici prin care se pot identifica punctele tari
și aspectele slabe ale unei afaceri și examinează oportunitățile și amenințările unui proiect,
această analiză putând fi utilizată ca element în analiza bilanțului de afaceri.

Puncte tari Puncte slabe

 Posibilitatea producției de masă  Tarife practicate mari. În 2005 odată

 Posesia unor brevete de invenție care
oferă ACD
 Diversificarea serviciilor și
extraopțiunilor
 Mix de marketing adecvat
 Capacitatea de a crea noi produse
(tablete, telefoane mobile)
 Caracteristici de calitate ridicate ale
produselor și serviciilor (Trafic de net
de viteză și calitate ridicată)
 Capacitatea de a crea noi tehnologii
 Performanțe tehnologice ridicate
 Forța de muncă calificată, specialiști,
angajați tineri dornici de
perfecționare
cu intrarea pe piață operatorul
Cosmote a ales să practice prețuri
scăzute, Orange s-a aliniat scăzând
simțitor tarifele la sfârșitul lui 2007.
Vodafone nu a scăzut prețurile foarte
mult, în comparație cu aceștia.
 Preocupări reduse privind
previziunea strategică
 Dificultăți în contactarea serviciului
clienți, comunicare ineficientă între
call-center și clienți
 Concentrare asupra problemelor
curente în defavoarea celor de
perspectivă
 Rentabilitate scăzută
 Motivarea personalului.

Oportunități

 Posibilități de lărgire a gamei de produse pentru a satisface nevoile în creștere ale

clienților
 Piața mare de desfacere
 Contracte încheiate cu marii furnizori de telefonie mobilă (Nokia, Samsung, Aplle, HTC,
Huawei, Sony)
 O campanie puternică sporește dorința populației de a achiziționa produse Vodafone
 Creșterea puterii de cumpărare a populației

7
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Amenințări
Valoarea activelor străine Valoarea activelor în total
 Extinderea pe
202,763 piață a
182,387 192,310
179,412
166,967 165,367 160,139 produselor de
143,574
substituție
 Modificări
nefavorabile a
cursului de
schimb
2013 2015 2016 2017 valutar
 Concurența
(Telekom,
Orange, Digi Mobile)
 Politici comerciale și vamale na favorabile
 Adoptarea unor reglementări legislative cu caracter restrictiv sau impact nefavorabil
asupra organizației

1.3 Evoluția activelor

Figura nr.1 Evoluția activelor străine și totale în perioada 2013-2017

 Sursa: Prelucrat de autor după: The world's top 100 non-financial TNCs, ranked
by foreign assets, 2013, 2015, 2016, 2017
 Din figura 1 putem observa faptul că activele străine sunt mai mici decât activele
totale.

8
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

91%
90% 90%
90%
89% 89%
89%
88%
88%
87% 87% 87%
87%
86%
86%
2013 2015 2016 2017

Figura nr.2 Evoluția ponderii activelor în străinătate în perioada 2013-2017.

 Sursa: Prelucrat de autordupă: The world's top 100 non-financial TNCs, ranked by
foreign assets, 2013, 2015, 2016, 2017

 Din figura 2 putem vedea ponderea activelor străine față de cele totale în anul 2013,
2015, 2016, 2017.

Valorea vânzărilor în străinătate Valorea vânzărilor totale

69,276
59,059 61,466
52,150 52,238 54,450
44,602 45,881

2013 2015 2016 2017

Figura nr.3 Evoluția vânzărilor totale (cifra de afaceri) străine și totale în perioada
2013-2017.

 Sursa: Prelucrat de autordupă: The world's top 100 non-financial TNCs, ranked by
foreign assets, 2013, 2015, 2016, 2017.

 În această figură putem observa că vânzările străine sunt ~50% din vânzările totale în
fiecare an.

9
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

85%
85%85% 85% 85%
85%
85%
84%
84%
84% 84%
84%
84%
83%
2013 2015 2016 2017

Figura nr.4 Evoluția ponderii vânzărilor (cifrei de afaceri) în străinătate în

perioada 2013-2017.

 Sursa: Prelucrat de autordupă: The world's top 100 non-financial TNCs, ranked by
foreign assets, 2013, 2015, 2016, 2017.
 În figura 4 putem observa că în anul 2015 și 2016 vânzările străine au depășit cele din
țară.

Valoarea angajaților în străinătate Valoarea angajaților în total

111,556
105,300 105,300
91,272 93,318
83,442
75,666 75,666

2013 2015 2016 2017

Figura nr.5 Evoluția angajațiilor totali și din străinătate în perioada 2013-2017.

 Sursa: Prelucrat de autordupă: The world's top 100 non-financial TNCs, ranked by
foreign assets, 2013, 2015, 2016, 2017.
 În figura nr.5 observăm faptul că sunt ~50% angajați în străinătate.

10
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

100%
90% 91%
84%
80%
70% 72% 72%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2015 2016 2017

Figura nr.6 Evoluția ponderi numărului de angajați în străinătate în perioada 2013-2017.

 Sursa: Prelucrat de autordupă: The world's top 100 non-financial TNCs, ranked by
foreign assets, 2013, 2015, 2016, 2017.

 În figura nr. 6 observăm faptul că în anul 2015 este un procent peste 50%, ceea ce arată
că aproape jumătate dintre angajați sunt în străinătate.

11
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Tema 2
2.1 Indicele
competitivității
Elveția, Singapore și
Statele Unite rămân cele mai
competitive economii la nivel
mondial, în vreme ce România
se situează pe locul 62, într-un
clasament global alcătuit din
138 de țări.
Indexul competitivității
Globale 2016-2017, raport
anual întocmit de World
Economic Forum, arată că
refuzul economiilor de a se
deschide și mai mult afectează
ritmul competitivității, al
creșterii economice și al
prosperității. 
Elveția (cu un scor de 5,81 puncte) este urmată de Singapore (5,72 puncte), SUA (5,70 puncte),
Olanda (5,57 puncte), Germania (5,57 puncte), Suedia (5,53 puncte) și Marea Britanie (5,49
puncte). La coada clasamentului se regăsesc Ciad (2,95 puncte), Mauritania (2,94 puncte) și
Yemen (2,74 puncte).
România se află în acest clasament pe locul 62, cu un indice al competitivității de 4,30
puncte, în coborâre cu nouă poziții față de anul precedent, când țara noastră s-a clasat pe locul
53 cu 4,32 puncte.
Înaintea României se află state precum Estonia (locul 30), Cehia (31), Lituania (locul 35),
Polonia (locul 36), Rusia (43), Letonia (49) și Bulgaria (51). România devansează însă țări
precum Ungaria (69), Croația (74), Grecia (86) și Republica Moldova (100).
Totodată, la capitolul evoluției în domeniul dezvoltării, România se află la faza a doua –
”o dezvoltare determinată de eficiență”, alături de alte 29 de economii globale, precum Brazilia,
Thailanda, Peru, Paraguay, Indonezia, China, Egipt, Bulgaria sau Albania. Următoare faze
superioare ale acestor indici de evaluare sunt reprezentate de tranziția dinspre faza a doua spre
cea de-a treia și apoi de faza a treia, cea a dezvoltării determinate prin inovare.
Dacă în clasamentul general, România ocupă locul 62, în ceea ce privește alte criterii, pozițiile
sunt diferite: cerințe de bază pentru competitivitate (locul 72), consolidarea eficienței (locul 55)
și sofisticarea afacerilor (locul 100).

România, locul 72 în competitivitate

Cerințele de bază pentru competitivitate sunt conturate în patru piloni de bază: instituții,
infrastructură și mediul macroeconomic și domeniul sănătății și al educației primare.

12
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Dacă mediul macroeconomic pare a fi favorabil, România fiind pe locul al 28-lea, în ceea ce
privește ceilalți piloni, țara noastră să regăsește în partea a doua a clasamentului: instituții (locul
92), infrastructură (locul 88), sănătate și educație primară (locul 88).

Consolidarea eficienței: România, pe poziția a 55-a

Pilonii care sunt cuprinși în acest criteriu plasează România între locurile 42-88, în
funcție de fiecare condiționalitate în parte. În ceea ce privește pilonul studiilor superioare și al
pregătirii profesionale, ne aflăm pe locul 67 la nivel global.
Cu referire la eficiența pieței bunurilor, România este pe locul 80. În ceea ce privește eficiența
pieței muncii, România se poziționează pe locul 88. Dezvoltarea piețelor financiare ne plasează
pe locul 86 în lume, în vreme ce pregătirea tehnologică și dimensiunea pieței economice
naționale, permit accesul României în top 50: locurile 48, respectiv 42.

Sofisticarea afacerilor și inovare: Locul 100 pentru România

Din 138 de state, România se află pe locul 100 în ceea ce privește sofisticarea afacerilor
și inovarea ca indici ai competivității globale, în vreme ce pilonii subsumați inovării: business și
inovare, ne plasează pe pozițiile 104 și 93.
În cele din urmă, cele mai mari probleme cu care se confruntă România sunt: accesul la
finanțare, birocrația ineficientă guvernamentală, impozitarea, forța de muncă educată inadecvat
și reglementările fiscale.

INDICELE COMPETITIVITĂȚII
ITALIA ROMANIA

4.13 4.3 4.32 4.3 4.28

4.41 4.42 4.46 4.5 4.54

2013 2014 2015 2016 2017

13
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

2.2 Mediul de afaceri

Deşi clasificările în funcţie de diferite criterii, adecvate scopului investigaţiei, contribuie în
general la mai buna înţelegere a conţinutului competitivităţii economiei, în practică nu există un unic
indicator, unanim acceptat, care să reflecte de o manieră globală şi satisfăcătoare nivelul de
competitivitate internaţională a unei economii.

Analizele ample evidenţiază faptul că, deşi economia globală se redresează după criza
economică, persistă riscuri semnificative legate de situaţia geopolitică tensionată, creşterea inegalităţii
veniturilor şi potenţiala înăsprire a condiţiilor financiare. De asemenea, dintre factorii care afectează
competitivitatea şi creşterea economică incluşi în analiza multicriterială a studiului, inovarea şi
competenţele rezultă ca fiind principalii determinanţi ai creşterii economice.

Competitivitatea este definită ca un set de instituții, politici și factori care determină

nivelul productivității unei țări. Nivelul productivității, la rândul său, stabilește nivelul
prosperității care poate fi atins de o economie.
Indicele competitivității globale reprezintă un instrument foarte amplu, construit în
jurul a 12 piloni, considerați reprezentativi pentru influențarea competitivității diferitelor
economii naționale. Aceștia constituie, per ansamblu, agregarea instituțiilor și a măsurilor de
politică macroeconomică menite să conducă la creșterea productivității și a performanțelor
economice.
Fiecare pilon deține o anumită pondere în cadrul categoriei din care face parte și, la
rândul său, este detaliat pe mai multe componente.

INDICELE COMPETITIVITĂȚII ITALIA -

FACTORII PRIMARI
Instituții Infrastructura
Situașie macroeconomica Sănătate și învățământ primar
6.29 6.4 6.32 6.39 6.4
5.35 5.43 5.38 5.4 5.4
4.26 4.09 4.09 4.19 4.2
3.5 3.37 3.42 3.47 3.5

2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018

Cu un scor stabil, Italia deține poziția a 49-a în clasament, în ciuda unei deteriorări în
funcționarea instituțiilor sale (locul 106 anii 2014-2015) și cu o evaluare slabă a eficienței
guvernului (locul 143).
Italia are în continuare probleme la nivel macroeconomic, având o datorie publică
foarte mare și o piață a muncii rigidă, care împiedică crearea de locuri de muncă. Per total,
companiile italiene, în principal IMM-urile, continuă să sufere din cauza accesului slab la
finanțare (locul 139) care, combinat cu o rata mare impozitelor (locul134) afectează capacitatea
14
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

de a atrage investiții a țării. În plus, piața muncii rămâne foarte rigidă (locul 136) și incapabilă să
absoarbă forța de muncă tânără (locul 130).

INDICELE COMPETITIVITĂȚII ROMÂNIA - FACTORII

PRIMARI
Instituții Infrastructură
Situație macroeconomică Sănătate și învățământ primar
5.145.47 5.25.51 5.445.49 5.335.48 5.25.55

3.343.33 3.563.65 3.663.61 3.593.61 3.7 3.8

2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018

În ceea ce privește primul pilon, cel instituțional se observă o diferență clară în favoarea
Italiei, care a înregistrat un scor de 3,5 (poziția 102) spre deosebire de România care are un scor
de doar 3,34 (poziția 114). Pe acest considerent, putem concluziona ca ambele țări prezintă
scoruri nefavorabile, în comparație cu scorul Elveției, de 6,2 (locul 4). Problemele mai mari sunt
pentru Italia, care a înregistrat disfuncționalități la nivelul instituțiilor sale și o guvernare
ineficientă.
La capitolul infrastructură, Italia devansează din nou România, cu un scor de 5,35 (locul
25) spre deosebire România de 3,33 (locul 100). Per ansamblu, infrastructura reprezintă un
avantaj competitiv pentru ambele țări.
În ceea ce privește mediul macroeconomic, cele două țări înregistrează probleme, datorită
rigidității pieței muncii și a presiunii fiscale (mai ales în cazul Italie), dar România prezintă un
avantaj competitiv. Scorul României este de 5,14 (locul 47), iar al Italiei 4,26 (locul 101).
Un punct forte al ambelor state îl reprezintă sănătatea și învățământul primar, capitol la
care Italia are un scor de 6,29 (locul 26), iar România are un scor de 5,47 (locul 84).

2.3 Clasament pe teme de afaceri

15
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

NR. INDICATOR ROMÂNIA ITALIA

CRT.
1. Începerea unei Ocupă locul 111 Ocupă locul 67
afaceri În cazul unui SRL, capitalul În cazul unui SRL, capitalul
minim este de 200 RON. minim este de 1 EURO.
Proceduri specifice: Proceduri specifice:
- Verificarea - Întocmirea actului
disponibilității constitutiv la nivelul
denumirii durează o unui notariat pentru
zi, nu sunt percepute care este perceput un
taxe. tarif în funcție de
- Deschiderea unui cont capitalul companiei
bancar pentru (0.89%-6.9%) la care
depunerea capitalului se adaugă o taxă
social; pentru înregistrarea
- Înregistrarea firmei la firmei și o taxă de
Registrul Comerțului timbru;
care durează - Achiziționarea de
aproximativ 3 zile și documente specifice
pentru care se percepe companiilor precum
un tarif de 122 RON și documente
- Obținerea Codului contabile precum
Unic de Înregistrarea Registrul-Jurnal și
(operațiune ce Registrul-Inventar (de
durează circa o zi, ex. 16 euro taxa de
pentru care se percepe timbru pentru 100 de
un tarif de 31 RON); pagini);
- Înregistrare pentru - Achitarea unei taxe
TVA pentru autentificarea
Înregistrarea contractelor documentelor
angajaților la ITM contabile (309,87
euro pentru firmele al
căror capital este sub
516.456,90 euro și
516,46 pentru firmele
al căror capital
depășește pragul
menționat);
- Obținerea și
înregistrarea unui
email certificat (50
euro);
- Înregistrarea
companiei și
obținerea codului de
TVA (120 euro taxa
de membru și 90 de

16
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
2. Obținerea Ocupă locul 146
autorizațiilor de Timpul necesar pentru
finalizarea fiecărei proceduri
construcție
(zile calendaristice)
Nu include timpul petrecut în
adunarea informație
 Fiecare procedură
începe pe o zi
separată -
 deși procedurile care
pot fi complet
finalizate online sunt
o excepție de la
această regulă
 Procedura este
considerată finalizată
o dată finală
 documentul este
primit
 Nici un contact
anterior cu oficialii
3. Obținerea de Ocupă locul 154
electricitate Proceduri de obținere a unei
conexiuni electrice (număr)
Trimiterea tuturor
documentelor relevante și
obținerea acestora, toate
autorizațiile și permisele
necesare
 Completați toate
notificările necesare și
primind toate
inspecțiile necesare
 Obtinerea lucrarilor
de instalatii externe si
posibil achiziționarea
de materiale pentru
17
euro taxa de
înregistrare la Camera
de Comerț);
Ocupă locul 104
Proceduri pentru
construirea legală a unui
depozit
(număr)
Trimiterea tuturor
documentelor relevante și
obținerea acestora, toate
autorizațiile, permisele,
permisele și permisele
necesare
certificate
 Trimiteți toate
notificările necesare
și primiți
 toate inspecțiile
necesare
 Obținerea
conexiunilor de
utilități pentru apă și
 canalizare
 Înregistrarea și
vânzarea depozitului
după acesta
 completare
Ocupă locul 37
Timpul necesar pentru
finalizarea fiecărei proceduri
(zile calendaristice)
 Este de cel puțin o zi
calendaristică
 Fiecare procedură
începe într-o zi
separată
 Nu include timpul
petrecut în adunare
 informație
 Reflectă timpul
petrecut în practică,
cu puțin
 urmărirea și fără
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

aceste lucrări contactul prealabil cu

 Încheierea oricărui
contract de furnizare
de bunuri și servicii
necesare
 obținerea unei livrări
finale
4. Înregistrare Ocupă locul 44
proprietate Procedurile de transferare
legală a titlului pe bunuri
imobile (număr)
Procedurile de preînregistrare
(de exemplu, verificarea
garanțiilor, semnarea
contractului de vânzare,
plata taxelor de transfer de
proprietate)
funcționarii
Ocupă locul 23
Procedurile de transferare
legală a titlului pe bunuri
imobile (număr)
Procedurile de preînregistrare
(de exemplu, verificarea
garanțiilor, semnarea
contractului de vânzare,
plata taxelor de transfer de
proprietate)

 Procedurile de Procedurile de înregistrare în

înregistrare în cea mai cea mai mare economie
mare economie orașul de afaceri.
orașul de afaceri.
 Procedurile post-  Procedurile post-
înregistrare (de înregistrare (de
exemplu, completarea exemplu, completarea
titlu cu municipiul) titlu cu municipiul)
 Timpul necesar pentru  Timpul necesar
finalizarea fiecărei pentru finalizarea
proceduri fiecărei proceduri
(zile calendaristice) (zile calendaristice)
 Nu include timpul  Nu include timpul
petrecut în adunare petrecut în adunare
informație informație
 Fiecare procedură  Fiecare procedură
începe într-o zi începe într-o zi
separată - separată -
deși procedurile care deși procedurile care
pot fi complet pot fi complet
finalizate finalizate
online sunt o excepție  online sunt o excepție
de la această regulă de la această regulă
 Procedura este
considerată finalizată
o dată finală
documentul este
primit
 Nici un contact
anterior cu oficialii
 Costul necesar pentru
18
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

finalizarea fiecărei
proceduri (% din
valoarea proprietății)
 Numai costurile
oficiale (cum ar fi
taxele administrative,
taxe și impozite).
 Taxa pe valoarea
adăugată, impozitul
pe capital și veniturile
ilicite, plățile sunt
excluse
5. Obținerea de Ocupă locul 22 Ocupă locul 112
credit Indicele drepturilor juridice Indicele drepturilor juridice
(0-12) (0-12)
 Drepturile debitorilor  Drepturile debitorilor
și creditorilor prin și creditorilor prin
intermediul legi intermediul legi
colaterale (0-10) colaterale (0-10)
 Protecția drepturilor  Protecția drepturilor
creditorilor securizați creditorilor securizați
prin legile prin legile
falimentului (0-2) falimentului (0-2)
 Adancimea indicelui  Adancimea indicelui
de informare a de informare a
creditelor (0-8) creditelor (0-8)
 Domeniul de aplicare  Domeniul de aplicare
și accesibilitatea și accesibilitatea
informațiilor de credit informațiilor de credit
distribuite de birourile  distribuite de birourile
de credit și registrele de credit și registrele
de credit de credit
(0-8)
 Gradul de acoperire al
biroului de credite (%
dintre adulți)
 Numărul de persoane
și firme listate în cea
mai mare biroul de
credite ca procent din
populația adultă
 Acoperirea registrului
de credite (% dintre
adulți)
 Numărul de persoane
fizice și juridice
listate în credit

19
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

TEMA 3
3.1 Franciza

Pentru francize, principalul dezavantaj constă în controlul redus al afacerii acordat

francizatului. Deși câștigă permisiunea de a folosi un sistem, o marcă înregistrată, au acces la
asistență, pregătire și piață, totodată el trebuie să urmeze regulile sistemului și să obțină aprobare
pentru schimbări de la francizor.
Din aceste considerente, franacizele și antreprenoriatul sunt două realități economice
distincte. În plus, o franciză poate fi destul de costisitoare. Ca urmare a standardului impus de
francizor, francizatul adesea nu are dreptul să facă schimbări în modul de construcție a clădirii,
în decorarea unități sau în adoptarea oricărei strategii prin care sa își amelioreze costurile. Pe
lângă asta, se adaugă și taxa de intrare în franciză și contribuțiile publicitare.
Adesea, francizatul este obligat prin contract să cheltuiască bani pentru îmbunătățiri cerute
de francizor din timp în timp. Ca răspuns la creșterea popularității francizelor, un număr tot mai
mare de comunități au început să ia măsuri pentru a limita amploarea lor și a reduce neplăcerile
create întreprinzătorilor particulari.
O altă problemă în relația francizor/francizat pot fi conflictele ce pot apărea cu ușurință
dacă una din părți este incompetentă sau nu acționează într-o manieră corectă. De exemplu, un
francizat incompetent poate fi cel care furnizează bunuri de o calitate inferioară celor ale
francizatului, afectând astfel imaginea brandului.
Rata medie de succes a francizelor în SUA, confom unor statistici mai vechi, este de 25%,
iar profitul mediu de 30.000 dolari.

Primele 10 companii care au recurs la franciză sunt

 McDonald’s
 7- Eleven Inc.
 KFC US LLC
 Pizza Hut LLC
 Subway
 Kumon Math & Reading Centers
 RE/MAXX LLC
 Dairy Queen
 Dunkin’
 Baskin-Robbins

20
 UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

3.2 KFC – franciza

Lanţul de restaurante KFC, al doilea cel mai important jucător de pe piaţa locală de
restaurante, a terminat anul trecut cu afaceri de 405 mil. lei (90 mil. euro) după o creştere de
26% a afacerilor comparativ cu 2015.

Acesta a fost al doilea an cu un avans atât de rapid, însă businessul lanţului de restaurante de tip
fast-food a fost pe plus an de an indiferent de contextul economic. Astfel, afacerile companiei
US Food Network, cea care controlează lanţul de peste 60 de restaurante KFC, au crescut de la
160 mil. lei în 2011 la 405 mil. lei anul trecut.

Avansul puternic din ultimii ani vine în contextul în care consumul a avut la rândul său o
evoluţie favorabilă, susţinută de măsurile de relaxare fiscală pe de-o parte şi de majorările
salariale pe de alta. Mai mult, expansiunea continuă a reţelei a jucat un rol major. Extinderea
continuă şi în 2017, grupul anunţând deja planuri pentru brandul KFC sub care vrea să deschidă
minimum cinci unităţi, urmând să se apropie de 70 de restaurante, cât are McDonald’s, liderul
pieţei locale de profil. Dacă îşi menţine ritmul de creştere, KFC va depăşi pragul de 100 mil.
euro cifră de afaceri în 2017.

KFC nu este doar unul dintre cei mai mari jucători din industrie, ci şi unul dintre cei mai
profitabili, cu o marjă de 11%, în scădere de la aproape 13% în 2015.

Pe piaţa locală KFC este adus în sistem de franciză şi face parte din acelaşi grup de restaurante
cu  Pizza Hut şi Paul. Grupul a terminat anul trecut cu afaceri cumulate de peste 640 mil. lei
(142 mil. euro), în urcare cu 25% faţă de anul anterior.

O etapă deosebit de importantă a procesului planificării de marketing este desfăşurareaauditului

intern şi extern. Pe baza sa este realizată apoi analiza de SWOT. Evaluarea temeinică şicorectă a
situaţiei întreprinderii şi a mediului în care ea acţionează, cu ajutorul auditului şi analizeiSWOT,
este indispensabilă pentru fundamentarea corespunzătoare a planului de marketing.

21