Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI


SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: FRECVENȚĂ REDUSĂ
ANUL III (2020-2021)

Disciplina: Psihologie cognitivă


Titlul temei: Tulburările memoriei

Student: Rusu C. Andreea


Tulburările memoriei

Memoria este un proces complex și implică mai multe etape: formarea amintirilor,
depozitarea lor și apoi recuperarea acestora la nevoie. După cum știm, acesta nu este un proces
impecabil. Uneori uităm sau ne amintim greșit lucrurile, alteori lucrurile nu sunt codificate corect
în memorie. Problemele de memorie pot varia de la supărări minore, cum ar fi să uiți unde ai
lăsat cheile mașinii, la boli majore, cum ar fi Alzheimer și alte tipuri de demență, care afectează
calitatea vieții și capacitatea de funcționare. Studiul memoriei umane a fost un subiect de știință
și filozofie de mii de ani și a devenit unul dintre subiectele majore de interes în psihologia
cognitivă.
Pentru a utiliza informațiile care au fost codate în memorie, mai întâi trebuie recuperate.
Există mulți factori care pot influența modul în care sunt recuperate amintirile, cum ar fi tipul de
informații utilizate și indicii de recuperare care sunt prezenți. Desigur, acest proces nu este
întotdeauna perfect. Ai simțit vreodată că ai răspunsul la o întrebare chiar la vârful limbii, dar nu
ți-ai amintit deloc? Acesta este un exemplu de problemă de recuperare a memoriei, cunoscută
sub numele de “fenomenul vârfului limbii”.
Tulburările de memorie apar atunci când deteriorarea anumitor părți ale creierului reduce
capacitatea de a stoca, reține sau aminti. Tulburările de memorie influențează, de asemenea,
capacitățile cognitive și comportamentele sociale, afectând limbajul, abilitățile de rezolvare a
problemelor și capacitatea de a efectua sarcini simple. Ele pot varia de la simptome ușoare, la
severe și progressive, până la imediate.
Tipurile de tulburări ale memoriei includ:
a) Boala Alzheimer: cea mai comună formă de demență cauzată de modificări ale
nervilor din creier care se încurcă, formează plăci și își pierd conexiunile cu alți nervi. Boala
Alzheimer se agravează în timp.
b) Demența vasculară: scăderea sau blocarea fluxului sanguin dăunează țesutului
cerebral. Aceasta este a doua cea mai frecventă formă de demență după boala Alzheimer.
c) Demență cu corpuri Lewy: pe măsură ce țesutul cerebral se descompune, se formează
depozite anormale de proteine numite corpuri Lewy, care provoacă simptome de demență.
d) Demența fronto-temporală: o afecțiune care afectează celulele nervoase din lobii
frontali și temporali ai creierului. Pe măsură ce celulele mor, lobii se micșorează.
e) Deficit cognitiv minor: se manifestă prin modificări sau scăderi ale memoriei,
limbajului, gândirii sau judecăților, dar acest lucru nu interferează cu activitățile dvs. obișnuite.
f) Demență mixtă: o combinație de simptome de demență cauzate de boala Alzheimer și
demență vasculară.
g) Amnezia: este un deficit al memoriei care apare în cazul unei afecțiuni, a unei traume
psihologice sau a unor daune produse creierului. Folosirea unor sedative sau a unor droguri poate
declanșă, de asemenea amnezie. În funcție de daunele produse, memoria poate fi pierdută parțial
sau total. Există două tipuri de amnezie:
• Amnezia anterograda (de fixare) – incapacitatea de a transforma amintirile pe termen
scurt în unele pe termen lung
• Amnezia retrogradă – incapacitatea de a evoca amintirile începând de la o anumită dată
(de regulă este vorba despre data accidentului suferit sau a evenimentului care a declanșat
amnezia)
Alte tipuri de tulburări ale memoriei sunt: afazia; sindromul de stres posttraumatic;
coreea lui Huntington; tulburare de personalitate multiplă; parkinson.
Simptomele tulburărilor de memorie sunt următoarele: confuzie, incapacitatea de a
comunica, incapacitatea de a învăța lucruri noi, probleme de limbaj, pierderea memoriei,
paranoia, întrebări repetate, probleme cu raționamentul.
Problemele de memorie nu sunt cauzate doar de leziuni sau afecțiuni care apar la nivelul
creierului. Factorii de mediu, psihologici și emoționali pot avea un impact negativ asupra
memoriei, inclusiv asupra stocării, păstrării, activării, recuperării ulterioare și folosirii
informațiilor sau a amintirilor. Stresul și tensiunile au un impact negativ semnificativ asupra
capacității indivizilor de a memora, deoarece cauzează un deficit de atenție și exercită o presiune
neadecvată asupra abilitaților mentale. Lipsa de somn cauzează, la rândul ei, atât probleme de
concentrare, cât și tulburări de memorie. Oboseala cauzată de lipsa de somn încetinește
activitatea creierului, cauzează confuzie și incapacitatea de a funcționă în parametrii normali.
Persoanele care suferă de insomnii și nu se odihnesc corespunzător au adesea probleme de
concentrare, iar memoria devine și ea deficitară în timp. Studiile făcute în domeniu au dovedit că
depresia cauzează o serie de probleme de memorie, începând de la uitare și până la confuzie.
Totodată, depresia poate afecta capacitatea de concentrare precum și pe cea de a lua decizii.
În urma unor numeroase investigații, teste detaliate, screening profesional și evaluarea
memoriei de către un medic specialist, se poate stabili diagnosticul de tulburare de memorie.
Tulburările de memorie au simptome comune în perioada de debut și pot fi identificate de către
membrii familiei, rude sau prieteni.
Nu întotdeauna problemele de memorie constituie o afecțiune clinică. În viață coditiana,
mai ales în perioadele stresante sau tensionate, există riscul manifestării tulburărilor de memorie.
Slaba circulație cerebrală sau nutriția deficitară poate cauza acest lucru.
De asemenea, tulburările de memorie se manifestă de cele mai multe ori la persoanele
înaintate în vârstă. În cazul acestor persoane este nevoie de mai mult timp pentru a învață
informații noi și sarcini complexe; până și memorarea numelui unui vecin nou poate fi o sarcină
dificilă. Creierul devine mai mic pe măsură ce înaintam în vârstă, apar tulburările de memorie,
riscul de dementă și schimbări la nivelul neurotransmițătorilor importanți. Îmbătrânirea
creierului poate fi amânată prin adoptarea unui stil de viață sănătos, o dietă sănătoasă, consum
moderat de alcool și menținerea minții alerte prin tot felul de hobby-uri și activități specifice.
Prin urmare, pentru evitarea apariției tulburărilor de memorie este indicat să ne antrenăm
creierul în permanență. Dacă până acum se credea că doar exercițiile minții sunt cele care mențîn
memoria fară cusur, o serie de studii noi au scos la iveală lagetura care există intre exercițiile
fizice și memorie. Zona din creier care este activă în timpul exercițiilor de aerobic este
hipocampul, zona care este responsabilă și pentru capacitatea de învățare și memorie. Așadar,
practicând regulat sport iți menții creierul alert.
Pentru a-ți îmbunătăți memoria și pentru a face legăturile neuronale mai puternice,
trebuie să înveți încontinuu și să iți dezvolți noi abilități. Cu cât depui mai mult efort mental
pentru a învăța ceva nou, cu atât mai benefic este pentru creierul tău. Poți învăța să cânți la un
instrument, să te joci un joc nou sau să înveți o limbă străină.
Bibliografie
1. https://www.premierhealth.com/services/neuroscience/memory-disorders
2. http://doctorneurolog.md/index.php/med-advace/medical-advice/209-mem
3. https://www.msdmanuals.com/fr/professional/troubles-neurologiques/sympt
%C3%B4mes-des-troubles-neurologiques/perte-de-m%C3%A9moire
4. https://doc.ro/sanatate/tulburari-de-memorie
5. https://poise.ro/tulburarile-de-memorie-cauze-tratament-si-preventie/
6. https://www.cdt-babes.ro/articole/tulburarile-cognitive.php