Sunteți pe pagina 1din 39

CURSUL 4

PASTRAREA MIJLOACELOR FINANCIARE.


EFECTUAREA OPERATIUNILOR DE CASĂ ŞI CU ALTE VALORI

C 4.1. Reguli privind mijloacele financiare

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 146 din 31 octombrie 2002 *** Republicată


privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

a) trezoreria statului - un sistem unitar şi integrat prin care statul asigură


efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind fonduri publice, inclusiv
cele privind datoria publică, şi a altor operaţiuni ale statului, în condiţii de
siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

Operaţiuni derulate prin trezoreria statului

Prin trezoreria statului se derulează operaţiunile de încasări şi plăţi


privind fonduri publice care privesc, după caz, fără a se limita la acestea:
a) veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;
b) veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie
şi se utilizează potrivit reglementărilor legale;
c) veniturile şi cheltuielile bugetelor instituţiilor publice;
d) răscumpărarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
transformate în certificate de depozit;
e) datoria publică în lei şi valută, inclusiv serviciul datoriei publice;
f) alte venituri şi cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin
dispoziţii legale, inclusiv drepturile de încasat şi obligaţiile de plată ale
statului, la baza cărora stau acorduri şi convenţii guvernamentale şi
comerciale.
Statul garantează efectuarea operaţiunilor financiare prin trezoreria
statului în condiţii de siguranţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în
vigoare, precum şi păstrarea integrităţii disponibilităţilor băneşti.
În cazul afectării integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la
Trezoreria Statului, prejudiciul creat se acoperă din bugetul Trezoreriei
Statului, în baza documentelor justificative care atestă obligaţia de plată a
statului.
Sumele rezultate din derularea procedurilor judiciare legale de
recuperare a prejudiciului creat ca urmare a afectării integrităţii
disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria Statului constituie venit al
bugetului Trezoreriei Statului.

Prin trezoreria operativă centrală se pot efectua operaţiuni de


încasări şi plăţi în lei şi valută.

Administrarea resurselor contului curent general al trezoreriei statului

Contul curent general al Trezoreriei Statului funcţionează la Banca


Naţională a României şi este deschis pe numele Ministerului Economiei şi
Finanţelor.
Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene pot încheia
convenţii cu instituţiile de credit selectate de acestea pentru prestarea de
servicii de casierie pentru unităţile Trezoreriei Statului care nu au organizată
casierie-tezaur. La selectarea instituţiilor de credit se vor avea în vedere cele
mai avantajoase oferte din punctul de vedere al bonităţii instituţiilor de
credit, precum şi al comisionului practicat de acestea, pe baza unui punctaj
la care preponderent va fi al doilea criteriu.
În contul curent general al trezoreriei statului Banca Naţională a
României înregistrează încasările şi efectuează plăţile în limita
disponibilităţilor existente în cont.
Funcţionarea contului curent general al trezoreriei statului şi
înregistrarea operaţiunilor în acest cont se stabilesc prin convenţie încheiată
între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Banca Naţională a României.
Este interzisă preluarea de sume din contul curent general al
trezoreriei statului fără acordul persoanelor din cadrul Ministerului
Economiei şi Finanţelor şi al unităţilor trezoreriei statului din cadrul
direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti
şi administraţiilor finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
autorizate să administreze acest cont.
#M1
Pentru toate operaţiunile derulate prin contul curent general al
Trezoreriei Statului, precum şi prin conturile de valută deschise în
evidenţele Băncii Naţionale a României, pe numele Ministerului Finanţelor
Publice, se plătesc comisioane din bugetul Trezoreriei Statului Băncii
Naţionale a României. Comisioanele se stabilesc prin reglementări ale
Băncii Naţionale a României şi prin regulile de sistem aplicabile
participanţilor la sistemul electronic de plăţi.

Operaţiunile de încasări şi plăţi sunt evidenţiate în contabilitatea


trezoreriei statului potrivit planului de conturi aprobat prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor.

Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de


subordonare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile
trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal, cu excepţia
instituţiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali
şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat şi bugetelor fondurilor speciale şi instituţiilor publice autonome cu
sediul în municipiul Bucureşti, precum şi a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, care efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin
Trezoreria Municipiului Bucureşti.
Operaţiunile de încasări şi plăţi dispuse de Ministerul Economiei şi
Finanţelor în contul şi în numele statului se efectuează prin trezoreria
operativă centrală.
Prin excepţie de la prevederile alin. (2), prin trezoreria operativă
centrală pot fi efectuate şi alte operaţiuni de încasări şi plăţi stabilite prin
ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
(4) În vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de
sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor
trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri şi
cheltuieli, aprobat şi repartizat pe trimestre în condiţiile legii.
În vederea efectuării cheltuielilor instituţiilor publice, indiferent de
sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a transmite
unităţilor Trezoreriei Statului la care au conturile deschise bugetul de
venituri şi cheltuieli aprobat, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Og
17-2015
(5) La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile
instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile trezoreriei
statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor
respective şi a listelor de investiţii, aprobate în condiţiile legii, urmărind
respectarea limitei creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a
disponibilităţilor de fonduri, după caz, şi a destinaţiei acestora, precum şi
alte obiective stabilite prin norme metodologice de către Ministerul
Economiei şi Finanţelor.
La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile
instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile Trezoreriei
Statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor
respective, urmărind respectarea încadrării în prevederile bugetare şi în
creditele bugetare deschise şi repartizate şi/sau în disponibilităţile de
fonduri, după caz, precum şi alte obiective stabilite potrivit reglementărilor
legale în vigoare." Og 17-2015

Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi, după caz, ale


instituţiilor publice, deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru
efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând drepturi salariale, precum şi
pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament.
(7) Instituţiile publice au obligaţia să organizeze activitatea de casierie,
astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de
siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului
de casă stabilit de către unităţile trezoreriei statului pentru fiecare instituţie
publică.
#M1
Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând
venituri ale bugetului de stat sau venituri cuvenite altor bugete administrate
de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se încasează de unităţile
Trezoreriei Statului. Sumele achitate în numerar, cuvenite bugetului de stat,
reprezentând taxe, tarife sau alte obligaţii stabilite de instituţii publice, pot
fi încasate şi prin casieriile proprii ale instituţiilor publice respective, cu
acordul Ministerului Finanţelor Publice.
Sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând
venituri ale bugetelor locale, venituri proprii ale instituţiilor publice,
precum şi venituri cuvenite altor bugete, cu excepţia celor prevăzute la alin.
(8), se încasează prin casieriile proprii ale instituţiilor care gestionează
bugetele respective, dacă legea nu prevede altfel.
#M5
(8^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), sumele achitate în numerar
de către contribuabili persoane fizice, reprezentând impozitul şi
contribuţiile aferente veniturilor din activităţi agricole, se pot încasa şi prin
compartimentele de specialitate ale unităţii administrativ-teritoriale din
localităţile în care îşi au domiciliul fiscal contribuabilii, dacă în această
localitate nu există o unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, cu respectarea prevederilor art. 35^1 din Ordonanţa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(9) Veniturile bugetelor pot fi încasate în numerar şi prin instituţii de
credit, pe bază de convenţii încheiate cu persoanele abilitate, cu condiţia
asigurării fondurilor necesare achitării comisioanelor stabilite pentru
efectuarea acestor operaţiuni.
(10) Transferurile şi subvenţiile alocate de la bugetul de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete regiilor autonome,
societăţilor sau companiilor naţionale şi societăţilor comerciale, după caz, se
virează în conturi deschise în numele acestora la unităţile trezoreriei statului
în a căror rază sunt înregistrate fiscal şi se utilizează numai potrivit
destinaţiilor aprobate prin lege, neputând fi executate silit.
(11) Instituţiile publice pot deschide, cu avizul Ministerului Economiei şi
Finanţelor, conturi escrow la o instituţie de credit agreată de instituţiile
finanţatoare externe sau interne, în care să se colecteze veniturile sau alte
disponibilităţi încasate de către acestea în limita unor sume, în lei sau în
valută, în condiţii stabilite prin convenţii încheiate între părţi.
(12) Este interzis instituţiilor publice să efectueze operaţiunile de încasări
şi plăţi prin instituţii de credit, cu excepţia încasărilor şi plăţilor efectuate în
valută, precum şi a prevederilor alin. (11).
(13) La trezoreria statului se deschide contul în lei în numele Comisiei
Europene, denumit "Contul de resurse proprii în numele Comisiei
Europene", prevăzut la art. 9 din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom)
nr. 1.150/2000 pentru implementarea Deciziei 94/728/CE, Euratom asupra
sistemului de resurse proprii ale Comunităţilor, modificat prin Regulamentul
Consiliului (CE, Euratom) nr. 2.028/2004.
#M1
(14) Pe numele beneficiarilor de fonduri externe nerambursabile
postaderare, cu excepţia persoanelor fizice, pot fi deschise la unităţile
Trezoreriei Statului conturi de disponibilităţi pentru gestionarea sumelor
provenite din fonduri externe nerambursabile, inclusiv a fondurilor aferente
finanţării naţionale, în cazul în care prin reglementări specifice gestionării
fondurilor respective se prevede astfel.

(1) Ministerul Finanţelor Publice, prin Trezoreria Statului, poate oferi


instituţiilor publice servicii de acceptare de plăţi electronice cu carduri de
plată ale veniturilor bugetului general consolidat, cu condiţia autorizării
trezoreriei în cel puţin unul dintre sistemele de plăţi Mastercard, VISA sau
alte sisteme de plăţi similare. În vederea autorizării trezoreriei, Ministerul
Finanţelor Publice primeşte de la entităţile de plăţi Mastercard, Visa sau
altele asemenea un acord prin care acestea acceptă autorizarea acesteia, în
condiţiile prevăzute la alin. (2).
(2) Trezoreria Statului acceptă conectarea la un sistem de plată în
următoarele condiţii cumulative:
a) nu se constituie niciun fel de garanţii de către Trezoreria Statului şi
instituţii publice;
b) comisioanele solicitate de emitenţii cardurilor şi de către sistemele de
plăţi se exprimă în procent şi nu depăşesc cumulat 0,3% din valoarea
fiecărei tranzacţii. Nu se acceptă comisioane fixe sau alte costuri
suplimentare pentru trezoreria Statului şi instituţii publice;
c) nu se acceptă solicitarea de alte costuri sau comisioane, inclusiv
licenţe, mentenanţe, update sau upgrade, de către emitenţii cardurilor sau
sistemele de plăţi pentru Trezoreria Statului şi instituţii publice;
d) sistemele de plăţi acceptă desfăşurarea anuală, împreună cu
Trezoreria Statului, de acţiuni de promovare şi educare a contribuabililor în
scopul utilizării sistemelor electronice de plăţi. La solicitarea sistemelor de
plăţi, Trezoreria Statului poate accepta şi participarea la alte acţiuni de
promovare a sistemelor de plăţi electronice;
e) furnizarea serviciilor de acceptare de plăţi la nivelul instituţiilor
publice se poate realiza şi direct, prin intermediul Trezoreriei Statului, fără
conectarea sau definirea instituţiilor publice drept comercianţi şi fără
solicitarea de comisioane sau alte costuri de către emitenţii cardurilor sau
sistemele de plăţi pentru Trezoreria Statului şi instituţii publice;
f) sistemele de plăţi acceptă normele şi procedurile emise în aplicarea
prezentei ordonanţe de urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului
finanţelor publice;
g) restituirea sumelor către plătitori, inclusiv operaţiunile de tip refuz la
plată, se efectuează potrivit legislaţiei naţionale în vigoare şi normelor
metodologice aprobate potrivit alin. (13);
h) plata comisioanelor prevăzute la lit. b) se realizează prin debitare
directă şi/sau prin plata facturilor emise la termenele stabilite de către
sistemele de plată, fără a depăşi valoarea comisionului datorat pentru
tranzacţiile dintr-o lună calendaristică, cu încadrarea în limita maximă
stabilită la lit. b). În cazul plăţilor comisionului prin debitare directă,
sistemele de plăţi emit la data debitării şi documentele justificative.
(3) Modalitatea de furnizare a serviciilor prevăzute la alin. (1) către
instituţii publice se stabileşte prin norme metodologice aprobate prin ordin
al ministrului finanţelor publice.
(4) Cheltuielile privind implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa
aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice cu carduri de
plată se suportă din bugetul de stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei
Statului, în funcţie de aprobarea cheltuielilor cu această destinaţie în
bugetele respective. Cheltuielile privind prestarea serviciilor de procesare,
decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de
acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din bugetul de
stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului, în funcţie de aprobarea
cheltuielilor cu această destinaţie în bugetele respective.
(5) Comisioanele prevăzute la alin. (2) lit. b), pentru veniturile bugetului
general consolidat achitate de către persoanele fizice, se suportă de la
bugetul de stat.
(6) Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în
valută, se suportă din bugetul de stat. Diferenţele de curs favorabile
aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, se fac venit la bugetul de stat.
(7) Procedura şi termenele de decontare şi înregistrare a tranzacţiilor în
lei şi valută se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(8) Sistemele de plăţi pot participa la dezvoltarea aplicaţiilor Trezoreriei
Statului, cu condiţia transferării către Ministerul Finanţelor Publice a
dreptului de proprietate intelectuală, a codului-sursă şi a cunoştinţelor
aferente aplicaţiilor dezvoltate, fără a solicita costuri şi fără a limita în
vreun fel utilizarea, modificarea, distribuirea aplicaţiei dezvoltate şi
numărul de utilizatori.
(9) Serviciile de acceptare de plată prevăzute în prezentul articol sunt
aplicabile pentru veniturile bugetului general consolidat, achitate de
persoanele fizice.
(10) Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de acceptare de
plăţi electronice cu carduri de plată a veniturilor bugetului general
consolidat şi de la persoane juridice. Tipurile de venituri care pot fi achitate
de către persoanele juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă
comisionul, în acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor
publice, pe baza analizei funcţionale efectuate de minister în vederea
stabilirii tipurilor de venituri a căror plată se poate face prin sistem.
(11) Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de acceptare de
plăţi electronice cu carduri de plată şi pentru alte persoane juridice care
încasează venituri ale bugetului general consolidat sau alte sume prevăzute
de lege, de la persoane fizice sau juridice. Tipurile de venituri prevăzute de
lege sau sumele care pot fi achitate către aceste persoane juridice, nivelul
comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc
prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(12) Modalitatea şi fluxurile de plată a comisioanelor prevăzute la alin.
(2) lit. b), reconstituirea sumelor reţinute prin debitare directă, documentele
justificative acceptate şi termenele de plată se stabilesc prin norme
metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(13) În aplicarea prevederilor prezentului articol se emit norme
metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
#B
ART. 6
(1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au obligaţia să
vireze sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate,
serviciilor prestate sau lucrărilor executate în conturile operatorilor
economici beneficiari, deschise la unităţile trezoreriei statului în a căror rază
aceştia sunt înregistraţi fiscal.
#M1
(2) Operatorii economici sau alte persoane juridice împuternicite de
aceştia vor utiliza sumele încasate în conturile deschise la unităţile
Trezoreriei Statului, prevăzute la alin. (1), în următoarea ordine: pentru
achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor aferente
în conturile deschise la instituţii de credit, cu excepţia impozitelor şi
contribuţiilor aferente acestora, pentru achitarea obligaţiilor către bugetul
de stat şi celelalte bugete, şi, proporţional cu gradul de încasare, pentru
plata facturilor recunoscute la plată de către contractorul general către
subcontractori, iar sumele rămase disponibile pot fi virate în conturile
deschise la instituţiile de credit ori pot fi utilizate pentru efectuarea de plăţi
către furnizori sau creditori cu conturi deschise la Trezoreria Statului ori la
instituţii de credit, cu condiţia ca asupra conturilor respective să nu fi fost
înfiinţată poprire prin titluri executorii.
#B
(3) Conturile operatorilor economici deschise la unităţile Trezoreriei
Statului se supun executării silite prin unităţile trezoreriei statului, pe baza
titlurilor executorii emise de organele autorizate să aplice procedura de
executare silită, conform prevederilor legale.
#M1
(4) Din conturile deschise la Trezoreria Statului nu pot fi dispuse plăţi pe
bază de bilete la ordin, cu excepţia celor dispuse pe bază de bilete la ordin
emise anterior intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de
urgenţă.
#M4
ART. 6^1
(1) Operatorii economici pot cesiona drepturile de încasat de la instituţii
publice aferente bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor
executate, prevăzute la art. 6 alin. (1), către alţi operatori economici sau
alte instituţii de credit, denumite în continuare cesionari. Cesiunea este
valabilă numai cu acceptul prealabil exprimat în scris al instituţiei publice
care datorează operatorului economic sumele reprezentând contravaloarea
bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate.
(2) Suma care face obiectul cesionării se achită de către instituţiile
publice în contul indicat de cesionar, deschis la Trezoreria Statului, numai
dacă operatorul economic nu are obligaţii de plată către bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.
(3) Instituţiile publice care plătesc sume reprezentând contravaloarea
bunurilor achiziţionate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate
datorate operatorilor economici care şi-au cesionat drepturile de încasat
vor solicita organelor fiscale competente eliberarea certificatelor de
atestare fiscală ale operatorilor economici respectivi, conform art. 112 din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel mult 10 zile
lucrătoare înainte de efectuarea plăţii. În acest caz, eliberarea certificatului
de atestare fiscală nu este supusă taxei extrajudiciare de timbru.
(4) În cazul în care certificatul de atestare fiscală conţine obligaţii de
plată ale beneficiarului, instituţiile publice înştiinţează operatorul economic
şi cesionarul cu privire la cuantumul acestor obligaţii.
(5) În termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, dar nu mai târziu de
20 decembrie, operatorul economic poate prezenta instituţiei publice un nou
certificat de atestare fiscală din care să rezulte că acesta nu mai are
obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale.
(6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5), instituţiile publice au
următoarele obligaţii:
a) virează în contul operatorului economic prevăzut la art. 5 alin. (1)
suma aferentă obligaţiilor bugetare înscrise în certificatul de atestare
fiscală;
b) virează în contul cesionarului, deschis la Trezoreria Statului, diferenţa
dintre suma cesionată şi suma prevăzută la lit. a).

#B
CAP. 4
Utilizarea şi fructificarea disponibilităţilor contului curent general al
trezoreriei statului

ART. 7
(1) Disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului se pot
utiliza pentru:
a) finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului de
stat, nefinanţate prin împrumuturi de stat;
b) finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie;
#M2
b^1) finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi ale bugetului
asigurărilor pentru şomaj, până la alocarea de sume cu această destinaţie;
#B
c) finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetului trezoreriei statului din exerciţiul
curent.
(2) Disponibilităţile rămase neangajate în contul curent general al
trezoreriei statului, după finanţarea deficitelor bugetare prevăzute la alin. (1),
pot fi utilizate pentru:
a) acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă sau înainte
de scadenţă, după caz, a împrumuturilor de stat emise pentru finanţarea sau
refinanţarea datoriei publice, cu condiţia asigurării disponibilităţilor necesare
pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit legii;
#M1
a^1) acordarea de împrumuturi pentru refinanţarea deficitului bugetului
de stat rezultat ca urmare a executării titlurilor de stat depuse în garanţie
de instituţiile de credit la care Ministerul Finanţelor Publice a efectuat
plasamente financiare colateralizate;
b) acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de
casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetelor
locale, cu termen de rambursare în cursul aceluiaşi exerciţiu bugetar;
b^1) acordarea de împrumuturi pentru finanţarea deficitelor temporare
ale bugetelor fondurilor speciale;
#B
c) efectuarea de plasamente prin operaţiuni specifice la instituţii de credit
şi alte instituţii financiare autorizate să efectueze astfel de operaţiuni,
garantate de acestea cu active eligibile, fără a fi afectate obiectivele politicii
monetare adoptate de Banca Naţională a României.
#M1
(3) Nivelul ratei dobânzii aferente împrumuturilor prevăzute la alin. (2)
lit. b) se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de politică monetară stabilită de
Banca Naţională a României plus până la maximum 4 puncte procentuale.
Pentru plasamentele prevăzute la alin. (2) lit. c), nivelul ratei dobânzii se
stabileşte în condiţiile cererii şi ofertei pieţei monetare.
#B
(4) Dobânda încasată pentru disponibilităţile din contul curent general al
trezoreriei statului, utilizate conform alin. (1) şi (2), reprezintă venit al
bugetului trezoreriei statului.
#M1
(5) Rata dobânzii pentru disponibilităţile utilizate, conform alin. (1) lit. a)
- c) şi alin. (2) lit. a) şi a^1), se determină la nivelul ratei medii lunare a
dobânzilor plătite de Trezoreria Statului pentru disponibilităţile şi
depozitele pe termen constituite din sumele păstrate de titularii de conturi,
potrivit legii, în Trezoreria Statului.
(5^1) Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile acordate, conform alin.
(2) lit. b^1) se stabileşte prin convenţie încheiată între părţi.
#B
(6) Nivelul ratei dobânzilor aferente echivalentului în lei al
împrumuturilor externe guvernamentale încasat în contul curent general al
trezoreriei statului şi utilizat pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului
bugetului de stat, începând cu exerciţiul financiar al anului 2003, este cel
prevăzut la alin. (5). Dobânda calculată reprezintă venit al bugetului
trezoreriei statului.
(7) Pentru disponibilităţile rămase în contul curent general al trezoreriei
statului, Banca Naţională a României acordă o dobândă al cărei nivel este
stabilit prin convenţie. Dobânda încasată reprezintă venit la bugetul
trezoreriei statului.
ART. 8
(1) Asigurarea permanentă a echilibrului dintre resursele contului curent
general al trezoreriei statului şi necesităţile de finanţare se poate realiza prin
utilizarea instrumentelor de administrare a lichidităţilor şi fluxului de
numerar.
(2) Instrumentele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele emise în
aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 9
(1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută ale Ministerului Economiei şi
Finanţelor pot fi efectuate prin contul curent în valută deschis la Banca
Naţională a României sau prin conturi corespondente în valută deschise la
instituţii de credit, pe bază de convenţii încheiate între părţi. Selectarea
instituţiilor de credit se efectuează prin licitaţie, în baza legislaţiei în vigoare.
(2) Prin conturile prevăzute la alin. (1) se efectuează, fără a se limita la
acestea, operaţiuni privind datoria publică guvernamentală şi fonduri externe
nerambursabile.
(3) Disponibilităţile în valută pot fi fructificate în mod direct de către
Ministerul Economiei şi Finanţelor prin plasamente la instituţii de credit sau
la instituţii financiare, în condiţiile şi utilizând instrumentele stabilite prin
normele emise în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
#M1
(3^1) Dobânzile încasate la plasamentele efectuate din disponibilităţile în
valută reprezintă venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Echivalentul în
lei al acestora, determinat la cursul de schimb valabil la data efectuării
operaţiunii, se virează la bugetul Trezoreriei Statului în termen de maximum
10 zile lucrătoare de la data încasării.
#B
(4) Disponibilităţile în valută, altele decât cele prevăzute la alin. (1), care,
potrivit reglementărilor în vigoare, privesc fonduri publice gestionate de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, se păstrează în conturi distincte,
deschise la instituţiile de credit nominalizate în actul normativ de aprobare a
creditelor sau a împrumuturilor nerambursabile ori desemnate conform
procedurilor de licitaţie specifice instituţiei creditoare internaţionale.
(5) Instituţiile publice efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în valută
prin conturi deschise la instituţii de credit selectate de către acestea prin
licitaţie, în baza legislaţiei în vigoare.
(6) Disponibilităţile în valută administrate de Ministerul Economiei şi
Finanţelor, păstrate la Banca Naţională a României, sunt purtătoare de
dobândă. Rata dobânzii este stabilită prin convenţie.
(7) Disponibilităţile în valută administrate de Ministerul Economiei şi
Finanţelor, păstrate la bănci corespondente, sunt purtătoare de dobândă. Rata
dobânzii se stabileşte prin convenţiile încheiate.
#M1
(8) Dobânzile încasate de Ministerul Finanţelor Publice din fructificarea
disponibilităţilor în valută prevăzute la alin. (6) reprezintă venituri ale
bugetului de stat, dacă legea nu prevede altfel, iar dobânzile încasate din
fructificarea disponibilităţilor în valută prevăzute la alin. (7) reprezintă
venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Echivalentul în lei al acestora,
determinat la cursul de schimb valabil la data efectuării operaţiunii, se
virează la bugetul de stat sau după caz la bugetul Trezoreriei Statului, în
termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării.
(9) Trezoreria Statului acordă dobânzi la disponibilităţile în valută care,
potrivit reglementărilor legale în vigoare, sunt purtătoare de dobânzi.
Dobânzile la disponibilităţile în valută reprezintă cheltuieli ale bugetului
Trezoreriei Statului.
(10) Nivelul ratelor dobânzilor acordate la disponibilităţile prevăzute la
alin. (9) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
#B
(11) Pentru toate operaţiunile derulate prin conturile de valută prevăzute
la alin. (1) se plătesc comisioane din bugetul trezoreriei statului.
#M1
(12) Pentru operaţiunile de plăţi în valută dispuse de instituţiile publice
din conturile purtătoare de dobândă deschise la Trezoreria Statului şi
pentru alte servicii prestate de Trezoreria Statului se percep comisioane
care reprezintă venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Echivalentul în
lei al acestora se virează de instituţiile publice la bugetul Trezoreriei
Statului în termen de 15 zile lucrătoare de la încheierea lunii, pe baza
situaţiei întocmite şi transmise de Ministerul Finanţelor Publice. Cuantumul
acestora se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
#M7
ART. 10
(1) Trezoreria Statului acordă dobânzi la disponibilităţile păstrate în
contul curent general al Trezoreriei Statului care, potrivit reglementărilor
legale în vigoare, sunt purtătoare de dobânzi, cu excepţia sumelor provenite
din subvenţii bugetare.
(2) Pentru sumele păstrate în conturi deschise la Trezoreria Statului, cu
excepţia celor prevăzute la art. 5 alin. (10), operatorii economici şi
beneficiarii de fonduri externe nerambursabile postaderare prevăzuţi la art.
5 alin. (14), alţii decât instituţiile publice, beneficiază de dobândă.
(3) Pentru operaţiunile de plăţi dispuse din conturile purtătoare de
dobândă, prevăzute la alin. (2), derulate prin intermediul sistemelor de
decontare a plăţilor de mică şi mare valoare în relaţia cu instituţiile de
credit, se percep comisioane care constituie venituri ale bugetului
Trezoreriei Statului. Cuantumul acestora se situează la nivelul
comisioanelor plătite de Trezoreria Statului către Banca Naţională a
României şi Societatea Naţională de Transfer de Fonduri şi Decontări -
TRANSFOND - S.A.
(4) Din disponibilităţile păstrate în conturile deschise la Trezoreria
Statului, prevăzute la alin. (1) şi (2), pentru care se acordă dobândă la
vedere, se pot constitui depozite la termen, la solicitarea scrisă a titularilor
acestora.
(5) Instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de forma de finanţare şi
subordonare, nu beneficiază de dobândă la vedere, cu excepţia
disponibilităţilor acestora prevăzute la alin. (1).
(6) La solicitarea scrisă a instituţiilor şi autorităţilor publice finanţate
integral din venituri proprii, acestea pot constitui la Trezoreria Statului
depozite la termen numai din excedentele bugetelor proprii de venituri şi
cheltuieli ale anilor precedenţi, inclusiv în situaţia în care acestea cuprind
sume primite de la alte bugete, dar pentru care legea nu prevede
regularizarea sumelor respective cu bugetele din care provin.
Responsabilitatea cu privire la sumele constituite sub formă de depozite
revine în totalitate ordonatorului de credite care îşi gestionează bugetul de
venituri şi cheltuieli.
(7) Nivelul ratelor dobânzilor la vedere şi al depozitelor la termen se
stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice*).
(8) Dobânda aferentă certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de depozit, se
plăteşte de la bugetul de stat.
(9) Pentru operaţiunile efectuate în contul deschis pe numele Comisiei
Europene prevăzut la art. 5 alin. (13), Trezoreria Statului nu percepe
comisioane.
(10) Pentru alte servicii prestate de Trezoreria Statului la solicitarea
instituţiilor de credit şi operatorilor economici se percep comisioane care
constituie venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Natura şi nivelul
comisioanelor se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice**).
#CIN
*) A se vedea Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 1083/2014
privind stabilirea ratelor de dobânzi practicate de Trezoreria Statului.
**) A se vedea Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 1338/2014
privind stabilirea nivelului comisioanelor percepute de Trezoreria Statului
pentru serviciile prestate clienţilor.

#B
CAP. 5
Bugetul trezoreriei statului

ART. 11
(1) Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează, administrează şi
execută bugetul trezoreriei statului.
#M1
(2) Bugetul Trezoreriei Statului cuprinde la venituri următoarele:
a) dobânzi încasate la disponibilităţile contului curent general al
Trezoreriei Statului utilizate pentru finanţarea temporară a deficitelor
bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat din anul curent şi
din anii precedenţi;
b) dobânzi încasate la împrumuturile acordate temporar pentru
răscumpărarea la scadenţă sau înainte de scadenţă, după caz, a
împrumuturilor de stat emise pentru finanţarea ori refinanţarea datoriei
publice;
c) dobânzi aferente plasamentelor financiare efectuate din echivalentul în
lei al împrumuturilor externe guvernamentale încasate în contul curent
general al Trezoreriei Statului şi utilizate pentru finanţarea şi refinanţarea
deficitului bugetului de stat;
d) dobânzi încasate la împrumuturile acordate pentru acoperirea
golurilor temporare de casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile şi
cheltuielile bugetelor locale, precum şi ale bugetelor fondurilor speciale;
e) dobânzi încasate la plasamentele efectuate din disponibilităţile în lei
ale contului curent general al Trezoreriei Statului şi din disponibilităţile în
valută, prin operaţiuni specifice, la instituţii de credit şi alte instituţii
financiare autorizate să efectueze astfel de operaţiuni;
f) dobânzi încasate la disponibilităţile în lei rămase în contul curent
general al Trezoreriei Statului deschis la Banca Naţională a României;
g) dobânda acumulată aferentă titlurilor de stat de tip benchmark;
h) majorări de întârziere pentru neplata creanţelor Trezoreriei Statului şi
ale bugetului Trezoreriei Statului;
i) dobânzi penalizatoare pentru nerestituirea la termen a plasamentelor
colateralizate;
j) comisioane percepute pentru operaţiunile derulate în lei şi în valută
prin contul Trezoreriei Statului şi pentru alte servicii prestate de către
Trezoreria Statului;
k) sumele rezultate din recuperarea prejudiciului creat în cazul afectării
integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria Statului;
l) alte venituri.
(3) Bugetul Trezoreriei Statului cuprinde la cheltuieli următoarele:
a) dobânzi plătite la disponibilităţile păstrate în conturi la vedere sau sub
formă de depozite la Trezoreria Statului;
b) dobânzi plătite la disponibilităţile în valută;
c) dobânzi aferente datoriei publice pentru plata dobânzilor aferente
titlurilor de stat de tip benchmark, precum şi pentru plata dobânzilor
aferente împrumuturilor externe guvernamentale al căror echivalent în lei a
fost plasat pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat;
d) comisioane percepute la decontarea operaţiunilor prin contul curent
general al Trezoreriei Statului;
#M3
e) comisioane cuvenite instituţiilor de credit pentru operaţiunile derulate
prin conturile în lei şi valută şi pentru alte servicii prestate Trezoreriei
Statului;
#M1
f) cheltuieli de funcţionare a unităţilor Trezoreriei Statului, care cuprind:
cheltuieli materiale şi servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea
Trezoreriei Statului şi a sistemelor informatice ale acesteia, taxe poştale,
cheltuieli cu transportul şi asigurarea numerarului şi valorilor, paza
sediilor şi chirii, cheltuieli cu întreţinerea, funcţionarea şi asigurarea
mijloacelor de transport al numerarului şi valorilor, cheltuieli de
publicitate;
g) cheltuieli de capital pentru unităţile Trezoreriei Statului;
h) cheltuieli pentru acoperirea prejudiciului creat în cazul afectării
integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria Statului;
i) alte cheltuieli.
#B
(4) Bugetul trezoreriei statului se prezintă spre aprobare Guvernului până
la data de 15 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, în structura
clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
(5) Bugetul trezoreriei statului se poate modifica prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor.
(6) Ministerul Economiei şi Finanţelor, în funcţie de evoluţia volumului
disponibilităţilor şi al depozitelor păstrate în contul curent general al
trezoreriei statului şi de evoluţia nivelului ratelor dobânzilor, poate aproba
modificarea creditelor bugetare aprobate pentru plata dobânzilor prevăzute
la alin. (3) lit. a) şi b) prin virări de credite de la alte subdiviziuni bugetare,
în tot cursul anului.
(7) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului trezoreriei statului,
ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate, se reportează în
anul următor şi se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în
bugetul trezoreriei statului.
#M1
ART. 12
(1) Pentru neplata la termen a ratelor şi dobânzilor scadente la
împrumuturile şi plasamentele efectuate din contul curent general al
Trezoreriei Statului, în condiţiile art. 7 alin. (2) lit. b), b^1) şi c), se
datorează majorări de întârziere prevăzute de reglementările legale privind
colectarea creanţelor bugetare şi reprezintă venituri ale bugetului
Trezoreriei Statului.
#B
(2) Majorările de întârziere calculate potrivit alin. (1) urmează regimul
juridic al creanţelor bugetare.
(3) Creanţele rezultate din gestionarea împrumuturilor externe
guvernamentale contractate direct sau garantate de stat, precum şi din alte
operaţiuni, derulate prin trezoreria statului, se urmăresc şi se execută în
condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind executarea creanţelor
bugetare.
(4) Dreptul de a cere executarea silită privind creanţele prevăzute la alin.
(3) se prescrie în termen de 25 de ani de la data la care, potrivit legii, se
naşte acest drept.
#M1

--------
C 4.2. Cadrul legislativ privind regl- op de casaşi cu alte valori

OMF 3512-2005
2.3. Casa, conturi la trezoreria statului şi bănci

2.3.1. Prevederi generale


Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor
de plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilităţilor existente în
conturi la trezoreria statului, Banca Naţională a României, băncile
comerciale şi în casierie.
În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline
bugetare ferme, instituţiile publice indiferent de sistemul de finanţare şi de
subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice,
finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi
plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au
sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi,
în condiţii de siguranţă. Este interzis instituţiilor publice de a efectua
operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale, cu excepţia situaţiilor
prevăzute de lege.
În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget, instituţiile publice
au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise,
bugetul de venituri şi cheltuieli/bugetul de cheltuieli, aprobat în condiţiile
legii.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite
de instituţiile publice finanţate de la buget, la cererea ordonatorilor de
credite numai după deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.
Creditele bugetare aprobate în bugetul instituţiilor publice finanţate
integral sau parţial din venituri proprii pot fi folosite în limita
disponibilităţilor existente în cont.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit
bugetului aprobat.

2.3.2. Conţinut
Grupa Casa, conturi la trezoreria statului şi bănci, include: conturi la
trezoreria statului şi bănci, disponibil al bugetelor, casa şi alte valori,
acreditive, disponibil din fonduri cu destinaţie specială, disponibil al
instituţiei publice finanţate din venituri proprii, disponibil din veniturile
fondurilor speciale, viramente interne.
2.3.2.1. Disponibilităţi ale instituţiilor publice la trezoreria statului şi
bănci
Această grupă cuprinde: disponibilul din împrumuturi din disponibilităţile
contului curent general al trezoreriei statului (contul 510), valorile de încasat
sub forma cecurilor (contul 511), disponibilul în lei şi valută al instituţiilor
publice păstrat la băncile comerciale (contul 512), disponibilităţile în lei şi
valută provenind din împrumuturi interne şi externe contractate de stat
(contul 513) şi garantate de stat (contul 514), disponibilul din fonduri
externe nerambursabile (contul 515), disponibilul din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale (contul 516)
şi garantate de acestea (contul 517), dobânzile de plătit (contul 5181),
dobânzile de încasat (contul 5182), împrumuturi pe termen scurt primite
(contul 519).
Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se
înregistrează în contabilitate distinct, faţă de cele de plătit, aferente
împrumuturilor primite pe termen scurt.
Dobânzile de plătit şi cele de încasat, în cursul exerciţiului financiar, se
înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de
documente prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont, se
înregistrează într-un cont distinct (contul 5125).
Depozitele bancare constituite în condiţiile legii, se evidenţiază distinct în
cadrul conturilor sintetice de disponibilităţi.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci comerciale şi a
mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută, se
ţine distinct în lei şi în valută.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în
contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României.
Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în
contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează
schimbul valutar, fără ca acestea să genereze diferenţe de curs valutar.
La finele perioadei, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive,
depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de Banca
Naţională a României, valabil pentru această dată, se înregistrează în
conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Conturile curente la bănci comerciale se dezvoltă în analitic pe fiecare
bancă.
2.3.2.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat şi bugetelor locale
Conturile de disponibil ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat şi bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea
trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor încasate şi a
cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:
- disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520),
corespunzător conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi
23 "Cheltuielile bugetului de stat";
- disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521),
corespunzător conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24
"Cheltuielile bugetelor locale";
- disponibilul bugetului asigurărilor sociale de stat (contul 525),
corespunzător conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
Această grupă mai include: disponibilul din fondul de rulment al
bugetului local (contul 522), disponibilul din cote defalcate din impozitul pe
venit pentru echilibrarea bugetelor locale (contul 523), disponibilul din
venituri încasate pentru bugetul capitalei (contul 524), disponibilul bugetului
asigurărilor sociale de stat pentru constituirea fondului de rezervă (contul
526), disponibilul din fondul de rezervă al asigurărilor sociale de sănătate
(contul 527), disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de
executare silită (contul 528), disponibilul din sume colectate pentru bugete
(contul 529).
#M1
Compartimentele de creanţe bugetare din cadrul direcţiilor generale ale
finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi Direcţia
generală de administrare a marilor contribuabili vor avea în vedere
următoarele:
- existenţa neconcordanţei dintre soldul contului 520 "Disponibil al
bugetului de stat" şi contul 20 "Veniturile bugetului de stat" din
contabilitatea trezoreriei statului urmare:
- neînregistrării în contabilitatea bugetului de stat a operaţiunilor
privind drepturile constatate şi veniturile încasate privind capitolul 17.01
"Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale" şi alte capitole de
venituri a căror evidenţă şi raportare se realizează de către Autoritatea
Naţională a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;
- neînregistrării în contabilitatea bugetului de stat de la nivelul
direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului
Bucureşti, a sumelor încasate din impozitul pe venit - transmise electronic -
Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili pentru marii
contribuabili transferaţi la 30.06.2005;
- înregistrării în contabilitatea bugetului de stat de la Direcţia
generală de administrare a marilor contribuabili a sumelor încasate din
impozitul pe venit - transmise electronic de direcţiile generale ale finanţelor
publice judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru marii contribuabili
transferaţi la 30.06.2005.
- posibilitatea ca soldul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat" să
prezinte sold creditor urmare operaţiunilor de diminuare a veniturilor
încasate, potrivit legii (cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate
din TVA);
- conturile 7312 "Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit" şi 7352
"Sume defalcate din TVA" se debitează pentru sumele şi cotele defalcate din
impozitul pe venit, respectiv sume defalcate din TVA prin creditul contului
520 "Disponibil al bugetului de stat", fapt ce determină ca aceste conturi să
prezinte sold debitor, prin excepţie de la regula generală de funcţionare a
conturilor de venituri".
Operaţiunea de închidere a conturilor respective se va efectua cu sume
negative, (în roşu) astfel:

% = 121.09 "Rezultat
patrimonial -
buget de stat"
7312 "Cote şi sume defalcate
din impozitul pe venit"
7352 "Sume defalcate din TVA"
#B
2.3.2.3. Casa şi alte valori
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în casieria instituţiilor publice,
precum şi a mişcării acestora ca urmare a operaţiunilor de încasări şi plăţi
efectuate în numerar, se ţine distinct în lei şi în valută (contul 531).
Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în lei sau în valută se efectuează
cu respectarea reglementărilor emise de Banca Naţională a României şi
Ministerul Finanţelor Publice, precum şi a altor reglementări în domeniu.
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în
contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României.
La finele perioadei, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie
(acreditive, depozite pe termen scurt în valută) se evaluează la cursul de
schimb în vigoare la acea dată, iar diferenţele de curs rezultate se
înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
valutar, după caz.
Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de
disponibil, după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea
de plăţi în numerar, reprezentând drepturi de personal, precum şi pentru alte
cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament.
Instituţiile publice au obligaţia să îşi organizeze activitatea de casierie,
astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de
siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului
de casă stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare instituţie publică.
Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se
depun în conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului şi
reprezintă venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.
Veniturile încasate în numerar care sunt lăsate potrivit legii la dispoziţia
instituţiilor ca venituri proprii, se depun în conturile de disponibilităţi ale
acestora.
Instituţiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ:
timbrele fiscale şi poştale, biletele de tratament şi odihnă, tichetele şi biletele
de călătorie, bonurile valorice pentru carburanţi auto, biletele cu valoare
nominală, tichetele de masă, alte valori etc. (contul 532).
2.3.2.4. Acreditive
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, se poate solicita
instituţiilor publice deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în
favoarea acestora (contul 541).
Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în
vederea efectuării unor plăţi în numele instituţiei, se înregistrează în
contabilitate distinct (contul 542).
2.3.2.5. Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială constituite în
condiţiile legii, se înregistrează în contabilitate distinct (contul 550).
Alocaţiile bugetare cu destinaţie specială acordate instituţiilor publice se
înregistrează în contabilitate distinct (contul 551).
Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituţiile publice le pot
păstra la finele anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria
statului se înregistrează în contabilitate distinct (contul 552).
Această grupă mai include şi disponibilităţile unor fonduri gestionate de
unităţile administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale, respectiv:
disponibilul din taxe speciale (contul 553*)), disponibilul din amortizarea
activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local (contul 554**)),
disponibilul fondului de risc (contul 555), disponibilul din depozitele
speciale constituite pentru construirea de locuinţe (contul 556***)).
#CIN
*) Conform capitolului VI pct. 6.2.(2) din anexa la Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 59/2011 (#M7), contul 553 "Disponibil din taxe
speciale" se elimină.
**) Conform capitolului VI pct. 6.2.(2) din anexa la Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 59/2011 (#M7), contul 554 "Disponibil din
amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local" se
elimină.
***) Conform capitolului VI pct. 6.2.(2) din anexa la Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 59/2011 (#M7), contul 556 "Disponibil din depozite
speciale constituite pentru construirea de locuinţe" se elimină.

#B
În categoria disponibilităţilor cu destinaţie specială intră şi disponibilul
din valorificarea unor bunuri intrate în proprietatea privată a statului (contul
557) precum şi disponibilul din cofinanţarea de la buget aferentă
programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile (contul
558).
2.3.2.6. Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din
venituri proprii
Veniturile proprii ale instituţiilor publice, precum şi subvenţiile primite de
la buget în completarea acestora, se încasează, se administrează, se utilizează
şi se contabilizează potrivit dispoziţiilor legale (conturile 560, 561).
Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate
din venituri proprii şi subvenţii acordate de la buget, se regularizează la
sfârşitul anului cu bugetul din care au fost acordate subvenţiile, în limita
sumelor primite de la acesta.
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii, se reportează în anul următor.
2.3.2.7 Disponibil al fondurilor speciale
Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile
de disponibil ale acestor bugete nu au un corespondent ca atare în
contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenţierea veniturilor
încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:
- disponibilul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:
(contul 571), corespunzător conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate" şi 27 "Cheltuielile
bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate";
- disponibilul bugetului asigurărilor pentru şomaj (contul 574),
corespunzător conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurărilor
pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj".
2.3.2.8. Viramente interne
În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de
disponibilităţi băneşti între conturile de la trezoreria statului şi bănci
comerciale, precum şi între conturile de la trezorerie sau bănci, după caz şi
din casieria instituţiei.
2.3.2.9. Alte prevederi - Fonduri externe nerambursabile
Contribuţia financiară a Comunităţii Europene reprezintă sume care se
transferă Guvernului României de către Comisia Comunităţilor Europene, cu
titlu de asistenţă financiară nerambursabilă acordată României de către
Comunitatea Europeană.
Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se
utilizează numai în limita disponibilităţilor existente în aceste conturi şi în
scopul în care au fost acordate.
Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea contribuţiei financiare a
Comunităţii Europene prin conturi deschise la Banca Naţională a României,
trezoreria statului sau, după caz, la bănci comerciale, conform prevederilor
memorandumurilor de înţelegere, memorandumurilor de finanţare şi ale
Acordului multianual de finanţare SAPARD.
Disponibilităţile din contribuţia financiară a Comunităţii Europene şi
sumele recuperate şi datorate Comunităţii Europene, aflate în conturile
deschise la Banca Naţională a României, trezoreria statului sau, după caz, la
bănci comerciale, sunt purtătoare de dobândă; dobânda se bonifică şi se
utilizează conform prevederilor memorandumurilor de înţelegere,
memorandumurilor de finanţare, ale Acordului multianual de finanţare
SAPARD şi ale altor documente încheiate sau convenite între Comisia
Europeană şi Guvernul României, precum şi, după caz, conform
instrucţiunilor emise de donator.
Contribuţia publică naţională destinată cofinanţării în bani a contribuţiei
financiare a Comunităţii Europene se alocă, se utilizează şi se derulează
conform cadrului tehnic, juridic şi administrativ prevăzut pentru fondurile
nerambursabile.
Sumele necesare finanţării proiectelor/programelor în cazul
indisponibilităţii temporare a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene
se transferă structurilor de implementare, urmând să se regularizeze cu
fondurile primite de la Comisia Europeană, în limita sumelor eligibile
transferate.
Sumele plătite necuvenit din contribuţia publică naţională, reprezentând
cofinanţarea în bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, în
scopul achitării debitelor către Comunitatea Europeană, ca urmare a
eventualelor nereguli sau neglijenţe stabilite în baza prevederilor
memorandumului de finanţare şi a Acordului multianual de finanţare
SAPARD, se recuperează conform legii şi se fac venit la bugetul din care au
fost acordate.
Orice înscris pe baza căruia se alocă fonduri provenind din contribuţia
financiară a Comunităţii Europene şi din contribuţia publică naţională se
învesteşte cu titlu executoriu.
Disponibilităţile din contribuţia publică naţională destinate cofinanţării în
bani a contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele
exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează
în anul următor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaţie.

C4.3. CASIERIA

REGULAMENTUL
OPERAŢIUNILOR DE CASA ALE UNITĂŢILOR SOCIALISTE

CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Unităţile socialiste efectuează operaţiile de încasări şi plati în numerar
prin casierie, care se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor
prezentului regulament şi normelor de organizare şi funcţionare a unităţilor.
În unităţile socialiste care au un volum mare de operaţii de încasări şi
plati, în funcţie de specificul şi complexitatea activităţii, se pot organiza mai
multe casierii, ghişee sau puncte de încasări şi plati, a căror activitate este
coordonată de către un casier central.
ART. 2
Operaţiile de încasări şi plati în numerar se efectuează de casieri. La
unităţile socialiste care nu au funcţia de casier prevăzută în statul de funcţii,
atribuţiile acestuia se îndeplinesc de o altă persoana împuternicită de
conducătorul unităţii.
În prezentul regulament denumirea de casier se referă şi la persoana
împuternicită sa efectueze operaţii de încasări şi plati în numerar.
Împuternicirea de casier poate fi data oricărei persoane încadrate în
unitate sau în subunităţile acesteia, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de
lege pentru a fi gestionar. Personalul cu atribuţii de control financiar şi
contabilii pot îndeplini atribuţia de casier numai cu aprobarea expresă data
de ministere, celelalte organe centrale ori de comitetele executive ale
consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, în
condiţiile legii.
ART. 3
Casierii sunt gestionari de mijloace băneşti şi alte valori, potrivit legii.
ART. 4
Casierul nu are dreptul sa încredinţeze exercitarea atribuţiilor sale altor
persoane.
În cazul când casierul lipseşte din orice cauza, iar operaţiile de casa nu pot
fi întrerupte, acestea se vor face de persoana desemnată de casier, cu acordul
conducătorului unităţii.
Când casierul nu desemnează o persoană ori aceasta nu se prezintă sau
când conducerea unităţii nu este de acord cu persoana desemnată de casier,
operaţiile de casa vor fi făcute de o persoană delegată de conducătorul
unităţii.
La operaţiile făcute de persoana delegată are dreptul sa asiste şi persoana
desemnată de casier.
Suplinirea casierului în condiţiile alin. 2 şi 3 se face pe termenul stabilit
de conducătorul unităţii, fără a putea depăşi 60 de zile. La expirarea
termenului stabilit se procedează la predarea-primirea gestiunii.
ART. 5
Conducătorii unităţilor socialiste răspund de buna organizare şi
desfăşurare a activităţii de casierie, în vederea asigurării gospodăririi
raţionale a mijloacelor băneşti şi apărării integrităţii avutului obştesc.
ART. 6
Casieria trebuie sa funcţioneze într-un spaţiu adecvat, în condiţiile unei
depline securităţi. În acest scop, conducătorii unităţilor socialiste sunt
obligaţi sa ia măsuri pentru a asigura înzestrarea casieriei cu mijloace
tehnice de paza şi de alarmă, în funcţie de importanta valorilor păstrate şi sa
asigure condiţiile de păstrare a numerarului în cadrul unităţilor şi de
transport la şi de la bănci sau celelalte instituţii de credit, conform
dispoziţiilor legale. În cazul în care este necesară, transmiterea sumelor în
alta localitate pentru plati se va face prin cele mai apropiate unităţi bancare,
de credit sau poştale.
ART. 7
Conducătorii unităţilor socialiste stabilesc programul de funcţionare a
casieriilor, ţinând seama atât de orele la care subunităţile trebuie sa depună
sau sa ridice numerarul, cât şi de orele fixate pentru efectuarea vărsămintelor
sau ridicarea numerarului de la bănci sau celelalte instituţii de credit.
Programul de funcţionare a casieriilor organizaţiilor comerciale sau ale unor
unităţi trebuie sa asigure primirea în aceeaşi zi a sumelor încasate de la toate
subunităţile sau magazinele din localitate. Pentru unităţile cu program
prelungit sau cu volum redus de încasări, termenele de depunere a
încasărilor se aprobă de bănci, la propunerea conducerii acestor unităţi.
ART. 8
Numerarul şi alte valori, precum şi documentele de casa ale unităţilor
socialiste, se păstrează în tezaure, case de fier sau dulapuri metalice, care se
incuie ori de câte ori casierul părăseşte încăperea, iar la sfârşitul zilei de
lucru se incuie şi se sigilează.
ART. 9
Unităţile socialiste sunt obligate sa depună sumele încasate în numerar la
bănci sau la celelalte instituţii de credit la care au deschise conturi şi sa
ridice de la acestea numerarul necesar pentru efectuarea plăţilor, în condiţiile
prezentului regulament şi cu respectarea celorlalte norme legale privind
încasările şi plăţile în numerar.
ART. 10
Normele pe baza cărora unităţile socialiste pot efectua plati direct din
încasări şi pot reţine numerarul în casierii, de la o zi la alta, termenele şi
condiţiile de depunere a numerarului la bănci şi la celelalte instituţii de
credit, eliberarea şi utilizarea numerarului, precum şi efectuarea controlului
bancar asupra acestor operaţii, se stabilesc de către Banca Naţională a
Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate.
ART. 11
În exercitarea atribuţiilor ce le revin în legătura cu operaţiile de casa,
băncile şi celelalte instituţii de credit pot cere de la unităţile socialiste, cu
excepţia celor din sectorul special, datele care sunt necesare, iar acestea au
obligaţia sa le furnizeze.

CAP. 2
Efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar

ART. 12
Încasările în numerar ale unităţilor socialiste, altele decât ridicările de
numerar de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit, se fac pe baza de
chitanţa sau de alte documente cu funcţie similară aprobate de organele
competente.
Ridicarea sumelor în numerar de la bănci sau de la celelalte instituţii de
credit se face pe baza de cecuri de numerar emise de compartimentul
financiar-contabil.
ART. 13
Emiterea cecurilor de numerar şi ridicarea numerarului sunt permise
numai pentru alimentarea casieriei cu fonduri băneşti. Cecurile de numerar
se mai pot emite de către unităţile socialiste care au deschis conturi curente
la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi pentru alte operaţii decât
alimentarea casieriei cu fonduri băneşti, dar numai în cazurile aprobate de
Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
ART. 14
Încasările în numerar de la persoane fizice sau juridice, reprezentând
contravaloarea produselor livrate, a serviciilor prestate, a lucrărilor executate
şi a altor drepturi ale unităţii socialiste, se efectuează pe baza documentelor
de încasare vizate pentru controlul financiar preventiv, cu excepţia unor
încasări de la populaţie, pentru care ministerele şi celelalte organe centrale
au stabilit, potrivit legii, ca acestea sa fie supuse controlului ulterior.
ART. 15
Modul de organizare a încasărilor în numerar de către unităţile
comerciale, de transporturi, de prestări de servicii, de gospodărie comunală
şi de spectacole, se stabileşte - pentru mărfurile vândute şi serviciile prestate
populaţiei - de ministere, celelalte organe centrale sau de comitetele
executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti,
după caz.
ART. 16
Unităţile socialiste, cu excepţia instituţiilor de stat, pot efectua plati direct
din încasările proprii, în scopurile prevăzute de dispoziţiile legale şi în
condiţiile stabilite prin normele menţionate la art. 10 din prezentul
regulament.
Instituţiile de stat depun integral, în termenele şi condiţiile stabilite prin
instrucţiuni ale Ministerului Finanţelor, la bănci sau la celelalte instituţii de
credit la care au deschis conturile, direct sau prin poşta, sumele încasate ca
venituri bugetare sau pentru autofinanţarea unor unităţi sau activităţi, cu
excepţia plăţilor aprobate expres prin dispoziţiile legale şi a sumelor
necesare pentru restituirea veniturilor greşit încasate sau fără cauza.
Este interzisă folosirea numerarului din încasările unei unităţi pentru
nevoile altei unităţi socialiste, cu excepţia cazurilor prevăzute prin dispoziţii
legale.
ART. 17
Unităţile socialiste care nu efectuează încasări în numerar sau realizează
încasări mici pot ridica de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit şi
pot păstra în casierii, de la o zi la alta, pentru efectuarea unor cheltuieli
mărunte şi urgente, sume în numerar, în limita soldului de casa stabilit
acestora de către băncile sau instituţiile de credit la care au deschise
conturile. În caz de necesitate, băncile sau celelalte instituţii de credit pot
revizui limita soldului de casa.
Instituţiile de stat pot păstra în cadrul limitei soldului de casa numai
numerarul provenit din restituiri de avansuri nefolosite, din ridicări din
contul de disponibil, precum şi alte sume aprobate prin acte normative, cu
excepţia birourilor executive ale consiliilor populare comunale şi orăşeneşti
care nu au unitate bancară în localitate şi care, în scopul evitării deplasărilor
frecvente la banca ale delegaţilor acestora pentru ridicarea numerarului
necesar efectuării unor cheltuieli gospodăreşti mărunte şi urgente, pot reţine
în cadrul limitei soldului de casa şi sumele încasate ca venituri bugetare sau
pentru autofinanţarea unor unităţi sau activităţi.
Sumele încasate de către instituţiile de stat ca venituri bugetare sau pentru
autofinanţare, prevăzute la art. 16 alin. 2, nu fac parte din limita soldului de
casa.
ART. 18
Unităţile socialiste cărora li se stabileşte limita soldului de casa pot păstra
în caserii, peste aceasta limita, timp de 3 zile lucrătoare de la ridicarea
numerarului, exclusiv ziua ridicării, inclusiv ziua plăţii sau restituirii:
a) sumele necesare pentru plata retribuţiilor, burselor, ajutoarelor din
fondurile de asigurări sociale, pensiilor, premiilor, alocaţiilor de stat pentru
copii şi a altor drepturi asimilate acestora;
b) sumele ridicate de la bănci sau de la celelalte instituţii de credit pentru
plata drepturilor cuvenite donatorilor de sânge şi donatorilor de lapte de
mama, a cărăuşilor care efectuează transporturi cu mijloace hipo, precum şi
a cheltuielilor de cazare a personalului unităţilor de construcţii sau
despăgubirilor de orice natura;
c) sumele reţinute din retribuţie sau alte drepturi băneşti cu titlu de
garanţii, de pensii de întreţinere sau cu alt titlu, potrivit dispoziţiilor legale.
În cazul în care unele plati din cele menţionate la lit. a), b) şi c) se fac la
subunităţi situate în afara localităţii de sediu a unităţii, iar decontarea
sumelor nu se poate face în temeiul stabilit, băncile sau celelalte instituţii de
credit pot acorda, în cazuri temeinic justificate, termene de păstrare a
numerarului mai mari de 3 zile, fără a depăşi 7 zile lucrătoare.
Sumele neachitate în termenele arătate la alin. 1 şi 2 se restituie băncii sau
instituţiei de credit de la care au fost ridicate, urmând a fi eliberate ulterior,
la cererea unităţii în cauza, cu excepţia garanţiilor reţinute, care se depun la
C.E.C.
De asemenea, unităţile pot păstra peste limita soldului de casa:
a) sumele încasate după terminarea programului de funcţionare a băncilor,
a celorlalte instituţii de credit la care îşi au deschise conturile sau unităţilor
de poşta şi telecomunicaţii, cu condiţia sa fie depuse sau utilizate în ziua
următoare;
b) sumele destinate părţilor pentru preluări de produse agricole, la unităţi
cu astfel de sarcini, potrivit normelor stabilite de către bănci sau celelalte
instituţii de credit pentru asemenea operaţii;
c) numerarul reprezentând venituri bugetare sau pentru autofinanţarea
unor unităţi sau activităţi ale instituţiilor de stat, care urmează a se depune în
condiţiile şi termenele prevăzute de instrucţiunile elaborate de Ministerul
Finanţelor potrivit art. 16 alin. 2.
ART. 19
Plăţile în numerar se fac pe baza de documente vizate pentru controlul
financiar preventiv şi aprobate de persoanele competente.
ART. 20
Documentele de plata, vizate şi aprobate, se predau casierului de către
compartimentul financiar-contabil.
ART. 21
La primirea documentelor de plata, casierul trebuie sa verifice:
a) existenta, valabilitatea şi autenticitatea semnăturilor prin care se
dispune plata, prin confruntarea acestora cu specimenele de semnături,
comunicate în prealabil casierului;
b) existenta anexelor la documentul de plata.
În cazul nerespectării uneia dintre aceste condiţii, casierul înapoiază
documentele pentru completare şi numai după ce acestea sunt completate
efectuează plata.
ART. 22
Plăţile în numerar se fac persoanelor indicate în documente sau celor
împuternicite de acestea pe baza de procura autentificată, specială sau
generala.
Plata retribuţiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurări sociale,
premiilor şi altor drepturi asimilate acestora către alte persoane decât cele
indicate în documente se poate face pe baza de împuternicire, vizate de şeful
ierarhic al titularului drepturilor băneşti, în cazul în care plata se face unui
membru din familia titularului sau altei persoane încadrate în munca în
acceasi unitate.
Procura sau înscrisul de împuternicire rămâne la casier şi se anexează la
documentul de plata.
În cazul eliberării sumelor în numerar pe baza de procura generala,
originalul se restituie, reţinându-se o copie certificată de casier şi primitor,
care se anexează la documentul de plata.
ART. 23
Pentru plăţile făcute unor persoane din afara unităţii, casierul trebuie sa
solicite acestora actele de identitate, înscriind pe documentele de plata seria
şi numărul actului de identitate şi unitatea care l-a eliberat. Prezentarea
actelor de identitate se poate solicita şi persoanelor din cadrul unităţii, când
se consideră necesar.
La efectuarea plăţilor pentru achiziţiile de ambalaje de sticla, deşeuri şi
alte resurse secundare de materii prime şi materiale, nu este obligatorie
prezentarea actelor de identitate, indiferent de valoarea achiziţiilor.
De asemenea, nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate în cazul
plăţilor făcute producătorilor pentru produsele valorificate prin cooperative
de consum, în limita unei sume de 100 lei.
Ministerele şi celelalte organe centrale vor putea stabili împreună cu
Ministerul Finanţelor şi băncile finanţatoare şi alte cazuri de achiziţionare a
unor produse pentru care nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate.
ART. 24
Persoanele care primesc numerarul semnează pe documentul de plata
numai cu cerneala, cu creion chimic sau cu pastă, indicând data primirii
sumei.
Dacă plata se face către mai multe persoane, pe baza de state de retribuţii
sau alte documente, primitorii semnează în rubrica corespunzătoare din
aceste documente.
În cazul în care plata se face de către o persoană care nu are posibilitatea
sa semneze personal, primirea sumei se confirmă de o altă persoana din
unitate, care înscrie pe documentul de plata numele beneficiarului sumei şi
semnează. În aceasta situaţie, pe documentul de plata se menţionează seria şi
numărul actului de identitate al primitorului, care nu are posibilitatea sa
semneze personal, şi al celui care a semnat pentru el, precum şi unitatea care
l-a eliberat.
După efectuarea plăţii, casierul aplică pe document ştampila cu textul
"ACHITAT", în cazul în care formularul nu are aceasta menţiune, indicând
data operaţiei, după care semnează pentru confirmarea plăţii.
ART. 25
Plata retribuţiilor şi a altor drepturi se face de casier pe baza de state de
retribuţii şi liste de plata.
În unităţile care au un număr mai mare de secţii sau subunităţi, plata
retribuţiilor şi a altor drepturi se poate efectua şi de către alte persoane
desemnate în mod expres de conducătorul unităţii.
Eliberarea sumelor pentru efectuarea acestor plati se face pe baza de
proces-verbal de plati.
Sumele primite de aceste persoane pentru plata retribuţiilor şi a altor
drepturi se justifica în termenele stabilite, astfel încât sa se asigure
respectarea termenelor prevăzute la art. 18.
Plata acestor drepturi nu poate fi făcută de persoane care participă la
stabilirea sumelor de plata, la întocmirea documentelor de plata şi la
verificarea lor, cu excepţia cazurilor aprobate expres de organele arătate la
art. 2.
ART. 26
La expirarea termenelor prevăzute la art. 18, pentru plata retribuţiilor şi a
altor drepturi casierul are obligaţia:
a) sa aplice pe statul de retribuţii sau celelalte documente de plata
ştampila cu textul "ACHITAT" sau sa scrie menţiunea "DEPUS", precum şi
numărul şi data documentului de depunere, în dreptul numelui persoanei
căreia nu i s-a achitat sumele respective;
b) sa întocmească lista nominală a persoanelor care nu au încasat
retribuţia sau alte drepturi;
c) sa menţioneze pe centralizatorul statului de retribuţii sau al listelor de
plata sumele efectiv plătite şi cele neachitate şi sa confrunte aceste sume cu
totalul documentelor respective, după care semnează;
d) sa depună, în termenele prevăzute, la banca sau la instituţia de credit la
care are deschis contul, sumele neplătite.
Plata retribuţiilor şi a altor drepturi neridicate la termen se face pe baza de
liste de plata care cuprind: numele şi prenumele persoanei care urmează sa i
se achite drepturile respective, funcţia acesteia, marca sau numărul matricol,
luna în care a figurat în stat, suma de plata şi semnătura beneficiarului.
ART. 27
Unităţile economice care efectuează operaţii de achiziţii, contractări de
produse, colectări de deşeuri, precum şi cooperativele de credit, pot face
plati în numerar către predători pe baza de borderouri de achiziţii sau alte
documente specifice aprobate de organele competente.
ART. 28
Orice plata către populaţie se va putea face numai în măsura în care se
încadrează în prevederile legii, iar fondurile corespunzătoare sunt cuprinse
în plan.

CAP. 3
Acordarea de avansuri în numerar şi decontarea lor

ART. 29
Unităţile pot acorda, prin casierie, avansuri în numerar persoanelor
încadrate în unitate, pentru:
a) cheltuieli de aprovizionare cu mărfuri de la fondul pieţei şi pentru alte
plati care se fac în localitatea unde unitatea îşi are sediul, până la cuantumul
nevoilor pe 3 zile, cu obligaţia de a justifica avansul în termen de cel mult 4
zile lucrătoare de la primirea lui, exclusiv ziua primirii;
b) cheltuieli de aprovizionare cu mărfuri de la fondul pieţei şi pentru alte
plati care se fac în afara localităţii sediului unităţii, până la cuantumul
nevoilor pe 10 zile, cu obligaţia de a se justifica avansul în termen de cel
mult 3 zile lucrătoare de la data aprobată pentru sosirea din deplasare,
exclusiv ziua sosirii, sau în termen de 3 zile lucrătoare de la sosirea din
delegaţie, exclusiv ziua sosirii, în cazul în care acesta are loc anterior datei
aprobate;
c) cheltuieli pentru achiziţii de produse şi colectări de deşeuri, precum şi
pentru cheltuielile expediţiilor, grupelor de cercetări geologice, în limitele şi
termenele de justificare a avansului stabilite de comun acord cu băncile sau
cu celelalte instituţii de credit care eliberează numerarul;
d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinţe,
simpozioane şi alte asemenea acţiuni, în limitele aprobate de conducătorii
unităţilor şi potrivit baremurilor stabilite de normele în vigoare, cu obligaţia
de a se justifica avansul în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la plecarea
delegaţiei sau încheierea acţiunii, exclusiv ziua plecării delegaţiei sau
încheierii acţiunii;
e) cheltuieli de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite
pentru plata transportului, diurnei, indemnizaţiei şi a cazării pe timpul
deplasării, cu obligaţia de a se justifica avansul în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare de la sosirea din deplasare, exclusiv ziua sosirii.
Avansurile prevăzute la alin. 1 lit. b), c), d) şi e) pot fi acordate cu cel
mult 2 zile lucrătoare înainte de plecare sau începerea acţiunilor, cu excepţia
sumelor solicitate pentru procurarea biletelor de călătorie cu mijloace de
transport cu locuri rezervate, care se pot elibera cu cel mult 10 zile înainte de
data plecării.
ART. 30
Este interzisă acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat
integral avansul primit anterior, cu următoarele excepţii: când diurna
delegaţiei prevăzute iniţial a fost prelungită; avansurile au fost acordate
pentru cheltuieli prevăzute la art. 29 lit. d), în cazul în care în aceeaşi
perioada au loc mai multe acţiuni; avansurile au fost acordate pentru
procurarea biletelor de călătorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate,
sau a cazurilor prevăzute prin normele elaborate de organele centrale
competente.
De asemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o altă
persoana, precum şi acordarea de avansuri în contul retribuţiei, cu excepţia
cazurilor aprobate expres prin dispoziţii legale.
ART. 31
Sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie cel mai
târziu în cursul zilei lucrătoare înapoierii din delegaţie, în cazul avansurilor
prevăzute la art. 29 lit. b) şi e) sau în limita termenelor stabilite la art. 29 lit.
a), c) şi d), în cazul celorlalte avansuri.
ART. 32
Pentru acordarea avansurilor şi justificarea acestora se foloseşte
formularul "Ordin de deplasare" sau alte documente legale.
ART. 33
Evidenta avansurilor acordate şi urmărirea justificării lor la termenele
stabilite se efectuează în cadrul compartimentului financiar-contabil al
unităţilor.
ART. 34
Titularul de avans este obligat ca, în termenele stabilite pentru justificarea
avansului, sa întocmească şi sa depună, la compartimentul financiar-contabil
al unităţii care i-a acordat avansul, decontul de cheltuieli în care înscrie toate
documentele justificative şi le anexează la acesta. Compartimentul financiar-
contabil are obligaţia sa menţioneze pe decont data primirii, care se
consideră data justificării avansului.
ART. 35
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil
verifică legalitatea documentelor justificative anexate la decont, concordanta
lor cu natura şi destinaţia cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul şi
respectarea termenului de justificare.
ART. 36
În cazul în care titularii de avansuri întocmesc şi prezintă deconturi
incomplete sau anexează la acestea documente nevalabile, avansurile se
consideră justificate numai cu valoarea documentelor valabile.
ART. 37
În cazul în care valoarea documentului de cheltuieli depăşeşte avansul
primit, decontul verificat de compartimentul financiar-contabil se predă la
casierie pentru a efectua plata diferenţei, după care titularul de avans
semnează de primirea sumei.
ART. 38
Titularii de avans care nu depun în termen decontările pentru justificarea
avansurilor, împreună cu documentele justificative, sau nu restituie în
termen sumele rămase necheltuite, vor plati o penalizare de 0,50% asupra
avansului primit sau asupra sumelor nerestituite în termen, după caz, pentru
fiecare zi de întârziere.
În cazul în care decontarea cu întârziere a avansului se datorează unor
cauze cum sunt: suspendarea circulaţiei mijlocului de transport,
îmbolnăvirea titularului de avans sau alte asemenea cazuri, conducătorul
unităţii, pe baza propunerii făcute de conducătorul compartimentului cu
atribuţii financiar-contabile, va stabili ca nu este cazul sa se aplice penalizări
de întârziere.
Penalizarea de 0,50% pe zi de întârziere se calculează şi asupra sumelor
primite drept avans, conform art. 29, în cazul în care acestea nu au fost
restituite cel mai târziu a doua zi de la data când titularul de avans a fost
înştiinţat ca deplasarea a fost revocată sau amânată.
În cazul în care, în urma verificării ulterioare a decontului de către
organele de drept din unitate sau din afara, se constată diferenţe de
recuperat, penalizarea de 0,50% pe zi de întârziere se calculează asupra
acestor diferenţe din ziua aducerii la cunoştinţa celui în cauza şi până în ziua
achitării sumei, în afara de situaţia în care titularul de avans este de
reacredinta, caz în care penalizarea se calculează din ziua în care a expirat
termenul de depunere a decontului.
Suma percepută ca penalizare de întârziere nu va putea depăşi debitul
datorat.
Dacă titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus
sumele rămase necheltuite la termenele stabilite ori până la data întocmirii
statului de retribuţii, acestea, inclusiv penalizarea aferentă, se reţin din
retribuţia titularului de avans, în condiţiile stabilite de lege, pe baza
dispoziţiei conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile.
ART. 39
Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplică măsurile
prevăzute de prezentul regulament privitor la justificarea avansurilor şi
restituirea sumelor necheltuite în termenele stabilite şi nu verifică
deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans în termen de cel mult 7 zile
de la primirea lor, răspunde disciplinar, administrativ sau penal, după caz, şi
material sau civil când s-au produs pagube.

CAP. 4
Evidenta şi păstrarea numerarului

ART. 40
Evidenta încasărilor şi plăţilor în numerar se ţine cu ajutorul registrului de
casa, care se întocmeşte de către casier pe baza documentelor justificative.
Zilnic, casierul totalizează operaţiile din fiecare zi şi stabileşte soldul
casei, care se reportează pe fila următoare. Exemplarul al doilea se detaşează
şi se predă compartimentului financiar-contabil, în aceeaşi zi, sau cel mai
târziu a doua zi, împreună cu documentele justificative, sub semnătura în
registrul de casa.
ART. 41
Compartimentul financiar-contabil verifică, în mod obligatoriu, în aceeaşi
zi sau cel târziu a doua zi, documentele de încasări şi plati predate de casier,
precum şi dacă soldul înscris în registrul de casa este stabilit corect.
În cazul operaţiunilor de încasări se verifică dacă sumele înscrise în
registrul de casa corespund cu cele din duplicatele chitanţelor emise, din
carnetele de cecuri sau alte documente specifice aprobate de organele
competente.
De asemenea, compartimentul financiar-contabil verifică dacă sumele
care au în casierie şi pentru care s-au emis chitanţe au fost depuse la banca
sau la celelalte instituţii de credit, la termenele şi în condiţiile stabilite.
Verificarea se face pe baza înregistrărilor din registrul de casa şi a foilor
de varsamint cu chitanţa.
În cazul operaţiunilor de plati se verifică dacă sumele înscrise în registrul
de casa corespund cu cele din documentele prezentate, ca: state de retribuţii,
liste de plata şi alte asemenea, urmărindu-se cu aceasta ocazie dacă sumele
depuse la banca sau la celelalte instituţii de credit, reprezentând drepturi
băneşti neachitate, au fost stabilite corect şi dacă restituirea lor a avut loc în
termen.
ART. 42
Plăţile în numerar care au la baza documente nejustificative legale, deşi
sunt prevăzute cu semnătura primitorului, nu se iau în consideraţie pentru
justificarea soldului în numerar existent în casa, iar sumele corespunzătoare
se consideră lipsa de casa. În aceasta situaţie se iau măsurile de recuperare
prevăzute de lege, iar dacă fapta constituie infracţiune, se sesizează organele
de urmărire penală.
Numerarul existent în casierie, nejustificat cu cecuri, chitanţe sau alte
documente legale, se consideră plus în casa şi se varsă la bugetul republican,
la subcapitolul "Încasări din diverse surse", în condiţiile stabilite de
Ministerul Finanţelor.
ART. 43
La unităţile unde funcţionează ghişee sau alte puncte de încasări şi plati,
înainte de începerea zilei de lucru casierul central eliberează, sub semnătura,
persoanelor care fac aceste operaţii, sumele în numerar necesare efectuării
plăţilor. Acestea sunt obligate sa deconteze zilnic casierului central sumele
ridicate, precum şi cele încasate în cursul zilei, şi sa predea acestuia soldul în
numerar şi documentele aferente operaţiilor efectuate.
ART. 44
Este interzis casierului sa ţină în casierie pachete de bancnote nenumărate
şi necontrolate, precum şi numerar şi alte valori care nu aparţin unităţii
respective, cu excepţia sumelor sau altor valori necesare efectuării
operaţiilor de mandat, în limitele prevăzute în convenţia încheiată cu Casa
de Economii şi Consemnaţiuni.
ART. 45
Înainte de începerea activităţii zilnice, casierul este obligat sa verifice
integritatea sigiliilor şi încuietorilor de la tezaur, de la casele de fier sau de la
dulapurile metalice.
În cazul în care se constată deteriorarea încuietorilor sau a sigiliului,
casierul este obligat sa comunice de îndată acest lucru conducătorului
unităţii şi conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-contabile,
care vor anunţa organele de miliţie. În acest caz, înainte de începerea
operaţiunilor de casa, conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-
contabile şi casierul, în prezenta organelor de miliţie, vor verifica existenta
numerarului şi a celorlalte valori.
Rezultatele verificării se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în
două exemplare, care se semnează de toţi cei care au participat la verificare.
Un exemplar din procesul-verbal se prezintă conducătorului unităţii, iar al
doilea se preia de organul de miliţie, în vederea cercetărilor.

CAP. 5
Controlul respectării disciplinei de casa

ART. 46
În fiecare unitate socialistă se efectuează controlul inopinant al casieriei
cel puţin o dată pe luna, prin numărarea şi verificarea tuturor valorilor
existente în casa.
Controlul inopinant al casieriei se face de conducătorul compartimentului
cu atribuţii financiar-contabile sau de înlocuitorul acestuia ori de o altă
persoana împuternicită de conducătorul unităţii, care va semna în registrul de
casa pe fila cu înregistrările din ziua controlului.
La unităţile socialiste care au organizate casierii la subunităţi fără organe
financiar-contabile proprii şi sunt situate în alte localităţi, controlul inopinant
al casieriei se poate face trimestrial.
În cazul în care, cu prilejul controlului, se constată neconcordanţa între
soldul scriptic şi cel faptic, verificarea se extinde asupra documentelor de
casa, pentru a se identifica eventualele erori de înregistrare sau alte cauze
care au influenţat soldul de numerar în casa, întocmindu-se un proces-verbal.
Dacă se constată lipsuri efective de numerar sau de alte valori, se iau
măsuri de recuperare prin imputarea pagubelor în sarcina celor vinovaţi sau
prin sesizarea organelor de urmărire penală, după caz.
ART. 47
Organele de control financiar intern din cadrul ministerelor, celorlalte
organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi
al municipiului Bucureşti, cu prilejul controlului privind activitatea financiar
- gestionară a unităţilor subordonate, vor efectua şi controlul casieriei,
urmărind dacă a fost respectată disciplina de casa.
ART. 48
Organele de inspecţie ale Ministerului Finanţelor au dreptul sa verifice,
potrivit dispoziţiilor legale, modul în care este respectată disciplina de casa
la toate unităţile socialiste.
De asemenea, organele de inspecţie şi control din cadrul administraţiilor,
circumscripţiilor şi serviciilor financiare care verifică încasarea şi vărsarea
sumelor reprezentând impozite, taxe, alte venituri cuvenite bugetului,
precum şi a primelor de asigurare prin efectul legii, urmăresc şi respectarea
prevederilor din prezentul regulament.
ART. 49
Băncile şi celelalte instituţii de credit au dreptul sa verifice, potrivit
normelor proprii, disciplina de casa la unităţile socialiste cu privire la
respectarea termenelor şi condiţiilor de depunere a numerarului la bănci şi
celelalte instituţii de credit, a limitei soldului de casa şi a normelor de
efectuare a plăţilor în numerar.
ART. 50
Pentru nerespectarea termenelor de depunere a numerarului la banca şi la
celelalte instituţii de credit, a limitei soldului de casa şi a normelor de
efectuare a plăţilor în numerar din încasări se pot aplica următoarele
sancţiuni:
a) o penalizare de 0,05% pe zi de întârziere în următoarele situaţii:
nedepunerea la termen a încasărilor; depăşirea limitei soldului de casa;
restituirea cu întârziere a numerarului ridicat pentru plata retribuţiilor sau a
altor drepturi neachitate;
b) o penalizare de 0,05% pentru încălcarea regulilor cu privire la plăţile în
numerar din încasări, calculată asupra sumei plătite;
c) interzicerea cheltuirii de numerar din încasări pe termen de până la 3
luni, în cazurile de încălcare a regulilor cu privire la efectuarea de plati în
numerar din încasări, cu obligaţia ca în acest interval de timp orice fel de
cheltuieli sa se facă numai din numerarul ridicat de la bănci sau de la
instituţiile de credit la care au deschise conturile, justificându-se fiecare plata
în parte.
Penalizarea de 0,05% pe zi de întârziere, prevăzută la lit. a), se aplica şi
organelor care încasează amenzi, precum şi altor persoane care nu au
calitatea de casier, pentru sumele încasate şi nedepuse la termenele şi în
condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Perioada pentru care se calculează penalizarea prevăzută la lit. a) curge
din ziua următoare aceleia în care suma trebuia sa fie depusă până în ziua ce
o precede pe aceea în care suma se depune efectiv.
Penalizările aplicate unităţilor socialiste se recuperează de la persoanele
vinovate, în condiţiile legii.
ART. 51
Sumele încasate cu titlu de penalizare, potrivit art. 38 şi 50, de la
persoanele vinovate de încălcarea disciplinei de casa se varsă la bugetul
republican, la subcapitolul "Încasări din diverse alte surse".
ART. 52
Pentru nerespectarea regulamentului de fata răspund disciplinar,
administrativ sau penal, după caz, şi material sau civil când s-au produs
pagube, conducătorul unităţii, conducătorul compartimentului cu atribuţii
financiar-contabile, casierul, precum şi înlocuitorii acestora, fiecare potrivit
vinovăţiei sale.
De asemenea, sunt răspunzătoare disciplinar, administrativ sau penal,
după caz, şi material sau civil când s-au produs pagube, persoanele care
efectuează plata retribuţiilor la secţii sau subunităţi, precum şi persoanele
care nu au calitatea de casier, pentru sumele încasate şi nedepuse în
termenele şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.

CAP. 6
Dispoziţii finale

ART. 53
Prevederile din prezentul regulament referitoare la instituţiile de stat
se aplică în mod corespunzător şi ministerelor, celorlalte organe
centrale ale administraţiei de stat, precum şi comitetelor şi birourilor
executive ale consiliilor populare.
ART. 54
Societăţile mixte constituite prin cooperare cu parteneri străini pe
teritoriul Republicii Socialiste România efectuează operaţiile de încasări şi
plati în numerar potrivit normelor proprii, elaborate în condiţiile prevăzute în
actul de constituire. În cazul în care actul de constituire nu cuprinde clauze
referitoare la efectuarea operaţiilor de încasări şi plati în numerar, normele
privind aceste operaţii se elaborează având în vedere prevederile din
prezentul regulament.

-----------------

C 4.4. Clasificarea, modul de tiperire, stabilirea pretului, asigurarea, emiterea


evidenta, utilizarea şi justificarea documentelor militare de transport